Comunicarea Asertiva [PDF]

Zitiervorschau

Cresterea eficientei si a productivitatii personale prin eficientizarea stilului de comunicare Ti se intampla sa nu ai timp suficient pentru realizarea sarcinilor de la locul de munca sau pentru activitatile din timpul liber, pentru ca iti este greu sa spui nu la solicitarile colegilor sau ale altor cunoscuti? Te simti uneori frustrat(a) pentru ca nevoile, drepturile, opiniile sau sentimentele tale nu sunt respectate de cei din jur? Este posibil sa nu comunici in mod asertiv. Comunicarea asertiva este cel mai eficient tip de comunicare in situatiile in care dorim sa ne exprimam sentimentele, sa ne cerem drepturile, sa spunem “NU” lucrurilor sau solicitarilor pe care nu le dorim. Asertivitatea presupune sustinerea propriului punct de vedere cu fermitate si curaj, dar fara a deveni agresivi. Cei care nu sunt suficient de asertivi nu se simt in largul lor in situatii sociale obisnuite, nu isi apara drepturile, nu pot spune “NU” cand li se cere ceva contrar propriilor dorinte si nevoi si nu se simt in largul lor atunci cand trebuie sa faca o observatie. Persoanele care nu comunica asertiv, adopta una din urmatoarele tipuri de comunicare: · Comunicarea pasiva: cei care comunica pasiv sunt excesiv de amabili in orice situatie, gata sa indeplineasca orice solicitare din partea cuiva pentru a nu strica relatiile cu aceste persoane. Cei care folosesc acest mod de comunicare nu au curajul sa isi apere drepturile sau nu le cunosc. · Comunicarea agresiva: presupune utilizarea constrangerii si a intimidarii, comunicarea pe un ton autoritar si ostil a propriilor dorinte si nevoi. Presupune satisfacerea propriilor drepturi fara a tine cont de sentimentele si drepturile celorlalti. · Comunicarea pasiv-agresiva: desi nu isi manifesta agresivitatea in mod direct, aceste persoane manifesta o rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti (de exemplu, amanarea indeplinirii sarcinilor cu care nu sunt de acord); · Manipulatorii: aceste persoane pozeaza in victime si ii determina pe cei din jur sa se simta vinovati sau sa simta compasiune fata de ei pentru a obtine ceea ce doresc. A fi asertiv(a) inseamna sa-ti exprimi in mod direct nevoile, opiniile, dorintele, inseamna sa-ti cunosti drepturile si sa ti le ceri, dar fara sa incalci drepturile celorlalti. Cum iti poti dezvolta asertivitatea? Cunoaste-ti

valoarea

personala

si

drepturile

Pentru a fi asertiv(a), trebuie sa fii constient(a) ca drepturile, sentimentele, nevoile, dorintele tale sunt la fel de importante ca ale celorlati, dar nu mai importante decat ale celor din jur. Considera ca ai dreptul sa fii tratat(a) cu respect si demnitate in orice situatie. Cunoaste-ti

nevoile

si

exprima-le

Daca vei astepta ca ceilalti sa-ti identifice nevoile, fara ca tu sa le exprimi, probabil ca nu iti vor fi satisfacute niciodata. Aminteste-ti ca satisfacerea nevoilor tale nu trebuie sa incalce satisfacerea nevoilor celorlalti. Studiaza

modul

in

care

comunica

o

persoana

asertiva

Analizeaza stilul de comunicare al unui coleg sau al unui prieten asertiv. Ce mesaje

verbale si nonverbale transmite acea persoana? Compara consecintele mesajelor pe care prietenul sau colegul tau le transmite cu cele transmise de tine. Ce ai putea folosi si tu din stilul lor de comunicare? Oamenii

sunt

responsabili

pentru

propriul

comportament

Oamenii nu vor reactiona intotdeauna asa cum ti-ai dori atunci cand vei comunica asertiv. Unii vor reactiona agresiv, altii iti vor purta resentimente. Nu poti controla modul in care oamenii se manifesta. Daca nu incalci drepturile celorlalti, poti spune sau face orice! Exprima-ti gandurile si

emotiile negative intr-un mod controlat si sanatos

Emotiile negative precum furia, tristetea, dezamagirea sunt naturale si nu este nevoie sa le reprimi. Exprima-le, dar ai grija sa iti pastrezi atitudinea de respect fata de cei din jur. Protejeaza emotiile celorlalti si incearca sa iti controlezi propriile emotii. Apara-ti drepturile si confrunta oamenii care incearca sa ti le incalce. Primeste

feedback

intr-un

mod

pozitiv

Nu deveni agresiv sau defensiv, chiar daca nu esti de acord cu feedback-ul pe care il primesti. Aminteste-ti ca ai dreptul sa faci greseli si sa ceri ajutor! Pastreaza

un

jurnal

al

situatiilor

de

comunicare

Noteaza si analizeaza situatiile in care ai fost excesiv de amabil(a), in care ai comunicat in mod agresiv, dar si pe cele in care ai comunicat asertiv. Cat de eficient ai fost in fiecare din situatiile respective? Aminteste-ti detaliile acestor situatii. Ce a transmis limbajul corpului tau? Care a fost efectul cuvintelor pe care le-ai folosit? Ce ai vrea sa schimbi si ce ai vrea sa pastrezi in viitor? Adopta

stilul

asertiv

de

comunicare

si

practica-l

cat

mai

mult

Pentru ca tipul de comunicare asertiv sa devina stilul tau natural de a comunica, este nevoie sa practici acest gen de comunicare cat mai mult in relatiile cu ceilalti. Invata

sa

spui

NU

Fiecare din noi avem anumite limite in raport cu ceilalti. Este important sa-ti cunosti aceste limite si sa le comunici. Nu poti multumi sau ajuta pe toata lumea. Ai dreptul sa spui NU solicitarilor celorlalti, oricand simti ca limitele isi sunt depasite. Tehnici de comunicare asertiva Foloseste

formulari

la

persoana

I

Spune “Eu vreau”,“Eu am nevoie”,“Eu ma simt” cand transmiti mesaje altor persoane. Exemplu: Eu am nevoie de un buget mai mare pentru a finaliza acest proiect. Foloseste

afirmatii

care

arata

consecintele

comportamentului

celuilalt

Acest tip de afirmatii te ajuta sa le transmiti celorlalti care sunt consecintele comportamentelor lor asupra ta, fara a deveni agresiv(a). Foloseste fraze prin care critici comportamentul si nu persoana!

Exemple: - Faptul ca nu imi raspunzi la e-mail-uri in 24 de ore, imi face imposibila respectarea termenelor limita si ma pune in situatia de a intarzia munca celorlalte departamente. Daca acest lucru va continua, voi fi obligat sa aplic procedura disciplinara. - Faptul ca nu ma anunti atunci cand intarzii la serviciu, ma face sa ma gandesc ca ti s-a intamplat ceva si ma simt rau. As aprecia daca pe viitor ma vei anunta atunci cand intarzii. Foloseste

afirmatii

empatice

Incepe prin a-i transmite interlocutorului ca ii intelegi perspectiva si modul in care se simte (“inteleg ca situatia cu care te confrunti in familie este una dificila si ca te afecteaza”) apoi comunica lucrul de care ai nevoie (“cu toate acestea, solicitarea clientului nostru trebuie rezolvata in cele mai bune conditii”). Metoda

“placa

stricata”

Foloseste acelasi mesaj pe care sa il spui exact cu aceleasi cuvinte, pana cand interlocutorul se va convinge ca nu iti vei schimba pozitia. Exemple: – Timpul –

Am

nu

imi

nevoie

sa

-

Timpul

–

Daca

-

Timpul

– -

nu te-ai nu

Ma Timpul

permite ma

imi

ajuti

in

imi

sa

sa

sa

aceasta pe

preiau proiect,

revansa permite

preiau proiectul

acest

permite

voi nu

in

permite

implica imi

sa

care

responsabilitate. il

aceasta m-ai

preiau cu preiau

ajuta

aceasta prima aceasta

voi

demara

responsabilitate. foarte

mult.

responsabilitate. ocazie! responsabilitate.

