50 1 82KB
S e c t i u n e a a 3-a PRESTARI SERVICII
Articolul 970. Contractul de prestări servicii (1) Prin contractul de prestări servicii, o parte (prestatpr) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. (2)
Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură.
(3)
Contractele de muncă sunt reglementate prin legislaţia muncii.
1. Definiţia contractului de prestări servicii conţine elementele de bază ale acestor raporturi juridice, şi anume, contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlul oneros, iar obiectul reprezintă anumite servicii. 2. Legea stipulează că obiectul contractului pot fi servicii de orice natură. Prin urmare, spectrul de servicii prestate este foarte larg, nedeterminat, nelimitat şi poate include orice servicii care sunt solicitate de persoanele fizice sau juridice. În situaţii reale beneficiarului i se acordă nu o oarecare, dar un anumit serviciu, de care acesta are nevoie. Bunăoară, servicii de deservre curentă a cetăţenilor, care include o gamă foarte bogată, servicii de audit, consultative, informaţionale, de comunicaţii, medicale, muzicale, poştale, de comunicaţii teleradiovideo, de repetitor, veterinare ş.a. Obiectul serviciilor prestate poate fi un rezultat materializat, bunăoară, serviciile prestate de un medic-stomatolog, reparaţia îmbrăcămintei, încălţămintei, sau un rezultat nematerial – serviciile de comunicaţie, informaţionale, consultative ş.a. În toate cazurile însă persistă un element obligatoriu – prestarea serviciile este un rezultat al acţiunilor, al activităţii prestatorului. 3. Părţile contractului sunt beneficiarul şi prestatorul. În aceste calităţi pot activa liber persoane fizice sau juridice – subiecţi de drept. În unele cazuri, pentru prestarea unor anumite servicii este necesar respectarea condiţiilor speciale, care se referă numai la prestator. Astfel, pentru prestarea serviciilor de audit, medicale, teleradiovideo comunicaţii este necesară licenţa sau o altă legitimaţie de activitate. 4. Contractul de prestări servicii este un contract pur civil. Delimetarea acestui contract de contractuil de muncă constă în natura juridică a acestor contracte. În primul rînd ele fac parte din două ramuri de drept separate, prin urmare, baza juridică a fiecărui din aceste contracte este diferită – respectiv Codul civil şi Codul muncii. În contractul de prestări servicii, ca şi în contractul de antrepriză, nu persisită raporturi de subordonare, fapt care este caracteristic pentru contractul de muncă. În contractul de prestări servicii se aplică principiul egalităţii părţilor. În contractul de muncă angajatul se supune dispoziţiilor şi indicaţiilor patronului, care organizează şi dirijază procesul de muncă. Angajatul în contractul de muncă este de asemenea obligat să-şi exercite obligaţiile profesionale de serviciu în limitele de timp, de regulă, strict determinate, să respecte disciplina muncăă şi alte reguli. În contractul de prestări servicii prestatorul este absolut autonom, independent, activează de sine stătător, după buna sa voinţă. 5. Delimetarea contractului de prestări servicii de contractul de muncă se manifestă şi prin obiectul acestor contracte. După cum deja s-a menţionat obiectul de prestări servicii reprezintă un anumit serviciu, un rezultat al activităţii prestatorului. Obiectul contractului de muncă este însuşi activitatea profesionistă a angajatului în conformitate cu specialitatea, calificarea acestuia. În baza contractului de muncă remuneraţia se plăteşte după cantitatea şi calitatea muncii depuse. În contractul de prestpări servicii remuneraţia se plăteşte în dependenţă de serviciile prestate şi rezultaul obţinut. 1
6. Contractul de prestări servicii poate fi un contract public în cazurile cînd prestatorul, ca un antreprenor cu activitate publică, este obligat de a presta servicii oricărei persoane care le solicită. Astfel, pot fi consioderate publice serviciile de audit, medicale, de teleradiovideo comunicaţii, poşltale ş.a. 7. Unele servicii au o reglementare specială mai detaliată, care este stipulată în capitolele XII – XXVI, titlul III, cartea a treia. Articolul 971. Termenul de plată (1)
Plata pentru serviciu se efectuează după prestarea serviciior.
(2) Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.
