Comunicarea Managerială [PDF]

Zitiervorschau

TEZA DE CERCETARE – DEZVOLTARE

COMUNICAREA COMUNICAREA MANAGERIALĂ MANAGERIALĂ DIN DIN PERSPECTIVA PERSPECTIVA EFICIENTIZĂRII EFICIENTIZĂRII CONDUCERII CONDUCERII UNITAŢII UNITAŢII ŞCOLARE ŞCOLARE

,,E necesar ca cei care navighează fără nici un scop în marea vieţii să-şi trezească posibilităţile amorţite din fiecare seminţă, să devină căpitanul propriei sorţi, deoarece lupta pentru succes e pe jumătate câştigată dacă omul ştie să comunice”. Napoleon Hill

Actualitatea temei Procesele caracteristice secolului XXI, transformările sociale necesită noi abordări şi o atenţie sporită faţă de comunicare care a devenit un imperativ al timpului Întreg secolul XX a cunoscut numeroase căutări, orientări, concepţii, cu ecouri şi în conducerea învăţământului. Dar mai ales unele probleme au făcut obiectul transferului: • Calitatea resurselor umane în centrul atenţiei; • Conceperea conducerii ca fiind organizarea mai eficientă a activităţilor; • Realizarea raţionalizării lor prin utilizarea funcţiilor de prevedere, organizare, decizie, coordonare, control; • Valorificarea experienţei curente şi a creativităţii celor implicaţi; • Evidenţierea relaţiilor interpersonale şi de comunicare; • Participarea la actul decizional; • Afirmarea nevoii de formare şi perfecţionare a culturii manageriale; • Orientarea spre criteriile de evaluare centrată pe succes şi calitate; • Promovarea proiectării şi valorificării cercetării şi inovării pedagogice

- Crearea unui management modern, prospectiv, flexibil, deschis, adecvat unei societăţi democratice necesită un sistem de conducere viabil, progresiv,apt să promoveze noile obiective educaţionale. - Comunicarea este prezentă în tot ceea ce facem in viaţă şi este esenţială pentru a putea munci si trăi. Comunicarea reprezintă, pe de o parte , o formă de manifestare a relaţiilor şi a atitudinilor interpersonale. Pe de altă parte,ea constituie o forma specifică de activitate,in procesul căreia se formează relaţiile şi atitudinile umane determinînd calitatea acestora -În ultimii ani comunicarea a fost abordată atît de cercetarea psihopedagogică, cît şi de alte domenii:lingvistica, psihologia, retorica, sociologia, informatica, mass-media etc.,tinzîndu-se spre dezvoltarea unei pedagogii a comunicării în plan didactic şi managerial -Aceasta tema de o importanta majora , globala este reflectata in cercetarile marilor pedagogi si psihologi ca: Cristea Sorin, Patrascu Dumitru, Jinga Ioan, Pruteanu Stefan, Dragomir Mariana, Iosifescu Serban; in Republica Moldova ea este cercetata in lucrarile lui Cojocaru Vasile Gh.

• Lucrarea se doreşte a fi una despre comunicare, în general,şi despre comunicarea managerială, în special. Ea este dedicată fundamentării teoretice a procesului de comunicare în management şi a întroducerii unei modalităţi de îmbunătăţire a acestui proces. • Obiectul cercetării îl constituie managementul procesului de comunicare. • Scopul cercetării vizează elaborarea unui model pedagogic – managerial de comunicare eficientă.

Obiectivele cercetării: -

-

studierea şi analiza literaturii de specialitate in domeniul comunicării. evidenţierea situaţiei reale din şcoală privind sistemul de comunicare. determinarea aspectelor puternice si punctelor slabe privind comunicarea în unitatea şcolară. studierea gradului de realizare a prevederilor curriculumului şcolar privind obiectivele educaţionale de comunicare. elaborarea modelului pedagogic –managerial de comunicare . implementarea sistemelor informaţional-comunicative moderne in viata catitiană.

Ipoteza cercetării:

O comunicare eficienta contribuie la crearea unui climat moral -psihologic favorabil daca: - managementul educaţional din şcoală va fi centrat pe o comunicare deschisa, implicare/participare a actantilor educaţionali in viata scolii, se va asigura o comunicare in ambele sensuri: de ,,sus in jos‘’ si de ,, jos in sus”; - colectivul pedagogic va folosi întreg potenţialul curriculumului şcolar in vederea dezvoltării comunicării sub toate aspectele; - vor fi implicate sursele de comunicare moderna.

Valoarea teoretică a cercetării:

- s-au evidenţiat teoriile principale ale comunicării; - s-au depistat aspectele pozitive si rezervele existente in dezvoltarea sistemului de comunicare in şcoală ; - s-au precizat reperele conceptual – metodologice ale comunicării in baza curriculumului şcolar.