– Daca nu te vei implica in acest proiect, nu voi reusi sa il finalizez la timp si voi avea probleme! - Inteleg ca proiectul este foarte important pentru tine si mi-as dori sa te pot ajuta, insa timpul nu imi permite sa preiau aceasta responsabilitate. Acorda

atentie

comunicarii

non-verbale

Mentine contactul vizual cu interlocutorul. Adopta o pozitie a corpului care sa exprime deschidere (evita incrucisarea mainilor si a picioarelor). Plaseaza-te drept in fata interlocutorului. Foloseste un volum al vocii normal pentru o conversatie (evita sa cresti volumul), foloseste un ton hotarat, o voce calma si sigura. Nu vorbi prea repede. Ramai calm(a) pe toate durata discutiei. Transmite-i interlocutorului ca il asculti, aprobandu-l din cap si folosind aprobari verbale: aha, ihi. Atentie Este posibil ca noul tip de comunicare adoptat sa te faca sa te simti penibil, caraghios,

nenatural. Este o impresie care va disparea in timp, odata ce vei integra stilul asertiv de comunicare in propriul comportament si il vei practica din ce in ce mai mult. Cum te poate ajuta consilierul in cariera sa comunici asertiv? · Iti poate oferi un adevarat training asertiv, un program adaptat nevoilor tale specifice in care vei beneficia de un plan de actiune, de exercitii, indrumare si sustinere permanenta pentru a invata sa comunici asertiv. · Poate organiza jocuri de rol pentru a te ajuta sa exersezi comunicarea asertiva intr-un mediu confortabil, inainte de a-l folosi in viata reala. Consilierul iti va oferi feedback legat de modul in care comunici, de progresele tale si de lucrurile pe care ai putea sa le imbunatatesti. Puncte

cheie

Comunicarea asertiva este cel mai eficient stil de comunicare. A fi asertiv inseamna sa-ti cunosti drepturile si sa ti le aperi atunci cand cineva incearca sa ti le incalce, indiferent de situatie. Inseamna sa fii constient de faptul ca esti o persoana valoroasa si ca ai dreptul sa spui si sa faci orice doresti atat timp cat prin asta nu incalci drepturile celorlalti. Asertivitatea poate fi invatata, exersand tehnicile de comunicare asertiva. Daca stilul tau de comunicare este unul pasiv, agresiv sau pasiv – agresiv, probabil ca nu vei reusi sa comunici asertiv de la prima incercare, dar exersand si aplicand constant tehnicile de comunicare asertiva, vei reusi sa iti schimbi stilul in care comunici si sa devii mai eficient(a) in interactiunea cu cei din jur. Un stil de comunicare asertiv iti va aduce respectul celor din jur si te va ajuta sa-ti cresti stima de sine.

Vrei sa stii cum sa-ti ceri drepturile, sa spui ce ai nevoie ori sa refuzi fara sa te simti vinovat? Iata cateva sfaturi si tehnici pentru o comunicare asertiva. Importanta asertivitatii Asertivitatea este o atitudine si o modalitate optima de a actiona in orice situatie in care avem nevoie sa ne exprimam sentimentele si opiniile, sa cerem ceea ce ne dorim si sa spunem ceea ce nu ne dorim. Foarte multi oameni sufera in tacere atunci cand ceilalti sunt nepoliticosi, impertinenti, manipulativi sau invazivi emotional si relational pentru ca nu stiu cum sa reactioneze corespunzator. Ei nu stiu sa spuna ceea ce doresc in astfel de situatii sau reactioneaza pierzandu-si la randul lor rabdarea si fiind la fel de agresivi. La final se simt rau, neimpacati si nemultumiti de propria persoana si modul in care au reactionat. Aceste lucruri afecteaza treptat stima de sine, care oricum este la un nivel fragil. Aceasta este una dintre cauzele pentru care noi nu manifestam un comportament asertiv atunci cand este cazul: imaginea de sine este alterata.

Astfel, ne este teama ca vom spune ceva gresit, ca il suparam pe celalalt daca ne afirmam drepturile, nevoile si granitele, ca ne expunem prea mult daca spunem exact ce credem sau ce ne dorim. Aceasta expunere ne trezeste un vechi si problematic sentiment inconstient de vulnerabilitate, rusine si lipsa de putere. Prin urmare, dezvoltarea comunicarii asertive are efecte profunde: ne protejeaza de a ne destrama si mai mult imaginea de sine, ne arata zonele in care avem de lucrat cu noi insine, ajuta la stabilirea unor modele de comportament sanatos in relatiile cu ceilalti.

Intre pasivitate si agresivitate Modul in care noi ne comportam si ne afirmam este modelul pe care il oferim celorlalti de a se comporta cu noi. Este necesar sa stim cum sa spunem ce gandim, ce simtim si ce ne dorim intr-o forma optima, pentru ca mesajul nostru sa fie transmis (evitam a fi pasivi) si sa ajunga la celalalt nealterat de emotiile de fundal (evitam sa fim agresivi). Astfel, invatam sa ne respectam pe noi insine, iar ceilalti ne vor respecta la randul lor. Asertivitatea se afla la mijloc intre cele doua extreme: pasivitate, cand ne ignoram pe noi insine si agresivitate, cand suntem insensibili la ceilalti. Stilul de comunicare asertiv presupune sa ne exprimam direct, fara sa atacam, fara a nega si fara a manipula. Aceasta inseamna ca ii aratam celuilalt exact unde ne aflam in interactiune, ceea ce il ajuta sa ne inteleaga corect si prin urmare sa ne raspunda corect. Daca trimitem mesaje care nu reflecta realitatea (fiind pasivi sau agresivi) atunci si raspunsurile pe care le vom primi vor fi departe de ceea ce ne dorim, adancind cercul vicios al neintelegerii, nemultumirii, distantarii sau conflictului. Iata cateva dintre cele mai importante lucruri pe care avem nevoie sa le stim si sa le exersam pentru a putea sa ne dezvoltam aceasta abilitate importanta.

Coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal Atunci cand ne adresam celeilalte persoane este necesar sa o privim direct in ochi, calm si ferm. Daca privim in jos sau intr-o parte vom transmite mesajul ca nu suntem prea siguri de ceea ce spunem. Daca o privim fix sau insistent, o vom face sa se teama si isi va activa mecanismele de aparare intrand in defensiva in loc sa ne asculte.

Este recomandat sa mentinem o postura corporala deschisa. Astfel, cand suntem asezati sa evitam sa incrucisam picioarele sau bratele. Daca stam in picioare, tinuta este dreapta si ne sprijinim pe ambele picioare in loc sa ne lasam toata greutatea numai pe unul. Sa incercam sa ramanem foarte calmi si sa nu ne apropiem, dar nici sa nu ne indepartam prea mult de persoana respectiva. Daca simtim ca suntem maniosi, ne descarcam furia intr-un mod sanatos, altundeva, inainte sa comunicam asertiv cu persoana respectiva.