1. Legea stipulea o regulă geneală prin care plata pentru servicii se efectuiază după prestarea serviciilor. Dat fiind faptul că legea nu prevede careva interdinţii părţiule por conveni şi la un alt mod de plată, bunăoară, plata anticipată, cu un avans, în rate sau altfel. 2. Cuantumul plăţii poate fi stabilit prin acordul părţilor sau în mod normativ. Astfel sunt stabilite tarifele pentru unele servicii publice, bunăoară, poştale, de teleradiovideocomunicaţii şi altele. Asupra mărimii plăţii pot influienţa careva circumstanţe şi anume: prestarea serviciilor în mod urgent, la domiciliu etc. 3. Legea admite posibilitatea calculării şi achitării plăţii pentru serviciile prestate în ansamblu, sau pentru anumite perioade de prestare a serviciilor. În ultimul caz se aplică regula generală – sumele respective vor fi acordate în parte, după încheierea fiecărei perioade. Dar şi în acest caz părţile pot conveni altfel, deoarece legea nu stipulează careva interdicţii. Articolul 972. Întîrzierea preluării serviciilor În cazul în care beneficiarul întîrzie să preia serviciile, prestatourl este îndreptăţit să solicite plata sumei convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza întărzierii şi nu este obligat să presteze servicii pentru această sumă. El trebuie însă să accepte ca din suma de plată să se scadă contravaloarea pentru economiile pe care le-a făcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile obţinute prin prestarea de sevicii faţă de alţii în aceeaşi perioadă, sau pentru setviciile pe care nu le prestează cu rea-credinţă.
(1) Întîrzierea preluării serviciilor de către beneficiar are careva efecte negative pentru acesta. Astfel, în asemenea caz prestatorul este îndreptăţit să solicite plata sumei convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza întîrzierii beneficiarului şi nu este obligat să presteze servicii pentru această sumă. Prin urmare, beneficiarul este obligat să achite plata pentru serviciile neacordate din cauza propriei întîrzieri. (2) Întîrzierea preluării serviciilor de către beneficiar poate avea şi alte consecinţe. Astfel, legea prevede că beneficiarul nu este obligat să-i achite prestatorului contravaloarea pentru economie pe care acesta le-a făcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile obţinute prin prestarea de servicii faţă de alţi în această terioadă, sau pentru serviciile pe care nu le prestează cu rea-credinţă. Prin urmare, în asemenea situaţie interesele beneficiarului sunt protejate în virtutea faptului că prestatorul nu a acordat 2
serviciile necesare cu rea-credinţă, iar contravaloarea economie poate fi privită ca o îmbogăţire fără just temei şi nu urmează a fi achitată. Articolul 973. Asigurarea condiţiilor de prestare a serviciilor (1) Beneficiarul, în cazul în care este răspunzător, trebuie să amenajeze şi să întreţină astfel spaţiile, echipamentele sau aparatele pe care trebuie să le procure pentru prestarea serviciilor şi să reglementeze astfel prestarea serviciilor care trebuie efectuate sun conducerea şi în conformitate cu dispoziţiile sale, încît prestatorul să fie protejat contra riscurilor pentru viaţă şi sănătate în măsura în care natura serviciului prestat o permite. (2) Obligaţiile care revin beneficiarului conform alin. (1) nu pot fi excluse sau limitate în prealabil printr-un contract.