Valoarea practică a lucrării

constă în determinarea metodologică a modelului pedagogic- managerial a comunicării in şcoală. - S-au relevat abilităţile de comunicare eficientă ale managementului şcolar. - S-au analizat situaţii şi tehnici de comunicare ce contribuie la crearea condiţiilor optime pentru o comunicare eficientă. - S-au elaborat recomandări la nivel de şcoală si clasa de elevi pentru eficientizarea comunicării . - S-au elaborat reguli de bază ale comunicării manageriale in vederea eficientizarii conducerii unitatii scolare - S-a elaborat si implementat un curs optional ,,Cultura comunicarii” in clasele liceale si ,,Arta discutiei” in clasele gimnaziale.Se implementeză cursul ,,Psihologie” în clasele a X-a. - S-a desfasurat un consiliu profesoral cu genericul: ,,Strategii de imbunatatire a abilitatilor de comunicare.’’

CAPITOLUL I.

ANALIZA ANALIZA CONCEPTULUI CONCEPTULUI TEORETIC TEORETIC AL AL COMUNICĂRII COMUNICĂRII ÎN ÎN MANAGEMENT MANAGEMENT

1.1 Comunicarea managerială, concept si evoluţie Definiţie ,,Comunicarea (umana) este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi (auditoriului). Comunicarea umana înseamnă ”totalitatea proceselor prin care o minte poate să influenţeze pe alta. Comunicarea managerială presupune nu numai transmiterea mesajelor, ci si schimbarea mentalităţii, atitudinilor, comportamentului managerului cît şi a subalternilor”. Ştefan Pruteanu

De ce comunicăm? Dezvoltarea abilităţilor de structurare şi prezentare a răspunsului; Reîmprospătarea cunoştinţelor şi organizarea informaţiilor; Pentru a demonstra că perfecţionarea este importantă; Crearea relaţiilor şi de a te descurca mai uşor în viaţă; Creşterea reputaţiei prin rezolvarea problemelor Analiza performanţelor şi expunerea opţiunilor; Formularea şi realizarea obiectivelor; Îmbunătăţirea Curriculum-ului Vitae; Argumentarea propriilor opinii; Schimb de idei şi experienţă; Dezvoltarea gîndirii critice; Învăţarea reciprocă.

Scopurile comunicării:  Informarea;  instruirea;  motivarea/convingerea / încurajarea;  obţinerea de informaţii.

Obiectivele comunicării:  Să fim receptaţi (auziţi sau citiţi);  Să fim înţeleşi;  Să fim acceptaţi;  Să provocăm o reacţie (o schimbare de comportament sau de atitudine). L. Stog

Ce comunicăm? 1/8 conţinutul

mesaj 7/8

(procesul, semnificaţii, sentimente)

•Teorii ale comunicării Teoria ţintei Teoria ping-pongului Teoria spiralei

Niveluri de comunicare:

convenţional :

primitiv

de manipulare

umanist

Profe sional

spiritual

Etapele (structura) comunicării:

IV III II I

Analiza procesului comunicării şi modelarea noilor situaţii comunicative. Dirijarea comunicării Iniţierea şi organizarea nemijlocită a comunicării

Prognozare-modelare a comunicării

Tipuri de comunicare organizaţională

Comunicarea de sus în jos Comunicarea de jos în sus Comunicarea orizontală

Funcţiile comunicării manageriale PROMOVAREA CULTURII ORGANIZAŢIONALE CREAREA DE IMAGINE

TRANSMITEREA DECIZIILOR

INFORMAREA

INSTRUIREA ANGAJAŢILOR

INFLUENŢAREA RECEPTORULUI

Formele de comunicare

In medie 75% din timpul de lucru al unui manager se consumă penru comunicare , avînd aproximativ următoarea structură

ORALĂ

50 40

SCRISĂ

NONVERBALĂ

30 20 10 0 CITEŞTE

SCRIE

VORBEŞTE

ASCULTĂ

Elementele comunicării nonverbale: Element

Concretizare

Limbajul corpului

Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului

Limbajul spatiului

Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public

Limbajul timpului

A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci timpul cu cineva

Prezenta personala

Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare

Limbajul tacerii

Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc.

Limbajul lucrurilor

Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, biblioteca)

Limbajul culorilor

Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba

Limbajul paraverbal

Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire). Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat). Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

„Oratorul care işi urmeaza gindirea sa şi nu pe cea a auditorilor săi pierde prin insuşi acest fapt orice influenţă.” Gustave le Bon

1.2 Comunicarea managerială în contextul schimbărilor socioeducaţionale din Republica Moldova

Obiectivele comunicării manageriale sunt : 1. receptarea corectă a mesajului 2. inţelegerea corectă a mesajului 3. acceptarea masajului 4. provocarea unei reacţii (o schimbare de comportament sau de atitudine)

Funcţiile comunicarii organizaţiuonale – – – –

– – –

De promovare a culturii organizaţionale; De motivare a angajaţilor; De creare a imaginii; De informare vizavi de desfăşurarea activităţilor şi implementarea deciziilor; De transmitere a deciziilor; De instruire a angajaţilor; De influenţare a angajaţilor;

Se considera ca esenţa proceselor de predare - învăţare este comunicarea. Activităţile de vorbire si ascultare devin prioritare.

In comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală pe lângă comunicarea scrisă. Predarea - învăţarea în şcoală este tot mai frecvent definită în termenii unei interacţiuni sociale ca o formă specifică de comunicare.

Dacă nu poţi face pe cineva să gîndeasca ca tine, fă-1 să facă ceea ce gîndesti proverb

1.3 Tehnici si instrumente de comunicare eficientă

comunicarea

suportivă

accentuiază aspectele de corelare dintre comunicatori si se concentrează asupra asigurării suportului pentru relatia interpersonală de comunicare

empatică

are ca scop inţelegerea interlocutorului, adoptarea cadrului sau de referinţă pentru a putea vedea lucrurile prin prisma lui.

In îndrumare si sfătuire,după L.Stog ,

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

managerul trebuie sa respecte opt reguli specifice comunicării: ,Atacati “problema, nu persoana. Descrieti, nu evaluati. Comunicati concret si specific,nu general. Validati interlocutorul Asigurati congruenta comunicarii. ce comunicati. Asigurati continuitatea comunicarii. Asumati-va responsabilitatea pentru ceea Asultati suportiv. Aceste opt reguli contureaza o atitudine de consideratie, respect si intelegere fata de interlocutor, de dorinta de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum sunt nevoia de intelegere,de apartenenta, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Nerespectarea acestor reguli poate genera obstacole majore in comunicare: atitudine agresiva, frustrarea celui ce receptioneaza mesajul, atitudine defensiva etc

Umanizarea conducerii presupune luarea in consideratie a particularităţilor individuale ale fiecarui participant la procesul pedagogic,crearea unor condiţii pentru promovarea si dezvoltarea capacitatilor individuale.Toate acestea pot fi realizate doar prin comunicari manageriale eficiente, căreia îi sunt caracteristice:

• • • • • • • •

respectul şi încrederea în om, acceptarea personalităţii, colaborarea, individualizarea, shimbarea individuală, principiul ştiintific profesional, optimismul, încrederea în sine încrederea în ceilalti.

Analitic

Tipuri de receptori

Cifre, date exacte, rezultate cantitative Interesat in fapte concrete Analizeaza mesajul pe care dorim sa il transmitem prin prisma credibilitatii informatiilor prezentate

Director

Orientat spre atingerea unor obiective Focusat pe actiune Doreste sa stie “Care este planul?”, “Ce trebuie facut?”, “Care este rolul meu?” Amiabil Interesat in primul rand de relatiile interumane Cand i se comunica ceva se intreaba “Unde suntem “noi” in acest mesaj?” Raspunde foarte bine mesajelor in care este inclus elementul uman Expresiv Orientat primordial catre comunicarea emotionala Doreste sa fie implicat in scopuri importante, inalte Este orientat spre actiune, vrea sa stie: “De ce ar trebui sa ma implic?”

Cum îi multumim pe toti? • •

“Analiticii” si “Directorii” sunt orientaţi spre comunicarea intelectuală “Amiabilii” si “Expresivii” sunt orientaţi spre comunicarea emoţională “Analiticii” si “Amiabilii” sunt focusaţi pe informaţii “Directorii” si “Expresivii” sunt focusaţi pe acţiune

In 1. 2. 3.

comunicare integraţi informaţii concrete, uşor de inţeles, apelaţi la instrumente emoţionale chemaţi la acţiune, ca raspuns la mesajul transmis.

•

Comunicarea este eficientă atunci când cel ce comunică transmite o parte din energia sa către public!

• •

,,Pentru ca buzele să nu greşească, gindiţi-vă cu atenţie la cinci lucruri: cui ii vorbiţi, despre cine vorbiţi, cum, cind şi unde vorbiţi”. W.E.Norris

CAPITOLUL II.

COMUNICAREA COMUNICAREA ÎN ÎN PROCESUL PROCESUL DE DE CONDUCERE CONDUCERE A A ŞCOLII ŞCOLII

2.1Locul comunicării în activitatea managerului/echipei manageriale categoriile comunicării in mediul organizaţional internă

interpersonală

externă

Caracteristica tipurilor de comunicare.

• Comunicare agresivă

Jigneşte, umileşte, dispreţuieşte pe ceilalţi,- lezează sentimentele oamenilor, ton ridicat, expresii ofesaîoare,acţiuni deranjante, atitudine de superioritate, nu acceptă alte opinii şi idei, manifestă violent nemulţumirea, certăreţ, este ostil şi răutăcios, întrerupe interlocutorul, găseşte defecte în tot ce fac alţii.

• Comunicare pasivă

Negare se sine, nu-şi apără interesele, -nu-şi exprimă senîmentele, se supune influienţei, sentimente de vinovăţie,naejutorare, singurătate, frică, anxietate, este supus, se consideră neimportant, se devaloreazâ, evtă confruntările directe, timid, umil, consideră că prin pasivitate va fi acceptat, frica de a nu deranja, de a nu ofensa reacţionează bolnăvicios la critică.

