Caiet An3 08-09 [PDF]

Zitiervorschau

E

D

I

T

U

R

A

U

N

I

V

E

R

S

I

T

A

R

Ã

“

I

O

N

M

I

N

C

U

”

-

B

U

C

U

R

E

ª

T

I

2

0

0

8

UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM

CATEDRA BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ - ANII II-III U N I V E R S I T A T E A

D E

A R H I T E C T U R Ã

ª I

U R B A N I S M

“ I O N

AN 3

2008 - 2009 M I N C U ”

-

B U C U R E ª T I

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

2

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

CAIET TEME PROIECTARE A N

U N I V E R S I T A R

2 0 0 8 - 2 0 0 9

CATEDRA BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ ANUL III

3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura

AN UNIVERSITAR 2008 - 2009

Studii cu licenŃă şi master integrat - 6 ani (360 credite)

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE S E M E S T R U L 1 2 3 4 OCTOMBRIE

A N III 6

DOCUM. / CERCETARE

TOTAL

2

2

3

15

17

PR. URBANISM

8

15

22

29

5

12

19

FEB. 26

2

9

PROIECT ARHITECTURĂ NR. 1 6c Temă atelier CULTURĂ

E

PROIECT NR. 2 5c Temă atelier TURISM

16

ARHITECTURĂ

E

PR.URB. 3c lotizare

PROIECT MOBILIER 2c

Temă atelier TURISM

E

E

SESIUNE EVALUARE

S.1

S.2

P.F. P.F.

S.3

P.F. P.F.

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

Credit

TITULAR

Mobilier - tehnologie

1

D. Vucicovici

C.A.A.D.

1

catedra

Arhitectura trad. in Romania

2

A. Bratuleanu

Arhitectura - Context - Peisaj

2

Finisaje (I)

3

Structuri din zidarie si b.a. (I)

2

Curs la alegere

2

Coordonarea activit. revine

titularului de curs

VACANTA

DISCIPLINE TEORETICE

1

17 18

PREDARI

DISCIPLINA

24

SEMESTRUL II

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1

2

17

15

VACANłĂ

6

PR. MOBILIER

10

13 14 IANUARIE

JURIERE PROIECTE

4 5 6

11 SCHITA

3

5

10 11 12 DECEMBRIE

EVALUĂRI FINALE

1 2 3

5

PR. ARHITECTURA 2

27

9

ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

ore / credite săpt.

PR. ARHITECTURA 1

20

6 7 8 NOIEMBRIE

VACANTA

PROIECTARE ARH. / SPEC.

ACTIVITĂłI

13

5

AM. Zahariade AM. Dabija M.Crisan Titular

LEGENDA PROIECT VERIFICARE

P.V.

PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU

LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI

LUCRARI DE VERIFICARE

L.V.

PREDARE PROIECT FINALA

P.F.

PROIECT ARHITECTURA ALEGERE

PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI

ESEURI

ES.

SCHITA

S.

PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU

DISCIPLINA OBLIGATORIE

O.

COLOCVIU

C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI

L.

PROIECT SPECIALITATE ALEGERE

DISCIPLINA ALEGERE

A.

CRITICA DE PROIECT SI EVAL.

E.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

4

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura

AN UNIVERSITAR 2008 - 2009

Studii cu licenŃă şi master integrat - 6 ani (360 credite)

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE S E M E S T R U L 1 2 F E B.

A N III

23

SCHITA

1

PR. STRUCTURI

TOTAL

2

2

13

14

PROIECT URBANISM P.U.D. Faza I - 3 c

27

4

11

18

25

13 3

14 15 IUNIE 10

17

IULIE 24

1

8

COLECTIVE

LOCUINłE

E

E

FAZA II 8c

E Temă catedră

22

15

- 2c

E

15 16 17

SESIUNE EVALUARE

18

S.1

P.P.

P.F.

S.2

P.P.

P.F.

S.3

P.F.

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

Credit

TITULAR

Sec.XIX intr-o persp. europeana

2

N. Lascu / A. Bratuleanu

Doctrina urbanistica

2

Al.Sandu

Instalatii - echipare

2

G.Stoican

Comunicari vizuale

2

Finisaje (II)

3

Structuri din zidarie si b.a. (II)

2

Curs la alegere

2

VACANTA

DISCIPLINE TEORETICE

20

PROIECT STRUCTURI

PREDARI

DISCIPLINA

13

12

PRACTICA

8 4

6

10 11 MAI

RESTANłE SEM.1

3

DOCUM. / CERCETARE

30

6 9

JURIERE PROIECTE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

4

PR. ARHITECTURA - F2

23

8

EVALUĂRI FINALE

3

16

7 APRILIE

LOCUINłA ŞI ORAŞUL

ore / credite săpt.

PR. URB. P.U.D. - F1

9

6

VACANTA

PROIECTARE ARH. / SPEC.

ACTIVITĂłI

2

3 4 5 MARTIE

Coordonarea

activ. revine

de curs

S.Vasilescu AM.Dabija D.Marcu titularului de curs

Titular

LEGENDA

5

PROIECT VERIFICARE

P.V.

PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU

LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI

LUCRARI DE VERIFICARE

L.V.

PREDARE PROIECT FINALA

P.F.

PROIECT ARHITECTURA ALEGERE

PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI

ESEURI

ES.

SCHITA

S.

PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU

DISCIPLINA OBLIGATORIE

O.

COLOCVIU

C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI

L.

PROIECT SPECIALITATE ALEGERE

DISCIPLINA ALEGERE

A.

CRITICA DE PROIECT SI EVAL.

E.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

31A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

31B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel

34A Prof.dr.arh. Anca Otoiu

33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu

34B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu

36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache

36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

6

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

Gr. 31 A

ªef de lucrãri drd. arh. Dragos Perju Asist. drd. arh. Vladimir Vinea

Gr. 32 A

Presedinte

Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu

Gr. 31 B

Asist. arh. Razvan Salomia Asist. arh. Ioana Mântulescu

ªef an 3, seria A.

Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

Gr. 32 B

Conf. dr. arh. Silvia Costescu Asist. drd. arh. Ionut Nedelcu Asist. drd.arh. Adrian Moleavin P.O. prep. drd. arh. Emil Ivãnescu

Gr. 33 B

Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

Asist. arh.Teodor Badiu P.O. arh. Daniel Baciu

Gr. 33 A

Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Sef lucrari dr. arh. Maria Enache P.O. arh. Cristiana ªtefan

Gr. 34 A

Prep. drd. arh. Alexandru Cãlin P.O. arh. Nicolae Lorin

Prof.dr.arh. Anca Oþoiu

Gr. 34 B

Asist. arh. Sergiu Petrea Prep. drd. arh. Cristina Constantin

Gr. 35 A

Conf.dr.arh. Octavian Iliescu

Gr. 35 B

Conf. dr. arh. Iulia Stanciu

Prof .dr. arh. Cosma Iurov Prep. drd. arh. Sorin Vladimir Popescu

7

Director departament

Conf. dr. arh. Anca Mitrache Prep.drd. arh. Carmen Duþescu P.O. arh. Cosmin Popa

Gr. 36 B

Asist. drd. arh. Stefan Dorin Adam Prep. drd. arh. Robert Zotescu

31 U

Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc ªef lucrãri dr. arh. Haytham Zeki Asist. drd. arh. Andra Panait Prep. drd. arh. Emil Ivãnescu

Asist. drd. arh. Iuliana Bucurescu P.O. arh. Andrei Atanasiu

Gr. 36 A

Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº

31 P

Prof. dr. arh.

P.O. sef de lucrari arh. Dan Teodorescu P.O. asist. arh. Tana Lascu

Adrian Spirescu

ªef catedrã

ªef de lucrãri dr. arh. Mihaela Pelteacu ªef an 3, seria B Prep.drd.arh. Andrei Lakatoº

31 L

P.O. conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu P.O. sef de lucrari drd. arh. Iulian Gudina P.O. arh. Daniela Spirescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 CUPRINS

Semestrul 5 | TEME SCHITA DE SCHITA

Semestrul 5 | ARHITECTURA MEDIULUI INCONJURATOR

Schita nr.1 CULTURA Spatiu pentru evenimente artistice (expozitii, prezentari de carte, film etc.) Intocmitor de tema / Atelier prof. Ion Lucacel

PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA

13

Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa

15 19 23 25 29 31 35 37 41 45 49 53

Schita nr.2 CULTURA Afis pentru Concert estival Intocmitor de tema / Atelier conf. Alexandru Andries Schita nr.3 TURISM - LOISIR Pavilion pentru ceai Intocmitor de tema / Atelier conf. Iulia Stanciu

Semestrul 6 | TEME SCHITA DE SCHITA Schita nr.4 LOCUINTA Locuinta de vacanta la mare Intocmitor de tema / Atelier prof. Mircea Ochinciuc Schita nr.5 LOCUINTE COLECTIVE Amenajarea unei mansarde Intocmitor de tema / Atelier prof. E.Barbu Popescu Schita nr.6 LOCUINTA Mobilarea unui spatiu de locuit: dormitor, baie si dressing Intocmitor de tema / Atelier prof. Anca Otoiu *** Schita nr.7 CULTURA rest sem I Ínstalatie" cu module spatiale Intocmitor de tema / Atelier conf. Iliescu Octavian Schita nr.8 LOCUINTE COLECTIVE rest sem II Landscape design intr-o incinta de locuinte Intocmitor de tema / Atelier prof. Adrian Spirescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

31A - Centru de Informare si dezbatere " Bucuresti- Arhitectura si orasul" 32A - Club de teatru 33A - Centru de ecologie montana 34A - Centru de studii tematice 35A - Club "AA" - arta de Avangarda 36A - Memorial Brancoveanu 31B - Centru multifunctional "Castel Film" 32B - Biblioteca multimedia 33B - Eco-park Snagov 34B - Centru arheologic Babadag 35B - Club de dans 36B - Spatiu multifunctional si lapidarium

PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM

57

Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa

59 61 65 69 73 75 79 83 85 89 93 97

31A - Boutique-Hotel in Bucuresti 32A - Motel - Pensiune 33A - Pensiune Piatra Craiului 34A - Pensiune Centru de studii tematice 35A - Pensiune turistica la Predelut 36A - Cazare pentru tineri 31B - Pensiunea "Castel Film" 32B - Pensiune turistica la Breaza 33B - Pensiune Eco-park Snagov 34B - Complex cazare - Centru arheologic Babadag 35B - Pensiune turistica Strehareti 36B - Casa de creatie - Mogosoaia

Semestrul 6 | LOCUINTA SI ORASUL Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE

101

8

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Povaþã Nu demult, am citit o reflecþie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurile de faþã. Ea sunã în traducere liberã cam aºa: … creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se degradeazã în starea de libertate ! Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ? Doar la prima vedere ! Pentru cã, dacã schimbãm planul de referinþã, arhitectura, cea care ne-a strâns, pe noi toþi, în atelierele acestei ºcoli, e departe de a fi numai un exerciþiu estetic. Arhitectura se valorificã tocmai în limitele contrângerilor funcþionale pentru ca sã toarne în forme artistice, nevoi ºi idealuri, ambiþii ºi neliniºti, materiale ºi tehnologii, mode ºi idei fixe, ………………… ………………… bugetul clientului, ºi uneori, nepuþinta noastrã de a le cuprinde pe toate ! Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne fure visul de a le dãrui celorlalþi o lume mai frumoasã . In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin deºert. Neavând repere, e .... simplã gratuitate ! Un secol îºi modifica de nenumarate ori "compasul" ºi arhitectura ultimilor ani stã marturie. Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru: Sã ne temem de profesorul unei singure idei ! prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC

9

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

PROGRAMA ANALITICA A. Concept : Activitatea de proiectare a anului III se desfasoara la fel ca si la alti ani, in cadrul atelierului de proiectare (forma integratoare de reprezentare si concepere a viitorului obiect de arhitectura). Programa analitica pentru anul III urmareste un pachet de exigente conceptuale, ce se materializeaza in: intelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de ARTA. Insusirea de catre studenti a elementelor de limbaj arhitectural: element, volum, spatiu exterior, forma, functiune. punerea in evidenta a unui echilibru ponderat intre metodele de generare a imaginilor de arhitectura de la forme ideale pure (cu conotatii de abordare estetica) la forme strict utilitare. stimularea creativitatii, ca scop major Fiecare coordonator de atelier isi contureaza propria sa metoda de indrumare care se inscrie insa intr-o metodologie generala de instruire obligatorie.

C. Obiective generale · definirea volumului elementelor constitutive ale unei constructii de arhitectura. · punerea in evidenta a relatiei intre volume, ritm, scara si luminozitate. · rolul structurii de rezistenta in definirea configuratiei spatiale din calculul functiunii (locuire, agreement etc.) · legatura indisolubila intre expresie si stil. · insusirea progresiva a "gramaticii" de exprimare in cadrul discursului arhitectural. · formarea gandirii proiective · insusirea unor reguli de compozitie ; de combinare a formelor (alaturare, articulare, segmentare, deformare etc.)

