38 0 439KB
Anexa nr. 1 Aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 357 din 28 mai 2012
SERVICIUL FISCAL DE STAT
INSPECTORATUL FISCAL PRINCIPAL DE STAT DE PE LÎNGA MINISTERUL FINANTELOR AL REPUBLICII MOLDOVA
CODUL ETIC AL FUNCTIONARULUI FISCAL
Chisinau 2012
CUPRINS
1.
INTRODUCERE..............................................................................................3
2.
Dispozitii generale......................................................................................3
3.
Principiile si normele fundamentale de conduita........................................3
4.
Drepturile, obligatiile si responsabilitatea functionarului fiscal.................4
4.1. Drepturile si obligatiile functionarului fiscal.......................................4 4.2. Responsabilitatea functionarului fiscal................................................4 5.
Restrictii si exigente....................................................................................5
5.1. Restrictii fata de functionarul fiscal.....................................................5 5.2. Exigente speciale fata de functionarul fiscal........................................6 6.
Juramîntul....................................................................................................6
7.
Normele de conduita profesionala...............................................................7
7.1 Onestitatea si obiectivitatea...................................................................7 7.2. Cadourile si alte favoruri......................................................................7 8.
Relatiile dintre conducator si subaltern. Relatiile dintre functionar
si contribuabili. Atitudinea fata de contribuabili.........................................8 8.1. Relatiile dintre conducator si subaltern................................................8 8.2. Relatiile dintre functionarii fiscali si contribuabili. Atitudinea fata de contribuabili...........................................................8 9.
Reclamatiile. Hartuirea. Solutionarea conflictelor etice..............................9
9.1. Reclamatiile..........................................................................................9 9.2. Hartuirea...............................................................................................9 9.3. Solutionarea conflictelor etice............................................................10 10. Încalcarea regulilor de comportare...........................................................11 11. Îmbracamintea..........................................................................................11 12. Rigori de conduita privind convorbirile telefonice..................................11 13. Consumul de alcool si fumatul.................................................................12 14. Dispozitii finale........................................................................................12
1. INTRODUCERE
Constitutia Republicii Moldova cert consfinteste ca cetatenii, carora le sunt încredintate functii publice au obligatiunea si raspund de exercitarea cu credinta a atributiilor ce le revin si în conformitate cu legislatia depun juramîntul. Indiferent de treapta ierarhica a functionarului fiscal, acesta trebuie sa dispuna de calitati înalte de profesionalism si nu mai putin importante sunt calitatile etice, încît activitatea sa sa fie cît mai eficienta din punct de vedere social. Calitatile etice pot fi dobîndite de-a lungul timpului, într-un proces continuu si ireversibil de studiere si informare permanenta, precum si în rezultatul concluziilor pe care le face functionarul fiscal în rezultatul aprecierii de sine sau a factorilor externi ce-l influienteaza. Functionarul fiscal, în exercitarea atributiilor sale de serviciu, supravegheaza respectarea legislatiei de catre contribuabili, administreaza acumularea veniturilor la buget, presteaza servicii persoanelor fizice si juridice etc., iar în aceste conditii orice functionar trebuie sa dea dovada de perseverenta, capabilitate, inteligenta si daruire de sine, de bunavointa si umanism. În acest scop, prezentul Cod stabileste normele etice, ce tin de conduita, avînd drept criterii individualizarea aptitudinilor si caracteristicilor personale ale functionarilor din cadrul organelor Serviciului Fiscal de Stat.
2.
Dispozitii generale
Prezentul Cod este elaborat conform Constitutiei Republicii Moldova, Codului fiscal, Legii cu privire la Serviciul public, Codului muncii, Codului de conduita a functionarului public si Regulamentului cu privire la modul de functionare a organelor Serviciului Fiscal de Stat. Codul etic al functionarului fiscal stabileste normele de comportare pentru functionarii care îsi desfasoara activitatea în cadrul organelor Serviciului Fiscal de Stat si presupune principiile fundamentale, care urmeaza a fi respectate de catre toti functionarii, indiferent de faptul ca acestia activeaza permanent sau temporar. Sarcina principala a Serviciului Fiscal de Stat, în temeiul art.132 al Codului fiscal, consta în exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiei fiscale, stabilite de legislatie.
