Clasificarea Activitatilor Extracurriculare [PDF]

Zitiervorschau

1. Propuneți câte o activitate extracurriculară din fiecare tip, conform clasificării

1. Dupa sursa activitatilor a. Activitatile care au la baza directive MECTS – Programul „Scoala dupa scoala” b. Activitati propuse de ONG-uri – Proiectul „Copacul de hartie” c. Activitati din initiative scolii sau a unor profesori - “1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei” d. Activitati din initiative institutiilor de la nivelul comunitatii – Parteneriat educational „Prietenii Pompierilor” 2. Dupa natura activitatilor a. Activitati tip – Olimpiade, Afterscool - Concursul Gazeta matematica b. Activitati tip – Excursii – excursie tematica „In vizita la fabrica lui Mos Craciun” c. Activitati de natura cultural artistica – „In vizita la Muzeul National de Arta” d. Activitati ecologice – „Copacul de hartie” e. Activitati cu caracter sportiv – „Maratonul elevilor” 3. Dupa locul de desfasurare a activitatilor a. Activitati desfasurate in institutiile de invatamant dar in afara clasei si a lectiei – „Serbarile de sfarsit de an” b. Activitati in afara institutiilor de invatamant dar sub incidenta acestora - „In vizita la fabrica lui Mos Craciun” c. Activitati desfasurate in institutii de invatamant de alte institutii cu functii educative – „Cum acordam primul ajutor” d. Activitati desfasurate in afara institutilor de invatamant de alte institutii cu functii educative - „Prietenii Pompierilor” 4. Dupa grupul tinta vizat si dimensiuna acestuia a. Activitati cu intreaga clasa de elevi – „In vizita la Muzeul National de Arta” b. Activitati realizate pe grupe de elevi – „Sa protejam natura!” c. Activitati individualizate - Concursul Gazeta matematica 5. Dupa finalitatea urmarita

1

a. Activitati cu caracter predominant informativ – „In vizita la Muzeul National de Arta” b. Activitati cu caracter predominant formativ - „Cum acordam primul ajutor” 6. In functie de dimensiunea educationala dominanta a. Activitati de educatie intelectuala - Concursul Gazeta matematica b. Activitati culturale - „In vizita la Muzeul National de Arta” c. Activitati sportive - „Maratonul elevilor” d. Activitati artistice – „Concurs Micul Artist” e. Activitati de educatie morala – „Eu ajut, tu ajuti, noi ajutam!”

2. Detaliati oricare dintre activitatile mentionate mai sus, respectand celel 5 etape Tema: “1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei” 1. Finalitatile activitatii (obiectivele concrete): 

Sa (re)cunoasca evenimentul istoric sarbatorit;



Sa manifeste afectiune fata de poporul nostru, limba romana, stramosii nostri;



Sa intoneze cantecele acompaniati de invatatoare;



Sa acompanieze ritmic cantecele;



Sa manifeste in timpul activitatilor atitudini de cooperare;

2. Experiente curriculare si organizarea experientelor si continuturilor 

Sa ne cunoastem istoria o



Lecturarea unor povestiri cu continut istoric: 

“Mos Ion Roata si Unirea”,



“Mos Ion Roata si Cuza Voda”, dupa Ion Creanga



“Traiasca Romania dodoloata”, dupa Lucian Blaga

Mandria de a fi roman o

Invǎtarea unor cantece si poezii dedicate zilei de 1 Decembrie 2



Romania – tara de flori o



Realizarea unor lucrari din materiale sintetice – hartia. In zi de sarbatoare

o

Prezentarea unui program artistic inchinat Zilei Nationale

o

Prezentarea unor cantece si poezii(Program artistic)

3. Evaluarea eficacitatii 4.

Prezentarea unui program artistic dedicat Zilei Nationale a Romanie

3. Elaborati un articol de 500 de cuvinte cu tema „Cinci motive pentru a deveni elev in scoala ...”

Cand te gandesti la cuvantul elev iti trec prin minte propriele experiente si daca s-ar realiza un sondaj probabil ca printre cele mai puternice amintiri ar fi aceea cu temele cantitative si greu de rezolvat. Dar care sunt elementele pozitive ale statutului de elev si cum ii putem atrage pe cei mici sa devina elevi in Scoala .....? Primul raspuns si cel cu care toata lumea este de acord deriva din utilitatea scoli in viata. Ca si elev in Scoala ..... poti sa inveti (sa fi invatat) foarte multe lucruri utile pentru viitor. Utile nu numai din perspectiva formarii intr-o meserie dar si din perspectiva vietii de zi cu zi. La Scoala ..... elevul invata nu numai matematica, romana,istorie ... etc ci si cum sa salveze o viata sau sa isi cunoasca drepturile ca si copil si viitor cetatea al acestei tari. Un element de obicei uitat in sondajele oficial, pe care elevul il experimenteaza si il invata pe tot parcursul scoli, este acela de intregrare in grup si de socializare. Invatam ce inseamna societatea traind in scoala la randul nostru intr-o micro societate. Scoala ..... iti ofera nu mai cadre didactice bine pregatite si implicate cat si o dotare tehnologica si corespunzatoare unei scoli europene care poate sa pregateasca elevi competitivi.Nu numai ca programa scolara respecta curricula nationala ci si o integreaza in multiplele activitati extracurriculare care ajuta la imbinarea partii teoretice cu cea practica. In Scoala ..... se pune accent foarte mult pe respect si comunicare. Ii invatam pe elevi sa comunice si ii incurajam sa comunice intr-o forma eficienta.