D. Metodologie Forma de predare: Proiectele sunt indrumate continuu pe perioada realizarii studiului.

B. Continut : 1. Proiectul de arhitectura realizeaza in cadrul unei simulari complexe apropierea dintre o ipoteza de lucru ( exigente sociale, cadru urban existent sau cadru natural, structuri de rezistenta, reglementari urbanistice si tehnice, materiale si texturi, culoare etc.) si logica unui sistem compozitional ales de catre autor. Titlurile proiectelor : Cultura, Turism, Locuinte collective Desenul de arhitectura, incarcat cu un bagaj de conventii tehnice reprezinta un limbaj gratie caruia "ideea" se finalizeaza intr-o viitoare forma arhitecturala. Sistemul de instruire se anexeaza in general pe o atitudine integratoare a bazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta de ansamblu.

-

Prelegeri si sustineri in fiecare saptamana, in prima sedinta de atelier Insusirea unui material documentar obligatoriu. Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen, grafica, culoare sau machete si simulare de calculator. Prezentarea unei mape de studiu individual. Sustinerea libera a lucrarii propuse de catre student, ce se constituie intr-o initiere in critica de arhitectura. Dezvoltarea posibilitatilor de explicare teoretica de catre studenti a solutiilor arhitecturale propuse.

Materiale didactice: proiectii de imagini, publicatii de specialitate, fotografii, etc. Bibliografie: - furnizata in tema cadru si in programele alternative pe atelier.

2. Schita de schita 3. Practica de proiectare UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

10

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Regulament de promovare Conform planului de invatamant un an universitar este incadrat cu 60 de credite repartizate pe mai multe discipline: La proiectare creditele sunt repartizate astfel: Semestrul 5 • teme atelier: 11 credite • schita de schita 1 credit Total 12 credite Semestrul 6 • tema catedra: • schita de schita Total

11 credite 1 credit 12 credite

In fiecare semestru sunt programate cate 3 schite plus cate o schita restanta aferenta fiecarui semestru. Proiectele cu tema de atelier se evalueaza si noteaza in cadrul atelierului.

Tematica anului III Tematica prevazuta pentru pregatirea la proiectare a anului III de studiu cuprinde urmatoarele programe de arhitectura: Cultura: spatii pentru expozitii, biblioteca, etc. Turism: pensiune, hotel, etc. Locuinte colective Schite de schita: turism (pavilion pentru ceai), cultura (afis expositional, spatiu pentru prezentari de carte, etc.), Locuinta (locuinta de vacanta la mare, mobilare pentru un spatiu de dormit, etc.) Alte aspecte particulare ale catedrei Activitatea de formare a studentilor prin diversificarea formei de documentare a fost realizata prin: organizarea de deplasari pe program de studiu (ex. deplasare pt.tema locuinte colective la Paris in perioada 3÷12 mai 2005) Olanda aprilie - mai 2007, Elvetia aprilie - mai 2008 invitarea unor arhitecti cu realizari in programul aflat in studiu (ex. arh. Sikkes - Olanda pt.tema locuinte insiruite). diversificarea problematicilor teoretice la analiza proiectelor de atelier sau de an (ex. echipa prof. Bearth si a studentilor scolii din Mendrisio - Elvetia la proiectul cu tema spatiu structura). Intocmit, Prof.dr.arh. ADRIAN SPIRESCU 11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

12

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Tema cadru :

Proiectul nr. 1 CULTURA Numar de credite : 6 | Durata : 7 saptamâni

Amplasament : Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.

Date de temã : Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respecta urmãtoarele prevederi : * Suprafaþa construitã desfãºuratã 400-500 mp * Parcãri conform normelor în vigoare * Regim de înãlþime recomandat subsol, parter ºi maxim 2 etaje

Obiectivele generale ale studiului : * aprofundarea cunoºtinþelor referitoare la analiza ºi interpretarea unui amplasament real ; * dezvoltarea capacitãþii de a propune un concept general al unui ansamblu de arhitecturã ºi de a elabora soluþii particulare pentru componentele acestuia, cu pãstrarea coerenþei generale ; * cunoaºterea modalitãþilor specifice prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare în spaþiul cultural al societãþii.

13

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III Criterii de apreciere : * înscrierea adecvatã a soluþiei în contextul dat ; * calitatea rezolvãrii spaþial-volumetrice, funcþionale ºi a relaþiei interiorexterior ; * fundamentarea ºi detalierea sistemului constructiv, adaptat soluþiei de arhitecturã ; * modul de utilizare a materialelor de construcþie ºi finisaj ; * acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.

Redactare :

Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-o tehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese : * Plan de situaþie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100 * 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faþadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100 Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã a soluþiei (maxim 100 de cuvinte). În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piese desenate.

Bibliografie generalã : * Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris, 1971 * Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722 * Geoffrey Broadbent - Semnificaþie ºi comportament în cadrul construit cota II 4406 * Eva Dallo - Shop Design - Daab, Köln, 2005 - cota II 5988 * Albert Ferré et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004 * Constantin Goagea, ªtefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of a Country - Bucureºti, 2007 (ediþia a doua) * Zaha Hadid - Mind Zone * Cosma Iurov - Arhitectura clãdirilor multifuncþionale - Editura Tehnicã, Bucureºti, 1982 * Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen * Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen * Pierre Merlin - Géographie de l’aménagement - cota I 19 T

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009 * P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureºti, 1982 * Ernst Neufert - Manualul arhitectului * Daniela Rãdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura Tehnicã, Bucureºti, 1996 * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureºti, 2000 * A + U - ian. 2000 * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007, 4/2008 * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 * Japan Architect - 45, 46, 48 * L’Arca - 31/1999 * L’architecture d’aujourd’hui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec. 2002), 351 (martie 2004) * Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483 (apr. 2006) * The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006

Notã : Proiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiþã sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar ºi un cartuº de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.