• Comunicare asertivă

Respect faţă de sine şi ceilalţi, îşi exprimă necesităţile, dorinţele, sentimentele, preferinţele, într-un mod deschis şi onest, ţine cont de opiniile, sentimentele celorlalţi, emoţiile celorlalţi, comunică deschis cu oamenii, critică constructiv, ascultă oamenii fără a-i întrerupe, are încredere în forţele proprii, ţine cont de sugestiile oamenilor şi mulţumeşte sincer, cere şi oferă ajutor cu plăcere.

Inteligenţa emotională sau Inteligenţa sentimentală este capacitatea de a recunoaste propriile emotii, de a gestiona aceste sentimente, de a se automotiva si de a se transpune in alte persoane. Inteligenta emotionala este factorul central al cooperarii in orice sfera.Succesul apartine managerilor competenti emotional, avind o marcanta capacitate de comunicare. Capacitatea profesionala ramine ce-i drept, importanta ,dar este inutila, daca nu se foloseste cu inteligenta emotionala pentru cooperare.

•A comunica eficient presupune:

Aplicînd testul de autoapreciere a inteligenţei emoţionale la cadrele didactice din colectivul şcolii s-a relevat că : EQ bună au 15 pedagogi, EQ slabă au 12 pedagogi, EQ ridicată au doar 3 persoane,în aprecierea lor. Rezultatele denotă că sîntem diferiţi şi că provenim din perioada cînd inteligenta emotionala era neglijata, nu se educa la personalitate.

A comunica eficient presupune: •

1. A respecta sentimentul „stimei de sine" al celuilalt

•

2. A nu desconsidera trebuinţele celorlalţi ( Cu

cît ne încadrăm mai bine în categoria învingătorilor cu atît avem

•

3. A-l motiva corect pe interlocutorul nostru

(A motiva pe cineva înseamnă a-l determina să renunţe la o atitudine

•

4. A putea înţelege tranzacţiile umane

•

5. A nu răspunde ia mecanismele de apărare ale interlocutorului cu propriile mecanisme de apărare

•

6. A realiza o reacţie inversă

(Ne putem estima propria valoare numai comparîndu-ne cu cei din jur. Pentru a afla măsura valorii noastre trebuie trebuie să cunoaştem aprecierile şi referinţele celorlalţi despre noi).

şanse mai mari de a comunica eficient).

veche în favoarea uneia noi ).

(Tehnicile feed-back-ului)

Femeile-manageri ocupă tot mai des posturi de manageri şcolari, pedagogia în Republica Moldova fiind de fapt feminină.Femeile nu trebuie sa uzeze de farmecele lor si nici nu trebuie să emite bărbaţii pentru a se impune atunci când se află intr-o functie de conducere.

Trăsături bărbăteşti Trăsături femeeşti • • • • • • • • • • • •

Independenţă Raţionalitate Agresivitate Obiectivitate Încredere în sine Spirit de competiţie Capacităţi analitice Înclinaţie spre esenţă Tărie Înclinaţie spre ştiinţe Ambiţie Autoafirmare

• • • • • • • • • • • •

Dependenţă Emotivitate Blîndeţe Subiectivitate Nevoie de protecţie Teama de a nu – i răni pe alţii Sensibilitate la context Înclinaţie spre detaliu şi aparenţă Slăbiciune Înclinaţie spre arte Tact Grijă faţă de alţii

Analizind literatura de specialitate putem deduce reguli de comunicare eficientă pentru femeile-manageri Femeile işi pot folosi inteligenţa emoţională pentru a avea succes astfel:

1. Sinceritatea reprezintă cheia câştigarii respectului subordonaţilor.Ei trebuie să ştie mereu că se pot baza pe cuvintul tău. 2.Ascultă-i pe colegii de muncă, chiar dacă programul poate fi foarte incărcat, colegii vor aprecia intotdeauna dacă îi priveşti în ochi şi îi asculţi. 3. Emoţiile tale şi ale colegilor sau subordonaţilor sunt în general uşor de sesizat, în special pentru femei.Poţi să iţi dai seama de ceea ce gândesc oamenii doar urmărindu-le reacţiile ,si poţi vorbi cu ei mai uşor. 4.Nu uita că fiecare persoana ă este diferita ă ,fiecare angajat are alte calitaţi si aptitudini; deci, desemnează fiecaruia o sarcină care sa i se potrivească .Astfel cresc şansele că treaba sa fie facută bine. 5. Spune ,, mulţumesc!”, chiar dacă sarcina pe care a dus-o la bun sfîrşit un angajat face parte din fişa postului.Arată că apreciezi munca sa ,şi îi creste întotdeauna moralul. 6.Fii deschis la idei noi! Oricît de multa experienta ai avea, alte persoane pot aborda problemele din alt punct de vedere.Fii atentă în special la ce spun tinerii ,care pot veni întotdeauna cu idei bune,şi sunt la curent cu ultimele tendinţe. 7.Transparenţa ajutala intărirea relaţiilor în colectiv.:informează mereu angajaţii în legatură cu planurile de viitor sau cu eventualele schimbări. 8. Nu uita să impui respect! Autoritatea trebuie păstrată mereu, ca să nu fii distras de la sarcinile pe care le ai de făcut. 9. Increderea ajuta la mentinerea unui balans intre viata de familie si profesie: ai incredere in angajatii tai, este si in interesul lor sa isi faca treaba. Chiar daca fac si greseli,invata din ele si treci peste orice obstacol. 10.Alege un stil de management care ţi se potriveste. Nu te simţi obligată să faci ca un director,daca eşti …directoare !Vei cîştiga mai mult respect şi admiraţie dacă eşti tu însăţi.