1. Asigurtarea condiţiilor necesare de prestare a serviciilor ţine, de regulă, de obligaţia prestatorului dacă serviciul este prerstat în locul, în sediul permanent, staţionar de activitate acestuia. Bineînţeles că prestatorul poartă şi riscurile legate de prestarea serviciilor. Din această regulă generală pot fi stabilite careva excepţii prin care asigurarea condiţiile de prestare a serviciilor este o obligaţie a beneficiarului. Aceste excepţii pot avea loc în cazurile cînd serviciile sunt prestate la domiciliul, la sediul beneficiarului, sau dacă această cauză este stipulată în contract sau rezultă din natura serviciiului prestat. 2. Dacă beneficiarul este răspunzător pentru asigurarea condiţiilor de prestare a serviciilor acesta trebuie să amenajeze şi să instaleze astfel spaţiilor, echipamentale sau aparatele pe care trebuie să le procure pentru prestarea serviciilor şi să reglementeze astfel părestarea serviciilor care trebuie efectuate sub conducerea şi în conformitate cu dispoziţiile sale, încît prestatorul să fie protejat contracriscurilor pentru viaţă şi sănătate în măsura în care natura serviciilor prestat o permite. Scopul acestei asigurări este protejarea intereselor prestatorului. Prin urmare, în asemenea cazuri, beneficiarul poartă toate riscurile prestării serviciilor. 3. Obligaţiile care îi revin beneficiarului pentru asigurarea condiţiilor de prestare a serviciilor nu pot fi excluse sau limitate în prealabil printr-un contract. Prin urmare, în cazul în care beneficiarul este responsabil pentru asigurarea condiţiior de prestare a serviciilor se apşică o normă imperativă şi părţile nu pot deroga de la această regulă. Articolul 974. Încetarea raporturilor din contractul de prestări servicii (1) Raporturile din contractul de prestări servicii încetează la expirarea perioadei pentru care au fost stabillite. (2) În cazul în care nu s-a convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din natura ori scopul serviciilor nu rezultă un termen, fiecare parte poate să rezilieze contractul. 1. Un temei special de încetare a raporturilor contractuale în contractul de prestări servicii este expirarea perioadei de timp pentru care a fost stabilită. Legea condiţionează încetarea raporturilor contractuale de survenirea unui singur fapt – expirarea perioadei pentru care au fost stabilite. Prin urmare, această regulă nu poate fi aplicată pentru alte circumstanţe. Norma stipulată în acest articol se aplică numai în cazul cînd părţile au convenit asupra perioadei raporturilor contractuale. 2. Dacă părţile nu au convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din natura ori scopul serviciilor nu rezultă un termen, fiecare poate să rezilieze contractul. Prin urmare, părţile sunt în drept, în măsură egală în orice moment să ceară rezilierea contractului. Deoarece legea nu stipulează careva condiţii 3
speciale pentru rezilierea contractului de prestări servicii, trebuie să se ţină cont de prevederile legale generale cu privire la încetarea raporturilor contractuale, stipulate în articolele 733-748. 3. Consecinţele rezilierii contractlui de prestări servicii pot fi diferite în dependenţă de circumstanţele reale şi de prevederile contractului. Însă din conţinutul articolului dat rezultă că partea care a iniţiat rezilierea contractului încheiat pe o perioadă nedeterminată nu suportă careva consecinţe negative. Articolul 975. Termenul de rezilire a raporturilor din contractul de prestăro servicii Raportuirle din contractul de prestări servcii pot fi reziliate: a)
zilnic, începînd cu sfărşitul zilei următoare, dacă plata se face pe zi;