14

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

Tema :

grupa 31A

CENTRUL DE INFORMARE ªI DEZBATERE “BUCUREªTI - ARHITECTURA ªI ORAªUL”

ARGUMENT Arhitectura de calitate reprezintã o excepþie în producþia de spaþiu construit din societatea româneascã de azi. În acelaºi timp, gestiunea urbanisticã a oraºelor noastre este lipsitã de o viziune culturalã, fiind subordonatã în bunã mãsurã intereselor speculative. Comunicarea între specialiºti ºi societate în domeniul arhitecturii ºi urbanismului este, ºi ea, deficitarã - în lumea de astãzi, aceastã relaþie nu mai poate fi unidirecþionalã. Tema porneºte de la constatãrile enunþate ºi propune un scenariu care sã permitã bucureºtenilor sã se informeze ºi sã participe, în cunoºtinþã de cauzã, la elaborarea deciziilor privind evoluþia oraºului. Simultan, un astfel de centru poate reprezenta o ieºire în avanscenã pentru manifestãrile expoziþionale ale breslei arhitecþilor, un loc de desfãºurare (mult mai vizibil în spaþiul public) pentru anumite evenimente din cadrul acestor manifestãri periodice. Prin acest proiect vom sugera studenþilor sã exploreze capacitatea formelor arhitecturale de a genera interes public pentru obiectul propus, într-un context deja saturat de mesaje vizuale. Totodatã, un element fundamental al temei este caracterul temporar al construcþiei, care va fi studiat cu deosebitã atenþie.

AMPLASAMENT În zona centralã a Pieþei Unirii din Bucureºti, studenþii vor alege amplasamentul exact, în relaþie cu fluxurile majore de circulaþie auto ºi pietonalã, cu punctele periferice de interes ºi cu vegetaþia existentã.

DATE DE TEMÃ Obiectul de arhitecturã propus va cuprinde urmãtoarele spaþii : * Zonã de primire, cu câteva locuri de aºteptare - circa 40 mp ; * Spaþiu multifuncþional, compartimentabil, pentru expoziþii ºi dezbateri pub15

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

lice - circa 150 mp ; * 2 sãli pentru simpozioane ºi conferinþe - circa 30 mp fiecare ; * Cafenea (cu un oficiu minimal) - circa 50 mp ; * Birou de administraþie, grupuri sanitare, vestiar minimal pentru personal, depozitare, centralã termicã. Având în vedere particularitãþile amplasamentului, construcþia va fi temporarã, cu o structurã uºoarã (metal sau lemn), fãrã subsol, iar sistemele de închidere ºi compartimentare vor fi prevãzute în consecinþã.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI * Dezvoltarea potenþialului studenþilor de a înþelege ºi interpreta critic raportul sensibil între arhitecturã ºi societatea contemporanã ; * Stimularea creativitãþii arhitecturale, în perspectivã spaþial-formalã ; * Dobândirea abilitãþilor necesare pentru proiectarea construcþiilor temporare, înþelegând principiile constructive pe care acestea se fundamenteazã.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE * Originalitatea ºi coerenþa imaginii arhitecturale ; * Calitatea spaþiului interior ºi legãtura acestuia cu conceptul general ;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FAÞà DE TEMA CADRU * o planºã de sintezã, cuprinzând ºi o argumentaþie scrisã, privind opþiunile formale ºi constructive ale studentului ; * detalii semnificative pentru sistemul constructiv adoptat - sc. 1:50 ºi 1:20 ; * o perspectivã exterioarã la douã puncte de fugã.

Întocmit, Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Lect. arh. Dragoº Perju Asist. arh. Vladimir Vinea

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

16

ANUL III

17

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

18

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN

Tema:

grupa 32A

CLUB DE TEATRU

ARGUMENT Eficienþa unei investiþii de culturã se mãsoarã în creºterea calitãþii vieþii urbane. Spaþiul pentru contact social are un rol integrator în societate, formativeducativ, ºi de mijlocire a schimbului de informaþie. Compoziþia arhitecturalã va trebui sã ofere un spaþiu adecvat utilizatorilor clubului care sunt tineri studenþi. Grupurile dinamizatoare ale cluburilor pentru tineret au caracteristici psiho-sociale proprii : - constituie grupuri neoficializate cu un mod de comunicare propriu - au un sistem propriu de valori - reuniunea se produce spontan pe afinitãþi ºi scopuri, interese - sunt grupuri dinamice dispuse la acþiune ºi schimbãri

AMPLASAMENT Situl propus este în incinta zonei verzi a universitãþii Politehnice din Bucureºti. Clubul va putea beneficia de proximitatea unor dotãri sportive în aer liber ºi de o amplã zonã verde.

DATE DE TEMÃ Clubul va avea un regim de înãlþime de S+P+1. Gradul de suprapunere parþialã sau totalã al nivelelor va rezulta din logica compoziþiei. Arhitectura va rãspunde dezideratului de adaptabilitate a spaþiului la funcþiuni diverse pe parcursul aceleiaºi zile.

Spaþii funcþionale - Spaþiu multifuncþional în suprafaþã de 80-90 mp. Acest spaþiu va trebui sã adãposteascã spectacole, întruniri, audiþii sau manifestãri sportive. - Un hol de cca 90 mp. ce va adãposti funcþiunile de primire, informare, garderobã ºi spaþiu expoziþional. - Grup sanitar pentru public diferenþiat pe sexe de cca. 12mp fiecare pe

19

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

fiecare nivel. - Birou administrativ de cca. 14mp. - Spaþii pentru trei cercuri adaptabile în timp funcþiunilor artistice, ºtiinþifice ºi/sau sportive. Trei spaþii de între 36 ºi 54 mp fiecare. - Spaþii pentru alimentaþie publicã (bufet de tip fast-food ºi bar) de cca. 80 mp. dotate cu un spaþiu de depozitare de cca. 20 mp. - Parcaj pentru vizitatori de 8 locuri ºi parcaj separat pentru personal de 3 locuri. În funcþie de gradul de polivalenþã spaþiile multifuncþionale vor fi echipate cu gradene ºi podiumuri mobile, pereþi glisanþi, elemente de compartimentare amovibile, pardoseli multifuncþionale, ºi mobilier uºor de manevrat ºi depozitat.

Date constructive Alegerea sistemului constructiv va fi în funcþie de soluþia de partiu adoptatã, din beton armat sau metal. Amplasamentul este dotat cu toate utilitãþile.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI Exerciþiul propus testeazã capacitatea de concepþie a unui spaþiu transformabil funcþional asociat expresiei de comunicativitate. Studiul trebuie sã aibã în vedere urmãtoarele : - determinarea relaþiilor spaþial - funcþionale specifice programului de loisir - utilizarea mijloacelor de limbaj ºi expresie arhitecturalã specifice programelor pentru tineret - relaþia dintre structurã, multifuncþionalitate ºi polivalenþã.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE - expresia arhitectural - volumetricã a obiectului de arhitecturã în strânsã relaþie cu rezolvarea funcþionalã. - logica rezolvãrii structurale în contextul unor spaþii multifuncþionale ºi polivalente. - capacitatea de a crea spaþii flexibile, evolutive în timp.

