Culegere de Cantece Populare [PDF]

Zitiervorschau

CÂNTECE..........................................2

CÂNTECE Cine anii-i socoteşte Cine anii-i socoteşte Ăla iute-nbătrâneşte. Eu nu-i socotesc De-aia nici nu îmbătrânesc. De culcat mă culc târziu Viaţa nu mi-o ţin în frâu. Şi în zori mă scol Să dau la mândre ocol. De m-aş prăpădi ca firul Să-nfloresc ca trandafirul. Mândrele să treacă Pe mine să mă culeagă. La rugă-n Banat Zorile se varsă Când răsare soarele. Şi la drum-ăl mare Larmă de cocii. Vin cocii cărcate Cu fete şi cu feciori. Goşti din şapte sate Vin astăzi la noi. Că îi mare sărbătoare La toţi oamenii din sat. Şapte zile ţine ruga La noi, în Banat. Să-ntâlnesc tot natul Ce nu s-o văzut de-un an. Şi gostăsc la masă Şi stau la divan. Ăi bătrâni stau roată Şi privesc cu drag la ei.

Ar juca şi ei o ţâră Da-s bocancii grei. Sună mândru torogoata De răsună peste sat. Şi broncaşu ţine contra Rar şi apăsat. Mai ţii minte, mândro, ce- am jurat Ştii tu mândro, noi doi ce-am jurat Prima oară când ne-am sărutat; Am jurat să ne iubim Şi să nu ne despărţim. Mândruliţa mea, ţucu-ţi guriţa. timp

Dar tu , mândruţo, de la un

Ai călcat, mandro, pe jurământ; Ai plecat şi m-ai lăsat, Cu altu' te-ai măritat. Mândruliţa mea, ţucu-ţi guriţa. rău,

Nu gândi, mândro, că-mi pare

Că m-oi însura, mândro şi eu; Mi-oi lua de seama ta Şi ţi-oi rupe inima, Mândruliţa mea, ţucu-ţi guriţa. Măi bădiţă şi al meu bade

Măi bădiţă şi-al meu bade Ce bătaie ţi se cade, Bade-al meu.

C-am trecut dealu' cu tine Şi n-ai pus mâna pe mine, Bade-al meu. 'conjurai pădurea toată Şi nu m-ai atins vreodată, Bade-al meu. Verişoară să-ţi fi fost M-ai fi pus odată jos, Să ne fie cu folos, Măi bade-al meu. Măicuţă, când m-ai făcut, Doamne, bine ţi-o părut, Măicuţa mea. De ştiai că-s derbedeu M-aruncai maică-n părău, Măicuţa mea. De ştiai că-s haimana M-aruncai maică-n vâlcea, Măicuţa mea. Măicuţă, când m-ai făcut Nimica nu te-o durut; Măicuţa mea. Numa-un deget la picior Şi-ai crezut c-oi fi ficior; Măicuţa mea. Când ai văzut că îs fată Şi s-o rupt inima toată, Maica mea. Cu mâna mă legănai Cu gura mă blestămai. Măicuţa mea. Drag mi-i dansul şi jocul

Dragu mi-i dansul şi jocul Şi badea, mânca-l-ar focul; Dragu mi-i dansul şi seara Şi badea, mânca-l-ar para!

Hopa, tropa pe podele Că cizmele nu-s a mele, Că le-am căpătat din sat, Mulţumesc cui mi le-o dat. Joacă-mă bade, bădiţă Până-oi rămânea desculţă; Că la cine i-oi plăcea Mi-a pune talpă de-a vrea. Fostu-mi-o lumea pe mână Şi n-am ştiut la ce-i bună; Dar acum de o-aş avea Aş şti ce să fac cu ea. Ia uitaţi-vă feciori

Ia uitaţi-vă feciori La poale cu colţişori; Dar degeaba vă uitaţi Dacă nu le şi jucaţi. Pe sub mână, înc-o dată Să se facă fusta roată; C-or intrat fetele-n joc Cu flori şi cu busuioc. Pe badea Ion îl cheamă Şi-amândoi suntem de-o seamă; De nu l-ar chema aşa Eu grija nu i-aş avea. Bădiţă, brâu învărgat, Nu-i bărbat ca tine-n sat; Cu pană de mierlă neagră, Tu mi-eşti drag şi eu ţi-s dragă. După deal răsare luna După deal răsare luna, De la mândra vin acuma, Dac-ar şti nevastă-mea Singură m-ar spânzura. Ref: Dar nevasta mea-i drăguţă: Mă ia-n braţe, mă desculţă,

Îmi dezbracă hainele Şi-mi blesteamă zilele. Dar bărbatul meu drăguţ Mă lasă să îl desculţ, Eu îl las să mă dezbrace Că nimic nu-mi poate face. Nu te supăra nevastă Că n-am fost asară-acasă, Am fost obosit şi beat Nu ştiu unde m-am culcat. Tu nevastă, tu muiere, Ce-ai tu cu mândrele mele? Eu cu ele stau o noapte, Dar cu tine pân' la moarte. Tu muiere, tu nevastă Cine-o fost la noi acasă? Măi bărbate nu fi prost Că la noi popa o fost. Trecui asară prin codru

Care fata-ar fi de mine; Care fată-i mai frumoasă Să o duc la mama-acasă. Şi să facem nuntă-aleasă La umbră de codru deasă; Să facem nuntă pe-ales La umbră de codru des. Fântâna Clătioara

La fântână-n Clătitoarea Spală mândra lâna vara; Nu o spală de nioasă O spală că îi frumoasă. La fântâna pădurii Şi-adapă mândra boii; Nu-i adapă de setoşi Îi adapă că-s frumoşi. Din fântâna curg pâraie Boii-s plini de cingărtaie; Cingărtaiele nu cântă Mândra-i tare necăjită.

Trecui asară prin codru Şi-am atins frunza cu clopu'. Da’ deloc nu s-o mişcat Numa-un pic s-o legănat. Codrule să n-ai mânie Că ţi-am atins frunza ţie.

Nu fi mândră supărată M-opresc când vin de la coasă; Boii-atunci or fi mâncat Şi-or fi buni de adăpat; Şi-or bea apă din vădruţă Şi noi ne-om ţuca mândruţă.