3.
Principiile si normele fundamentale de conduita
Serviciul Fiscal de Stat îsi desfasoara activitatea în baza urmatoarelor principii fundamentale, care cu strictete vor fi respectate de functionarul fiscal: - devotamentul fata de stat contribuabil si cetateni – fidelitatea fata de valorile statale promovate în spiritul constitutional si democratic, devotamentul fata de valorile general-umane; - respectarea stricta a legilor si altor acte juridice – desfasurarea activitatii în stricta conformitate cu actele legislative si alte acte normative, care reglementeaza domeniul de administrare fiscala, fara a depasi normele legale, disciplina de munca si atributiile de serviciu; - respectarea drepturilor si intereselor legitime ale contribuabililor si autoritatilor administratiei publice centrale si locale – functionarii organelor fiscale în scopul eficientizarii administrarii fiscale conlucreaza cu organele administratiei publice centrale si locale, iar în procesul exercitarii obligatiunilor de serviciu trebuie sa respecte drepturile si interesele contribuabililor, apararea carora se face pe cale judiciara sau pe alte cai prevazute de legislatie. Toate îndoielile aparute la aplicarea legislatiei fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului; - onestitatea si obiectivitatea – în activitatea de serviciu functionarii vor fi sinceri, onesti, corecti, impartiali si nu vor permite prevalarea asupra obiectivitatii a unor prejudecati, conflicte de interese sau influente externe; - competenta profesionala, constiinciozitatea si spiritul de initiativa – calitati pe care orice functionar fiscal trebuie sa le detina, precum si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel înalt, bazate pe ultimele modificari ale legislatiei, activitatea practica si metodologica, sa dea dovada de initiativa; - confidentialitatea – respectarea confidentialitatii informatiei obtinute referitor la un contribuabil, care constituie secret fiscal si nu poate fi divulgata, inclusiv dupa eliberarea din functie, decît strict persoanelor si organelor abilitate cu acest drept conform art.136 p) al Codului fiscal si doar autorizat. Confidentialitatea de asemenea cere ca functionarul fiscal sa nu utilizeze si nici sa nu creeze impresia utilizarii acestor informatii în scopuri personale sau în interesul unei terte parti; - sistemul de securitate informationala – utilizarea rationala si doar în scopuri de serviciu a informatiei din sistemul informational al Serviciului Fiscal de Stat. Functionarul fiscal nu are dreptul sa ofere parola (codul) personala altui lucrator sau sa-l lese înscris undeva, sa intre sau sa încerce a intra în sistem, sa utilizeze sistemele de calculatoare în asa mod încît sa dezechilibreze functionarea lor normala.
4.
Drepturile, obligatiile si responsabilitatea functionarului fiscal
4.1. Drepturile si obligatiile functionarului fiscal Drepturile si obligatiunile fundamentale ale organului si functionarului fiscal sunt reglementate de art.art.134, 136 ale Codului fiscal, asupra carora se extind si prevederile art.10 al Legii serviciului public. În afara de actele legislative mentionate mai sus, functionarii fiscali vor respecta drepturile si obligatiile stipulate în Regulamentul cu privire la modul de functionare a organelor Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1736 din 31 decembrie 2002 si cele prevazute în Regulamentele interne ale organelor fiscale.
4.2. Responsabilitatea functionarului fiscal Functionarul fiscal poate fi tras la raspundere disciplinara, materiala, administrativa sau penala numai în temeiul si modul stabilit de legislatie. Se aplica sanctiune disciplinara în cazul neexercitarii sau exercitarii necorespunzatoare a functiei. Sanctiunile disciplinare si modul lor de aplicare se stabilesc în conformitate cu legislatia muncii, Codul fiscal si Legea serviciului public. Daca actiunile functionarului fiscal, legate de îndeplinirea obligatiilor de serviciu întrunesc elementele componente ale infractiunii, conducatorul organului fiscal este obligat sa prezinte materialele respective organelor de cercetare penala si, în baza deciziei acestora, sa-l înlature de la exercitarea obligatiilor de serviciu cu suspendarea salariului. Durata înlaturarii din functie nu poate depasi termenele stabilite de legislatie pentru urmarire penala sau judecare a cauzei. Daca în rezultatul urmaririi penale se constata ca decizia de înlaturare din functie nu este legitima, ea se anuleaza, iar functionarului public i se plateste salariul mediu lunar pentru întreaga perioada de înlaturare.