Intocmit, conf universitar dr arh Bogdan Tofan

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

20

ANUL III

21

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

22

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Prof. Dr. Arh. Ioan Lucãcel

Tema:

grupa 33A

CENTRU DE ECOLOGIE MONTANA (CEM)

AMPLASAMENT: La intrarea in satul Pestera in afara Rezervatiei naturale Piatra Craiului (pe dealul Corbosiu), pe un teren in suprafata de 3000 mp se propune amplasarea unui ansamblu turistic care va cuprinde: un centru de ecologie montana pentru cercetatorii florei si faunei alpine si o pensiune. Terenul in panta, destinat centrului de ecologie Montana are o suprafata de 1500 mp.

DATE DE TEMA: Constructia va fi compusa din urmatoarele functiuni: - hol multifunctional ce adaposteste: cca. 60 mp spatiu intalniri, mica expozitie si cafeterie - sala conferinte, proiectii cca 100 mp - 3 spatii pentru lucru, workshopuri 3x25 mp - biblioteca multimedia, documentare 25 mp - grupuri sanitare pe sexe (2X2) Constructia va fi rezolvata pe parter eventual supanta, acoperisul va fi rezolvat in sarpanta sau alte solutii constructive adecvate sitului (acoperisuri inierbate), iar structura va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn, caramida, piatra naturala).

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE - rezolvarea corecta a functiunilor - alegerea unei functiuni adecvate

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU - plan ansamblu cuprinzand toate dotarile - 1-2 perspective interioare sau exterioare

sc. 1/1000

Intocmit, Prof. dr. arh. Ioan Lucacel Lector. dr. arh. Maria Enache Lector drd. arh. Melania Dulamea Asist. drd. Arh. Cristian Cocioba 23

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

24

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier prof.dr.arh. Anca Otoiu

grupa 34A

Tema: CENTRU DE STUDII TEMATICE ARGUMENT Se propune studenþilor realizarea unui complex multifuncþional cu caracter cultural în zona lacului Plumbuita, în proximitatea complexului mânãstiresc cu acelaºi nume. Complexul va fi compus dintr-un centru de studii tematice, conexe fenomenului monahal ºi dintr-o zonã de cazare pentru pelerini ºi/sau cercetãtori. Proiectul este menit sã completeze necesitãþilor zonei, mânãstirea fiind în ultima vreme un loc de pelerinaj atât pentru vizitatorii laici cât ºi pentru cei monahali, dar ºi un important focar cultural de specialitate, conþinând un impresionant muzeu cu obiecte de artã religioasã, o bibliotecã cu cãrþi rare ºi adãpostind ºi sediul Academiei de Picturã Religioasã ºi Patrimoniu. Se propune realizarea unui ansablu cultural care sã potenþeze ºi sã completeze aceste dotãri ºi care sã deserveascã atât persoane din lumea laicã cât ºi din cea monahalã, constituindu-se într-un centru care sã medieze relaþia sacru-profan pe fondul apariþiei noilor media în dialog cu conceptul tradiþional de spaþiu de informare.

AMPLASAMENT În vecinãtatea acestei zone se va situa complexul multifuncþional propus, astfel încât acesta sã deserveascã spaþiile monahale, dar sã poatã funcþiona ºi independent, în anumite ocazii. Zona de studiu se aflã în parcul Plumbuita, parc de referinþã al Bucureºtiului, pe malul lacului cu acelaºi nume, în apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfârºitul secolului al XVI-lea, este un reper semnificativ în peisajul istoric ºi cultural al Bucureºtiului, de numele lui fiind legate apariþia primei tiparniþe din Bucureºti dar ºi o colecþie de cãrþi vechi, cu titluri de peste 500 de ani, precum ºi unele episoade de referinþã din istoria Þãrii Româneºti. Complexul este constituit din bisericã, turnul clopotniþã, chiliile cãlugãrilor ºi casa domneascã, momentan transformatã în muzeu ºi adãposteºte în prezent sediul Academiei de Picturã Religioasã ºi Patrimoniu. În vecinãtatea, acestei zone se va situa centrul multifuncþional propus, astfel încât acesta sã deserveascã spaþiile monahale, dar sã poatã funcþiona ºi independent. Se va urmãri o abordare holisticã a ansamblulu, care sã urmãreascã fie o soluþie pavilionarã, integratã în peisaj, fie una compactã, integratã în panta terenului. 25

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

DATE DE TEMA

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI:

1. Hol acces: windfang (8,00-10,00 mp), recepþie (10,00 mp), birouri administraþie (2 X 10,00 mp), garderobã (10,00 mp), zonã de aºteptare cu spaþiu expoziþional (50,00 mp), grup sanitar pe sexe (20,00 mp), magazin tematic, cu mic depozit ºi vestiar personal (20,00 mp), spaþii de legãturã cu circulaþiile orizontale ºi verticale care deservesc centrul.

* Abordarea unei atitudini contemporane ca rãspuns la vernacularul loculuispaþiu-volum, funcþiuni, materiale * Configurarea spaþiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu intervenþii minore care sã potenþeze caracterul acestuia * Medierea dialecticii sacru-profan specificã zonei prin interpretarea acesteia ºi încorporarea în discursul conceptual al intervenþiei * Dezvoltarea unei compoziþii spaþial-volumetrice coerente, adaptatã partiului funcþional care sã integreze spaþii transformabile, multifuncþionale, specifice perioadei contemporane