3

Scoala ....... are drept scop principal construirea unui sistem de valori, a unei imagini generale despre lume pentru elevul care ii paseste pragul. Astfel scoala ii invata pe elevi sa invete, sa gaseasca informatii si conexiunile dintre ele, sa gandeasca logic, sa se construiasca si sa se defineasca pe sine, sa se formeze. Sa fi elev la Scoala ............ insemna mai mult decat a merge si invata la scoala, insemna a intra intr-o comunitate, a aplica in mod concret ceea cea ai invatat, a invata fara „a trebui” cu a invata din curizitate si placere.

4. Eseu cu tema Prima lună ca profesor calificat

Rolul clasic si singular al cadrului didactic, acela de a preda, a fost inlocuit in ultimele decenii de rolul de manager al clasei de elevi. Cadrul didactic s-a transformat astfel dintr-un simplu invatator/educator precupat a-i invata carte pe elevi intr-un coordonator al elevilor/prescolarilor care ajuta la integrarea elevilor in societate, care creeaza un climat atractiv pentru invatat, adaptat la tehnologia din ziua de azi si care ii ajuta pe elevi sa puna in practica ceea ce au invatat la clasa. Prima luna petrecuta intr-o clasa de elevi ca si cadru didactic, marcheaza pentru mult timp relatia ta cu grupul si cu institutia de invatamant. Atunci se stabilesc relatiile cu clasa si cu colegii si poti concret sa experimentezi ce insemna a fi cadrul didactic. Dupa prima luna am ajuns la concluzia ca foarte fimportante sunt urmatoarele comportamente si activitati pentru a putea coordona concret activitatile de la clasa in conformitate cu curriculum national: planificarea, organizarea, comunicarea, conducerea, coordonarea, indrumarea, motivarea, consilierea, controlul si evaluarea. Analizand in mod cat se poate de obiectiv activitatea didactica cat si rolul managerial la clasa pot sa subliniez urmatoarele comportamente si activitatii manageriale: Planificarea pornind de la cea anuala, a planului de predare invatare cat si pe unitati de invatare in functie de orarul stabilit la clasa la inceputul anului, ajuta in mod concret la organizarea activitatilor din clasa cat si la un mai bun control al informatiilor care ajung la elevi. Planificarea activitatilor ii ajuta si le da un exemplu de urmat celor mici. Spre exemplu prezentarea obiectivelor

4

urmarite la ora ii ajuta pe elevi sa aiba o imagine clara si sa faca diferite conexiunii intreelctii sau unitati de invatare. Planificarea intra in relatie directa cu organizarea clasei atat din punct de vedere al procesului educational cat si a elementelor de integrare sociala si formare a grupei. Astfel in functie de planificarea saptamananala a unitatilor de invatare se organizeaza din timp activitatile de predare-evaluare ( pregatirea materialelor, spatiului, etc..) cat si organizarea diferitelor activitati ludice sau extracurriculare care duc la o buna coeziune a grupului, o interrelationare grupala care sa duca la intarirea coeziunii si eficienteti grupului. Imi doresc ca pe parcursul anilor scolari, nu numai a primei luni ca si invatator sa pot sa-i invat pe elevi sa comunice corect si eficient. Dupa parerea mea personala comuncarea este cel mai important element managerial al invatatorului . Comunicarea ajuta in primul rand in a clarifica a coordona, a consilia, a organiza, a indruma sau in a motiva prescolarul sau grupul ca si entitate. In clasa meaa de elevi comunicarea, adica sa putem spune ceea ce dorim sau ceea ce ne supara intr-o manierera constructiva, este foarte importanta. Astfel conflictele intergrupale s-au diminuat foarte mult pentru ca acestea raman in mare masura la stadiu de conflict verbal care se rezolva discutand despre problema aparuta. Comunicarea este importanta nu numai in grupa cat si intre grupe si intre institutii pentru o mai buna organizare a procesului managerial. O cumunicare buna a invatatorului cu elevii, duce in mod concret la scurtarea timpului de predare-invatare si le da acestora un exemplu de urmat. M-am confruntat si cu un alt aspect al managmentului clasei de elevi – conducerea/leadershipul elevilor. Conducerea clasei de elevi inseamna a lua decizii pentru rezolvarea diferitelor situatii, in functie de necesitatile grupului cat si a planului de activitati. In clasa am observat ca au existat momente in care a fost necesara schimbarea pe moment a planificarii initiale, fiind astfel necesare decizii de moment pentru coordonarea grupului. Coordonarea grupei are in primul rand un rol de coeziune intre elementele mai sus mentionate. Aceasta se poate observa prin corelarea obiectivelor de predarea-invatare cu cele ale grupului si a personalitatii grupului. Spre exemplu – intr-o zi in care grupul este mult mai activ decat de obicei atunci obiectivele instructiv educative se vor adapta si coordona grupului activ prin cresterea activitatilor cu un ritm redus. Indrumarea este foarte importanta in procesul de instruire prin elementul de libertate decizionala pe care il lasa elevului/prescolarului/grupei. Acesta actiune vine sa intareasca ceea ce 5