Cum mergeam prin codru mare Mi-o ieşit doru-n cărare. Unde te duci voinicele? Ia, mă duc peste vâlcele. Să-mi caut şi eu norocul Că nu-l afli în tot locul.

Ce-ai gândit bade şi crezi

Şi-am ajuns în sat cu soare Şi-am văzut că-i sărbătoare. Lumea era îmbrăcată Cu haine trase prin spată. Prin spată şi prin fuştei Cum poartă codrenii mei. Mă uitai o dată bine

Ce-ai gândit bade şi crezi, În oglindă când te vezi; Că nu-i ficior să te-ntreacă Nici fată să nu te placă. Masa nu stă-ntr-un picior, Nici un bade-ntr-un ficior; Masa stă-n patru picioare, Mai sunt ficiori să se-nsoare. Plină-i lumea de ficiori, Ca şi muntele de flori;

Că şi eu mi-s floare-aleasă, Mi-ar sta bine-n orice casă. Şi-i vedea bade că mâine Cum îi plânge după mine; Îi plânge şi-i suspina Când mi-i auzi cânta. Dorule, nu fii nebun!

Dorule, nu fii nebun Nu mă tot purta pe drum; C-a mea inimă nu-i piatră, Nu te uită niciodată.

C-o să facem ospăţ mare. Mocănesc

Da-nverzât-o frunza-n nucu, Vini vreme şi mă ducu. Să bat drumurile iară, După grâu, după secară. C-aşa-i dat mocanului, Să-şi lase sătucul lui. Să umble vara prin ţară Cu doniţi şi cu ciubară.

Năfrămuţă cu frăguţă, Şi-o aflat badea drăguţă; Năfrămuţă, şpargă neagră, Şi-o aflat, dar nu i-i dragă.

Şi cu tiocuri de răşină Să le deie pe fărină.

Ştii tu puiule de cuc, Badea câte mândre-o-avut. Năfrămuţă cu finteu Tot mai dragă i-am fost eu.

Bătrâneţe, haine grele, Rău mă tem c-oi pica-n ele. Bătrâneţe, haine moi, Rău mă tem c-oi pica-n voi.

Cosaşii

Fost-am tânăr ca frăguţa Şi m-o-mbătrânit mândruţa; Fost-am tânăr ca fraga Şi m-o-mbătrânit mândra.

Numa-un pic şi mai la vale Mi-o ieşit o fată-n cale; Mergea să ducă mâncare La cosaşi în valea mare. Spune fată, draga mea, Unde duci tu mâncarea; Duc mâncare la cosaşi, M-oi întoarce mintenaş. Întoarce-te, fată,-ntoarce, Fără tine n-am ce face; Până nu s-o însera Să ne spunem dragostea. Să nu vină cosaşii Să ne-audă ce-om vorbi; Să spunem mâine pe seară

Bătrâneţe, haine grele,

Du-te dor pe sub răzor, Nu ieşi la râtu' gol; Că te-a vedea oarecine Şi-a zâce că vii la mine. Bătrâneţe, haine grele, Rău mă tem c-oi fi ca ele. Bătrâneţe, haine moi, Rău mă tem c-oi fi ca voi. Bine joacă bătrânii Când înfloresc mălinii Mălinii s-or scuturat Bătrânii s-or săturat De sărit şi de jucat.

Nici acela nu-i ficior Care n-are la picior Trei cuţite şi-un pistol Şi-o glajă de monopol. Nici acee' nu-i femeie, Care n-are la brâu cheie; Să descuie şi să beie Pe bărbat dracu' să-l ieie. Nici acee' nu-i femeie, Care n-are în pat paie; Care n-are paie-n pat Şi drăguţ lângă bărbat. Nici acela nu-i bărbat, Care nu-i dă peste cap; Care nu-i dă peste cap Să ştie c-are bărbat. Frunzuţă de prun

Frunzuţă de prun, Drag mi-e omul care-i bun La cântat şi joc, La iubit cu foc. Zice una, zice alta, Iaca dragostea e gata. Frunzuţă din vii, Ştii tu mândră ori nu ştii De ce dragostea Îi făcut-aşa. Nu-i din mere, nici din pere, Că-i din buze subţirele; Din clipitul ochilor, Din şoapta privirilor. Mult mă-ntreabă lumea-n sat

Mult mă-ntreaba lumea-n sat De ce nu m-am însurat; Eu le-am spus că nu mă-nsor, Că mai stau un an ficior.

Bine-i tânăr şi holtei, Te duci seara unde vrei; Nu te-ntreabă nimenea Un' ţi-ai petrecut noaptea. Rău îi tânăr şi-nsurat, Noaptea stai legat de pat, Noaptea-ţi ţii muierea-n braţe: S-o mai dus trei ani din viaţă. De la Năsăud la vale

De la Năsăud la vale Mândru busuioc răsare Şi cine l-o sămănat Mândruţa când o plecat. Cucule cu pană-albastră Cântă-i mândrii la fereastră Spune-i cucule să vie Să nu mai ţie mânie. Să vie la cununie Până-i verde frunza-n vie Dacă frunza s-o usca Cine-amar ne-a cununa Că noi om îmbătrâni Şi dragostea s-o sfârşi. Trece badea pe cărare Trece badea pe cărare Şi să ţine nealcoş tare. Să ţine de suman bine Nici nu se uită la mine, uiha iar aşa. Ce-ai gândit bade că-mi pasă Că te-ai dus la altă casă. Şi ţi-ai pus clopul pe masă M-ai hulit că nu-s frumoasă. Nu-s frumoasă nu mi-i hia Mi-i frumoasă ominia. Nu-s frumoasă nici n-am fost Bade dragă io ţi-am fost.

Cât îi ceru’ plin cu stele

Drag mi-i câmpul cu verdeaţă

Cât îi ceru’ plin cu stele Toate-s lacrimile mele Eu din ochi am lăcrimat Ele-n cer s-or adunat Cum s-adună către zori Roua pe iarbă şI flori.

Drag mi-i câmpul cu verdeaţă Şi bădiţa cu mustaţă Drag mi-i câmpul cu alune Badea care ţucă bine.