Drepturile fundamentale O buna parte din fragilitatea care sta in spatele unei comunicari de tip non-asertiv (pasiva sau agresiva), vine din modele invatate in copilarie si din imaginea slaba despre sine pe care ne-am format-o atunci. Din diferite motive, nu am aflat, nu stim sau ignoram faptul ca avem cateva drepturi fundamentale despre care este bine sa ne amintim cat mai des. Iata o lista cu acestea, pe care, atunci cand practicam antrenamentul asertiv o putem pune la indemana, pentru a o reevalua frecvent: Am dreptul sa cer ceea ce imi doresc si sa refuz cererile si solicitarile pe care nu pot sau nu vreau sa le indeplinesc. Am dreptul sa imi exprim sentimentele, fie acestea pozitive sau negative, dar si uneori sa ma razgandesc. Am dreptul sa fac greseli si sa nu fiu perfect, sa ma ghidez dupa propriile mele valori si standarde si sa spun “nu” atunci cand nu ma simt pregatit pentru ceva sau sunt nesigur. Am dreptul sa imi stabilesc propriile prioritati si sa nu fiu resposabil pentru comportamentul, actiunile, sentimentele sau problemele celorlalti. Am dreptul sa pretind celorlalti sa fie cinstiti cu mine si, in egala masura, sa ma supar uneori pe o persoana pe care o iubesc. Am dreptul sa ma sperii si sa spun ”mi-e teama” sau „nu stiu”. Am dreptul ca uneori sa nu dau explicatii pentru comportamentul meu si sa iau decizii bazate pe ceea ce simt eu.

Exprimarea adecvata O comunicare asertiva presupune mesaje bazate pe “eu”, in loc sa vorbim preponderent la persoana a II-a, respectiv mesaje bazate pe “tu”. La inceput, este util sa exersezi scriind pe hartie raspunsurile la acele situatii in care este nevoie sa manifesti mai multa asertivitate. Poti urma cativa pasi simpli.

La primul pas, selecteaza problema si descrie pe scurt situatia, mentionand in principal cine, unde si ce te-a deranjat, precum si care este tendinta ta normala de raspuns. Gandeste-te ce s-ar intampla daca ai raspunde asertiv, respectiv care sunt temerile tale, iar in final stabileste-ti obiectivul: cum ai vrea sa reactionezi de fapt. Fii foarte specific, nu vag. Exemplu: “Prietena mea Alina (cine) cand bem o cafea dupa servici (cand) vorbeste nonstop si la nesfarsit despre problemele ei de acasa (ce). Eu doar stau acolo si incerc sa ma arat interesata (cum). Daca o intrerup imi e teama ca va crede ca nu imi pasa (frica). Mi-ar placea sa schimb subiectul si uneori sa vorbesc si eu despre propria mea viata (obiectivul).” Pasul doi consta in dezvoltarea unui raspuns asertiv la problema, iar pentru acest lucru, ai la indemana sase etape. Evalueaza dreptul tau personal, stabileste un moment pentru a discuta problema si adreseaza-te persoanei implicate din punctul de vedere al consecintelor pe care le are pentru tine comportamentul ei. Odata stabilite primele trei etape, poti trece la urmatoarele trei. Asadar, exprima ceea ce simti legat de aceasta problema specifica, exprima-ti solicitarea de schimbare a situatiei si comunica-i persoanei consecinta acordului sau a dezacordului ei. Exemplu: “Mi se pare ca cea mai mare parte a timpului pe care il petrecem impreuna tu vorbesti numai despre tine. As avea si eu nevoie sa iti spun cateodata mai mult din ceea ce simt, din gandurile si preocuparile mele.” Este necesar sa avem grija ca aceste afirmatii sa fie facute la persoana I, respectiv sa vorbim despre noi (eu as avea nevoie, eu simt ..). Trebuie sa evitam sa le facem la persoana a II-a, cand suna mai degraba a evaluari, etichetari si judecati (tu esti, tu niciodata, tu intotdeauna … ). Acestea ingreuneaza comunicarea cu celalalt, bruiaza mesajul, il fac pe celalalt sa se inchida si maresc distanta sau cresc intensitatea conflictului.

Descifrarea emotiilor si a gandurilor Cand invatam sa spunem “nu”, acest lucru inseamna sa stabilim limite fata de cererile si solicitarile celorlalti. Astfel ne protejam energia atunci cand aceste cereri intra in conflict cu propriile noastre dorinte si nevoi. In plus, invatam sa refuzam fara a ne simti vinovati de acest lucru.

Este foarte greu sa fii asertiv atunci cand nu stii ce simti si ce vrei cu adevarat. Asertivitatea inseamna printre altele sa spui exact si cat mai corect ceea ce simti si ceea ce vrei. Trebuie sa comunci clar ce anume ai vrea sa se schimbe. De exemplu: ”Acum ma simt foarte suparat si as avea nevoie sa ma asculti”. Daca esti confuz sau ambivalent cu privire la nevoile si dorintele tale, acorda-ti mai intai timp pentru a le clarifica. O recomandare este sa apelezi la un consilier sau terapeut, care sa te ajute sa pui putina ordine inauntrul tau. Eviti astfel sa te bazezi prea mult pe ideea ca ceilalti iti cunosc si iti inteleg oricum gandurile, dorintele si nevoile. Nu, ceilalti nu ne pot citi mintea, este responsabilitatea noastra sa ne exprimam corect si complet, intr-o maniera optima.

Comunicarea este un element fundamental al existentei umane, inca din antichitate inteleptii ocupandu-se de arta retoricii. Communis din latina inseamna a pune de acord, a fi in legatura cu…, a fi in relatie cu… Comunicarea este un proces activ de transmitere si receptionare de informatii. Pentru ca aceasta comunicare sa se poata realiza sunt necesare: ADVERTISING inRead invented by Teads    

ascultarea activa; intelegerea mesajului transmis; interpretarea limbajului nonverbal; sustinerea conversatiei.

Pentru o comunicare corecta este necesar sa respectam doua reguli de baza: 1. transmiterea mesajului clar si concis; 2. ascultarea activa si intelegerea mesajului pe care celalalt il transmite. Iar pentru ca aceasta sa fie si eficienta este necesar sa avem un comportament si o comunicare asertiva.

Ce inseamna sa fii asertiv? Pentru o descriere ampla a comportamentului asertiv am putea spune ca este echidistant fata de cei doi poli de comunicare: agresiv si pasiv. Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor interpersonale. Comunicarea directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni, ceea ce mentine si imbunatateste relatiile cu ceilalti. Capacitatea de a comunica in mod asertiv sentimentele, emotiile si gandurile fara a leza integritatea celorlati, reprezinta un mod eficient de comunicare. Lange si Jacubowski (1976) sustineau ca „asertivitatea implica apararea drepturilor personale si exprimarea gandurilor, sentimentelor si convingerilor in mod direct, onest si adecvat, fara a viola drepturile altei persoane”. Comportamentul asertiv inhiba anxietatea si reduce depresia, conducand la o imbunatatire a imaginii de sine. Ca trasaturi caracteristice, asertivitatea este evidentiata prin:    

refuzul cererilor- puterea de a spune nu; solicitarea favorurilor si formularea de cereri; exprimarea sentimentelor pozitive si negative; initierea, continuarea si incheierea de noi conversatii.

Comportamentul asertiv este intarit si de o serie de elemente non-verbale:   

contactul vizual; tonul vocii; mimica.

Stilul de comunicare asertiv este caracterizat printr-o serie de elemente:     

ai convingerea ca toate persoanele iti sunt egale; acorzi importanta parerilor si intereselor celorlati; exista o concordanta intre mesajul verbal transmis mimica si gestica; mesajele utilizate sunt de genul „eu cred ca…, ma simt…”; sustinerea privirii interlocutorului.