Procesul stabilirii de priorităţi este esenţial pentru manager . O regulă utilă în acest sens este regula 20/80. Economistul Vilfredo Pareto a descoperit în secolul X IX că 20% din populaţie deţine 80% din avuţia naţională. Această lege poate fi aplicată în foarte multe domenii: · 20% dintre clienţi generează 80% din venituri; · 20% dintre greşelile de producţie generează 80% din returnările produselor · 20% dintr-un ziar cuprinde 80% din noutăţi; · în 20% din timpul unei şedinţe se iau 80% dintre decizii, etc. În general, putem spune că 20% dintre eforturi (timpul consumat) generează 80% dintre efecte (rezultate). Este deci foarte productiv sa ne concentrăm asupra acelor 20% de angajati de activităţi care generează 80% din rezultatele aşteptate

,,Nu te poti face ascultat de catre cei pe care n-ai vrut sa-i asculti.”

2.3 Stilul managerial şi etica in comunicarea managerială stilul democrat - participativ

stilul autocrat

stilul participativ – autoritar

Aprecierea activităţii angajatilor si actantilor educationali managerii o realizează prin critică şi laudă .,care poate fi confidentială publica,simbolizatoare (cel laudat este ridicat la rang de model)

„ Acţiunile, gîndirea noastră, totul trebuie să se orienteze după împrejurare.”

Moliere

2.3 Negocierea şi soluţionarea conflictelor

STRATEGII PENTRU CONFLICT • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Proverbele de mai jos pot fi considerate descrieri ale unor strategii pentru rezolvarea conflictelor. Citiţi-le pe fiecare cu atenţie si apoi indicaţi cît de tipic este fiecare pentru acţiunile dvs. intr-un conflict folosind următorul sistem de notare: 5 = foarte tipic 4 = frecvent 3 = uneori 2 = rareori l = niciodată

Este mai uşor sa te abţii decît sa te retragi dintr-o ceartă. Dacă nu poţi face pe cineva să gîndeasca ca tine, fă-1 să facă ceea ce gîndesti. Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile. O mîna spală pe alta. Hai să ne gîndim împreuna. Cind doi se ceartă, cine tace primul e cel mai deştept. "Poate" este mai puternic decit "bine". Vorba dulce mult aduce. Mai bine jumătate decît nimic. Adevărul stă în cunostiinţe, nu în părerea majorităţii. Cine fuge din luptă va mai lupta o dată. Bătălia este ciştigată cînd duşmanii sînt puşi pe fugă. Omoară-ţi duşmanii cu bunătatea ta. Un schimb drept nu produce nici o ceartă. Nimeni nu are ultimul răspuns dar fiecare are ceva de adăugat. Stai departe de cei care nu sînt de acord cu tine. Bătăliile sînt cîştigate de cei care cred în victorie. Vorbele bune valorează mult si nu costă nimic. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Numai cel care renunţă la monopolul asupra adevărului poate afla adevărurile celorlalţi. Evită persoanele certăreţe pentru că iţi vor face viaţa iad. Cine nu pleacă îi face pe alţii să plece. Vorbele bune asigură armonia. Cadourile apropie prietenii. Adu-ţi conflictele la suprafaţa si tratează-le direct; numai aşa se pot descoperi soluţiile cele mai bune. Cel mai bun mod de a trata conflictele este a le evita.. Bate cu pumnul în masă dacă vrei sa obţii ceva. Blîndeţea triumfă asupra mîniei. O parte din ceea ce vrei e mai bine decît nimic. Sinceritatea, onestitatea şi încrederea mişcă şi munţii. Nimic nu merită să lupţi pentru a-1 obţine. Există două feluri de oameni: învingători si invinşi. Cînd cineva te loveşte cu o piatră, loveşte-1 cu un fulg. Cînd fiecare cedează jumătate se poate ajunge la înţelegere. _ Săpînd mereu descoperi adevărul.

