Comertul Traditional Versus Comertul Modern [PDF]

Zitiervorschau

Liceul Tehnologic Topolog

Tema Referat Comert traditional versus comert modern

Profesor Piticas Georgian Emi 2017

Comert traditional versus comert modern

Introducere

Comerţul este un reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor, cuprinzând o parte importantă a fluxului monetar din fiecare ţară. În economiile moderne, comerţului îi revine rolul de a regla mecanismul de piaţă, organizând confruntarea dintre cerere şi ofertă, asigurând materializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare-cumpărare, prin antrenarea agenţilor economici. Comerţul este o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. Evoluţia economiei a determinat mutaţii pe toate planurile în sectorul comercial: metode de vânzare,forme de distribuţie,repartiţie geografică a managementului întreprinderilor,oportunităţi de afaceri. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale a revoluţionat comerţul, determinând adoptarea Internetului ca mediu comercial. Aceasta a făcut ca multe firme să utilizeze noi metodede marketing în medii computerizate. Dezvoltarea Internetului s-a extins dincolo de folosirea acestuia ca mijloc de comunicare,trecându-se la abordarea acestuia ca o nouă piaţă. De asemenea creşterea interconectivităţii calculatoarelor în Internet, a determinat companiile să folosească aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să utilizeze pe lângă vechile servicii şi altele noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea consultând cataloage electronice "on" pe Web şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice. Comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii dedicate sau reţele cu valoare adaugată. Procesul de realizare a afaceri în mediul virtual este complet diferit, deoarece în locul proceselui de distribuţie face apel la adunarea, selectarea, sintetizarea şi distribuirea informaţiei.Lanţul unei afaceri digitale începe cu aprovizionarea şi cererea şi se încheie cu preţurile şi competiţia. Popularitatea pe care o deţine în prezent Internetul ca mediu comercial este datorată capacităţii de a facilita răspăndirea informaţiilor, a resurselor şi de a oferi un canal eficient pentru reclame, marketing şi posibilitatea distribuirii directe a unor bunuri şi servicii informaţionale. Dar, fara indoială dezvoltarea comerţului electronic nu va conduce la reducerea importanţei comerţului tradiţional,atâta timp cât,pe de o parte,infrastructurile pe care se bazează comertul electronic vor fi încă influenţate de o serie de bariere comerciale şi depind de investiţii,iar pe de altă parte,vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care îl achiziţionează. Cert este că, dezvoltarea comerţului tradiţional este impulsionată şi de această formă modernă de comerţ,care este comertul electronic.

Istoria comertului

Comertul reprezinta functia economica ce consta in cumpararea de materii prime sau produse pentru a le revinde in conditii convenabile consumatorilor. Comerciantii introduc un adaos comercial la fiecare produs vandut, asta pentru a putea suporta cheltuielile necesare pentru a vinde produsele, dar si pentru a obtine profit. Comertul a aparut din momentul in care oamenii au inceput sa vorbeasca. Oamenii primitivi foloseau trocul, adica schimbau intre ei produsele. Daca aveau peste iar painea lipsea, mai dadeau din peste celor care aveau paine. Ramaneau cu peste mai putin, dar aveau si paine. Pe acele vremuri oamenii se multumeau doar cu strictul necesar, singurul lor interes era ca sa nu moara de foame. Treptat oamenii au evoluat, conceptiile s-au schimbat. A intervenit marfa intermediara numita moneda. Monedele au facut ca trocul sa nu mai fie la moda. Din momentul in care au aparut monedele putem sa spunem ca a aparut si comertul. In secolul al XI-lea s-au creat puternice centre de productie si consum, nascandu-se o adevarata revolutie comerciala. Negustorii au aparut tot in secolul al XI-lea, cand cei care luau parte la comert si-au dat seama ca cel mai bine se vinde la oras. Descoperirea Americii a avut efecte deosebite asupra activitatilor comerciale. America a fost inca de la inceput o tara bogata, o tara plina de aur si de bani. Imbunatatirea mijloacelor de transport si de comunicatie au dezvoltat mult comertul. Produsele s-au diversificat, au aparut tot mai multe magazine, tot mai multi cumparatori.