De foarte multe ori limbajul verbal folosit este agresiv si impunator, iar un artificiu al vocabularului ne poate imbunatati comunicarea. Expresii de genul „eu cred ca…/ as dori sa fac acest lucru…/ te deranjeaza daca…?” pot reprezenta fraze magice in viata de cuplu sau in relatiile cu colegii etc. Expresiile verbale ale limbajului asertiv pot fi insotite de semnale nonverbale care ne ajuta sa transmitem mai usor mesajul. Expresiile faciale relaxate si deschise, contactul vizual, pozitia corpului dreapta si relaxata, o voce calma si sigura, insotite de un zambet atunci cand este necesar, pot reprezenta succesul unei comunicari.

Comunicarea si comportamentul asertiv cresc stima de sine, aduc respect pentru ceilati si din partea celorlati. Ce poti face pentru a a avea un comportament si o comunicare asertiva?          

exprima-te clar si concis; evita sa fii sarcastic; evita sa faci generalizari; evita sa folosesti etichete; cere feed-back; evita comportamentul agresiv; evita reactiile impulsive; evita monopolizarea discutiei; evita sa faci presupuneri; constientizeaza ce tip de comunicare folosesti (agresiv, asertiv, pasiv sau agresivpasiv).

ASCULTAREA ACTIVA A asculta inseamna de fapt a privi cu mare atentie interlocutorul: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide canalele de comunicare ; prin privire poti recunoaste prezenta celuilalt, poti manifesta dorinta de comunicare, interes, respect. Privirea unei persoane exprima starea de spirit a acesteia, iar interlocutorul poate observa o anume „expectativa pozitiva”, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare acordata celuilalt si faptul ca ne asteptam sa primim de la interlocutor mesaje importante. De asemenea, a asculta cu adevarat inseamna a fi empatic cu gandurile si sentimentele celuilalt. Empatia este arta prin care o persoana se poate identifica cu sentimentele interlocutorului, ascultandu-l atent pentru a-i putea intelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba despre a izola ceea ce exprimǎ emitatorul de ceea ce am putea simti atunci cand il ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu ne anula sentimentele proprii (apatie). Pentru a deveni empatici fata de emitatorul nostru putem folosi urmatorul set de intrebari: ·

„Ce incearca sa-mi spuna?”

·

„Ce inseamna acest lucru pentru el?”

·

„Cum vede el problema?”

·

„Care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?”

A asculta activ inseamna a adopta o atitudine intelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gandesti inainte la ceea ce vei spune in timp ce interlocutorul

isi prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, incercand sa-l intelegi. Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa intelegi semnificatia intelectuala si afectiva profunda a acestor fapte pentru interlocutor, sa iti dai seama de conotatia afectiva a anumitor cuvinte, gesturi, priviri. Elementele de comunicare nonverbala insotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa. Asculti nu doar cu urechile, ci cu intreg corpul: aplecare inainte spre interlocutor, aprobare prin miscarea capului, mentinerea contactului vizual, zambet etc. Capacitatea de a asculta este una dintre cele mai fine calitatii ale unei persoane. Modul in care reusesti sa-i asculti pe ceilalti are un impact major asupra eficientei profesionale si asupra calitatii relatiilor cu ceilalti. Ascultam

sa

Ascultam

sa

obtinem intelegem

Ascultam

informatii.

ce

spun

ceilalti.

sa

socializam.

Ascultam sa invatam. Pe scurt, cum poti deveni un ascultator activ daca: 1. Esti atent Acorda-i interlocutorului tau atentie maxima ca sa poti intelege pe deplin mesajul lui. Nu uita ca si elementele de comunicare non-verbala transmit mesaje importante: -priveste -nu

te

direct lasa

disras

spre de

alte

ganduri

interlocutorl sau

de

factori

tau externi

-”citeste” gesturile interlocutorului tau 2. Arata ca asculti Foloseste gesturi si mesaje ale corpului tau pentru a-i transmite celuilalt ca esti atent -aproba

ocazional

din

cap

-zambeste -adopta o pozitie a corpului care sa lase de inteles ca esti deschis pentru discutii -incurajeaza-ti interlocutorul sa continue, aprobandu-l din cand in cand, adresand intrebari ajutatoare, etc. 3. Ofera feed-back Filtrele noastre personale, presupenerile si judecatiile proprii pot distorsiona mesajul pe care celalalt ar vrea sa-l transmita. Asa ca, pentru a te asigura ca intelegi pefect mesajul, adreseaza intrebari care sa-l clarifice. -poti cere clarificari suplimentare prin intebari de tipul: vrei sa spui ca…? sa inteleg ca. -ocazional, fa un scurt rezumat a ceea ce-ti spune interlocutorul tau

4. Evita critica Sa-ti intrerupi interlocutorul in timp ce vorbeste este o risipa de timp. Orice persoana se va simti frustrata si ofensata daca este intrerupta in timpul unui discurs. -permite-i

interlocutorului

sa-si

termine

ideea

-nu interveni peste discursul lui cu un contra-argument 5. Raspunde adecvat Ascultarea activa presupune o doza de respect si intelegere din partea ambilor participanti in actul de comunicare. Din orice discutie obtii informatii si o perspectiva asupra unui subiect, asa ca nu obtii nimic daca incerci sa-ti umilesti in vreun fel interlocutorul. -fii

deschis,

sincer

si

bland

in

raspunsul

tau

-exprima-ti punctul de vedere si opiniile in mod respectuos Ascultarea activa nu inseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune intrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informatii care lipsesc pentru a intelege o situatie, ci presupune mai curand sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. De aceea ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante in comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti

12. Oferă feedback constructiv

Contribuie la performanțele celor din jurul tău

De cele mai multe ori, părerea celor din jurul nostru contează foarte mult și ne influențează randamentul și productivitatea. Modul în care primim remarcile este însă foarte important.

Feedback-ul este practic liantul pentru a construi relații puternice și de durată. Este la fel de important să primești feedback constructiv, dar să și oferi la rândul tău. Modul în care oferi feedback constructiv se referă la a ține cont de anumite aspecte care să te ajute să fii parte din succesul celor din jurul tău.

Este important să ții cont de următorii pași, ordinea lor stabilind-o chiar tu! Pasul 1. Creează o experiență pozitivă Care este obiectivul tău? Feedback-ul are scopul de a îmbunătăți o situație sau performanța unei persoane. Nu vei putea realiza acest lucru prin critică sau ofensă. Evident, asta nu înseamnă că trebuie să fii întotdeauna pozitiv(ă). Ține cont că negativismul sau critica trebuie folosite cu multă grijă. De obicei, vei primi mai mult de la oameni dacă atitudinea ta este una pozitivă, optimistă, care se concentrează pe îmbunătățire, dezvoltare. Pasul 2. Ai grijă la intervalul de timp! Cu cât evenimentul este mai recent, cu atât mai bine! Este mult mai ușor să oferi feedback despre o anumită activitate care nu a fost făcută în mod corespunzător în ziua respectivă, decât pentru un an întreg de activitate. Notă: Face excepție cazul în care situația este extrem de emoțională. Este de preferat să aștepți până când toată lumea s-a liniștit înainte de a te angaja în oferirea feedback-ului. Nu îți poți permite să te descarci și să riști să zici ceva ce vei regreta mai târziu. Pasul 3. Oferă-l frecvent! Feedback-ul este un proces care necesită o atenție constantă. Când ceva trebuie spus, spune-o, astfel oamenii vor ști tot timpul ”unde se poziționează” și vei evita astfel surprizele. De asemenea, problemele nu vor scăpa de sub control. Chiar dacă în mod formal feedback-ul poate fi oferit la un interval de câteva luni sau un an (de exemplu, evaluarea performanței la job), în mod informal un feedback simplu ar trebui să se acorde mult mai des. Îl poți oferi ori de câte ori crezi că situația o cere. Pasul 4. Pregătește-te dinainte! Nu este indicat să ai un discurs prestabilit pe care să îl citești, dar trebuie să-ți fie clar ceea ce ai de gând să spui. Asta te ajută să păstrezi firul roșu al discuției și să nu te abați de la temă. Pasul 5. Fii specific(ă).