• • • • • • • • •

Tactici, tehnici de negocieri in conflicte

Tactica lui "Da..., dar...", o formulare de genul "Da.... dar..." are trei nuanţe posibile: una care înseamnă DA, una care înseamnă "Poate" şi încă una care înseamnă NU. Oricând se poate continua pe varianta dorităEste şi asta un fel de diplomaţie. "Piciorul-în-prag" - o tehnică de manipulare psihologică minoră. "Băiat bun-băiat rău", indignatul este pasat de la o persoană la alta, Dar unul este "rău": dur, rece, nemilos; celălalt este "bun": sincer, amabil, numai zâmbet, înţelegător. Tactica "erorilor deliberate": iartă partenere greşelile mele "fără de voie"!. O simplă scuză rezolvă problema Tactica "ostaticului": şantajul este un gen de terorism în afaceri, negocieri. Intoxicarea" statistică: cifrele pot spune orice, chiar şi adevărul. Tactica surprizei: dacă nu-1 poţi convinge, zăpăceşte-!! Tehnica parafrazei: în negocieri, nu strică să fii puţin papagal, dacă o faci inteligent. Tehnica întrebărilor: cel care întreabă, conduce.

Conflictul face parte din viaţă, căci el rezultă din diferenţele de caractere umane, cu necesităţi individuale. Oamenii trebuie să accepte conflictul, să-l transforme într-o oportunitate pozitivă, de cunoaştere, Rezolvarea conflictului depinde, în mare măsură de conştientizarea lui. Situaţiile pot fi mai puţin grave dacă vom şti să anticipăm un conflict potenţial şi să-l tratăm Comportamentele învăţătorilor în colaborarea cu actanţii educaţionali trebuie să fie deschise, empatice şi pozitive. În sfera activităţii pedagogice este mai uşor să preînîmpini conflictul ,decît

şi capacităţi strict echilibru şi progres. în mod constructiv. transparente, să-l rezolvi.

Cel mai bun mod de a trata conflictele este a le evita. Proverb

2.4 Strategii de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare * o comunicare reala a managerului care are în vedere • • • • • • •

să-şi rezerve timp dialogului să asigure un climat de comunicare adecvat să fie obiectiv să evite contrazicerile directe si cearta să dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile să comunice angajaţilor schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora să evite monopolizarea discuţiei

•

• •

disponibilitatea de a lua in considerare punctele de vedere ale interlocutorului şi de a le accepta dacă sunt bune crearea unor ocazii de feed-back, cerand interlocutorului să explice şi să argumenteze opiniile sale ascultarea masajului fără a anticipa ce va fi spus inţelegerea comunicării nonverbale şi folosirea ei pozitivă pentru a ajuta procesul de ascultare

• • •

transparenţa în comunicare folosirea numai de informaţii corecte circulaţie rapidă a informaţiilor în sens ascendent şi descendent

• • • •

să să să să

* o ascultare activă din parte managerului concretizat în: •

* o informare corectă concretizată în:

* o comunicare tranparenta care:

informeze angajaţii continuu asupra schimbărilor care i-ar putea afecta protejeze angajaţii de zvoniri si bârfe evit starile tensionate ofere argumente raţionale

Chestionar( cu răspuns închis) privind eficientizarea managementului comunicării 1.Ce rol ocupă comunicarea pentru DVs în activitatea didactică? •Esential -53%, mai putin esential -39%, nesential-18% 2.În momentul actual consideraţi că instituţia în care profesaţi este : • deschisă către comunicare- 45% •mai puţin deschisă către comunicare- 49% •inchisă către comunicare-6% •3.Ce rol i se atribuie comunicării în instituţia în care activaţi? •foarte înalt-28%, •înalt- 63%9%•jos.-9% •4.Cum vă apreciaţi nivelul de dezvoltare a abilităţilor de comunicare pe care le posedaţi? •foarte înalt -14% , înalt-74%, jos-22%. •5. Cum vă apreciaţi nivelul de dezvoltare a abilităţilor de comunicare pe care le posedă colegii de lucru? •foarte înalt -28%, înalt-53%, jos-19%. •6.Cu care din agenţii educaţionali vă reuşeşte mai mult comunicarea? •cu managerii şcolari -24%, 16% cu colegii, 47% cu elevii, 13%-cu părinţii. –7.Incidenţa conflictelor în activitatea Dvs este: •foarte mare-15% •mare- 21% •mică- 64% •8.Sunteţi mulţumit de modalităţile prin intermediul cărora soluţionaţi conflictele? •Sînt mulţumiţi de modalităţile de soluţionare a conflictelor 89%, nu sînt mulţumiţi-11%. •9.Cît de frecvent este abordată tema comunicării în instituţia în care activaţi? •39% de pedagogi chestionaţi consideră că tema comunicării estefrecvent abordată în instituţie, •56%-mai puţin frecvent,doar 5%-deloc. •10.Consideraţi că aveţi nevoie să vă antrenaţi în activităţi de ameliorare a abilităţilor de comunicare? da-86%, nu-14% În baza rezultatelor obţinute se relevă următoarele :şcoala medie Cinişeuţi este o instituţie deschisă către comunicare, dar însăşi oamenii nu posedă un nivel mare de comunicare ,altfel zis inteligenţa emoţională este redusă. E pozitiv faptul că pedagogii conştientizează acest fapt şi sînt predispuşi (86%) să-şi dezvolte abilităţile comunicative atît de necesare personalităţii pedagogului,indiferent de disciplina pe care o predă.

