Capacitatea de Folosinta Si Capacitatea de Exercitiu A Persoanei Juridice [PDF]

Zitiervorschau

8. CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ ŞI CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI JURIDICE Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice reprezintă aptitudinea de a avea drepturi subiective civile şi obligaţii civile. Caracterele juridice ale capacităţii civile de folosinţă a persoanei juridice sunt următoarele: - legalitatea - capacitatea de folosinţă este prevăzută de lege, nefiind condiţionată de voinţa părţilor; - generalitatea - capacitatea de folosinţă a persoanelor juridice are un caracter abstract, general, constând în aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii civile în general, fară o enumerare limitativă a lor; În cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosinţă nu este generală şi egală ca la persoanele fizice. Potrivit prevederilor din Decretul 31/1954 persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. Astfel, legiuitorul a consacrat principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. - inalienabilitatea - persoana juridică nu poate renunţa la capacitatea de folosinţă aceasta fiind reglementată prin lege; - intangibilitatea - capacitatea de folosinţă a persoanei juridice nu poate fi îngrădită sau limitată decât în cazurile şi condiţiile stabilite de lege. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice începe din momentul în care aceasta dobândeşte personalitate juridică, moment care diferă după modurile de constituire a acestora, astfel: - persoanele juridice care nu sunt supuse înregistrării dobândesc personalitate juridică (capacitatea de folosinţă) de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează, de la data recunoaşterii lor ori de la data autorizării înfiinţării lor; - persoanele juridice care sunt supuse înregistrării dobândesc această de la data înregistrării lor. Ca o excepţie de la aceste reguli, legea prevede că, înainte de a se îndeplini formalităţile mai sus arătate, o persoană juridică poate avea capacitatea de folosinţă înainte de data actului de înfiinţare cât priveşte drepturile constituite în favoarea ei, dar numai în măsura în care acestea sunt necesare ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. În acest caz noţiunea de capacitate de folosinţă se numeşte anticipată (sau capacitate de folosinţă limitată). În ceea ce priveşte capacitatea de exerciţiu, aceasta reprezintă aptitudinea persoanelor de a exercita şi dobândi drepturi şi de a-şi asuma şi executa obligaţii prin încheierea de acte juridice. În vederea realizării scopului pentru care au fost create, persoanele juridice trebuie să participe la viaţa juridică prin încheierea de acte juridice. 1

Pentru a realiza acest lucru, legea recunoaşte persoanelor juridice capacitatea de exerciţiu precizând care sunt organele care au dreptul să o angajeze. Decretul 31/1954 stabileşte că: - persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de conducere; - actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor care le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însăşi; - pentru faptele ilicite săvârşite de organele sale de conducere, persoana juridică răspunde dacă acestea au fost săvârşite cu prilejul exercitării funcţiilor lor; - faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui ce le-a săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de terţi. Începutul capacităţii de exerciţiu la persoanele juridice are loc de la data când acestea dobândesc personalitate juridică, adică de la data când dobândesc şi capacitatea de folosinţă. Dacă prin actul organului care a dispus înfiinţarea persoanei juridice nu se arată care sunt organele de conducere, capacitatea de exerciţiu se va institui la data numirii acestor organe. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează odată cu încetarea acesteia. Sfârşitul capacităţii de exerciţiu a persoanelor juridice are loc odată cu încetarea capacităţii de folosinţă (adică odată cu încetarea persoanei juridice). Persoana juridică încetează prin comasare, divizare sau dizolvare.

2