Spune-i persoanei exact ceea ce are nevoie să-și îmbunătățească. Astfel, te asiguri că ești pe subiect și nu lași loc ambiguităților. Dacă spui cuiva că a acționat fără tact, ce înseamnă asta mai exact? A fost prea agresiv(ă)? Prea suspicioas(ă)? Regula de bază: Bazează-te pe ceea ce știi cu certitudine, din propria ta experiența și nu în funcție de părerile altora. Notă: Încearcă să nu exagerezi pentru a-ți expune punctul de vedere. Evită termeni precum ”niciodată”, ”întotdeauna”, ”tot timpul”, ”toți cred” deoarece oamenii pot deveni defensivi. Discută impactul direct al comportamentului, fără a ”lovi” la nivel personal. De asemenea, evită să acuzi persoana în cauză. Pasul 6. Critică doar în privat În timp ce recunoașterea publică este apreciată, critica nu. Găsește un loc sigur unde puteți vorbi fără a fi întrerupți sau auziți de altcineva. Nu este plăcut să fii subiectul de discuție al altor persoane. Pasul 7. Folosește formulări la persoana I Oferă feedback-ul din perspectiva ta, astfel, vei evita etichetarea personală. Folosește spre exemplu: ”Eu am fost supărat ieri când mi-ai criticat prezentarea în fața colegilor.” decât ”Ai fost aspru cu mine ieri.” Pasul 8. Limitează discuția la maxim două subiecte Într-o sesiune de feedback nu ar trebui să se discute mai mult de două situații. Altfel, există riscul ca persoana în cauză să se simtă demoralizată sau atacată. Alege cu grijă temele de discuție, în funcție de cât de importante sau stringente sunt pentru interlocutorul tău. Pasul 9. Accentuează aspectele pozitive De exemplu, poți începe cu ceva pozitiv, astfel persoana în cauză se va simți încurajată, permițându-i de asemenea să vadă cum este ”succesul” și îl va ajuta să ia măsurile potrivite data viitoare. Notă: Mulți oameni tind să exagereze acest lucru și să facă un ”sandwich” al feedback-ului constructiv printre prea multe pozitive. De exemplu: 

”Mi-a plăcut felul în care te-ai prezentat, cum ți-ai expus punctul de vedere și gluma de la finalul prezentării. Totuși, cred că prezentarea ta a avut prea multe slide-uri. Oricum, m-am bucurat să aflu informații noi despre încălzirea globală.” Pasul 10. Oferă sugestii specifice Asigură-te că știți amândoi ce trebuie făcut pentru a îmbunătăți situația. Principalul mesaj ar trebui să fie că îți pasă și că îți dorești să ajuți persoana să crească și să se dezvolte. Stabilește obiective și planuri pentru monitorizarea și evaluarea progresului.

Notă: Este posibil să nu ajungeți la aceeași concluzie, așa că este o idee bună să soliciți persoanei să își exprime punctul de vedere. Folosește fraze de tipul: 

”Care este reacția ta la acest lucru?”



”Este aceasta o evidențiere corectă a ceea ce s-a întâmplat?” Ascultă în mod activ la ceea ce are de spus și încearcă să obții câteva sugestii de la ei pentru îmbunătățire. Astfel, au posibilitatea de a oferi chiar ei soluția și să își ia angajamentul de a o pune în aplicare. Pentru a evita să pară ca și cum ai ține o predică, stai departe de cuvinte ca: ”bun”, ”rău”, ”trebuie (să)…”. Pasul 11. Follow Up Scopul principal al feedback-ului este de a îmbunătăți performanța. Trebuie să verifici dacă acest lucru se întâmplă sau nu și să faci modificări în timp. Ajustează, discută despre ce funcționează și ceea ce trebuie modificat. Unul din consilierii în carieră pentrucarieră.ro te poate ajuta să formulezi feedback-ul constructiv, să-l exersezi în diferite ipostaze, să faci recomandări și să gestionezi cât mai bine dificultățile pe care le întâmpini în situațiile în care trebuie să evaluezi pe cineva.

Elemente cheie: Feedback-ul constructiv înseamnă să ții cont de anumite aspecte care să te ajute să fii parte din succesul celor din jurul tău. Modul în care îl formulezi este esențial. Ține cont de pașii următori și aplică-i ori de câte ori este nevoie: Pasul 1. Creează o experiență pozitivă Pasul 2. Ai grijă la intervalul de timp! Pasul 3. Oferă-l frecvent! Pasul 4. Pregătește-te dinainte! Pasul 5. Fii specific(ă). Pasul 6. Critică doar în privat Pasul 7. Folosește formulări la persoana I Pasul 8. Limitează discuția la maxim două subiecte Pasul 9. Accentuează aspectele pozitive Pasul 10. Oferă sugestii specifice Pasul 11. Follow Up

6. Despre barfa in organizatii Barfa este un fenomen social respectabil. Acest lucru este valabil din perspectiva cercetarii stiintifice, barfa fiind studiata in mod serios de catre numerosi autori din sfera stiintelor umane. In mediile corporatiste, regasim barfa intr-o descriere deosebit de expresiva a discutiilor dezvoltate la fumoar, sub celebra formula “the meeting after the meeting”.

In perspectiva propusa de psihologi in anii ‘50, se considera ca barfa poate actiona ca mecanism de control impotriva unui membru al comunitatii sau organizatiei si atunci prezinta un caracter distructiv la adresa armoniei grupului. Pe langa functia principala a barfei (de transmitere a informatiilor), abordarile psihologice au mai identificat cateva mecanisme in care este implicat activ acest tip de discurs si care, sintetizat, s-ar regasi in: propaganda deliberata, ostilitatea directa, ostilitatea indirecta si deplasarea agresivitatii, proiectarea vinovatiei personale sau de grup, catharsis-ul emotional, indeplinirea unor visuri, consolidarea imaginii de sine si a eului social, stabilirea si mentinerea de standarde si solidaritatea grupului. In abordarile moderne, barfa este privita cel mai adesea drept o discutie evaluativa despre indivizi care nu sunt prezenti, ce apare in contextul formarii, modificarii si mentinerii retelelor sociale si al construirii solidaritatii de grup. Spre deosebire de zvon, a carui functie este aceea de a explica o situatie ambigua sau de a ajuta oamenii sa se adapteze unui pericol cunoscut sau potential, barfa are drept principale atributii formarea si mentinerea retelelor sociale. Ca modalitate de comunicare a informatiilor in cadrul unei comunitati, barfa este impartasita de intregul grup, chiar si atunci cand are o natura negativa sau cand este directionata catre un membru nonconformist sau o persoana din afara grupului. Barfa indeplineste o functie de coeziune a grupului pentru identificarea unei tinte si a unei cauze comune, actionand impotriva agresiunii interne. Pentru barfitor, critica la adresa altei persoane aflata in atentia sa are rolul de a-l ajuta sa se descarce ca dupa o adevarata “spovedanie”, putandu-se vorbi de un efect cathartic al acestui proces, care apare mai ales in perioadele caracterizate prin numeroase nemultumiri sociale. Vasile Pavelcu sustine ca aceste intervale de tensiuni sociale sunt favorabile aparitiei barfei datorita faptului ca indivizii apartinand unor clase sociale sau economice diferite sunt pusi in situatia de a interactiona, fapt ce duce la numeroase diferende ce sunt solutionate verbal. Din acest motiv, se considera ca barfa tine de mecanismele de control intern ale comunitatii / organizatiei, in timp ce zvonul este un factor important pentru forurile superioare de conducere. Aparitia barfei denota existenta unui factor relevant de amenintare a securitatii grupului, care a depasit primele instante cu rol defensiv. In cadrul unor cercetari realizate in a doua jumatate a secolului trecut, unii autorii occidentali au evidentiat rolul si importanta acestui tip de discurs, care este preferat datorita posibilitatii sale de sanctionare indirecta a individului. Motorul care pune in miscare fenomenul complex al barfei este alimentat, pe de o parte, de curiozitatea individuala si dorinta de a cunoaste cat mai multe informatii inaintea altor persoane, iar, pe de alta parte, de existenta la individul respectiv a unui instinct social, a unei motivatii pentru a relationa cu alti actori sociali in scopul de a le impartasi din secretul cunoscut. Din acest motiv, unii cercetatori militeaza pentru un tratament favorabil aplicat barfei, intrucat se considera ca sunt evitate in plan social ciocnirile materiale, directe, intre indivizi. In acest model, eventualele neintelegeri se transeaza