elevii au invatat deja si sa consolideze increderea in ei pe parcusul actiunii. Cu cat elevii cresc cu atat activitatea de conducere se transforma in activitate de coordonare si indrumare. Pe baza a ceea ce au invatat acestia pot sa ia decizii individual sau in grup sub indrumarea cadrului didactic. Motivarea reprezinta motorul procesului de invatare. Ca orice activitatea si invatarea are o curba cu maxim si minim. Aceasta curba poate fi controlata si imbunatatita prin motivarea corespunzatoare a elevilor, astfel ca diferenta pe curba intre maxim si minim sa fie cat mai mica. Aceasta depinde foarte mult de grup cat si de precolar/elev. La cei mici, in clasa pregatitoare motivatia se realizeaza la inceput prin recompense (fete zambitoare, stickere, etc..), intariri pozitive si mai ales prin exprimarea increderii in capacitate lor de a reusii. Motivarea este foarte importanta pentru prescolarii care nu reusesc sa rezolve anumite sarcini si ajung sa nu mai fie motivati in a invata. Pentru acesti copii atitudinea cadrului didactic este foarte importanta, existand mai multe strategii motivationale care pot fi aplicate cu succes. Un management bun nu exceleaza printr-o frecventa mai mare a unui singur rol comportamental ci prin armonizarea acestora in functie de necesitatile grupului din acel moment. Toate folosite in mod util si coordonat ajuta clasa in asa fel incat procesul educational sa fie unul modern si de calitate cu un exemplu pozitiv si de urmat de catre acestia. Prima luna in invatamant iti arata, ca si cadru didactic, limitele si calitatile pe care le ai in aceasta profesie – unde anume sa lucrezi cu tine ca sa poti sa fi mereu un exemplu pentru elevi si comunitate. Trebuie sa avem mereu in gand, din momentul in care devenim cadre didactice si pana vom parasi invatamantul, ca noi modelam viitorul - cum ne prezentam noi la clasa asa se va prezenta si el mai tarziu noua.

6

5. Comentati in 250 de cuvinte urmatorul text: ,,Conform datelor din studiul elaborat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si UNICEF in Romania, 391.000 de copii sunt in afara sistemului de educatie. 8 elevi din 10 in varsta de 15 si 16 ani finalizeaza invatamantul obligatoriu, in timp ce doar 7 elevi din 10 finalizeaza liceul sau invatamantului profesional. Unul din patru tineri de varsta corespunzatoare nu mai continua studiile dupa clasa a VIII-a sau dupa ce au reusit sa finalizeze invatamantul obligatoriu de 10 ani” (Extras din studiul „O privire asupra participarii la educatie folosind analiza pe cohorta”., publicat de MEN, in 23 noiembrie, 2017) Rezultatele studiului mai sus prezentate duc la o prima citire spre o prima concluzie – foarte multi copii nu sunt scolarizati iar din cei care sunt un sfert reusec sa finalizeze invatamantul obligatoriu ( VIII sau 10 clase). Foarte putin dintre acestia ajung sa finalizeze liceul sau scoala profesionala. Pentru cei care locuiesc in zona urbana, mai ales in marile orase, aceasta statistica li se poate parea ireala si nu pot intelege cum de apar aceste cifre. La o prima analiza uitam de cele mai multe ori de cei din zona rurala – zona ignorata si cu posbilitatiti financiare mai reduse. Un prim pas ar fi sa identificam care sunt cei 391 000 copii care nu ajung in sistemul national de educatie. Motivele sunt cu siguranta diverse si de cele mai multe ori chiar legate de supravetuirea familiei insa comunitatea trebuie sa se implice activ in astfel de cazuri. Acesti copii trebuie sa aiba sansa de a „creste” si ei in scoala, de a fi indrumati spre o profesie sau o meserie, de a vedea si o altfel de viata. „Meseria este bratara de aur” – acest proverb se potriveste foarte bine pentru acesti copii. Invatand o meserie vor putea in viitor sa se intretina singuri fara ajutor de la familie sau stat. Educatia poate fi privita ca un joc de domino. Pornesti o piesa si in mod inevitabil se angreneaza si altele pe parcurs. Efectele unei educatii sanatoase nu se vad aici si acum, ele se vad peste generatii atunci cand educatia, scolaritatea devine ceva de la sine inteles si nu un lux, o necesitate.

7