Comertul traditional

Sub denumirea de comert traditional se intelege oferta unor marfuri, in schimbul unor mijloace de plata (bani) sau alte marfuri de schimb, pretul acestor marfuri fiind stabilit dupa raportul pe piata dintre "cerere" si "oferta". Comertul se limiteaza deci pe cumpararea, transportul si vanzarea marfurilor. Cu cat societatea unde are loc comertul este mai diferentiata si mai complexa, apare necesitatea expertilor in acest schimb de produse. Comert in sensul strict al cuvantului, exista numai acolo unde al treilea participant (comerciantul) este implicat, participa activ si realizeaza un profit prin schimbul de marfuri. Acest schimb a determinat necesitatea unor neintelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse. In cadrul comertului se mai poate aminti exportul si importul de marfuri, precum si taxele vamale, acestea din urma avand o tendinta de disparitie prin procesul de globalizare. “Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a prezenta, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale” Pe o piata constanta si din care fiecare comerciant detine o felie, businessurile mai pot creste doar daca este adusa plus valoare: servicii in magazine, o sortimentatie de produse adaptata cerintelor consumatorilor, echipamente corespunzatoare. Intr-o anumita etapa de dezvoltare a afacerii, comerciantii traditionali trebuie sa se gandeasca cum sa o eficientizeze. In

cazul acesta, amintim ca exista rotatia marfii, ca pot elimina pierderile din inventar, ca pot face promotii in magazin. Toate duc la cresterea profitului. Asa trebuie privit acum comertul traditional. Comertul traditional poate fi definit ca un "ansamblu de activitati care privesc un produs din momentul investitiei sau al manifestarii intentiei de a-l crea pana la distrugerea sa, in procesul de consum indiferent care ar fi forma acestuia". Comertul traditional poate fi impartit in doua categorii: comertul cu ridicat si comertul cu amantul. Comertul cu ridicata in raport cu producatorul detine un rol important in alimentarea constanta a fluxurilor financiare ale producatorilor, asigurarea producatorilor cu multiple servicii logistice, regularizarea productiei, informarea producatorilor si participarea la campanii de promovare initiate de catre producatori. Comertul cu ridicata fractioneaza cantitatile mari de marfuri si le livreaza, informeaza comerciantii cu amanuntul cu privire la oferta de produse si servicii, ofera produse la preturi mai mici si simplifica munca administrativa a detailistilor. Comertul cu amanuntul reprezinta ansamblul de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali. Acesta consta in cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mai mici, asigurarea prezentei sale in toate zonele, localitatile si punctele populate si asigurarea unui sortiment de marfuri foarte larg si extrem de complex. Comertul modern

Comertul modern a aparut o data cu deschiderea primelor ,,supermagazine” sau cum le numim acum hyprmarket-uri. Acestea au avut un succes uimitor si au reusit să se extinda în toată lumea. Cresterea constanta a numarului lor a facut ca acestea sa apara si în Romania si sa acapareze intreaga piata. La inceputul aparitiei formelor de comert modern, formatele cash & carry au fost primele care au patruns pe piata romanesca. Din acest punct de vedere, impactul în piata a fost unul semnificativ. Este evident ca o parte importanta a produselor desfacute se adresau comerciantilor revanzatori, insa trebuie avut in vedere si impactul avut asupra persoanelor fizice, care, in lipsa altor formate moderne de comerţ, gaseau extrem de atractiva posibilitatea realizarii de cumparaturi prin intermediul lanţurilor cash & carry. Odata cu cresterea numarului de hyper si supermarketuri, acestea s-au apropiat mai mult, din punct de vedere geografic, de nevoile curente ale consumatorilor. Astfel, importanţa vanzarilor in formatul cash & carry, catre persoanele fizice, a inregistrat o diminuare. Totusi, avand în vedere cifrele actuale, furnizate de catre comerciantii cash & carry, procentajul persoanelor fizice achizitoare, desi angajati ai unor societati comerciale, ramane unul semnificativ. Interesant, formatul cash &carry pare sa atraga inca, în Romania, atat revanzatori, cat şi persoane fizice. Pe de alta parte, aceste persoane fizice sunt inerent legate de respectivele activităţi comerciale, chiar dacă realizeaza cumparaturi pentru consum, în timp ce alti potentiali clienti, persoane fizice, nu pot accesa punctele de vanzare cash & carry. Tinand cont de faptul că o mare parte a comerciantilor traditionali se aprovizioneaza de la