mai ales in plan verbal, neoficial, cu mentinerea unor aparente in relatia oficiala dintre persoanele implicate. Ca exercitiu practic, data viitoare i-ati putea explica sefului dumneavoastra care va gaseste stand de vorba cu un coleg la tigara, ca nu barfiti, ci purtati o conversatie evaluativa despre o persoana care nu este prezenta.

1. Interviul din perspectiva candidatului: pregatirea intalnirii cu recrutorul

Esti in cautarea unei slujbe? Ai mai fost la interviuri insa nu ai obtinut postul? Trebuie sa mergi mai departe si sa incerci sa vezi unde ai gresit pana acum. Multe dintre oportunitatile de cariera pe care le au candidatii la un moment dat sunt pierdute din motive care aparent par arhicunoscute: intarzierea la interviul programat, stilul abrupt de comunicare cu recrutorul, lipsa de interes fata de compania client si agentia de recrutare, aprecierile critice la adresa fostilor sefi sau colegi. Cu toate ca exista numeroase materiale care sugereaza candidatilor cum ar trebui sa procedeze pentru a beneficia de un start bun in discutia cu un intervievator, regulile elementare sunt incalcate tot mai des, dovedind fie necunoasterea lor, fie lipsa de preocupare fata de efectele generate. Daca ar fi sa sintetizam cateva elemente pe care le apreciaza un recrutor pana la etapa discutiei avansate cu un candidat, pe teme ce tin de zona experientei profesionale, acestea ar fi structurate dupa cum urmeaza: 1. Programeaza-ti activitatile din timp, astfel incat la data si ora stabilita pentru discutia cu recrutorul sa ajungi acolo. Nu lasa pe ultima suta de metri aceasta discutie pentru ca ea ti-ar putea transforma viata. 2. Localizeaza adresa agentiei de recrutare sau a companiei angajatoare. Nu ajuta nimanui sa te scuzi dupa 30 de minute de intarziere ca nu ai gasit numarul exact al

strazii. Poti inclusiv sa mergi inainte intr-o scurta recunoastere a sediului la care trebuie sa te prezinti, pentru a stabili amplasarea exacta, mijloacele de transport etc. 3. In cazul in care sesizezi ca vei intarzia la interviu, informeaza recrutorul din timp, nu dupa ce intarzierea devine certitudine, precizand motivele intemeiate care te-au impiedicat sa ajungi la timp. Este mult mai eficient sa anunti cu 15 minute inainte ca a intervenit ceva neprevazut, decat sa te scuzi ulterior. 4. Documenteaza-te cat mai bine asupra profilului companiei la care te vei prezenta la interviu sau asupra istoricului agentiei de recrutare. Este o dovada de profesionalism sa culegi datele publice disponibile despre viitorul tau angajator sau interlocutor. Poti identifica suficiente date profesionale inclusiv despre recrutor, aspect ce va deveni un punct forte si va fi in mod sigur apreciat de evaluator. 5. Saluta natural si firesc toate persoanele pe care le vei intalni la sediul agentiei sau companiei si prezinta-te tuturor interlocutorilor. Respectul si interesul pentru cei din jur constituie o carte de vizita ce te recomanda sau care poate face diferenta in alegerea finala. 6. In discutiile ce preced sau incheie interviul, prezinta experientele personale intrun mod constructiv, fara sa acuzi deplasat fostii colegi sau manageri pentru evolutia carierei tale. Cum vorbesti acum despre fostii angajatori vei vorbi cu siguranta si despre compania cu care stai de vorba. Daca ar fi sa rezumam cele prezentate mai sus, candidatul nu ar trebui sa piarda din vedere pe tot parcursul unui proces de selectie ca recrutorul este o persoana care, desi pare relativ inabordabila, are punctele sale sensibile. Candidatul care va interactiona cu el asa cum si-ar dori la randul tau sa fie abordat daca ar fi recrutor il va impresiona cu siguranta in mod placut.

Comportamentul asertiv se bazeaza pe echilibru (minte, trup si suflet). Inseamna sa iti sustii drepturile si nevoile de relationare, insa in acelasi timp sa le respecti si celorlalti drepturile lor. Cand esti asertiv, tu ceri ceea ce vrei, insa nu este obligatoriu ca vei obtine acest lucru.

Unii dintre noi sunt in mod naturali, mai asertivi decat aceilalti. Asertivitatea se bazeaza ca mod de relationare pe principiul win-win, pe ideea eu sun ok-tu esti ok.

A deveni asertiv nu este un lucru usor, insa se poate invata. Dezvoltarea asertivitatii incepe prin increderea in valorile pe care le ai, prin a intelege exact cine esti si prin ce poti sa faci. Cand toate acestea sunt indeplinite, poti considera ca baza increderii de sine, stima de sine exista. Asertivitatea te ajuta sa consolidezi aceasta baza si iti ofera multe alte beneficii legate de imbunatatirea relatiilor la locul tau de munca si in multe aspecte ale vietii tale.

In general oamenii asertivi rezolva cu usurinta problemele aparute cautand cele mai bune solutii, sunt mai putin supusi stresului datorita faptului ca au incredere in puterea lor personala si nu se lasa victimizati atunci cand lucrurile nu merg asa cum au fost planificate sau cand asteptarile lor de la ceilalti sunt inselate. Sunt foarte activi in ceea ce fac, deoarece ei stiu ca pot face fata sarcinilor zilnice, indiferent de complexitatea lor.

Cand actionezi asertiv, de fapt actionezi corect si empatic (deoarece ti cont si de cel din fata ta, intelegand si punctul lui de vedere), tratandu-i pe ceilalti cu respect si cu corectitudine.

Daca dispozitia ta tinde mai mult catre pasivitate sau agresivitate, ai nevoie sa inveti si sa practici urmatoarele abilitati pentru a-ti dezvolta asertivitatea: 

Acorda valoare tie si drepturilor tale



Intelege si accepta ca drepturile tale, gandurile, sentimentele, nevoile de relationare si dorintele sunt la fel de importante ca ale celorlalti.



Recunoaste-ti drepturile si ai grija de ele.



Crede ca tu meriti sa fi tratat cu respect si demnitate tot timpul.



Inceteaza sa te scuzi pentru orice si pentru tot.



Identifica-ti nevoile de relationare si ceea ce vrei si cere ca ele sa fie satisfacute.