5. Restrictii si exigente
5.1. Restrictii fata de functionarul fiscal Articolul 11 din Legea serviciului public stipuleaza urmatoarele restrictii pentru functionarul public care sînt obligatorii si pentru functionarul fiscal. Nu poate ocupa o functie publica persoana care: a) este considerata, prin hotarîre judecatoreasca, incapabila sau cu o capacitate de exercitiu restrînsa; b) are antecedente penale rezultate din infractiuni intentionate ce nu au fost ridicate sau stinse în modul stabilit de lege;
c) nu este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei, conform certificatului medical de sanatate, daca pentru functia respectiva sunt stabilite cerinte speciale fata de sanatatea persoanelor în cauza. Functionarul fiscal nu poate ocupa o functie în subordinea sau sub controlul functiei detinute în aceeasi autoritate publica sau în altele de rudele lui directe (parintii, fratii, surorile sotiei, sotului). În cazul în care sunt încalcate aceste restrictii, functionarul fiscal este transferat într-o functie care ar exclude o astfel de subordonare, iar daca transferul este imposibil, unul este concediat la decizia organului ierarhic superior. Functionarul fiscal nu are dreptul: a) sa detina doua functii în acelasi timp sau sa cumuleze o alta munca prin contract sau acord, în întreprinderi straine sau întreprinderi si organizatii mixte, în întreprinderi, institutii si organizatii cu orice forma de organizare juridica si în asociatii obstesti, a caror activitate este controlata, subordonata sau în anumite privinte este de competenta organului fiscal în care el este angajat, cu exceptia activitatilor stiintifice, didactice si de creatie. Activitatea stiintifica, didactica, de creatie, inclusiv publicarea articolelor în publicatiile periodice de specialitate autohtone cît si de peste hotare, se cumuleaza în afara orelor de lucru sau cu permisiunea conducerii în timpul orelor de lucru (în conditiile legislatiei muncii). La publicarea articolelor si consultatiilor pe paginile publicatiilor periodice colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat nu vor indica functia detinuta în cadrul fiscului si gradul de calificare, ci doar calificarea profesionala, gradul stiintific, etc., dupa caz; b) sa fie împuternicit a unor terte persoane în organul fiscal în care este angajat;
c) sa desfasoare nemijlocit activitatea de întreprinzator ori sa înlesneasca, în virtutea functiei sale, activitatea de întreprinzator a persoanelor fizice si juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri; d) sa aiba conturi nedeclarate în bancile din strainatate; e) sa plece în delegatie peste hotare din contul persoanelor fizice si juridice, cu exceptia deplasarilor de serviciu, prevazute în acordurile internationale la care Republica Moldova este parte sau conform întelegerilor dintre autoritatile publice ale Republicii Moldova si organele respective din alte state; f) sa primeasca daruri si servicii pentru îndeplinirea atributiilor de serviciu, cu exceptia semnelor de atentie simbolice, conform normelor de politete si ospitalitate recunoscute; g) sa participe la grevele care deregleaza functionarea autoritatii publice respective, de a carei activitate depinde asigurarea societatii cu bunuri si servicii de importanta vitala. Functionarul fiscal, antrenat în una din activitatile enumerate se avertizeaza de conducatorul autoritatii publice ca sa abandoneze activitatea. Daca dupa expirarea unei luni de la data avertizarii functionarul nu abandoneaza activitatea, este concediat din functia publica. Functionarul fiscal concediat (demisionat) nu poate reprezenta (în perioada de cel putin 5 ani) interesele persoanelor fizice si juridice în probleme care au constituit obiectul activitatii lui de serviciu si sunt considerate prin lege ca fiind secret fiscal sau alt secret ocrotit de lege.