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

1. Cine şi cum se ocupă mai mult în familia Dvs. de controlul copiilor?. mama(87%); 2. Cum Vă manifestaţi în cazul succesului sau insuccesului şcolar al copilului Dvs.? pedepsit în 76% de cazuri; 3. Ce raporturi există între Dvs. (părinţi) şi copiii Dvs.? (subliniaţi) a. Toleranţă-45% b. Indiferenţă-12% c. Autoritate-43% 4. Aveţi obiceiul să discutaţi în familie despre educaţia copilului (copiilor)? a) frecvent24% b) cînd apare o problemă48% c) rar-14% d) foarte rar-14% 5. Ce climat domină în familia Dvs.? a) afectivitate, bună înţelegere între părinţi, între părinţi şi copii, între copii-30 familii b) atmosferă tensionată, neînţelegeri-18 familii c) alte situaţii__4 familii 6. Ce pedepse aplicaţi copilului Dvs.?în plan material-76%,restricţii în activităţile solicitate de copii-21%, nu pedepsesc-3%. 8. Care sînt ocupaţiile preferate ale copilului I loc- televizorul şi calculatorul, pe locul II-joaca, pe locul III— lectura,alte ocupaţii. 9. Cu cine îi place să-şi petreacă timpul liber?. cu semenii săi-88% din copii, cu familia-12%. 10.Cît de des vă întîlniţi cu dirigintele şi profesorii clasei? (subliniaţi): a) la şedinţele trimestriale-58% b) ori de câte ori pot-14% c) nu prea am timp-11% d) foarte rar-17% 11. Copilul Dvs. povesteşte des despre şcoală? (54%) povestesc des despre şcoală, în special cei mici. 14. Mergeţi împeună la muzee, biblioteci, concerte, spectacole etc.? Nu-97%, 3% 15. Vă ajutaţi copilul în exprimare, vorbirea corectă, dezvoltarea vocabularului? (18%) conştientizează necesitatea ajutorării copilului în exprimare, vorbire corectă,dezvoltarea vocabularului.______________ 16. Vorbiţi în familie despre evenimentele zilei, dîndu – i fiecăruia posibilitatea de a vorbi şi de a fi ascultat? 17. În general sunteţi mulţumit de relaţia cu fiul(fiica) Dvs? (23%) sînt mulţumiţi de relaţia cu copiii lor, înţelegînd că comunicarea interpersonală nu este la nivel. Chestionarul propus la 52 de părinţi a relevat că însăşi părinţii, în majoritate nu posedă o cultură comunicativă, nu cunosc pedagogia, sînt preocupaţi mai mult de problemele materiale şi casnice decît de educaţia copiilor lor. Din partea copiilor s- a observat că la o vîrstă fragedă sînt mai comunicabili, simt necesitatea de a comunica cu părinţii,apreciindu-i,cerîndu-le ajutor. La vîrsta adolescentină ei devin închişi în sine, necomunicabili,deaceea părinţii trebuie să dee dovadă de multă răbdare, tact.în comunicarea cu copiii. Marc Tven scria: ,,La vîrsta de 14 ani eu mă indignam cît de naiv era tatăl meu.La vîrsta de 21 de ani eu nu incetam să mă mir cît de deştept s-a făcut în aceşti 7 ani.,, Deci sînt particularităţi psihologice de vîrstă de care trebuie să ţinem cont în comunicarea interpersonală.

• •

• • • • • •

• • •

In rezultatul cercetarii au fost elaborate abilitati bune de comunicare:

Recunoaşte pe cei care comunica cu tine, atât verbal cât si nonverbal. Reformulează gândurile. Este de multe ori bine sa formulezi in mod diferit si/sau in mai multe moduri ceea ce ti-au spus alţii si sa le-o spui aşa celor care vorbesc cu tine. Astfel te asiguri nu numai ca ai înţeles ce au spus ei dar si ceea ce au vrut de fapt sa spună. Dă exemple. Prin utilizarea exemplelor sau a experienţei personale vei reuşi sa iţi comunici mai bine ideile, Trebuie sa ai si sa menţii o atitudine pozitiva. Poţi comunica in mod pozitiv de cate ori vorbeşti. Oamenii vor fi mai interesaţi de ceea ce spui daca foloseşti o formulare pozitiva, afirmativa, a frazelor si propoziţiilor. Ascultă in mod activ. Ascultarea este cheia dezvoltării oricărui tip de relaţii. Interpretează. Citeşte intre rânduri ceea ce s-a vrut sa se spune de fapt. Unii oameni au greutăţi in exprimare. Poţi sa-i ajuţi, încercând sa interpretezi si sa explici ce au vrut ei sa spună. împărtăşeşte, împărtăşirea ideilor tale altora este un efort personal pentru stabilirea unei relaţii bune. încredere. Obţine încrederea partenerilor de discuţie pentru ca ei sa dorească mai mult schimbul de idei cu tine. Stabileşte o legătura. Adevărata comunicare necesita o legătura buna între părţile care participă la conversaţie, încearcă sa construieşti acesta legătura. Găseşte o bază comună sau un domeniu ori subiect de interes comun.