Nu astepta ca ceilalti sa iti recunoasca nevoile tale (s-ar putea sa astepti degeaba!).



Intelege ca pentru a actiona la intregul tau potential, nevoile tale trebuie indeplinite.



Gaseste cai pentru a-ti satisface nevoile fara sa sacrifici nevoile celorlalti.



Constientizeaza ca oamenii sunt responsabili pentru propriul lor comportament.



Nu face greseala sa accepti responsabilitatea pentru modul in care oamenii reactioneaza la comportamentul tau asertiv (furie, resentimente pe care le pot arata). Tu te poti controla doar pe tine.



Atat timp cat nu incalci drepturile si nevoile celorlalti, atunci tu ai dreptul sa spui sau sa faci ceea ce doresti.



Exprima-ti gandurile si sentimentele negative intr-o maniera pozitiva si echilibrata.



Permite-ti sa fi furios, insa intotdeauna fi respectuos.



Spune ce ai in minte, insa spune-o intr-o maniera eleganta pentru a proteja sentimentele celuilalt.



Controleaza-ti emotiile.



Primeste criticile si complimentele in mod pozitiv.



Accepta cu gratie complimentele.



Da-ti voie sa faci greseli si cere ajutor atunci cand e nevoie.



Accepta feedback-ul in mod pozitiv si fi pregatit sa spui ca nu esti de acord, fara a intra in aparare sau furie.



Invata sa spui „Nu” atunci cand simti asta.



Cunoaste-ti limitele si incearca sa obtii un avantaj din asta.



Constientizeaza ca nu le poti sti pe toate si adopta o atitudine OK cu tine insuti.



Accepta doar ceea ce este corect si bun pentru tine. Incepe chiar de astazi sa-ti dezvolti asertivitatea, dand curs invitatiei noastre la workshopul „Comunicare asertiva” pentru a-ti imbunatati si dezvolta relatiile profesionale si personale. Tematica



Tipuri de comportament



4 Cai de abordare ale conflictului



Cum se dezvolta abilitatea de a fi asertiv



Diferenta dintre referirea la persoana si referirea la comportamentul ei nedorit



Diferenta dintre limbajul obiectiv si cel subiectiv



Cei cinci pasi pentru o schimbare de succes



Componentele emotionale ale asertivitatii



Comportamentul non-verbal asertiv



Adoptarea (insusirea) comportamentului asertiv



Beneficiile comportamentului asertiv



Effective communication is 20% what you know and 80% how you feel about what you know.–JI M   Toate interactiunile umane au la baza comunicarea, intr-o forma sau alta (verbala, scrisa, nonverbala). Scopul in sine al comunicarii este de a transmite mesajul nostru catre partenerul/partenerii de discutie, in mod clar si fara ambiguitati. Acest lucru implica un efort atat din partea noastra ca transmitatori, cat si din partea celui care primeste mesajul, receptorul. Comunicarea fiind un proces care se desfasoara continuu, poate fi supus la diverse erori si adesea, acestea se vad in interpretarea gresita a celui care primeste mesajul. Cand aceste erori nu sunt detectate, ele pot cauza confuzii, efort irosit si pierderea diferitelor oportunitati.

De fapt, comunicarea este un succes, atunci cand ambele parti (cel care trimite mesajul si cel care-l primeste) inteleg aceeasi informatie ca rezultat al procesului de comunicare.

Pentru a transmite mesajul cu succes, pentru a ne face clar intelesi, este nevoie ca gandurile si ideile noastre sa fie bine structurate, inainte de a le transmite mai departe. Uneori ceea ce gandim cu

ROHN

adevarat ajunge in mod eronat la urechile partenerului de discutie, deoarece nu am stiut sa elaboram mesajul in mod clar si concis sau ne-am lasat coplesiti de emotii, de cele mai multe ori negative.

De cele mai multe ori transmiterea mesajului sub imperiul emotiilor ne infraneaza in procesul comunicarii, ridicand tot felul de bariere intre noi si ceilalti, afectandu-ne atat personal cat si profesional.

In cadrul unei cercetari recente a Universitatii din Pittsburg, Katz Business School, a reiesit, ca abilitatile de comunicare (scris, prezentari orale) si cele de inter-relationale cu ceilalti, reprezinta factorul decisiv in alegerea angajatilor (membrii de echipa si manageri). Din punctul lor de vedere, aceste abilitati reprezinta „motorul” personal al angajatului pentru a avea succes.

Pentru a comunica cu succes, pentru a ne atinge scopul este necesar ca inainte de a transmite mesajul nostru, sa ne intelegem in primul rand pe noi, sa ne intelegem gandurile, ideile, starile (trairile emotionale) si abia apoi ne adresam partenerului de discutie, tinand cont de mediu si de context.

Tematica: Introducere – Abilitati efective de comunicare    

Importanta comunicarii Ce este comunicarea Ce sunt abilitatile de comunicare Procesul comunicarii Examinarea interna a procesului de comunicare

  

Tipuri de input ( propriile perceptii V A K O G) Filtre in cadrul procesului de comunicare Hartile interne, starea interna, comportament sau raspuns Reprezentari interne ale procesului de comunicare

    

Propria imagine despre lume Limbajul ca sistem reprezentational VAKOG Miscarile ochilor ca indicator in comunicare Raspunsuri in functie de sistemul reprezentational folosit Elementele comunicarii

 

Comunicarea fata in fata Comunicarea non-verbala Stilurile de comunicare

 

Matricea comunicarii Exemple de comunicare pentru fiecare stil Abilitati de ascultare activa

       

Tipuri de ascultare activa Modalitati de ascultare activa Ascultarea in situatii dificile Comunicarea scrisa Cand folosim comunicarea scrisa Bariere in comunicarea scrisa Dezvoltarea relatiei in comunicare 6 pasi pentru dezvoltarea relatiei 6 metode de imbuntatire a comunicarii

Relatiile umane au la baza comunicarea; acestea se pot dezvolta frumos sau se pot rupe fara sa constientizam ca ceva s-a intamplat. Oamenii au diverse comportamente si atitudini, diverse interese si sisteme de valori diferite, joaca diverse roluri in procesul de comunicare pe parcursul unei zile, in cadrul relatiilor lor.

Workshopul “ Procesul de comunicare si tranzactiile” va ofera informatii valoroase pentru a va cunoaste pe voi insiva ca actori in cadrul procesului de comunicare si pentru a intelege comportamentul si reactiile celuilalt in momentul desfasurarii discutiei.

Comunicarea privita prin prisma analizei tranzactionale (starile Eului, strokes, valorile de relationare, scenariile de viata sau planul de viata pe care ni l-am declarat inca din mica copilarie) aduce imbunatatiri in cadrul relatiilor personale si organizationale, duce la aplanarea conflictelor, la rezolvarea problemelor.

Analiza tranzactionala reprezinta un instrument foarte important in cadrul procesului de comunicare, aratandu-ne foarte clar pozitiile (rolurile) pe care se afla interlocutorii in timpul procesului de comunicare si care ne ajuta sa intelegem: cum gandesc, cum actioneaza si cum interactioneaza/comunica unii cu ceilalti. Cunoasterea si folosirea acestui instrument (Analiza Tranzactionala) ofera beneficii atat la nivel de organizatie, cat si la nivel individual.