Când plec mândro de la tine Plânge inima în mine Când plec mândro de la voi Plângu-mi ochii amândoi Că tare mult ne iubim Şi prea rar ne întâlnim. N-am crezut că oi ajunge Când oi cânta să pot plânge Iacătă că am ajuns Să nu pot cânta de plâns. Când inima-mi prinde-a plânge Cu ochii nu poţi învinge. Bădişor cu păru’ nins

Ai, hai, bădişor cu păru’ nins Ai, hai, în horă te-ai prins. Ai fost tânăr cât ai fost În horă n-ai nici un rost.

Mă ruga badea într-una Să mă duc ca să-i dau gura Mă duceam, nu mă duceam Şi-acum văd ce rău făceam. Frică mi-i de bădiţa Când începe-a mă ţuca Frică mi-i da’ mi-i şI drag Aş scăpa nu vreau să scap. Dragu’ mi-i de nana Ion

Dragu’ mi-i de nana Ion Că-şi poartă calul cu zvon. Ca l-aud din depărtare Cum vine pe drum călare. Calu-n deal ş-il priponeşte Şi la mine se grăbeşte. La crăvăţ îşi prinde-o floare Şi vine la mine-n vale.

Ai, hai la nimeni nu trebuieşti Ai, hai tânăr nu mai eşti.

Pe de lături de grădină Când îs nopţi cu lună plină. Vine badea furişat Să-mi dea dulce sărutat.

Nu-ţi mai pierde nopţile Pe la toate porţile.

Flori se scutură-n gutui

Ai, hai iubeşte de seama te Ai, hai că mai bine-ţi stă. Lasă bade fetele Vin la doda ţucu-te.

Flori se scutură-n gutui Ca la dragostea dintâi Şi mi-aduc badeo aminte Cum ne iubeam de fierbinte Că la dragostea dintâi Eram amândoi copii

La dragostea de demult Eram tânăr n-am ştiut Mă luai seara de mână Şi mă purtai prin grădină De la flori până la flori Până-n revărsat de zori Ne-o fost dragostea curată N-o mai fi aşa vreodată. Vai de lin, vai de pelin

Vai de lin, vai de pelin, Vai de omu’ ce-i străin, Că nu-l cheamă nimen’ casă Să-i pună pita pe masă. Rău îi Doamne-ntre străini Ca şi floarea între spini; Spinu’ creşte-n lung şi-n lat Locu’ rămâne uscat. Arză-te-ai lume cu foc Omu’ bun n-are noroc, Că norocu-i mândră floare Şi nu-l are fiecare. Dacă tai spinu-i tot spin, Numa’ eu rămân străin! Duru, duru Bate vântu-n curmătură, Şuieră de la măgură, Codru-i mare, frunză n-are, Vântul toamna bate tare, Nu plouă cum plouă pe la noi, Fulgerând cincizeci de oi. Refren: Duru, duru... F: Iară fulgeră şi tună Şi plouă de se răzbună, Vântul bate, ploaia cade, Oile sunt speriate, Mieluşeii se aud zbierând

Şi dulăii hăulind. Vino, băciţă la stână, Ca să-mi faci inima bună, C-asar-o fost jale mare, O venit furtună tare, O mai fost şi ursul pe la noi Ş-o făcut prăpăd de oi. F: Nici nu plouă, nici nu tună Şi e linişte la stână, Stau ciobanii la hodină, B: Băciţele fac de cină, F: Sus pe vârf se văd mioarele Si se-aud cavalele.

Gugulan cu car cu mere

Gugulan cu car cu mere Şi cu frumoasă muiere, Tu vinzi mere, tu vinzi pere, Da’ nu vinzi a ta muiere. Gugulanu-i om cuminte, El te-ntreabă mai ’nainte Io vând mere, io vând pere, Da’ nu vând a mea muiere. Gugulana când iubeşte Inima ţi-o răscoleşte, Gugulana-i cu mărgele Şi cu buze subţirele. Aseară ţi-am luat basma

Aseară ţi-am luat basma Şi-acum te văd fără ea. Păi cine ţi-o mai lua basma Să se destrame ca ea. Aseară ţi-am luat cercei Şi acum te văd fără ei. Păi cine ţi-i mai lua cercei

Să se spânzure ca ei. Aseară ţi-am luat mărgele Şi acum te văd fără ele. Păi cine ţi-o mai lua mărgele Să se spânzure ca ele. Aseară ţi-am luat inel Şi acum te văd fără el. Păi cine ţi-o mai lua inel Să se-ncovrige ca el. Să-mi cânţi cobzar bătrân ceva Să-mi cânţi cobzar bătrân ceva Să-mi cânţi ce ştii mai bine. Că bani ţi-oi da şi vin ţi-oi da Şi haina de pe mine. Să-mi cânţi cobzar cu cobza ta Să-mi cânţi şi din chitară. Că doar s-o isprăvi cândva O viaţă atât de amară.

Bea, bea, nu te lăsa Uită că viaţa e grea. Femeia şi muzica, vinul, Sunt trei minunate plăceri, Cu ele învingi tot pământul, Cu ele obţii tot ce vrei. Chiar Moise cu sfânta lui gură, A dat o poruncă în plus, Ea nu este scrisă-n scriptură, Dar iată ce Moise a spus. Ionel, Ionelule Când se duce seara la culcare, Cine stă şi bea prin cârciumioare? Şi în fiecare dimineaţă, Cine stă cu felinaru-n braţe. Este Ionel, bată-l norocul, Care bea ca să-şi înece focul. Focul care-i arde inimioara, Fiindcă nu-l iubeşte Mărioara.

Să-mi cânţi cobzar din cobză iar Povestea de iubire. Ce m-a făcut ca să tresar De-atâta fericire.

Ref.

Lăsaţi-mă lângă pahar De viaţă nici că-mi pasă. Eu sunt copil al nimănui Şi n-am nici bani nici casă.

Ce-ai găsit, Ionel, la Mărioara, Că ţi-a pus pe flăcări inimioara. Pentru ce să plângi tu măi băiete, Când pământul este plin de fete. Dacă vrei să uiţi de Mărioara, Hai să cânţi cu mine într-o seară. Să culegem albe viorele, Să visăm sub lună şi sub stele.

Lăsaţi-mă aici să stau În crâşma-ntunecată. Să beau, să cânt şi-apoi să uit Că am iubit o fată. Bea, bea, nu te lăsa Bea, bea, nu te lăsa Uită că viaţa e grea. Bea, bea, nu te lăsa Uită că viaţa e grea. Mai daţi-le-n colo de chinuri şi beţi Viaţa-i frumoasă, trăiţi-o băieţi.

