Referat-Codul Deontologic Al Grefierului [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea „M.Kogalniceanu”, Iasi Facultatea de Drept Disciplina: „Etica si deontologie” Profesor: A. Sandu Student:Beatrice Giurgiu Anul IV, Sem.1, Modul B1

CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI -aspecte teoretice si practice-

Pornind de la problemele actuale in dezbaterea -etica si deontologia profesionala-, vom expune in cele ce urmeaza efectele folosirii abuzive a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale, referindu-ne in mod special la etica personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti, si anume al grefierilor. Prima masura de combatere a comportamentelor corupte luata in Romania este “Legea nr. 78 din 8 mai 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, aplicandu-se tuturor persoanelor care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice. Sunt considerate infracţiuni de corupţie: infracţiunile de luare de mită (art. 254 Cod Penal), de dare de mită (art. 255 Cod Penal), de primire de foloase necuvenite (art. 256 Cod Penal), şi de trafic de influenţă (art. 257 Cod Penal) precum si alte infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, de exemplu:  Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;  Infracţiunea de abuz în serviciu contra interselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra interselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă fucţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial” (Matei, 2010). Pentru a optimiza activitatea profesionala, s-a incercat elaborarea unor instrumente de lucru ce urmaresc îmbunătăţirea proceselor decizionale, a procedurilor şi structurilor organizaţionale, în aşa fel încât activităţile organizaţiei să fie cât mai mult legate de principiile etice. Instrumentele utilizate sunt codurile etice, auditul etic şi alte "metode" de conducere a organizaţiei pe calea respectării moralităţii (Jeurissen, 2005).Managementul etic stimuleaza o constiinta care sa patrunda in toate aspectele activitatii organizatiilor, asadar promovand cultura etica la locul de munca (Menzel, 2007).Acesta urmareste sa vada daca sunt atinse obiectivele etice ale unei organizatii , daca aceasta se comporta transparent si responsabil cu partenerii. In ceea ce priveste profesiile juridice, Codurile deontologiei statueaza principii precum: - Principiul integrităţii (Pivniceru, Luca, 2008) înţeleasă ca o capacitate a persoanei de a se sustrage oricărei influenţe exterioare şi manifestată prin consistenţă şi acţiune consecventă cu propriile principii morale (Luca, Bulancea, 2008). - Secretul profesional şi confidenţialitatea; 1

- Primatul interesului clientului; - Reglementarea conflictului de interese; - Cofraternitatea profesională; - Promovarea supremaţiei legii; - Demnitatea; - Incompatibilităţile; - Loialitatea; - Respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie; - Respectarea standardelor şi normelor legale; - Acordarea unei protecţii speciale categoriilor vulnerabile; - Prioritatea interesului public; - Egalitatea de tratament; - Imparţialitatea şi independenţa; - Integritatea morală; - Cinstea şi corectitudinea; - Deschiderea şi transparenţa; - Obligaţia de a desfăşura servicii de calitate; - Respectarea demnităţii persoanelor; - Evitarea şi înlăturarea corupţiei; - Interzicerea obţinerii de foloase sau avantaje personale prin exercitarea activităţii profesionale; - Colaborarea cu ceilalţi profesionişti şi instituţii; - Colegialitate In Romania,exista al Codul deontologic grefierului adoptat prin Decizia nr. 144/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii şi publicat în Monitorul Oficial nr. 382 din data de 6 mai 2005 (care este data intrării în vigoare a codului). De fapt, Şcoala Naţională de Grefieri (SNG) , organizaţia românească de frunte însărcinată cu pregătirea viitorilor grefieri şi cu asigurarea programelor de pregătire şi perfecţionare continuă a personalului instanţelor a abordat CEELI - Central and East European Law Initiative -în 2003 pentru a contribui la elaborarea unui astfel de cod în parteneriat cu un grup alcătuit din reprezentanţi ai sistemului judiciar, judecători, procurori şi personal administrativ din România, cu scopul de a oferi îndrumare personalului instanţelor care se confruntă cu situaţii ambigue pentru care nu existau nici un fel de îndrumări bine gândite şi, pe de altă parte, de a determina personalul instanţei să devină mai conştient asupra rolului său esenţial în modul în care sunt percepute sistemul judiciar şi justiţia de către societatea românească. Prin coordonare cu SNG, CEELI a elaborat un plan etapizat pentru: A) Crearea unui text de cod, printr-un proces consensual, în colaborare cu un grup de lucru alcătuit din principalii beneficiari ai codului, care a inclus reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, SNG, ai instanţelor şi parchetelor, precum şi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi ai Sindicatului Naţional al Grefierilor. B) Organizarea unor seminarii în cadrul cărora să se testeze aplicabilitatea şi exhaustivitatea proiectului de cod. La aceste seminarii urmau să participe atât grefieri în funcţie, cât si studenţi ai SNG. În vederea organizării seminariilor, CEELI a decis să pregătească un grup de formatori familiarizaţi cu metodologia interactivă şi să elaboreze un curriculum de bază în domeniul deontologiei profesionale a grefierilor, care să fie adoptat de SNG ca o componentă a cursurilor sale curente (atât în faza pregătirii iniţiale cât şi în cea de pregătire şi perfecţionare continuă). C) Sintetizarea observaţiilor făcute de participanţii la seminarii într-un document care a fost trimis, împreună cu proiectul de cod, Ministerului Justiţiei şi, în cel 2