b) cel mai tîrziu în prima zi lucrătoare din cursul unei săptămîni, începînd cu sfîrşitul următoarelor tile de sîmnătă, dacă plata se calculează pe săptămînă; c) cel mai tîrziu pe data de 15 a lunii, începînd cu sfîrşitul lunii calendarisitce, dacă plata se calculează pe lună; d) cu respectarea termenului de preaviz de 6 săptămîni, începînd cu sfîrşitul tremestrului calendaristice, dacă plata se calculează pe trimestre sau pe perioade mai mari; e) oricînd dacă plata nu se face în dependenţă de intervalele de timp. În cazul în care relaţiile privind prestarea se servicii ocupă tot timpul de lucrul al prestatorului, termenul pentru preaviz trebuie să fie de 2 săptătmînă. 1. Un alt temei special de încetarea a raporturilor contractuale în contractul de prestări servicii este rezilierea contractului în dependenţă de termenul achitării plăţii. Legea stipulează cinci varietăţi de reziliere a contractului. Dreptul de a rezilia contractul din acest motiv îl au ambele părţi în mod egal. Calcularea termenilor are loc în confomitate cu prevederile art. 259-266. 2. Dacă plata se face pe zi, raporturile din contractul de prestîri servicii pot fi reziliate zilnic, în orice zi, începînd cu sfîrşitul zilei următoare. Din esenţa legii rezultă, că dacă părţile sau una din ele este agent economic apoi declaraţia de reziliere trebuie să fie făcută în orele de lucru a organizaţiei sau organizaţiilor respective. 3. Dacă plata se calculează pe săptămînă apoi raporturile contractuale pot înceta cel mai tîrziu în prima zi lucrătoare din cursul unei săptămînă, începînd cu sfărşitul următoarei zile de săptămînă. Din această normă rezulră, că declaraţia de reziliere a contractului poate fi efectuată în orice zi a săptămînii care urmează după săptămîna pentru care s-a calculat plata dar nu mai tîrziu decît prina zi lucrătoare din a treia săptămînă. 4. Dacă plata de calculează pe lună raporturile contractulae por fi încetate cel mai tîrziu pe data de 15 al lunii următoare. 5. Dacă plata se calculează pe trimeste sau pe perioade mai mari se aplică un alt principiu de încetare a raporturilor contractuale. Astfel, în asemenea cazuri pareta care iniţiază rezilierea contractului trebuie să facă un preaviz de 6 săptămîni, începînd cu sfîrşitul unui trimestru calendaristic curent. Preavizul trebuie să fie efectuat într-o formă, care va putea fi probată în caz de litigiu. 6. Dacă plata nu se face în dependenţă de intervale de timp, apoi raproturile conttactuale pot fi întrerupte oricînd, în orice moment. Legea stipulează o regulă specială pentru cazul în care relaţiile privind prestarea servicii ocupă tot timpul de lucru al prestatorului. Bunăoară, serviciile telefonice se acordă 4
neîntrerupt, pe parcursul a 24 ore pe zi, fără zile de odihnă şi sărbători. În asemena situaţii pentru încetarea raproturilor contractuale este necesar un preaciz de două săptămîni pînă la momentul cînd vor înceta relaţiile contractuale. Articolul 976. Contractele de prestări servicii pe termen lung În cazul în care contractul de prestări servicii este încheiat pentru perioada mai lung de 5 ani, prestatorul poate rezilia contractul după 5 ani. Termenul pentru preaviz este de 6 luni. 1. Noul Cod civil admite posibilitatea încheierii conrtactului de prestări servicii pe un termen lung, inclusiv şi pe un termen ce depăşeşte şi cinci ani. Dacă termenul contractului nu depăşeşte 5 ani, apoi încetarea raporturilor conttactuale poate avea loc în conformitate cu prevederile art.art. 733-748 şi art.art.974-975. 2. Dacă durata contractului depăşeşte cinci ani, apoi conform legii numai din iniţiativa prestatorului contractul poate fi reziliat daor după expirarea termneului de cinci ani. Aceasta este prima prevedere legală obligatorie de reziliere a unui asemenea contract. Din esenţa legii rezultă, că în aşa mod sunt protejate interesele beneficiarului, care în multe cazuri are nevoie de servicii prestate permanetn, pe perioade îndelungate, bunăoare de servicii legate de comunicaţii şi altele. 3. Dreptul prestatorului de a rezilia contractul de prestări servicii încheiat pe un termen ce depăşeşte cinci ani poate fi realizat dacă există şi a doua prevedere legală, şi anume, dacă declaraţia de încetare a raporturilor contractuale este efectuată cu un preaviz de 6 luni. Preavizul trebuie să fie efectuat într-o formă, care va putea fi probată în caz de litigiu.
Articolul 977. Prelungirea tăcită a contractului de prestări servicii Dacă relaţiile dintre părţi vor continua, cu ştiinţa celeilalte părţi, şi după încetarea termenului, contractul de prestări servicii se consideră prelungit pe termen nelimitat în măsura în care cealaltă parte nu respinge imediat această prelungire.