Ionel, Ionelule, Nu mai bea băiatule. Nu mai bea băiatule Fiindcă te râd fetele.

Săracă inima mea

Săracă inima mea Iară-ncepe a mă durea. Ref.

Hai, hai, inimă, hai La multe rele mă dai. Hai, hai, cu mândra-n braţe

De-amu până la diminieaţă. Fost-am la doftor cu ea La doftor şi la potică Şi mi-o zis că n-am nimică. Poticaroşul mi-o spus Lecuri la inimă nu-s. La inimă este un leac Cetera şi omul drag. La inimă este un ţâfru Cetera şi omul mândru. Măi prietene eu şi tu Şohan n-om vedea Raiu. Fie Raiul sănătos Noi om mere pă din jos. Fie Raiul pă plăcere Noi mai pă din jos om mere. Nici nu-i hia să-l vedem După ce oameni suntem. Aşa-mi vine câteodată

Aşa-mi vine câteodată, Dorule. Să dau cu cuţâtu’-n piatră. Din piatră să iasă foc, Măi dorule Că eu lume n-am noroc. Când s-o-mpărţit norocu’ Măi dorule Fost-am dus eu la lucru. Şi la toţi le-o dat cu carul Dorule Numa’ mie cu paharul. Nici acela n-o fost plin

Măi dorule Jumătate-o fost venin. Nici acela n-o fost ras Măi dorule Jumătate-o fost năcaz. Aşa-mi vine câte-un gând Măi dorule Să merg pă păduri cântând. Nalt îi cerul şi senin Pe a mea parte norii vin. Nalt îi cerul şi-nstelat Pe a mea parte norii bat. Fântâna Clătioara

La fântână-n Clătitoarea Spală mândra lâna vara; Nu o spală de nioasă O spală că îi frumoasă. La fântâna pădurii Şi-adapă mândra boii; Nu-i adapă de setoşi Îi adapă că-s frumoşi. Din fântâna curg pâraie Boii-s plini de cingărtaie; Cingărtaiele nu cântă Mândra-i tare necăjită. Nu fi mândră supărată M-opresc când vin de la coasă; Boii-atunci or fi mâncat Şi-or fi buni de adăpat; Şi-or bea apă din vădruţă Şi noi ne-om ţuca mândruţă.

De la Nistru pân’ la prut De la Nistru pân la prut, Trei ibovnici am avut, Codruleţ, codruleţ drag. O româncă şi-o ţigancă, Şi-o fată basarabeancă, Codruleţ, codruleţ drag. Românca-mi făcea mâncare, Ţiganca-mi dădea parale, Codruleţ, codruleţ drag. Basarabeanca cea frumoasă, Mă chema la ea acasă, Codruleţ, codruleţ drag. S-o suit Pişta pe deal, Să se uite în Ardeal, Codruleţ, codruleţ drag. Fii amabil dăte jos, Că Ardealul nu-i a vost, Codruleţ, codruleţ drag. Vai săracii ungurii, Cum şi-or pierdut ciucurii, Codruleţ, codruleţ drag. Pe podul Sătmarului, De dragul Ardealului, Codruleţ, codruleţ drag. Ce ai crezut tu Molotov, Că-i bea bere la Braşov, Codruleţ, codruleţ drag. D-zeu ne-o ajuta, Şi-om bea noi la Moscova, Codruleţ, codruleţ drag.

Dar mândruţa-i mai departe, Nu pot merge fără carte. Cartea n-are cine-o face Căci primarul nostru zace. Cu notaru’-s mânios Mi-a face cartea pe dos. Dar m-oi duce la pretură, Şi mi-a face cartea bună. Şi m-oi duce, m-oi tot duce, Păn’ la mândra-n deal la cruce. Hai să bem futu-i amaru’

Hai să bem futu-i amaru’ Stiu că nu rădic cu paru’. Ref.

Hai ţura şi ţura Pă Iza şi pă Mara. Hai ţura şi dai nu, Cât îi Maramareşul.

Şi cu parul să rădic, Tot oi bea câte un pic. D-zăul mândrilor, N-am băut pă banii lor. De-am băut am băut bani, N-am băut după ţigani. De-am băut am băut lei, N-am băut după femei.

Pe Mureş şi pe Târnavă De-ar fi mândra în deal la cruce Pe Mureş şi pe Târnavă Nu-i fată să-mi fie dragă. De-ar fi mândra în deal la cruce, De trei ori pe zi m-aş duce.

R. Mie, mie, mie, mie nici că-mi pasă, Care-i mai frumoasă

Şi mai drăgăstoasă. Pe Mureş şi pe Câmpie Nu-i fată să-mi placă mie. Seara bună, bade Ioane

Seara bună, bade Ioane, Mulţumescu-ţi dumitale. Da păi ce s-o-ntâmplat, Că eşti tare supărat, Măi bade Ioane. Lasă plugul şi grapa, Şi haide în sat sara. C-ai crescut feciori şi fete, Te-or ţine la bătrâneţe, Bade Ioane. Fetele s-or măritat, Feciorii s-or însurat, Şi ai rămas al nimănui La marginea satului. Voi feciori când vă însuraţi De părinţi să nu-z uitaţi. Că nu-i nimic mai scump pe lume Ca părinţii lângă tine. Bade Ioane. Frunzuliţă Sânzâiene

Desculţă cu capul gol. Sara la vreme de cină N-aş alerga prin grădină Desculţă, cu cârpa-n mână. Să-l aud pe drum trecând Pe la poartă fluierând De la munte scoborând. Coborâi din deal în vale

Coborâi din deal în vale Mă-ntâlnii cu doru-n cale. R. Hai ţura şi ţura Pă Iza şi pă Mara Hai ţura şi dai nu Cât îi Maramureşu’. Doru prinde-a mă întreba Doru-ţi de cineva. Măi dorule, mă nebune Mai văzut-ai om pe lume, Să nu-i fie dor de nime. Mai văzut-ai om frumos Să nu fie drăgăstos. .... Da’ nici lupii nu-s nebuni Să mănânce oameni buni.

Frunzuliţă Sânzâiene Bădiţa care mă teme M-ar păzi da n-are vreme.