din urmă, înaintat Consiliului Superior al Magistraturii pentru adoptarea oficială. În demersul său, CEELI a pornit de la ideea că, pentru a câştiga sprijinul practicienilor locali în vederea adoptării şi aplicării noului cod, este necesar ca acesta să le reflecte opiniile şi experienţele. În acest scop, CEELI a urmărit să obţină comentariile şi sugestiile formatorilor Şcolii Naţionale de Grefieri precum şi pe cele ale grefierilor cu experienţă care lucrează în instanţele din toată ţara. La începutul fiecărui seminar, moderatorii au explicat metodele de predare şi obiectivele seminarului. În cadrul fiecărui seminar, participanţii au dezbătut studii de caz. Toate situaţiile ipotetice au fost inspirate de practica de fiecare zi din instanţe. Participaţiilor li s-a cerut să identifice dacă au fost încălcate norme etice şi, dacă da, care dintre prevederile proiectului de Cod au fost încălcate. Pentru prezentarea răspunsurilor, participanţii au fost încurajaţi să consulte şi materialele de referinţă, care constau în modele de legi şi reglementări internaţionale care guvernează deontologia personalului instanţelor. De asemenea, au fost întrebaţi dacă conduita grefierului din studiile de caz era adecvată şi, dacă nu, care ar fi trebuit să fie conduita corespunzătoare în împrejurările date Pentru ilustrare, prezentam mai jos cateva cazuri care au fost dezbatute: a. Divorţul În acest studiu de caz, participanţii au discutat o situaţie în care o grefieră scrie o cerere de divorţ pentru o prietenă, îi spune numărul de copii care trebuie depuse în instanţă şi suma taxelor judiciare şi îi recomandă un avocat prestigios, specializat în cazuri de divorţ. De asemenea, grefiera acceptă de la prietena ei, în timpul programului de lucru, un buchet de flori şi o cutie de bomboane. Participanţilor, împărţiţi în trei grupuri, li s-a cerut să răspundă la următoarea întrebare: a încălcat grefiera, prin conduita sa, vreuna dintre prevederilor proiectului Codului deontologic al grefierului? De asemenea, li s-a cerut să consulte materialele comparative referitoare la deontologia profesională a personalului instanţei. Toate grupurile au conchis că grefiera: • a încălcat prevederile privind profesionalismul, în special pe cele privind importanţa şi rolul profesiei grefierului în înfăptuirea justiţiei şi cele referitoare la îndeplinirea îndatoririlor profesionale cu seriozitate şi responsabilitate; • ar fi trebuit să se abţină să divulge informaţii obţinute în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale; • ar fi trebuit să fie imparţială şi să fi respectat drepturile ambelor părţi (inclusiv pe cele ale celuilalt soţ) fără discriminare; • trebuia să se fi abţinut de la orice atitudine care ar fi putut-o face vulnerabilă la influenţe; • nu ar fi trebuit să accepte cadouri de la nici una dintre părţi; • nu ar fi trebuit să recomande părţilor interesate nume de avocaţi, experţi sau notari publici. Pe parcursul discutării acestui studiu de caz, participanţii au susţinut că formularea actuală a articolului 16 (grefierii nu vor accepta cadouri care le-ar putea afecta imparţialitatea.) este deficitară, deoarece le dă posibilitatea grefierilor să accepte cadouri şi să susţină că acestea nu le afectează imparţialitatea. Recomandarea participanţilor a fost aceea de a se interzice în mod expres grefierilor să accepte sau să pretindă orice fel de cadouri, dar să se specifice că darurile primite de la colegi, prieteni sau rude sunt excluse din această categorie. Un alt aspect abordat de către participanţi a fost momentul în care a avut loc situaţia ipotetică. În opinia unora dintre participanţi, dacă aceasta ar fi avut loc în afara orelor de serviciu, grefierul nu ar fi putut fi acuzat de încălcarea nici uneia dintre prevederile menţionate mai sus. După discuţii detaliate, participanţii au ajuns la concluzia că momentul în care a avut loc situaţia nu este relevant şi că grefierii trebuie să se abţină de la încălcarea normelor deontologice chiar şi în afara programului de lucru. O discuţie aprinsă s-a declanşat cu privire la prevederile articolului 19 (care le cere grefierilor să se abţină de la activităţi extraprofesionale): unii dintre participanţi 3