2. Spaþii bibliotecã : Bibliotecã- 1 salã de lecturã (50, 00 mp), depozit (30,00 mp), spaþii destinate mentenanþei, recondiþionãrii, preservãrii (2 x 15,00 mp). Spaþii de cercetare: Auditorium-Salã multimedia pentru proiecþii, audiþii, vizionãri pt. 50 persoane, internet-cafe pt. 20 persoane, auditorium-spaþiu multifuncþional pt. 100 persoane, sãli conferinþe/workshopuri pentru 20 persoane (2x30,00 mp), boxe de studiu individual (4x12,00 mp), dezvoltate alveolar unui spaþiu major sau independent. 4. Alimentaþie publicã: Bar de zi-bufet pentru 30 persoane, poziþionat în legãturã cu holul de acces ºi cu spaþiile majore, cu oficiu minimal ºi depozit. 5. Spaþii tehnice: Vestiare ºi grupuri sanitare pentru pesonal (2X15,00 mp), depozitare generalã (30,00 mp), C.T. (15,00 mp), tablou electric, (15,00 mp). 6. Grupuri sanitare pentru public ºi personal, pe sexe, dimensionate corespunzãtor. Se vor prevedea grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii. 8. Spaþii de parcare pentru 50 autoturisme. Circulaþiile orizontale ºi verticale se vor dimensiona conform normelor ºi vor fi gandite astfel încât sã poatã deservi ºi persoanele cu dizabilitãþi locomotorii. Regimul de înãlþime se va lãsa la aprecierea studentului, þinând cont de caracterul locului, dar nu va depãºi S+P+1+2R. Structura de rezistenþã va fi adaptatã funcþiunilor ºi materialelor ce urmeazã a fi folosite, precum ºi considerentelor spaþio-volumetrice urmãrite. Materialele de construcþie ºi finisaj se vor subordona demersului conceptual general, dictat de particularitãþile sitului. Echiparea edilitarã apermite racordarea la reþelele de apã, canalizare, energie electricã, gaze naturale, telefonie, radio-TV ºi internet.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE * Rãspunsul contemporan la dificultãþile proiectului * Originalitatea ºi pertinenþa conceptului * Rezolvarea funcþionalã ºi structuralã corectã ºi logicã

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU: - pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schiþe, crochiuri ºi observaþii scrise privind caracterul sitului, concluzii ºi justificarea conceptului. - mapã de documentare tematicã (minim 5 exemple contemporane) - text - 250 de caractere ºi schiþe descriptive cu explicarea conceptului ( 1 A3) -. 3-4 perspective interioare/exterioare care sã susþinã discursul abordat -. 3-4 detalii constructive soluþiei adoptate sc. 1/10, 1/20 Întocmit Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea Prep. drd. arh. Alexandru Criºan

26

ANUL III

27

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

28

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu

Tema:

grupa 35A

CLUB “AA” - ARTA DE AVANGARDA

Amplasament Terenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata de aproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de o servitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentru zona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intro usoara panta - cuprinsa intre 10-15%- ii deschide perspective atat catre muntii Bucegi cat si spre intreaga vale locuita. Tradita turistica a locului si tipologiile arhitecturii vernaculare prezente atat prin materialele de constructie naturale cat si prin formele traditionale, contribuie la valoarea locului. Prin mutatiile populatiei dinspre oras catre rural, zona capata noi valente culturale.

DATE DE TEMA Promovarea artei contemporane de avangarda se realizeaza in multe locuri prin proiectarea unor spatii cu caracter flexibil, polifunctional. Pe amplasamentul de mai sus, avand un regim de inaltime de S+P+1+(eventual mansarda) se va proiecta o constructie cu urmatoarele functiuni: - Hol acces, punct informare(paza), grupuri sanitare. - Sala multifunctionala pentru intalniri, receptii, conferinte etc. - Spatii expunere interior - exterior. - Spatii informare digitala. - “celula de lucru”, un loc de manifestare pentru un artist avangardist - CAFFE BAR cca. 30 de locuri. - Spatii administrative. Dimensionarea acestor functiuni se va face de catre fiecare student, tinand cont de domeniul artistic propus. In exterior, se vor amenaja parcari libere pentru cca.15 autoturisme si 2 autocare. Sistemul constructiv va tine cont de tehnicile si materialele utilizate, dorinduse evidentierea clara a acestuia in plansele desenate. Pentru buna intelegere a sistemului constructive sunt admise orice fel de detalii care sa evidentieze elementele structurale.

Intocmit: Conf. dr. arh. Octavian Iliescu Drd. Arh. Andrei Atanasiu 29

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

30

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Iulia Stanciu

Tema:

grupa 36A

MEMORIAL BRÂNCOVEANU

CONTEXT Terenul propus pentru studiu se aflã în cadrul ansamblului brâncovenesc din comuna Mogoºoia, o parte a Centrului de Culturã Palatele Brâncoveneºti la Porþile Bucureºtiului. Ansamblul, cu o desfãºurare originarã de 36ha, s-a reconturat în decursul ultimilor 15 ani prin redobândirea în administrare ºi a proprietãþilor din jurul incintei care cuprinde Palatul, Cuhnia, Gheþãria si Casa de Creaþie. Aceste proprietãþi recâºtigate sunt grupate în principal în douã zone, pe ambele la origine aflâdu-se o amenajare de tip parc englezesc. Prima arie, la est de incintã, pe care se fãcea odinioarã accesul spre palat dinspre Bucureºti, a fost mai putin afectatã de distugerea în timp ºi pãstreazã în mare mãsurã compoziþia parcului. Cea de-a doua arie, la vest de incintã, a fost total distrusã în perioada comunistã ºi deviatã de la funcþiunea originarã, folositã fiind de localnici accidental pentru agriculturã. Impresia generalã pe care o lasã la o primã vedere fiind de abandon ºi ruinã, de nedeterminat, neatribuit. Trecerea timpului a facut ca acest spaþiu vag sã devinã totodatã un straniu cimitir al vestigiilor istoriei, într-o echivalentã neglijenþã, pe el fiind aruncate întâi ultimele elemente recuperate din cel mai mare ansamblul brâncovenesc, demolata Mãnãstire Vãcãreºti, ºi apoi statuile lui Lenin si Petru Groza. Straniu, vag, neconturat, aceast loc are prin urmare ºi cel mai mare potenþial de intervenþie. Aici vi se propune tema de studiu MEMORIAL BRÂNCOVEANU, un spaþiu al aducerii aminte.

DATE DE TEMà În cadrul desfãºurãrii studiului vi se cere ca în urma analizei parcursului istoric, de la parcul englezesc pânã în ziua de astãzi, analizei sitului în sine ºi a conexunilor existente cu restul ansamblului, sã rãspunde ºi temei cadru, faþã de care sã va contura ºi o structurare proprie într-o compoziþie care sã cuprindã întreaga arie, urmând ca apoi sã detalia ºi la scara 1/100 o parte 31

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

care se va stabili la corecturile de atelier. Într-o succesiune de spaþii interioare ºi exterioare este obligatoriu sã se regãseascã urmãtoarele: -

Zonã acces, informare Zonã expoziþie Spaþiu conferinþe - proiectii cca 75 locuri Cafeteria Librãrie Grupuri sanitare Parcaj pentru 15-20 autoturisme

Suprafaþa construitã desfãºuratã se va încadra între 400 si 500mp, pe un regim de înãlþime recomandat subsol, parter si maxim 2 etaje, într-un sistem constructiv la alegere, în conncordantã cu soluþia de arhitecturã propusã.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE FAÞÃ DE TEMA CADRU - Fundamentarea teoreticã ºi argumentaþia culturalã asupra demersului final. - Abilitatea diferenþerii între tema de memorial cea de muzeu-expoziþie. - Abilitatea amplasãrii în contextul unui ansamblu monument istoric.

PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FAÞÃ DE TEMA CADRU - Plan de situaþie al întregii zone studiate, sc. 1/1000-1/2000, pe care se va defini soluþia generalã - Minim 2 perspective exterioare reprezentative - Argumentaþie scrisa, text, 1 pg format A4

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

32

ANUL III

33

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

34

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier conf. dr. arh. Alexandru Andries Tema:

grupa 31B

CENTRU MULTIFUNCTIONAL "CASTEL FILM"

AMPLASAMENT Pe un teren proprietate a firmei Castel Film, situat intre Bucuresti si Ploiesiti, in zona satului Izvorani - unde se afla de altfel si studiourile Castel Film - se propune studierea unui mic complex, alcatuit dintr-un centru multifunctional si o zona de cazare aferenta centrului respectiv : aceste doua obiecte de arhitectura alcatuiesc temele celor doua proiecte de atelier si vor fi notate separat, dar vor trebui sa functioneze ca un tot unitar din toate punctele de vedere. De aceea, studiul va avea trei etape ; in prima etapa se va studia amplasamentul si se va face o propunere pentru intreg ansamblul, in etapa a doua se va studia centrul multifunctional si in etapa a treia se va studia zona de cazare.

DATE DE TEMA Aceasta dotare are in vedere nevoia de comunicare intre diversi cineasti de talie mondiala care vin sa lucreze la Castel Film si cei interesati de un astfel de schimb de experienta - in principal, studenti si cadre didactice de la UNATC, dar si alte personalitati din domeniu (neexistind restrictii din acest punct de vedere) Obiectul de arhitectura urmeaza sa se incadreze in coordonatele temei-cadru valabile pentru intreg anul III de studiu, si are urmatoarele particularitati : - o sala de proiectie de aproximativ 40 de locuri, dotata cu o cabina tehnica proprie. - un hol de acces si un spatiu generos de articulare, acesta din urma putind fi folosit in diverse moduri [ discutii, expozitii foto, etc. ] - o zona de bar-bufet si grupurile sanitare necesare. - citeva ateliere de experimentare si mici proiecte audio/video- 6 camere de maximum 20 mp. - asezate la nivelul superior, in comunicare directa cu un hol de etaj [ care poate sa contina si un mic bar-bufet ] si grupurile sanitare necesare. - in functie de solutia propusa, pot exista terase si alte diverse spatii si functiuni proprii fiecarui proiect, cu conditia respectarii temei-cadru.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU Prezentarea proiectelor va contine piesele obligatorii le nivelul intregului an si orice alte piese stabilite la atelier in functie de diversele propuneri.

Intocmit Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES 35

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

36

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier conf.dr.arh. Silvia Costescu

Tema nr.1 :

grupa 32B

BIBLIOTECA MULTIMEDIA

AMPLASAMENT Amplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13 Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflandu-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral Urban Bucuresti). Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (Casa Stiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in acelasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX - inceput de sec. XX. Ca repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casa poporului, Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru"

DATE DE TEMA Pe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unei mediateci, cu regim de inaltime D+P+1. Ca functiuni, putem identifica : receptie cu punct de informatii , garderoba; foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in afara orarului mediatecii); sala de expozitie ; sala de conferinte ; sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ; sala de imprimare fisiere ; zona arhivare, servere ; zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ; mic magazin media ; Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati.

37

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI: Rezolvarea contextului de implant urban in zona. Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identificarea unor concepte dedicate locului.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE: - Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul acestuia; - Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de rezolvare tehnica a acestora;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU - plan de incadrare in zona 1/2000 ; - 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

38

ANUL III

39

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

40

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier : prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

Tema

grupa 33B

ECO-PARK SNAGOV - Club ºi pensiune pentru o asociaþie a voluntarilor ecologiºti O arhitecturã regenerativã va construi aºezãri sociale care pot fi locuite diferit. [...] Pentru a participa la constelaþiile locale de idei, o arhitecturã regenerativã va trebui sã ia parte la istoria tectonicã a unui loc. [...] Mai curând decât sã construiascã obiecte, producãtorii unei arhitecturi regenerative vor participa la construcþia unor procese integrate culturale ºi ecologice. (Steven A. Moore, “Technology, Place and Nonmodern Regionalism,” în Vincent B. Canizaro, ed., Architectural Regionalism - Collected Writings on Place, Identity, Modernity, and Tradition, New York: Princeton Architectural Press, 2005, pp 441-442)

ARGUMENT În contextul intensificãrii miºcãrilor civice ecologiste care promoveazã dezvoltarea durabilã în diferite eco-sisteme (precum Asociaþia “Salvaþi Dunãrea ºi Delta,” sprijinitã de Academia Caþavencu), cele douã teme de atelier vizeazã un amplasament comun situat în zona lacului Snagov ºi propun dezvoltarea unui mod de cazare alternativ de tip pensiune ºi, respectiv, un club, în cadrul unei staþiuni experimentale mai mari pentru voluntarii ºi simpatizanþii implicaþi în diverse acþiuni ecologice. Obiectivele staþiunii sunt legate de observarea ºi protejarea vieþuitoarelor, inventarierea speciilor, acþiuni pro-diversitate biologicã, ºi alte activitãþi specifice legate de ecosistem, educaþia ºi sensibilizarea ecologicã a populaþiei, promovarea agrementului ecologic, dezvoltarea eco-turismului etc. Deºi sunt constituite ca teme de atelier distincte, clubul si pensiunea trebuie sã alcãtuiascã un ansamblu arhitectural integrat, relaþionându-se reciproc pe teren. Se recomandã ca cele douã pãrþi ale terenului aflate de o parte ºi de alta a canalului sã fie articulate printr-o structurã de lemn sau metalicã de tip pod sau pod locuit.