Şapte văi şi-o vale adâncă

Tătă vara-i de lucrat Mă lasă singură-n sat Şi vine tot amânat.

Şapte văi şi-o vale adâncă, Daulică dodă pe-aici lupii mănâncă.

Nu să teamă n-am pe nimeni Care doru’ să-mi aline Şi să îmi gândească bine.

Stai lupe nu mă mânca, Pân-o veni şi mândra.

De el de nu mi-ar fi dor N-aş ieşi sara-n ocol

Şi-atunci lupe mi-i mânca Ori pe mine, ori pe ea Dar mai bin’ pe soacră-mea.

mă

Trandafir de la Moldova

Trandafir de la Moldova Te-aş iubi dar nu ştiu vorba. R. Lunca-i luncă, iarba-i verde Ce-am iubit nu se mai vede. Ce-s fost verde s-a uscat Ce-am iubit s-a scuturat.

La fetele din Joseni. Că susencele-s mai bune Măi dorule măi Şi nu pun la feciori nume Măi dorule măi. B. Că josencele-s mai rele Şi pun nume câte stele, măi. Maramureş plai cu flori

Vai săracu’ cel Luncan

Maramureş plai cu flori Măi dorule, măi. Mândru eşti în sărbători. Măi dorule, măi. Mândru eşti şi fericit Măi dorule, măi. Maramureş, plai iubit. Măi dorule, măi.

Vai săracu’ cel Luncan Că nu l-am jucat d-un an. Da’ amu io l-oi juca Pănă s-a rupe cisma.

De te duci în sus pe Iza Din Sighet până-n Botiza. Vezi feciorii lui Bogdan Înstruţaţi cu măgheran.

Joacă-mă bădiţă bine Şi mă strânge lângă tine. Joacă-mă să fiu jucată Să nu te uit niciodată.

Înstruţaţi cu busuioc Cu mândruţele la joc. Cu sumanele de lână Şi cu mândrele de mână.

Io mândruţo te-oi juca Să nu ne râdă lumea. Învârtita pe picior Să nu mă uiţi până mor.

Maramureş te-oi hori Şi la lume oi povesti. Ca să afle întreaga lume Că eşti cel mai mândru nume.

Trandafir moldovenesc Te-aş iubi dar nu îndrăznesc. Trandafir de la Bacău Vino să te iubesc eu.

Omule cu calul sur Şezătoare nu-i deplin Şezătoare nu-i deplin Fete sînt feciori nu vin. Afară-i lună şi bine Măi dorule măi Şi bădiţa nu mai vine Măi dorule măi. Haideţi feciori din Suseni

Omule cu calu’ sur Ce stai cu căruţa-n drum. Trage carul la o casă Unde-i nevasta frumoasă Şi bărbatu-i dus de-acasă. Bărbatu-i la concentrare Nevasta-i frumoasă tare. Crând îi dragostea mai dulce Pe bărbat dracu-l-aduce.

Cioca boca la fereastră Deschide uşa nevastă. Stai bărbate, stai pe loc Să mai pun un lemn pe foc. Ea lemne pe foc punea Pe drăguţ îl ascundea. În cămară, după scară Şi-apoi pe ferestră afară. Tu muiere, tu nevastă Cine-o sărit pe fereastră. Măi bărbate nu fi prost C-o fi fost motanul nost. Ce motan ştii tu Mărie Cu baston şi pălărie.

Eşti subţire ca o aţă. Tragi de ea şi zâci că ţine Să rupe când ţi mai bine. Aţa de se rupe-n două O înnozi şi zâci că-i nouă. Dară viaţa de se duce Salutare şi-i pui cruce. Arză-te focu’ de lume Şi la cine ţi-o pus nume. Mai bine-ţi zicea Anică Că nu trebui la nimică. Şi mai bine-ţi spunea Floare Că eşti lume-nşelătoare.

Din copită murgul bate

Futu-ţi morţii făgădău Când nu-s eu îţi şade rău. Da’ când intru eu în tine De trei ori îţi stă mai bine.

Din copită murgul bate Şa scumpă să-i pun în spate. Şi nechează prin livadă Frâu de-argint să-i scot din ladă Să-i leg coama, să-i tai vântul Să nu ne prindă pământul

Şi-un ţigan avea o iapă Şi căra cu ea la ceapă. Şi când o gătat cu ceapa O-nceput să-şi bată iapa.

C-o venit iar vremea bună Să petrecem împreună. Peste munţi şi peste plai Hai murguţule şi hai. La mândruţa sprâncenată Ce ne-aşteaptă seara toată. Mână murgule şi mână Că ne aşteaptă cu cină Că ne aşteaptă cu cină Mândra mea şi a ta stăpână. Cine vede nu ne crede Cine crede nu ne vede. Că ne aşteaptă cu cină Mândra mea şi a ta stăpână.

Arză-te focu de viaţă Arză-te focu de viaţă

Şi-un ţigan avea un mânz Şi căra cu el la prânz. Şi când o gătat cu prânzu’ O-nceput să-şi bată mânzul. Tu bădiţă aşa-i gânditu’ Tu bădiţă aşa-i gânditu’ Că dacă m-ai părăsitu. Oi bea apă tăt din tău Şi-oi muri de dorul tău. Io beau apă din izvor Şi nu mă topesc de dor. Da mie de-mi pare rău N-oi muri de dorul tău. Şi de mi-o părut vreodată N-oi trăi tăt supărată. Că mi-o spus frunza de fag Că tu mi-ai fost bade drag.

Şi de Radu întrebând.

Auzit-am auzit Că dragostea s-o oprit. Poţi opri apele toate Da dragostea nu se poate.

N-aţi văzut pe Radu mamii L-am văzut la crâşma Stanii. Unde-şi beau drumeţii banii Şi haiducii gologanii.

Poţi opri şi Someşu Da dragostea nu şi nu. Poţi opri şi Dunărea Da’ dragostea nu şi ba.

Radule, stai nu mai bea Uite potera colea. Nu-s muiere cu năframă Să mă tem, de bună samă.