l-au identificat ca fiind aplicabil la situaţia prezentată, în timp ce alţii nu au fost de acord cu această opinie. Cu această ocazie, s-a discutat şi noţiunea de activitate extraprofesională şi conţinutul acesteia a fost explicat de către moderatori. Referitor la prevederile articolului 24, participanţii au abordat modul în care a fost formulată în proiectul de cod interdicţia de a acorda consultanţă juridică. Unii dintre participanţi (opinie minoritară) au susţinut că aplicabilitatea articolelor menţionate mai sus la studiul de caz este îndoielnică, deoarece, după părerea lor, grefierul nu a acordat consultanţă juridică. Ca urmare a explicaţiilor oferite de către moderatori, participanţii au ajuns la concluzia că ar trebui puse la dispoziţia publicului broşuri conţinând informaţii legale elementare, mai cu seamă având în vedere nivelul scăzut de cultură juridică al publicului românesc. Participanţii au ajuns la concluzia că grefiera a făcut uz de cunoştinţele sale juridice într-o manieră care a avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei. Aceştia au examinat riscurile asumate de grefieri dacă încalcă prevederile articolului 26 al proiectului de Cod (care prevede că grefierilor le este interzis să facă uz de cunoştinţele lor juridice într-un mod care afectează imaginea justiţiei) şi au subliniat dificultatea de a face o demarcaţie clară între a oferi o îndrumare generală şi a acorda consultanţă juridică. De asemenea, participanţii au căzut de acord că grefiera s-a făcut vinovată de comiterea unor încălcări disciplinare ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor şi ale Legii nr. 567/2004 privind statutul grefierului. Membrii celor trei grupuri au analizat de asemenea prevederi similare pe care le-au identificat în legislaţia comparativă(legislatia SUA) care le-a fost distribuită. După analizarea legislaţiei comparative, participanţii au ajuns la concluzia că grefierul ar fi trebuit: • să nu fi acceptat nici un fel de foloase necuvenite în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale; • să fi respectat interdicţia de a accepta ori pretinde cadouri sau alte beneficii şi să fi restituit cadoul; • să fi respectat obligaţia de a evita situaţii care implică întoarcerea unor favoruri. Conduita grefierei pe ansamblu dovedeşte că aceasta a făcut abuz de poziţia sa oficială. Sancţiunea propusă de participanţi pentru grefierul care a încălcat atât de multe prevederi a fost avertismentul. b.Proiectul de hotărâre În acest studiu de caz, un grefier-şef face presiuni asupra unei grefiere de şedinţă să dactilografieze şi să-i dea unei părţi (prietenă a grefierului-şef) o copie a proiectului unei hotărâri redactată de către judecător. În timp ce grefiera refuză să respecte instrucţiunile, invocând termenele legale care trebuie respectate, precum şi principiul confidenţialităţii, partea (prietena grefierului-şef) oferă avantaje materiale dacă solicitarea sa este rezolvată, iar grefierul-şef îşi exprimă nemulţumirea faţă de subordonata sa. Moderatorii au împărţit participanţii în trei grupuri şi le-au cerut să vină cu comentarii asupra răspunsului grefierei de şedinţă şi a conduitei grefierului-şef, făcând referire la prevederile privind etica profesională. După o analiză a prevederilor naţionale, concluziile participanţilor au fost următoarele: Participanţii au conchis în unanimitate că grefierul-şef a încălcat prevederile referitoare la: • obligaţia grefierilor de a contribui la imaginea şi prestigiul justiţiei; • profesionalismul grefierilor; • obligaţia de confidenţialitate, deoarece a încercat să obţină date şi informaţii 4