comerciantii cash & carry, dar si de diferentele existente intre varietatea si numarul de produse puse la dispozitia consumatorului, concluzia raportului este aceea ca cele doua forme de comert nu se concureaza. Prin urmare, acestea formeaza două piete relevante distincte: comert traditional si,respectiv, comert modern prin intermediul formatelor de tip cash & carry. Alte forme de comert modern care s a dezvoltat in ultima vreme si care au o tendinta de a se dezvolta din ce in ce mai mult sunt urmatoarele: magazinul electronic, automatele comerciale,vanzarea prin corespondenta, teleshopping,vanzarea prin internet . Magazinul electronic Experimental sau chiar mai extins în Suedia, Franta, Germania, Anglia etc. functioneaza unele magazine electronice, complet automatizate, iara sa foloseasca nici un fel de personal, nici chiar casier. în unele cazuri. Magazinele comercializeaza mai cu seama produse alimentare. La intrarea în unitate, cumparatorul primeste un bon de cumparare cu care trece prin fata tonetelor automate, de unde alege ceea ce doreste. Pentru a cumpara un produs cumparatorul introduce bonul de cumparare în deschizatura tonetei cu produsul respectiv si apasa butonul Produsul apare într-o deschizatura speciala, iar pretul se înregistreaza automat pe bonul de cumparare. La iesire din unitate, cumparatorul introduce bonul într-o masina electronica de calculat si dupa câteva secunde primeste nota cu totalul de plata. în final, suma se depune într-o casa care da si restul daca este cazul. Avantajele specifice magazinelor electronice: suprafata de desfacere mica; personal comercial redus, stimuleaza vânzarile. Magazinul electronic reclama investitii mari si cheltuieli de întretinere ridicate. Vânzarea prin automate comerciale Vânzarea marfurilor prin automate poate fi considerata ca o forma (automata) a autoservirii cumparatorilor. Este o forma de vânzare impersonala, prin care produsele preambalate în cantitati uzuale se procura de catre client numai dupa ce a introdus o fisa sau o moneda în aparat.Automatele moderne au un mecanism electronic care înlatura monedele necorespinzatoare introduse în monetare, primesc moneda divizionara, totalizeaza, dau rest, schimba bani, au instalatii de încalzit si de racit etc. Vânzarea la distanta Vânzarea la distanta denumita si vânzare în afara magazinului presupune o separare spatiala totala a vânzatorului si cumparatorului Aceasta forma nu este considerata un puternic concurent pentru comertul traditional prin puncte de vânzare localizate ci este mai degraba resimtita ca o forma de comert complementara. Forme de vânzare la distanta: - vânzare prin corespondenta (prin posta) - teleshopping - comertul electronic.

Pentru cei mai mulţi, termenul “comerţ electronic” reprezintă efectuarea cumpărăturilor online, în World Wide Web. Totuşi, comerţul electronic (Electronic Commerce sau ECommerce) este mai mult decât procesul de cumpărare/vânzare de produse şi servicii. Acesta poate să cuprindă multe alte activităţi, cum ar fi: schimburi şi negocieri efectuate între companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfăşoară ca suport pentru activităţile de cumpărare/aprovizionare, vânzare, angajări, planificare. De asemenea comerţului electronic implică transferul de documente - de la contracte sau comenzi, până la imagini sau înregistrări vocale. Comerţul electronic poate fi definit și ca un demers de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanţă. Acest demers este specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de servicii şi schimb de mărfuri între ofertant şi viitorul cumparător. Analiza comparativă a comerţului tradiţional cu cel electronic Asemănările dintre comerţul tradiţional şi cel electronic Comerţul electronic cuprinde toate interacţiunile şi schimburile de informaţii dintre vânzător şi cumpărător, care apar înainte şi după tranzacţia respectivă (publicitate, acordare desuport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale). Astfel, în cazul comerţului electronic, se întalnesc aceleaşi componente ca şi în cazul comerţului clasic, dar cu modificări specifice, şi anume : o produsul/serviciul (există un produs sau un serviciu care este material sau digital); o locul de vânzare (în cazul comerţului pe Internet este un website pe reţea care prezintă produsele sau serviciile oferite); o pubicitatea (s-a dezvoltat o modalitate de a atrage oamenii să vină la un anumitwebsite); o modalitatea de vânzare (un formular on-line în cazul comerţului prin Internet); o modalitatea de plată (în comerţul prin Internet se aplică din ce în ce mai multmodalitatea e-banking); o modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziţionate prin Internet se realizează fie prin poştă, prin curieri sau clasic - prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului, careeste o locaţie fixă).În principiu produsul real este acelaşi în cazul vânzării prin Internet ca şi prin metodeletradiţionale. Relaţia dintre comerţul tradiţional şi cel electronic este una de complementaritate. Văzut ca un schimb electronic de informaţii între mediile economice şi potenţialii clienţi, comerţul electronic vine fie în completarea comerţului clasic, prin deschiderea unui e-shop care să susţină magazinul tradiţional al firmei, fie este abordat ca soluţie mai puţin costisitoare de a demara o afacere. Deşi în comerţul clasic şi cel electronic trebuie să aplice aceleaşi reguli comerciale, iar una dintre puţinele diferenţe care le despart este faptul că a face cumpărături "din tastatură" este mai comod, dar privează cumpărătorul de plăcerea de a face shopping, este puţin probabil ca shoppingul online "să muşte" din felia celui clasic, suficient de mult încât să-şi facă simţită prezenţa.