Doi feciori din Valea Mare Doi feciori din Valea Mare Mândra mea, draga mea. Au plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. Căprioare n-au vânat Şi toată ziua mi-au stat. Şi-n poieniţa cu soare. Mândra mea, mea. Erau două surioare Mândra mea, mea. Cu şorţuleţul la brâu Spălau rufele la râu, Şi cântau măre cântau Ciocârliile-ntreceau.

draga draga

Feciorii mi le auziră Mândra mea, draga mea. Şi mi le luară de mână. Mândra mea, draga mea. Şi în sat dădură veste Că şi-au luat două neveste Şi-au luat două surioare Cu ochii de căprioare.

Radu mamii n-asculta Potera-l înconjura. Radu bea şi chefuieşte Potera-l încercuieşte. Radu mamii se scula Puşca-n vânt o slobozea Cărare prin ei făcea Şi de poteră scăpa. Rozmarin în colţu’ mesii Rozmarin în colţu’ mesii. Măi dorule, măi. Frumos plâng ochii miresii. Măi dorule, măi. La-să plângă cât de tare. Florile de pe cărare. La-să plângă cât de rău. Florile de pe părău. Floricică de bujor. Plângeţi fraţi plângeţi surori. Şi tu grădină cu flori. Că mă duc de lângă voi.

Radu mamii

Frunză verde de măr acru

Prin Pădurea Bradului Trece mama Radului. Din ochi negri lăcrimând

Frunză verde de măr acru Muierea-i ruptă din dracu. Bărbatul cât îi de rău

Îi dat de la Dumnezău. Lasă-mă muiere-n casă Că afară plouă de varsă. Drace ie-ţi mândrele tele Şezi în ploaie pentru ele.

guriţa

Deseară mă duc la ea. Asta-i mândruliţa care-mi dă Seara şi dimineaţa.

Şi aş iubi-o pe cea mare Cea mai mică-i faină tare.

Muiere te faci cu draci Tu cu mine iar te-mpaci. Că la bine şi la rău Tot eu îs bărbatul tău.

Şi aş iubi-o pe cea mică Cea mai mare-i mai voinică.

Ieşi muiere de sub pat Că să mor dacă te bat. Măi bărbate tu eşti bat Dacă ies îmi dai în cap.

Să vă spun ce s-a-ntâmplat la Timişoara

Tu muiere tu nevastă Cine o fost la noi acasă. Măi bărbate nu fi prost Că la noi popa o fost. Să-mi ierte păcate Să pot face altele.

Să vă spun ce s-a-ntâmplat la Timişoara Pentru o gură dulce de la Mărioara. La un colţ de stradă Golanii-s grămadă Stau după un copac Vor să-mi dea în cap. Mă duc cu Măria până-n dreptul lor Strigă şăful ăl mai mare, stai că te omor. Mă uit la Măria Mă gândesc la viaţă, Eu singur cu atâţia Nu pot face faţă.

Rupt-o boii Rupt-o boii jugu-n tri Coborând dealul mândrii. Rupt-o boii tânjaua Coborând de la mândra. Cea, Bodor, că te omor Cu mutea de la topor.

Te-ntreb tu Mărie, te-ntreb serios Ori rămâi cu mine, ori te duci cu hoţi. Să uită la mine Să uită la ei, Şi apoi îmi răspunde Pleacă dacă vrei.

Caru-i greu şi jugu’ apasă Dorul mândrii nu mă lasă. S-o pus la inima mea Şi de acol’ nu se mai ie.

Vorba românească, fuga-i ruşinoasă Dară pentru mine o fost sănătoasă. Că dă nu fugeam Pe dracul vedeam, Îmi vedeam şi pălăria Ca şi pă Măria.

Mărioara de la Timişoara .... Şi aş iubi două surori Ref. Timişoara

Asta-i Mărioara

de la

Prietenii dacă or fi de vină

N-am vinit aici să stăm

Când ies mândro seara la fântână Luna mă priveşte-ndurerat. Că tu nu mai eşti ca altă dată Să văd mândro pe cine mi-i drag.

N-am vinit aici să stăm C-am vinit ca să jucăm.

Ref. suflet

Prietenii dacă or fi de vină Numai binele eu li-l doresc. Dar aş vrea şi ei să poarte-n Dorul pentru care pătimesc.

Mândra mea, să-mi spui, să-mi spui tu mie Cine oare m-o fi blestemat. Să umblu cu ochii plini de lacrimi Să nu am parte de cine mi-i drag.

Mărţişor Ref:

mor.

Măndra-i cu ochi ca mura Nu ştie cui îi dă gura Şi -asear-am prins-o în curte Nu a vrut să mă sărute Proastă-i ca leuca la car. Mărţişor, Mărţişor Sărută-mă bade bădişor Mărţişor, Mărţişor Că de nu mă săruţi am să

Aseară şi alaltă seară, seară -bis Mă întâlnii cu mândra iară Şi vorbii pe mâine seară. Aseară pe vremea cinii M-asmuţea mândra cu cânii. M-asmuţea şi nu prea vrea Că ştia că merg la ea.

Cu-i îi cântă cucu sara Rău îi mere tătă vara. Că şi mie mi-o cântat Si mândruţa m-a lăsat. Da fi şi la vară aşa La nuntă n-om mai juca. Dragă mi cărarea-ncoace

Dragă mi cărarea-ncoace Când am pentru cini-o face. Pentru cine Pentru cine o făcea Tras-o perdeaua la geam. Frunză verde de pă rât Io mândruţ-o aş-am gândit. Când om mere Când om mere-n sat la horă Să te duc la mama noră. Hai mândruţ-o-n deal la vie Să-mi pui flori la pălărie. Să ne iubim Să ne iubim ca dintâie Tu mie să-mi fii soţie. Mare-i dealul la Bârgău

Mare-i dealul la Bârgău Da mai mare-i dorul meu. La Bârgău sunt dealuri multe Şi mai mari şi mai mărunte. De la munte vine nor De la mândra vine dor.

De la munte răsar stele De la mândra dor şi jele. Dacă-n lume dor n-aveam Mă culcam, mă hodineam. Dar dorul mândruţi este Eu mă culc el mă trezeşte Noaptea pe la doisprezece.