pe care nu avea dreptul să le cunoască; • imparţialitate (furnizând informaţii numai uneia dintre părţile cauzei); • interdicţia de a-şi folosi poziţia oficială pentru a obţine privilegii şi avantaje; • interdicţia de a primi sau accepta cadouri sau servicii. Unii dintre participanţi au susţinut că grefierul-şef a încălcat şi prevederile referitoare la atitudinea profesională a grefierilor, deoarece şi-a exprimat nemulţumirea în faţa unei persoane din afara instanţei. Conduita grefierului-şef în ansamblu a fost una abuzivă. Participanţi au subliniat de asemenea că grefierul-şef şi-a depăşit competenţele prin încălcarea prevederilor care reglementează procedura conform căreia dosarele şi documentele instanţei pot fi consultate de către părţi şi, astfel, a comis mai multe abateri disciplinare, precum: • intervenţii sau insistenţe pentru soluţionarea unei cereri; • atitudine ireverenţioasă în îndeplinirea îndatoririlor profesionale; • încălcarea obligaţiei de confidenţialitate. În cadrul discutării acestui caz cu studenţii SNG, participanţii au abordat de asemenea aplicabilitatea articolului 108, alineat 4 al Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor, care face referire la procedura de verificare şi semnare a hotărârilor judecătoreşti. În acest context, formatorii le-au explicat cursanţilor sensul acestor prevederi şi au subliniat faptul că divulgarea conţinutului hotărârii nu este permisă înainte ca aceasta să fie semnată de către judecător. Ca un comentariu general, studenţii au subliniat că atitudinea grefierului-şef este condamnabilă. După părerea lor, un superior trebuie să fie un model pentru subordonaţii săi. Acest lucru este extrem de important, ţinând cont de autoritatea unui superior şi de faptul că un subordonat este expus la presiuni care pot duce la intimidare. Discutând separat conduita grefierei de şedinţă, studenţii au ajuns la concluzia că atitudinea acesteia a fost corectă, în conformitate cu prevederile proiectului Codului deontologic şi, implicit, cu cele ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor. Cu toate acestea, după părerea lor, grefiera de şedinţă ar fi trebuit să informeze conducerea instanţei asupra incidentului, aşa cum prevede articolul 22 al proiectului Codului deontologic. De asemenea, refuzul acesteia ar fi trebuit să fie mai ferm, dar acest lucru implică faptul că relaţiile de subordonare dintre grefierul-şef şi ceilalţi grefieri trebuie să se desfăşoare numai în limitele legii şi că grefierului-şef nu trebuie să i se permită să-şi depăşească competenţele. În legătură cu normele internaţionale, cei mai mulţi dintre participanţi au confirmat faptul că grefierul-şef a avut un comportament abuziv, spre deosebire de grefiera de şedinţă, care a avut o conduită corectă ce ar trebui urmată ca o regulă generală. O opinie minoritară a susţinut faptul că, în general, nu se poate lucra fără a face anumite compromisuri şi că atitudinea grefierilor faţă de superiorii lor trebuie să se adapteze la personalitatea superiorului. În sfârşit, unii participanţi şi-au exprimat rezervele faţă de refuzul unui grefier de a se conforma unui .ordin. dat de grefierul-şef, căruia îi sunt subordonaţi şi care le poate afecta cariera, precum şi evaluarea profesională. Cu toate acestea, în urma discuţiilor cu moderatorii, concluziile cvasi-unanime au fost că este recomandabil ca grefierii începători să dea dovadă de profesionalism, lucru care va duce, în timp, la reformarea mentalităţilor şi la o schimbare a imaginii justiţiei. Dezbaterile din cadrul seminariilor au facut ca atât studenţii cât şi grefierii cu experienţă au reflectat împreună asupra conduitei lor în instanţă şi în afara acesteia. Ei au înţeles că munca lor cotidiană îi poate pune în situaţii de vulnerabilitate şi îi poate expune la riscuri profesionale La fel de importantă ca şi existenţa acestei reglementări este implementarea prevederilor acesteia, pentru a asigura o administrare corespunzătoare a justiţiei. Referitor la acest aspect, participanţii au exprimat diferite puncte de vedere cu privire la sancţiunile aplicabile încălcărilor prevederilor codului. Unii au pledat în favoarea 5