5.2. Exigente speciale fata de functionarul fiscal La încadrarea în serviciul fiscal si ulterior în fiecare an, functionarul fiscal este obligat sa prezinte în modul stabilit de lege o declaratie privind veniturile, averea imobiliara si mobiliara de valoare, depunerile bancare si hîrtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în strainatate. Declaratia trebuie sa cuprinda si bunurile care apartin sotiei (sotului), precum si copiilor minori. Refuzul de a prezenta declaratia sau prezentarea de date eronate are ca efect încetarea activitatii angajatului în organele Serviciului Fiscal de Stat. Declaratia nu poate fi divulgata, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Functionarul fiscal înregistrat în calitate de candidat la alegerile în autoritatile publice participa la compania electorala conform legislatiei în vigoare.
6. Juramîntul
Conform prevederilor art. 15 din Legea serviciului public, functionarii fiscali în calitate de persoane cu functie de raspundere promovati pentru prima data în posturi cu functie de raspundere depun urmatorul juramînt: „Constient de responsabilitatea ce-mi revine în Serviciul Fiscal de Stat în calitate de persoana cu functie de raspundere, jur solemn sa servesc cu credinta statul si poporul Republicii Moldova, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele si autoritatea statului, drepturile, libertatile si interesele legitime ale cetatenilor, sa port cu demnitate titlul de functionar fiscal, sa-mi exercit în mod constiincios obligatiile. Daca voi încalca acest juramînt, sunt gata sa port raspundere cu toata rigoarea legii”. Juramîntul se depune o singura data, în prezenta colectivului inspectoratului fiscal de stat respectiv, în fata simbolurilor de stat, la cel mult 10 zile de la ocuparea functiei. Persoana cu functie de raspundere semneaza textul juramîntului, care se anexeaza la dosarul sau personal. La trecerea în serviciul unei alte autoritati publice, indiferent de motiv, persoana cu functie de raspundere nu va mai depune juramîntul.
7. Norme de conduita profesionala
7.1. Onestitatea si obiectivitatea Onestitatea implica nu doar integritatea, dar si sinceritatea. Obiectivitatea necesita ca functionarii fiscali sa fie corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati în conflicte de interese. La examinarea situatiilor si practicilor ce necesita o tratare specifica a cerintelor privind conduita profesionala legate de obiectivitate, o atentie adecvata trebuie acordata urmatorilor factori:
a) functionarii fiscali se confrunta cu situatii care implica posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor. Astfel de presiuni pot afecta obiectivitatea functionarilor fiscali; b) este imposibil a determina toate situatiile în care pot fi exercitate presiuni. De aceea, la luarea deciziilor ce identifica relatiile care probabil sau posibil vor reduce nivelul obiectivitatii functionarului fiscal, trebuie sa prevaleze bunul simt (întelepciunea). c) trebuie evitate relatiile ce permit prevalarea prejudecatilor sau influenta altor parti asupra obiectivitatii.
7.2. Cadourile si alte favoruri Acceptarea cadourilor, platilor, distractiilor sau altor forme de rasplata, indiferent de natura sau pretul lor, poate fi considerata ca ispita, care va pune functionarul în dependenta fata de o terta persoana. Acest fapt îl poate compromite pe el însusi si în general activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Functionarii fiscali nu trebuie sa accepte sau sa ofere careva favoruri, care pot fi considerate ca avînd o influenta considerabila negativa asupra aprecierii profesionale a acestora sau ale persoanelor cu care au de afacere. Functionarii fiscali trebuie sa evite situatiile care ar putea dauna reputatia lor profesionala.