Când eram acasă la tata fecior

Când eram acasă la tata fecior Am iubit o fată, şi-o iubeam cu dor. Ş-avea gura ca frăguţa Părul negrişor. Tânără frumoasă Dragă la ficiori. Într-o sear’ la masă tata m-a întrebat De-ţi place Maria să te însori cu ea. Spunem mamă dragă spunem ce să fac Dragostea sau banii care săi împac. Nunta-i pregătită nuntaş-or venit Dar mireasa mea cu alt-o fugit. Casa mândri-i lăngă drum

Nici la popa nu-i pot spune. Că nu-i popa Dumnezău Să ştie păcatul meu. Domnule judecător Nu mă judeca să mor. Judecă-mă să trăiesc Cu mândra care-o iubesc.

Ne-am băgat la voi în casă

Ne-am băgat la voi în casă Hai! Bună seara. Că n-o fost perdeaua trasă. Hai! Bună seara. Unde-s fete de mărit Vin feciorii în peţit. Astă sară-i sară mare Să-nchinăm cu fiecare Şi cini-a goli paharul I-a meri bini tot anul. De şezut am mai şede Dar avem a merile. Vă lăsăm cu sănătate Să petreceţi mai departe Şi de noi de va mai fi Şi la anul om vini.

Toată lumea ar vrea să mor Să rămână mândra lor. Mândra lor nu le rămâne Că de mor o iau cu mine.

Lina

Casa mândri-i lăngă drum Fereşte-o Doamne de tun. De n-a fi să fie a mea Dă doamne cu tunu în ea.

Lina-i din bătrâni lăsată Şi de noi cu drag jucată.

Câte le-am făcut pe lume

Frunză verde foi ş-o fragă Asta-i lina noastră dragă.

Şi eu ştiu să joc lina Că m-a-nvăţat măicuţa.

M-a-nvăţat să joc să când Să fiu mândră pe pământ. Cucule ce cânţi pe cracă Joacă-mă bade să-mi placă. Joacă-mă bade un pic Ca pe la Călanul Mic Că aista-i jocul nost Tăt aşa este şi o fost. Urarea timişorenilor

La mulţi ani şi bine v-am găsit, C-am venit cu drag ca să vă cânt, Hora bănăţeanului, Din Pusta Banatului. La mulţi ani şi multe bucurii, Să aveţi fericire zi cu zi, Să-nflorească omenia Şi să piară duşmănia. La mulţi ani oraş al florilor, Fala ta şi-a bănăţenilor, Tot mereu să înfloreşti Peste veac să dăinuieşti. Timişoară, Timişoară Am un dor la inimioară, Am un dor şi o boală grea Pentru mândruliţa mea. Hai, hai, mândra mea Hai, hai draga mea. Ţucu-ţi mândro dulce guriţa.

Şi amu vreau să joc cu ele. ... Eu îs o ţâră mai micuţ Că am umblat la oi desculţ. Şi desculţ fără obiele Să-i cumpăr mândrii mărgele.

Bate vânt de la Oradea

Bate vânt Cu dor de Bate vânt Cu dor de

de la Oradea la tine bade. de la Tinca la mândruţa.

Mi-o trimis mândruţa carte Pă poştaşul din Oradea. Şi io i-am trimis ‘napoi Pă poştaşul de la noi. Taie Doamne pădurea Să se vadă Oradea. Taie Doamne mohoru Să se vadă Bihoru. De-ar şti mândra ce dor duc Şi-ar face căruţ de nuc. De-ar şti mândra ce dor trag Şi-ar face căruţ de fag.

Mărie poale ciurate

Mărie poale ciurate Rău te-am visat astă noapte.

Vin din codru pe cărare

Că marama ta cea nouă Era ruptă ba şi în două.

Vin din codru pe cărare Şi mă duc la dansul mare. Că am cisme noi de piele

Nu-i ruptă marama mea Că mi-i ruptă inima.

Bade după dumneata. De-o fi ruptă într-o parte Ne-om despărţi într-o noapte. Dar îi ruptă la mijloc Nu ne-om despărţi deloc. Şi ne-om despărţi într-o seară Rău tare să nu ne pară. Şi ne-om despărţi cu jale Rău tare să nu ne pară. Şi ne-om despărţi cu dor Ca luna de lângă nor. Şi ne-om despărţi într-o joi Rău ne-a părea la amândoi.

Cum să mă mai duc la ia Cum să mă mai duc la ea, măi Tri, li, li, li Las-o-ncolo supărare Tri, li, li, li, li, li Şi vino la mine-n vale Tri, li, li, li Vino vara pe-nserat Şi să mi te ţuc cu drag Şi să mi te ţuc cu drag, măi Tri, li, li, li Vino-n vale la izvor Şi să mi te ţuc cu dor Şi să mi te ţuc cu dor, măi Tri, li, li, li Înflorit-o ruguţu

U, iu, iu, brădui, brădui U, iu, iu brădui, brădui Tri, li, li, li, li, li Până la mândra să mă sui Tri, li, li, li Să mă sui să mă cobor Pân’ la mândra la izvor Pân’ la mândra la izvor, măi Tri, li, li, li Să mă sui pe-un bolovan Tri, li, li, li, li, li Şi să strig la un cioban. Tri, li, li, li Să întoarne oile Să nu mânce florile Să nu mânce florile, măi Tri, li, li, li Oile nu le-o-nturnat Tri, li, li, li, li, li Florile mi le-o mâncat Tri, li, li, li Supărată-i mândra mea

Înflorit-o, înflorit-o ruguţu -bis Înflorit-o ruguţu Lăsatu-m-o drăguţu La, la, la... Nu m-o lăsat, nu m-o lăsat de urâtă Nu m-o lăsat de urâtă M-o lăsat c-am fost pârâtă La, la, la... Pârâtă, pârâtă de vecina Pârâtă de vecina Care-o fetit cu mama La, la, la... Pârâtă pârâtă de doi feciori Pârâtă de doi feciori Că le-am fost dragă şi lor La, la, la... Pârâtă, pârâtă de două fete Pârâtă de două fete Prost îi badea că le crede La, la, la Nu vă temeţi, nu vă temeţi, fete rău Nu vă temeţi fete rău

Că drăguţul nu vi-l ieu La, la, la... Nu vi-l ieu, nu vi-l ieu că nu-l aveţi Nu vi-l ieu că nu-l aveţi N-aţi avut de când sunteţi La, la, la... Şi pe care, şi pe care l-aţi avut Şi pe care l-aţi avut Tăt cu miere l-aţi ţinut La, la, la... Da’ eu nu-s, da’ eu nu-s d-aceea fată Da’ eu nu-s d-aceea fată Să-mi ţin drăguţu cu plată La, la, la... Că io-s fată, că io-s fată frumuşea Că io-s fată frumuşea Vin feciorii num’ aşa La, la, la..