Tematica: 

Rolurile in cadrul procesului de comunicare



Analiza functionala si descrierea starilor Eului



Comportamentul in comunicare in functie de starile Eului (roluri)



Rezolvarea problemelor de comunicare



Tranzactiile – modele de comunicare



Diferite tipuri de tranzactie



Relatiile de autonomie si simbioza in procesul comunicarii



Nevoia de a fi valorizat



Tipuri de stimulari – Strokes (verbal, nonverbal, pozitiv, negativ)



Pozitiile de viata – relatia cu celalalt



Tehnici de comunicare



Scenariile de viata si influenta lor in comunicare



Comportamentele in functie de scenariul de viata



Mecanisme de manipulare in procesul de comunicare – jocurile adultilor



Egograma



Most people do not listen with the intent to understand; they listen with the intent to reply.–STEP HEN   Ascultarea este una dintre cele mai importante abilitati pe care este obligatoriu sa o avem, pentru a putea intelege ceea ce spune celalalt. Cat de bine ascultam are un impact major asupra activitatilor de la locul nostru de munca si asupra calitatii relationarii nostre cu ceilalti.

De ce este necesar sa ascultam?:



Pentru a obtine informatii



Pentru a intelege



Pentru a ne bucura



Pentru a invata De fapt cei mai multi dintre noi, si cercetatorii au confirmat in urma studiilor facute legate de ascultarea activa, ca noi retinem intre 25-50% din ceea ce auzim. Asta insemna ca atunci cand vorbim cu seful, colegii, clientii, sot/sotie, prieteni, pentru 10 minute, ei acorda atentie conversatiei mai putin de jumatate din timpul alocat (3-5min).

Ascultarea activa reprezinta o abilitate pe care fiecare dintre noi este necesar sa o imbunatatim, pentru a beneficia la maxim de ceea ce ne spune interlocutorul nostru.

R . COVEY

A deveni un bun ascultator activ, inseamna sa ne imbunatatim productivitatea, sa ne dezvoltam puterea de influenta, de persuasiune si de negociere. Mai mult, putem evita conflictele si neintelegerile. Toate acestea sunt necesare atat in organizatia unde lucram cat si in timpul nostru liber.

Calea de a deveni un foarte bun ascultator activ, este de a practica neincetat ascultarea activa. Aceasta practica necesita la inceput un efort constient de a auzi, nu doar cuvintele spuse de celalalt, ci este foarte important sa intelegem mesajul pe care il receptam pe de-a intregul (paraverbal, nonverbal), deoarece de cele mai multe ori, nu totul este spus prin cuvinte.

Pentru a intelege exact mesajul transmis este necesar sa acordam atentie deplina celeilalte persoane.

Nu ne putem permite sa ne pierdem concentrarea datorita a ceea ce se intampla in jurul nostru (email, telefoane, agitatie, zgomot,etc.) sau pentru ca in timp ce interlocutorul ne vorbeste, noi anticipam finalul si incepem sa ne pregatim argumentele pe care le vom folosi ca raspuns, atunci cand celalat se va opri din vorbit.

Nu ne putem permite sa ne plictisim sau sa pierdem din atentia initiala, cand cel din fata noastra ne vorbeste.

Toate aceste aspecte de mai sus contribuie la lipsa ascultarii active si in final la neintelegeri.

Chiar daca nu suntem de acord cu ceea ce auzim, trebuie sa incercam sa acordam dreptul celuilalt de a termina ceea ce are de spus, fara sa il intrerupem, anticipand.

Un foarte bun ascultator activ se caracterizeaza prin urmatoarele 5 elemente importante ale ascultarii active:



Acorda atentie



Priveste direct partenerul de discutie



Spune stop propriilor ganduri



Nu anticipeaza



„Asculta” mesajul non-verbal pe care il transmite celalalt

Ascultarea activa cere concentrare si determinare pentru a deveni un foarte bun ascultator activ. Vechile obiceiuri sunt greu de indepartat si necesita destul de mult efort, insa se poate daca asta ne dorim.

Sa ne reamintim frecvent ca scopul este de a asculta cu adevarat ceea ce celalalt ne spune. Sa lasam la o parte gandurile si comportamentele noastre si sa ne concentram in mod real pe mesaj. Sa punem intrebari pentru clarificari, sa reflectam, sa parafrazam pentru a ne asigura ca intelegem corect mesajul. Daca toate acestea nu sunt asumate si puse in practica, la final vom vedea ca ceea ce am inteles nu are absolut nici o legatura cu ceea ce ni s-a spus si ca diferenta este enorma.

Incepe chiar de astazi sa-ti dezvolti abilitatea de ascultare activa, dand curs invitatiei noastre la workshopul „Iti vorbesc – insa ma auzi?!”, pentru a-ti imbunatati si dezvolta relatiile profesionale si personale. Tematica 

Ce este ascultarea activa?



Cele 4 tipuri de ascultare activa



Nivelele ascultarii active



Metodele ascultarii active



Comportamentul non-verbal adecvat



Barierele in calea ascultarii active



Tehnici de clarificare a mesajului



Feedback



When dealing with people, remember you are not dealing with creatures of logic, but with creatures of emotion   Intalnim uneori persoane, care inca de la inceput ne sunt antipatice si simtim ca nu putem dezvolta nici cea mai mica legatura. Ii percepem ca fiind dificili, greu de abordat si de inteles.

Cu toate acestea suntem nevoiti sa relationam cu ei, datorita mediului de lucru in care ne desfasuram activitatea sau a anumitor imprejurari in care ne gasim.

Relationarea cu astfel de personalitati dificile necesita dobandirea de abilitati de a gestiona corect relatia si de face fata provocarilor care apar pe parcursul acesteia.

Acest curs vine in ajutorul vostru prin prezentarea notiunilor teoretice si prin oferirea de instrumente practice legate de abordarea personalitatilor dificile in viata cotidiana.

Obiectivele acestui curs:



Dezvoltarea intelegerii asupra sintagmei “oameni dificili”



Invatarea si practicarea principiilor legate de relationarea cu “oamenii dificili”



Demonstrarea faptului ca oricine poate relationa cu “oamenii dificili” Tematica



Perspectiva asupra comportamentului uman



Sistemul de valori umane



Perceptia asupra realitatii



Abordarea lui Deming asupra comportamentului



Teoria alegerii



Autocontrolul



Cele 7 principii ale relationarii cu “oamenii dificili”



Echilibrarea celor 7 arii ale vietii



Comunicarea win-win



Tehnica de relationare “O plimbare prin parc”



“21 Keys” pentru relationarea cu “oamenii dificili”

MOTIVAREA ECHIPEI



The innovate point is the pivotal moment when talented and motivated people seek the opportunity to act on th   Cea mai valoroasa resursa a unei organizatii si in acelasi timp cea mai complexa, o reprezinta oamenii. Din acest punct de vedere rolul unui manager este de a intelege exact acest lucru si de a incerca sa descopere ce anume ii motiveaza si ce anume ii demotiveaza pe oamenii din cadrul echipei sale.

Realizarea unui profil general al fiecarui membru din cadrul echipei, in functie de trasaturile comportamentale si de valorile relationale/personale ale fiecaruia, il va ajuta sa ii cunoasca mai bine si

sa le poata oferi factori motivatori care conduc catre dezvoltarea conditiilor optime pentru cresterea increderii, a loialitatii, productivitatii si in final a motivarii angajatilor in cadrul organizatiei.

Workshopul “Staff Motivation” va pune la dispozitie informatii si tehnici pentru motivarea celor din subordinea voastra si va juta sa intelegeti fiinta umana in ansamblul ei.

Tematica: 

Intelegerea procesului de motivare



Ce este motivarea



Esenta motivarii



Teorii motivationale



Mituri despre motivare



Nevoile relationale



Factori motivatori pozitivi/negativi



Intelegerea demotivarii



Practici folosite in procesul de motivare



Sistemul de recunoastere si recompensa



Acordarea de feedback critic



Motivarea prin managementul perfomantei



Motivarea prin stabilirea de obiective



Motivarea prin delegare