8. Cadrul relatiilor în exercitarea functiilor de serviciu. Conduita în cadrul relatiilor internationale
8.1. Relatiile dinrte conducator si subaltern Este necesar ca un conducator sa posede un comportament care sa conduca la o dirijare bazata pe încredere. Modelul de încredere poate mobiliza activitatea subalternilor la un randament mai înalt. Conducatorul trebuie sa observe capacitatile subalternilor si sa le aprecieze ca atare, antrenîndu-i la solutionarea problemelor, încurajîndu-i, inspirîndu-le încrederea în sine si în viitor. Orice conducator este pus în situatia de a-si critica subalternii, si deci este obligat sa intervina atunci cînd unul sau mai multi subalterni au gresit, aducînd prejudicii institutiei. În astfel de împrejurari interventia critica trebuie sa fie constructiva. Chiar si controlul ordinar pe care îl exercita conducatorul trebuie sa fie facut cu mult calm, pentru a fi eficient, tinîndu-se cont de faptul ca “judecata”, la care se apeleaza, trebuie sa aiba acelasi principiu pentru toti, fara favoritisme. Un aspect principial îl constituie faptul de a nu critica functionarii fara a le sugera si modalitatile prin care acestea sa-si corecteze propriile greseli. O discutie cu un continut analitic va avea succes în cazul cînd nu se va recurge la factorii de constrîngere. La rîndul sau, functionarul fiscal, desfasurîndu-si activitatea în conditii legale si în limitele atributiilor sale de serviciu, în cazul în care i se încredinteaza o însarcinare contrara prevederilor legale, este obligat sa informeze seful sau direct, iar daca însarcinarea ramîne în vigoare, sa se adreseze conducerii inspectoratului fiscal. Raspunderea pentru efectele executarii unei însarcinari ilegale o poarta persoana cu functie de raspundere care a aprobat executarea ei.
8.2. Relatiile dintre functionarii fiscali si contribuabili. Atitudinea fata de contribuabili În relatiile dintre contribuabili, functionarii fiscali sunt obligati: a) sa dea dovada de politete, respect, disponibilitate fata de problemele cu care se confrunta contribuabilii si sa considere contribuabilul nu doar ca pe un platitor de impozite si taxe ci si ca pe un partener egal, avînd drepturi si obligatii clar stabilite prin lege; b) sa acorde importanta si timpul necesar discutiilor cu contribuabilii sau cu cei desemnati legal în acest sens, pentru a fundamenta constatarile pe baza tuturor argumentelor contribuabilului; c) sa acorde contribuabilului o perioada rezonabila de timp pentru a furniza orice informatii, cu exceptia situatiilor în care documentele trebuie puse imediat la dispozitie; d) sa solicite contribuabilului sa clarifice aspectele pentru care considera ca sunt necesare informatii suplimentare; e) sa-si formuleze si exprime independent opinia fata de contribuabil si sa se pronunte cu sinceritate, concis, exprimîndu-si, daca este cazul, rezervele fata de argumentele contribuabilului; f) sa asigure egalitatea de tratament si sa nu faca discriminare pe criterii de nationalitate, sex, origine, rasa, etnie, vîrsta, religie sau convingeri politice; g) sa dea dovada de seriozitate, profesionalism si respect fata de persoanele cu care intra în relatii de serviciu; h) sa dea dovada de operativitate în exercitarea atributiilor de serviciu evitînd sa prelungeasca în mod inutil perioada de desfasurare a controlului;
i) sa motiveze în scris deciziile luate. 8.3. Conduita în cadrul relatiilor internationale În cadrul relatiilor internationale, functionarul fiscal care reprezinta ServiciulFiscal de Stat este obligat: -
sa aiba o conduita ce sa nu prejudicieze imaginea Serviciului Fiscal;
-
sa aiba un comportament corespunzator regulilor de protocol si sa respecte regulile tarii gazda;
-
sa nu exprime opinii personale privind aspectele nationale sau dispute internationale.
9. Reclamatiile. Hartuirea. Solutionarea conflictelor etice
9.1. Reclamatiile Daca exista o reclamatie cu privire la transfer, permutare sau de alta natura, problema urmeaza a fi abordata cu seful direct al functionarului. Initial, problema în cauza poate fi discutata în mod verbal cu seful nemijlocit al angajatului, iar daca reclamatia nu a fost satisfacuta prin discutia verbala, aceasta urmeaza a fi înaintata în scris. Daca totusi problema nu s-a rezolvat nici dupa aceasta, reclamatia se va depune la seful superior celui dintîi si în mod ierarhic, pîna la conducerea de vîrf a organului fiscal. Toate reclamatiile vor fi ascultate cu întelegere si seriozitate, fiind examinate imediat si cu minutiozitate. În rezultatul examinarii reclamatiilor, fata de persoanele vinovate se vor aplica masurile de rigoare.