Trece timpul trece Supărat îs Doamne De alaltă seară Că mândruţa mea M-o părăsit iară. R. Trece timpul trece Trece timpul meu Nu trece durerea Din sufletul meu Trece viaţa trece Trece tot aşa Nu trece durerea Din inima mea Te-am iubit de mică Şi tu m-ai iubit Suferim acuma Că ne-am despărţit

Viorele

Dragostea-i un chin Ş-o durere adâncă Fericit e acel ce N-o cunoaşte încă

Bădiţă când ne-am iubit Strat cu flori am răsădit. Strat cu flori şi viorele Să-ţi fac ţie bucheţele.

Dacă soarta ştie În viaţă ce-mi doresc Să mai văd o dată Ochii ce-i iubesc.

Dar de când bade-ai plecat S-au uscat florile-n strat. Viorelele-nfloresc N-am cui să le dăruiesc.

Lumea asta-i rău făcută

Rup bade floare cu floare Şi-o stropesc cu lăcrămioare. Le leg iarăşi bucheţele Ş-am să vin la tin’ cu ele. Da bădiţă drumu-i lung Şi nu pot la tin’ s-ajung. Vino bade dumneata Să le iei cu inima Inima şi dragostea.

Lumea asta-i rău făcută Îi faci bine te ză-uită Îi faci rău numai o dată Duşmănit eşti viaţa toată. Lumea-i rea, lumea-i duşmană Râde ca-i în suflet rană Râde şi îi duşmănoasă Când eşti cu năcaz în casă. Când trăieşti în duşmănie Lumea cu venin te-mbie Nimeni nu-i ortacul tău

Toată lumea îţi vrea rău. Nu te-ncrede nici frate Nici în cămaşa din spate Că duşmani ţi-s fraţii tăi Că ai strâns mai mult ca ei Duşmănit eşti duşmănit Şi de-ăl care te-a iubit. Ţucu-ţi ochii someşană

Ţucu-ţi ochii, ţucu-ţi oochii someşană - bis Mândru te legi, mândru te legi cu năframă Şi te duci, şi te duci în şezătoare bis Unde-s fete, unde-s fetele fecioare Aseară, aseară ne-am dus şi noi bis Unde-s fete, unde-s fete şi feciori Feciorii, feciorii mândru cântau - bis Fetele, fetele frumos torceau Zorile, zorile ne-o apucat - bis La şeză, la şezătoare în sat Şi dumine, şi duminecă la joc - bis Ne-am întâlnit la un loc Şi-am jucat, şi-am jucat toţi împreună Ca să fim cu voie bună. Feciorie, feciorie

Mai ţii minte, măi Ioane, Când erai fecior. Toate fetele din sat Le iubeau cu dor. Şuierai seara la poartă Dar eu nu ieşeam. Te-aşteptam pe tine Ioane

Ce mult te iubeam. Feciorie, feciorie De te-aş mai avea. Nu te-aş da pe lumea asta Şi mi te-aş păstra. Bine e Doamne fecior Rău e însurat. Ce n-aş da pe lumea asta Să mai fiu băiat. Toate fetele din sat Îmi spuneau Costică. Dar acum când le-ntâlnesc Ce faci moşulică. Eu le spun că o duc bine Şi sunt sănătos. Ele-mi spun că sunt bătrân Şi nu mai are rost. Ce e viaţa pe pământ Ca frunza de fag. O bate vântu şi-o duce Măine nu o mai ai. De-aia-i bine cât trăieşti Să nu strângi averi. Iubeşte şi chefuieşte Căci ca mâine pieri. Dă-mi Doamne viaţă lungă Să nu mor muncind. Ca să pot iubi la mândre Câte-s pe pământ. Dacă-mi dai Doamne viaţă Am să fac ce vrei. N-am să mai iubesc o dată Cinci-şase femei. Aşteaptă-mă, dor, că viu!... Aşteaptă-mă, dor, că viu, De-oi veni cât de târziu, Dar să nu m-aştepţi prea mult Să plătesc câte-am făcut!... De-aseară şi pân-amu Subţiatu-m-o doru;

Şi de-amu şi pân-ast’ sară Subţia-m-a doru iară.

Ea vrea Cerul şi Pământul Şi mie îmi sare rândul.

Greu îi puntea de trecut...

la la la la la ...

Greu îi puntea de trecut, Numa-o ţâră de-ai băut;

De când îi Sălaju’ nost’

Greu îi de trecut puntea, Numa-un pic dac-oi mai bea; Bine-mi pare c-am trecut, N-oi mai bea cât am băut; C-aş-o zîs nevastă-mea, Măi bărbate, nu mai bea! Că-i pica de pe punte, Ţî-i rupe grumazu-n ea! Că şi-aseară ai fost beat Şi-ai venit cu capu spart! De-auzât am auzât De-auzât am auzât Că se face horă-n târg, Nevestele gura-şi vând Şi feciorii stau la rând. la la la la la ... Tu mândruţă n-am ştiut Că ai gură de vândut, Că şi eu mi-aş fi luat Când veneam seara prin sat. la la la la la ... Tu, mândruţă ochii tăi, Cum aş face să mi-i dai, Numa’ pe-o zi şi-o noapte Şi pe urmă pân’ la moarte. la la la la la ... Dar mândruţa mea nu vrea Să fie numai a mea;

De când îi Sălaju’ nost’ Aşa nuntă n-o mai fost; Şi câţi îs oameni de treabă Toţi or veni, toţi or veni să ne vadă. Uliţa noastră-i cu var, Mirele-i ca un pahar, Uliţa noastră-i cu tină, Mireasa, mireasa-i ca o lumină. Frumos îi nănaşu’ nost’ Ca un trandafir frumos, Frumoasă-i nănaşa noastră, Ca o floare, ca o floare fereastră.

din

Eu la nuntă-amu mă duc, Ca să mai petrec un pic, Că şi eu la casa mea Am ce mânca şi ce bea, la la la la la. Că şi eu-acasă mânc, beau, Dar n-am ceteră când vreau, la la la la la.