prevederilor privite ca obligaţii şi îndrumări morale asupra conduitei profesionale şi fără sancţiuni aplicabile în caz de încălcare, în timp ce alţii au fost de părere că ar trebui aplicate sancţiuni disciplinare în caz de conduită necorespunzătoare. Cea de a doua opinie a prevalat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Grefierii care nu respectă conduita recomandată de Cod pot fi traşi la răspundere disciplinară şi pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare, aşa cum se prevede în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor şi în Legea nr. 567/2004 privind statutul grefierilor. Motto: Rolul unui cod deontologic este acela de a forma conduite, de a înfăţişa ce înseamnă onoare şi respect în profesie. A-ţi respecta profesia înseamnă a te respecta pe tine însuţi, respectându-i pe ceilalţi. De aceea, orice cod deontologic se adresează în primul rând omului şi conştiinţei lui, iar acceptarea lui trebuie să fie liber consimţită.

BIBLIOGRAFIE 1.CEELI-Codul deontologic al magistratilor-aspecte teoretice si practice(2005) 2.Matei, O., (2010) Legislaţie etică în administraţia publică românească, Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale An II, Nr. 4(5)/Decembrie 3.Jeurissen, R., ( 2005) Moral complexity in organizations, în Korthals, M., Bogers, R., (eds.), Ethics for Life Scientists, Springer. 4.Luca,S., Bulancea, D.,M., (2008) Deontologia magistratului, în Pivniceru, M., Luca, C., Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Editura Hamangiu. 5.Menzel, D., (2007) Ethics Management for Public Administrators, Sharpe, London. 6.Pivniceru, M., M., Luca, C., (2008) Reglementări internaţionale cu relevanţă în materia deontologiei judiciare, în Pivniceru, M., 7.Sandu,A, (2012) Etica si deontologie profesionala, Editura Lumen 8.Codul Penal 9.Codul deontologic grefierului 10.Legea nr. 567/2004 privind statutul grefierilor.

6