9.2. Hartuirea Conducerea autoritatii fiscale nu va tolera nici o forma de hartuire. Toate declaratiile de hartuire vor fi investigate promt si obiectiv. Hartuirea este o ofensa disciplinara. Toate reclamatiile facute verbal sau oficial vor fi examinate în mod confidential. În esenta sa, hartuirea este un comportament inacceptabil si ofensiv bazat pe sexul sau rasa persoanei. Modalitati de hartuire sexuala (pot fi aplicate în egala masura la femei si barbati): - atentie sexuala inutila; - sugestii de planul: favorul sexual va ajuta la avansarea în post si respectiv refuzul va stopa avansarea în post; - insulte sau derîderi (bataie de joc) de natura sexuala; - comportamentul indecent, familiar, sugestiv; - raspîndirea materialelor cu caracter sugestiv – sexual, inclusiv posta electronica. Exemple de hartuire rasiala. - amenintari verbale sau fizice; - glume sau remarci de caracter rasist; - raspîndirea materialelor cu caracter de ofensa rasiala; - izolarea sau nedorinta de a coopera. Sefii de orice nivel sunt responsabili de asigurarea politicii organului fiscal în acest aspect. Seful urmeaza sa întreprinda actiuni de prevenire a cazurilor de hartuire, precum si actiuni promte pentru contracararea comportamentului inacceptabil în momentul de depistare. Seful urmeaza sa actioneze în mod adecvat. Conducerea organului fiscal trebuie sa constientizeze ca a depune o reclamatie în legatura cu delictul de hartuire reprezinta un lucru destul de dificil pentru cel ce o depune. Persoana ce depune reclamatia urmeaza sa fie tratata cu politete si cu sensibilitate.
9.3. Solutionarea conflictelor etice În procesul desfasurarii activitatii profesionale functionarii fiscali se confrunta cu situatii care pot determina aparitia unor conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea într-o varietate de forme, de la o dilema relativ neînsemnata la cazuri extreme de frauda si activitati ilicite similare. Functionarii fiscali trebuie sa fie în permanenta
vigilenti si atenti la factorii care pot determina conflictele de interese. Divergenta de opinii dintre un functionar fiscal si o alta parte nu constituie, în sine, o problema de etica. Totusi, faptele si circumstantele în fiecare caz concret trebuie sa fie examinate de catre partile implicate. Exista posibilitatea influentei anumitor factori, care apar în cazurile, cînd responsabilitatile functionarilor fiscali pot intra în contradictie cu solicitarile interne sau externe. Prin urmare: - poate exista pericolul de exercitare de presiuni din partea unui conducator, sau a persoanei cu functie de raspundere; la aparitia presiunii de asemenea pot conduce relatiile de rudenie sau personale; - functionarului fiscal i se poate solicita sa actioneze contrar atributiilor profesionale; - pot aparea contradictii între conducerea functionarului fiscal si cerintele prezentului Cod; - aparitia conflictului de interese de asemenea este posibila la publicarea informatiei eronate, care poate fi în avantajul contribuabilului si de care, totodata, poate sau nu beneficia functionarul fiscal. În asemenea cazuri este necesar de a descuraja relatiile sau interesele care pot afecta sau ameninta onestitatea functionarului fiscal, iar în sustinerea acestuia trebuie sa intervina conducerea organului fiscal si a subdiviziunii în care acesta activeaza. La aplicarea normelor de conduita profesionala functionarii fiscali se pot confrunta cu problemele identificarii comportamentului lipsit de etica sau solutionarii conflictelor etice. La examinarea problemelor importante de etica functionarii fiscali trebuie sa respecte politica existenta a organizatiei ierarhic superioare, îndreptata spre solutionarea unor astfel de conflicte. Orice functionar fiscal aflat la un post de conducere trebuie sa depuna eforturi pentru a asigura elaborarea si implementarea în cadrul organizatiei sale a politicii privind solutionarea conflictelor etice.