Concluzionăm : • • • •

• • • • • • • •

Pentru a comunica eficient trebuie sa intelegem ca SUNTEM DIFERITI in modul in care percepem lumea, si sa folosim Comunicarea managerială presupune nu numai transmiterea mesajelor, ci si schimbarea mentalităţii, atitudinilor,comportamentului managerului cît şi a subalternilor”. Agenţii educaţionali,si in deosebi managerii,trebuie sa fie inzestraţi cu o sensibilitate cuvenită în ce priveste comunicarea In comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală pe lângă comunicarea scrisă. Predarea - învăţarea în şcoală este tot mai frecvent definită în termenii unei interacţiuni sociale ca o formă specifică de comunicare. Comunicarea este eficienta atunci cand cel ce comunica transmite o parte din energia sa catre public. De calitatea comunicării manageriale depinde modul în care se foloseşte resursa umană a unei structuri şcolare, ea face parte din „infrarastructura” organizaţiei, deci în ultima instanţă, succesul acesteia. Managerul de succes trebuie obligatoriu sa fie personalitate cu o inteligenta emotionala ridicată , comunicabilitatea fiind una din calitaţile de bază. Pentru a conduce eficient o institiţie e necesar de lucrat in echipă, Conducătorul joacă un rol important in crearea „climatului social – pedagogic” în colectiv. Comportamentele managerului , învăţătorilor în colaborarea cu actanţii educaţionali trebuie să fie deschise, transparente, empatice şi pozitive. Conflictul, să-l transforme într-o oportunitate pozitivă, de cunoaştere, echilibru şi progres. Trasarea planurilor pozitive si influenţa pozitivă e nevoie s-o exercite un manager ce tinde să fie eficace în comunicare .

PROPUNEM

REGULI DE BAZĂ ALE COMUNICĂRII MANAGERIALE IN VEDEREA EFICIENTIZARII CONDUCERII UNITATII ŞCOLARE • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

1.Dacă a comunica serveşte la crearea imaginii personale, a comunica bine înseamnă a crea o imag­ ine pozitivă, favorabilă. 2.Comunicarea poate fi cel mai bun sau cel mai rău dintre lucruri. 3.Cu cât este mai mare progresul tehnologic, cu atât mai mult avem nevoie de o voce umană care să încurajeze. 4.Un vocabular bogat sună plăcut şi face ca vocea să fie mai atractivă, 5.în timpul comunicării trebuie urmărită şi o anumită ţinută corporală. 6.A nu-ţi privi prietenul în timp ce-ţi vorbeşte este nepoliticos. 7.Comunicarea nonverbală nu minte, cea verbală, da. 8.în comunicarea cu succes sunt necesare două lucruri: dorinţa de a plăcea şi simţul umorului. 9.A fi diplomat într-o comunicare înseamnă a te arăta interesat de ceea ce spune partenerul. 10.Comunicarea eficientă nu acceptă întreruperea partenerului şi exclamaţia Nu aveţi dreptate! 11.Comunicarea presupune schimbarea uşoară a subiectului în funcţie de interesele partenerului. 12.Comunicarea nu tolerează de a arăta greşeala interlocutorului faţă de alţi parteneri antrenaţi în discuţie. 13.în comunicare contează foarte mult primele cuvinte. 14.Comunicarea presupune respectarea distanţei zonei sociale (1,20-2 m) şi a zonei personale (501,20 m). 15.Vocabularul succesului în comunicare exclude cuvintele: nu pot, nu cred, n-am timp, niciodată. 16.Succesul tău nu este altceva decât o altă denumire a puterii tale de a fi. 17.în comunicare trebuie să fiţi cel mai bun în domeniul în care sunteţi bun şi atunci vă veţi simţi bine. 18.Tăcerea generată, dorită creşte valoarea comunicării, întreţine poezia vorbirii, este vorbire continuată, este o tăcere a ta, care nuanţează ideile. 19.în comunicare există o moralitate a întrebării şi a răspunsului, 20.Nici o comunicare nu este pur informativă. Orice comunicare comportă amprente ale personalităţii celui care comunică

MODEL DE COD ETIC AL COMUNICĂRII MANAGERIALE:

• A trata interlocutorul cu consideraţie, pozitiv. • A exprima clar ceea ce se aşteaptă de la receptor. • A comunica mesaje care reprezintă şi sugerează un anume sens şi nu sensuri. • A oferi numai informaţii corecte şi necesare. • A asculta activ şi a înţelege ceea ce au de spus partenerii de dialog. • A fi sincer. • A-ţi păstra simţul umorului. • A lua în considerare şi opiniile interlocutorului, chiar dacă nu sînt divergenţe. „ Mai multe lucruri a dus la capăt iscusinţa decît forţa” Rudyard