Deosebirile dintre comerţul tradiţional şi cel electronic Cu mici excepţii, comerţul electronic nu diferă foarte mult de comerţul tradiţional sub aspectul etapelor necesare realizării tranzacţiilor. Însă sunt anumite aspecte care delimitează cele două forme ale comerţului. În primul rând este vorba despre sfera de acţiune sau de acoperire a celor două forme de comerţ. Practicat în special de către IMM-uri, comerţul electronic reprezintă un obiectiv major al Strategiei guvernamentale pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2004-2008. Astfel, dezvoltarea capacităţii competitive a IMM-urilor, ca prioritate strategică, se poate obţine printr-o promovare a e-business şi printr-un sprijin susţinut pentru inovare şi accesul IMM-urilor la noile tehnologii. Dar, în vederea utilizării pe scara largă a comerţului electronic de către IMM-uri, se impune asigurarea condiţiilor legislative şi normative în acest domeniu. În al doilea rând comerţul electronic nu poate fi limitat în cadrul unui teritoriu deoarece există cel putin două particularităţi ale acestuia şi anume: piaţa este deschisă la scară globală şi reprezintă reţeaua, iar partenerii sunt în număr nelimitat, fiind atât cunoscuţi cât şi necunoscuţi. Prin conectarea la Internet şi derularea activităţilor de comerţ electronic IMM-urile îşi pot asigura unele avantaje concurenţiale, prin posibilităţi noi de a îndeplini cele cinci elemente de bază ale marketingului unui produs sau serviciu: întaietatea pe piaţă, publicitate înainte de lansarea produsului pe piaţă, îmbunătăţirea continuă a perfomanţelor produsului adaptându-l cerinţelor utilizatorului, dezvoltarea continuă a pieţei produsului şi penetrarea pieţii sub un control permanent. Firmele conectate la Internet au posibilitatea nu numai să utilizeze serviciile oferite, ci şi să creeze servicii sau/şi să producă informaţii de interes. Dezvoltarea comerţului electronic a fost posibilă datorită unui alt aspect foarte important în delimitarea comerţului tradiţional de cel electronic, şi anume timpul de realizare al tranzacţiei comerciale. Comerţul electronic reduce importanţa timpului prin scurtarea ciclurilor de producţie/vânzare, permiţând firmelor să opereze mai eficient şi consumatorilor să participe la tranzacţii în orice moment. Un alt aspect relevant care diferenţiază comerţul electronic de cel tradiţional se referă la categoriile de produse comercializate, la tehnologia etalării produselor. Evident, comerţul tradiţional pune la dispoziţia clienţilor toate bunurile care sunt produse, deoarece el are rolul de distribuitor şi asigurator de servicii pentru consumatori. În schimb, firmele de comerţ electronic,comercializează mai ales: tehnică de calcul (hardware, software, accesorii), cărţi, muzică,servicii financiare, divertisment, produse electronice, aparate de uz casnic, cadouri şi flori, jucării, bilete pentru spectacole şi călătorie, informaţii şi prea puţine produse alimentare, din cauza perisabilităţii acestora.

Concluzii Comerţul modern are un impact profund asupra evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt,nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi, activităţi postvânzare, servicii către clienţi. Un factor care duce la creşterea comerţului modern este faptul că antreprenorii vor identifica noi oportunităţi care sunt din ce în ce mai multe în acest domeniu. In ceea ce priveste comertul electronic electronic se află încă în fază incipientă. Clienţii manifestă temeri în ceea ce priveşte furtul cardurilor de credit, a confidenţialităţii datelor personale. Mulţi furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare on-line tocmai pentru a induce un plus de încredere. Clienţi români sunt încă tributari prejudecăţilor conform cărora bunul cumpărat trebuie să fie palpat, măsurat şi întors pe toate părţile. În ultimii ani a apărut însă o noua categorie socială,cea a persoanelor care lucrează în mediul privat, au un anumit stil de viaţă şi utilizează intensiv Internetul. Pentru aceştia cumpărăturile on-line, cu avantajele lor evidente, încep să devină ceva obişnuit. Internetul este o piaţă asupra căreia este foarte greu să ai controlul. Puterea este cel mai adesea la utilizatorul de Internet. Acesta, prin comentarii pe diverse forumuri şi bloguri poate să aducă sau să îndeparteze clienţii. In ultimii ani comertul modern a reusit sa depaseasca comertul traditional si are o tendinta foarte mare de crestere, ceea ce cred ca pe viitor comertul modern se va departa foarte mult de comerul traditional mai ales in ceea ce consta volumul de vanzari.