10. Încalcarea regulilor de comportare
Orice comportare sau actiune, care poate fi considerata ca încalcare a prezentului Cod trebuie sa fie supusa unei examinari integrale si impartiale. Toti functionarii, banuiti de încalcarea prevederilor Codului pot solicita sustinerea sindicatelor, daca acestea sunt membri. Fiecare încalcare va fi examinata în mod separat, minutios, tinîndu-se cont de toate procedurile legale. Orice abatere de la prevederile Codului etic, poate atrage dupa sine masuri de constrîngere disciplinara împotriva functionarului fiscal, de la preîntîmpinare verbala sau în scris, pîna la concediere în caz de încalcare disciplinara grava. Daca este stabilita o încalcare neesentiala a Codului, asupra functionarului fiscal pot fi aplicate alte masuri decît cele disciplinare, cum ar fi: - controlul minutios al activitatii; - depremierea functionarului pentru o luna sau alta perioada determinata etc. Încalcarile serioase ale prevederilor Codului pot atrage dupa sine concedierea: - încalcarea juramîntului referitor la credinta si confidentialitate; - falsificarea darilor de seama fiscale, a declaratiilor, altor documente fiscale; - lipsa de cinste si respect la locul de munca; - actiuni de huliganism în timpul programului de serviciu; - abuz de patrimoniu sau mijloace tehnice care apartin organului fiscal; - alte comportari care submineaza autoritatea functionarului fiscal si Serviciului Fiscal de Stat în ansamblu.
11. Îmbracamintea
În cadrul exercitarii obligatiunilor de serviciu functionarul fiscal trebuie sa aiba o tinuta vestimentara decenta, care va corespunde normelor etice si sa nu contina elemente care ar putea discredita reputatia profesionala.
12. Rigori de conduita privind convorbirile telefonice
În cazul convorbirilor telefonice functionarul fiscal trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii: - va începe convorbirea prin a se prezenta (salutul, numele, prenumele, functia, inspectoratul); - nu se va telefona fara un motiv foarte clar; - în cazul formarii unui numar gresit sau producerii unei conectari eronate, se vor aduce, negresit, scuzele înainte de a închide telefonul; - se va acorda atentia cuvenita vocii în timpul convorbirii telefonice. Timbrul vocii si tonul folosit sunt decisive pentru desfasurarea unei convorbiri eficiente si civilizate. Se va discuta la subiect, concis, cu voce moderata, la o distanta mica de receptor si de pe pozitie de partener egal; - se va acorda atentie sporita interlocutorului. Nu se discuta concomitent cu alte persoane care, eventual, se afla în birou. - în caz, ca s-a întrerupt legatura telefonica, este de datoria celui care a solicitat convorbirea sa o restabileasca; - daca în birou sunt vizitatori, la telefon se va raspunde doar daca este cu adevarat urgent si nu înainte de a se cere scuze vizitatorului. - daca functionarul se afla ca vizitator în biroul sefului si acesta este solicitat urgent la telefon, încaperea se va parasi pentru a nu-l deranja, iar în cazul cînd seful accepta prezenta, se va astepta în mod tacit sfîrsitul convorbirii telefonice.
13. Consumul de alcool si fumatul
În calitate de functionari ai Serviciului Fiscal de Stat, colaboratorii sunt responsabili de exercitarea efectiva a obligatiunilor sale de serviciu. Consumul de alcool în timpul exercitarii obligatiunilor de serviciu este interzis. La depistarea unor astfel de cazuri fata de angajat vor fi aplicate sanctiuni disciplinare în corespundere cu legislatia în vigoare, inclusiv destituirea din functia detinuta. Este interzis fumatul în toate birourile din incinta organului fiscal. De asemenea, birourile trebuie aerisite permanent pentru a nu contine mirosuri neplacute.