1. Contractul de prestări servicii poate fi continuat în mod tăcit dacă sunt respectate patru prevederi legale: a)
raporturile contractuale continuă după expirarea termenului contractului;
b) partea care doreşte prelungirea raporturilor contractuale v-a înştiinţa cealaltă parte despre intenţiile sale. Forma înştiinţerii trebuie să fie exprimată în aşa mod ca să nu stărnească careva dubii; c) partea care a fost înştiinţată despre prelingirea raporturilor contractuale nu respinge imediat, fără întîrziere, în formă evidentă, această prelungire; d) partea care a fost înţtiinţată despre prelungirea raperoturilor contractuale în mod tăcit îşi exprimă consimţămîntul de a continua aceste raproturi. 2. Existenţa acestor prevederi legale are un singur efect: contractul de prestări servicii se consideră prelungit pe un termen nelimitat şi pe viitor părţile în orice moment, în baza art.974 vor fi în drept de a cere rezilierea contractului. 5
Articolul 978. Rezilirea contractului de prestări servicii din motivele intemeiate (1) În cazul în care, după începerea relaţiilor contractuale, contractul de prestări servicii se reziliază din motive întemeiate conform art. 748, prestatorul este îndreptăţit să solicite o parte din retribuţie pentru serviciile prestate pînă la momentul rezilierii. (2) Dacă prestatorul reziliază contractul de prestări servicii din motive care nu ţin de nerespectarea condiţiilor contractului de către beneficiar sau dacă beneficiarul reziliază contractul din cauza că prestatouel nu respectă prevederile conttractului, prestatorul nu are dreputrl la retribuţie în măsura în care serviciile sale de pă (3) nî atunci nu prezintă interes pentru cealaltă parte în urma rezilierii. Dacă sa. Efectuat plata serviciilor în avans, prestatorul este obloigat să restituie sumele conform art. 738 sau, în cazul în care rezilierea are loc din motive neîntemeiate prestatorului, conform rezulilor privind îmbogăţirea fără justă cauză. (4) Dacă rezilirea are loc din cauza încălcării condiţiilor contractulkui de către cealaltă parte, aceasta este obligată să suporte costurile pentru paguba cauzată prin rezilierea contractului. 1. Rezilirea contractului de prestări servicii din motive întemeiate conform art.748 are careva consecinţe deosebite din cauza că rezilierea survine în virtutea circumstanţelor, care nu depind de părţi. Din aceste considerente legea stipulează că prestatorul este îndreptăţit să solicite doar o parte din retribuţia convenită. Cuantumul acestei retribuţii este proporţional serviciilor prestate pănî la momentul rezilierii. 2. Legea stipulează încă două cazuri cînd prestatorul în cazul rezilierii contrtactului are dreptul la remuneraţia parţială, şi anume: a) dacă iniţiativa rezilierii contractulu îi revine prestatorului din motive care nu ţin de nerespectarea condiţiilor contractuale de către beneficiar; b)
dacă beneficiarul reziliază contractul din cauza că prestatorul nu respectă prevederile contractului.
3. În aceste două situaţii cel mai dificil este faptul aprecierii cuantumului remuneraţiei parţiale. După cum este stipulat în lege prestatorul nu are dreptul la retribuţie în măsură în care serviciile sale de pînă atunci nu prezintă interes pentru cealaltă parte în urma rezilierii. Prin urmare, dacă beneficiarul nu are nici un interes faţă de servciile deja prestate pănî la rezilierea contractului prestatorul nu va primi nici o remuneraţie. Dacă prestatorul are un interes faţă de serviciile parţial prestate, apoi plata va fi efectuată numai în mărimea serviciilor prestate, care reprezintă un interes pentru beneficiar. 4. Dacă pînă la rezilierea contractului s-a efectuat plata serviciilor în avans prestatorul este obligat să restituie sumele primite conform art. 738 sau, în cazul în care rezilierea are loc din motive neimputabile prestatorului, conform regulilor privind îmbogăţirea fără justa cauză. 5. Încălcarea obligaţiilor contrtactuale de către una din părţie are ca efect două consecinţe negative pentru această parte, şi anume: a)
rezilierea contractului din motivul nerespectării obligaţiilor contractuale;
b) obligaţia părţii vinovate de a acoperi toate costurile pentru paguba cauzată prin rezilierea contractului. Prin urmare, toate efectele negative de ordin material le suportă partea care s-a făcut vinovată de rezilierea contractului. 6
Articolul 979. Adeverinţa despre munca depusă de prestator
La încheierea unui raport de lungă durată, prestatorul poate solicita celeilalte părţi o adevetinţă scrisă despre munca depusă şi despre perioada de lucru. 1. După cum rezultă din art. 976 contractul de prestări servici poate fi încheiat pe un termen de lungă durată. În asemenea cazuri prestatorul poate solicita celeilalte părţi o adeverinţă scrisă depsre munca depusă şi despre perioada de lucru. Solicitarea acestor documente poate fi dictată de necesitatea prezentării unei dări de seamă, unei declaraţii despre activitatea de antreprenoriat ş.a. 2. Adeverinţa despre munca depusă şi perioada de luncu în cadrul contractului de prestări servicii poate conţine, în principiu, şi alte date, dacă acestea sunt solicitate de prestator.
7