14. Dispozitii finale Prezentul cod este unitar pentru toate organele fiscale ale republicii, prevederile caruia urmeaza a fi respectate de catre toti functionarii fiscali. Încalcarea acestuia poate conduce la suportarea consecintelor legale, cu efecte negative asupra carierei profesionale prin aplicarea de masuri disciplinare. Daca exista indicii ca faptele savîrsite de functionarii fiscali întrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, conducatorii acestora vor sesiza organele de drept abilitate ale republicii.
http://www.fisc.md/ro/about/cod/
Prevederi deontologice cuprinse în Codul de Etică a IPFS din REPUBLICA MOLDOVA A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a administraţiei fiscale, sub pretextul că este de ajuns aplicarea legii este tot una cu a ignora faptul că funcţionarii fiscali sunt personae, nu simpli executanţi, că ei au propriile valori, vin din medii diferite iar dorinţa lor de afirmare ca profesionişti ai administraţiei nu se reduce la conformism, datorie pe sarcină, salariu, sancţiune, premiere, ci ca identitatea profesională devine o componentă a identităţii personale. Împlinirea profesională este o parte a împlinirii omeneşti şi o condiţie a stimei de sine. Zona etică a administraţiei fiscale este cu atât mai sensibilă cu cât scopul vizat este menţinerea încrederii publice în funcţionarea instituţiilor, încredere fără de care democraţia este doar spectacol politic. Codul de conduită a funcţionarilor publici din domeniul fiscal, reglementează în cuprinsul său normele de conduită profesională a functionarilor publici. Normele obligatorii pentru funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică, din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Obiectivele codului de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii seviciului fiscal, o bună administrare în realizarea interesului fiscal, precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin: a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituit funcţiei fiscal şi al funcţionarilor publici; b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea funcţionarilor fiscali în exercitarea funcţiilor publice; c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii fiscali, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei fiscale, pe de altă parte . Actualul Cod de conduită a definit drept principiu care guvernează conduita profesională a funcţionarilor fiscali atingînd aproape toate cerințele unui cod standard,cum ar fi următoarele: a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii fiscali au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării; b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii fiscali au îndatorirea de a considera interesul fiscal mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei fiscal; c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiei fiscale, principiu conform căruia funcţionarii fiscali au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii fiscali au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; e) imparţialitatea şi independenţa, principii conform carora funcţionarii fiscali sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei fiscal; f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor fiscali le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţieifiscale pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie; g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii fiscali pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei fiscal şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii fiscali trebuie să fie de bună-credinţă; i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii fiscali în exercitarea funcţiei lor sunt fiscale şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor; Prin intermediul unui asemenea cod în exercitarea funcţiei fiscale, funcţionarii in domeniul fiscal au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura , în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a mentine, încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor fiscale. Partea introductivă a codului respectiv se evidenţiază, în primul rând, modalitatea de abordare a acestuia, gândită de conducerea instituției , bazându-ne pe o analiza obiectivă, cum se reflectă în practică, prevederile deontologice cuprinse în Statutul Funcţionarilor Publici dar şi-n Codul de Conduită al IPFS. De asemenea un punct important al Codului îl reprezintă şi redarea principalelor caracteristici ale celor două acte normative de maximă imporanţă pentru conduita funcţionarilor fiscali dar şi analiza principalelor prevederi pe care acestea le conţin,anume Legii cu privire la Serviciul public, Codului muncii si Regulamentului cu privire la modul de functionare a organelor Serviciului Fiscal Principal de Stat. Cu toate acestea,am menționat ceea ce cuprinde Codul de etică sus-expus,însa observăm și lipsa unor elemente constituitive ale acestuia.Prin urmare,nemenționate ramîn urmatoarele: 1.Echilibrul muncă-familie. 2.Drogurile ilegale în activitatea instituției. 3.Protejarea mediului,sănătatea și siguranța angajaților,ș.a. Cu toate că interesul pentru codurile de etică este în creștere,trebuie să reamintim că,acestea au și unele limite care nu pot acoperi toate situațiile și nu pot garanta o conduit universal etică.Valoarea acestui cod de etică constă în calitatea și trăsăturile esențiale ale angajaților Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.