41

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III AMPLASAMENT Aflat la 35 km de Bucureºti pe ºoseaua DN 1 ºi la 2km de nodul “km 24” al autostrãzii Bucureºti-Braºov, situl este un teren neconstruit care se desfãºoarã tangent la limita administrativã dintre comunele Ghermãnesti ºi Snagov, de o parte ºi de alta a unui canal al lacului Snagov. Accesul principal cãtre sit se realizeazã la nord, din DJ 101B (Snagov), iar cel secundar, la sud, din drumul de exploatare 354 (Ghermãneºti). Zona alocatã proiectului traverseazã canalul cu lãþimea de 20 m ºi este delimitatã dreptunghiular (180 / 100 m pe direcþia N-S). Situl are o declivitate de aproximativ 15% în zona malurilor, respectiv 5 m diferenþa de nivel între zona cea mai înaltã a terenului ºi oglinda de apã.

DATE GENERALE DE TEMÃ Clubul si pensiunea, imaginate prin compunerea a douã sau mai multe volume, cu un regim de înãlþime P sau P+1, vor constitui exerciþii de experimentare a unor concepte ecologice constructive, urmãrindu-se integrarea în context a unei compoziþii volumetrice cu o expresie esteticã specificã, valorificând materiale primare (lemn, stuf, pãmânt, piatrã, cãrãmidã, tablã, textile, etc.) ºi tehnici de construcþie contemporane. Conformarea ºi amplasarea volumelor va þine cont de particularitãþile climatice ale zonei, propunând un comportament echilibrat cu privire la condiþiile de confort termic ale spaþiilor interioare, resursele materiale folosite ºi posibilitãþile de întreþinere. Constituind un model experimental de dezvoltare turisticã ecologicã, exerciþiile vor pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale “arhitecturii sãrace” / low-tech care foloseºte energia înmagazinatã în regim pasiv, potrivit configuraþiilor “inteligente” bazate pe principiile fizicii construcþiilor, mai mult decât pe sistemele active ale instalaþiilor sau dispozitivelor hightech. Se va lua de asemenea în considerare realizarea construcþiei cu materiale, tehnici ºi resurse locale minime.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI Exerciþiul are un caracter explorativ cu privire la posibilitãþile de trasformare a unor cerinþe programatice ºi tehnice într-o realitate construitã, pornind de la interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura care rãspunde inteligent mediului în condiþii mai puþin favorizate economic, pentru a rãspunde unui context particular, cu o identitate puternicã.

AN UNIVERSITAR 2008-2009 CLUBUL DATE DE TEMÃ Clubul ECO-PARK SNAGOV este un loc destinat adunãrii periodice a membrilor asociaþiei voluntarilor ecologiºti ºi a celor care îi viziteazã. Alcãtuit pavilionar sau monobloc, pe parter sau parter ºi etaj, acesta va adãposti urmãtoarele funcþiuni: - un hol de recepþie (aprox 50 mp) în legãturã cu un birou de primire ºi informaþii - grup sanitar organizat pe sexe - o salã multifuncþionalã pentru aprox. 80 persoane (100 mp) - spaþii expoziþionale în legãturã cu holul de recepþie - spaþii de depozitare pentru elemente de mobilier - trei sãli pentru activitãþi de grup: pregãtire specificã a activitãþilor, educaþie, pregãtire a materialelor informative ºi multimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare) - un atelier pentru activitãþi specifice de întreþinere a clãdirilor ºi a instalaþiilor pasive, cu rol educativ în prezentarea tehnicilor de construcþie folosite (aprox. 60 mp) - cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, în legãturã cu holul de recepþie ºi cu o terasã exterioarã, dotatã cu un oficiu pentru preparãri minimale - spaþii anexã care pot fi folosite în conjuncþie cu zonele exterioare destinate campãrii (vestiar cu duºuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de materiale pentru întreþinerea zonelor verzi, etc.) La intrarea pe amplasament se vor prevedea 10-12 spaþii de parcare, în acelaºi ansamblu cu parcajul destinat pensiunii, legãtura cu clãdirile asigurându-se prin alei protejate de copertine ºi pergole.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FAÞÃ DE TEMA CADRU - mapã cu planºe A4 de studiu documentar a principiilor de folosire a energiei pasive, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul de club. Acestea vor conþine schiþe sugestive de mânã ºi texte explicative. Nu se vor accepta cópii xerox. - scheme ºi diagrame de idei arhitecturale, precedente, analizã ºi interpretare a condiþiilor sitului (însorire, topografie, influenþe climatice, priveliºti, etc.) ºi a principiilor / sistemelor pasive folosite, însoþite de scurte texte explicative. - o perspectivã exterioarã

Întocmit, asist. dr. arh. Cosmin Caciuc

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

42

ANUL III

43

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

44

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Tema:

grupa 34B

CENTRU ARHEOLOGIC - BABADAG CENTRU CONFERINTE, REUNIUNI SI WORKSHOP

AMPLASAMENT Situl propus se afla în localitatea Babadag în preajma vestigiilor arheologice ale cetãþii. Perimetrul exact al terenului si reglementarile urbanistice vor fi cunoscute in urma unei deplasãri de documentare care va avea loc la inceputul semestrului. In anexele la temã sunt date cateva imagini generale precum ºi vederi ale cetaþii Enisala.

DATE DE TEMÃ Litoralul ºi mare parte a teritoriului Dobrogei sunt extrem de bogate în vestigii ale culturilor care s-au dezvoltat în acest perimetru: greacã, romanã, otomanã, etc. Centrul este destinat atât specialiºtilor care lucreazã pe ºantierul arheologic, invitaþilor la diferite manifestãri organizate periodic cât ºi vizitatorilor ºantierului ºi muzeului sau turiºtilor ce fac excursii în zonã. Se propune studiul unui ansamblu format în principal din douã funcþiuni majore: - centrul de studii arheologice - dotare hotelierã în regim permanent Pentru ca proiectele sã fie cât mai adecvate sitului propus (caracterul natural ºi cultural local), considerãm oportunã studierea celor douã teme în ansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului relief, ruine, planþaþii, ºi accese urmând a fi obþinute la faþã locului într-o deplasare de studii de 2 zile înainte de începerea proiectului. Astfel centrul de studii se compune din: spaþii de acces ºi recepþie o salã de reuniuni, conferinþe, întâlniri cu o capacitate de 75 de locuri trei sãli destinate trainingului ºi workshop-urilor cu capacitãþi de cca. 20 locuri

45

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

un spaþiu expoziþional închis servind ºi ca foyer al sãlii o terasã belvedere pe care sã funcþioneze ºi o cafeterie un traseu arheologic care sã integreze în spaþii închise ºi deschise, vestigiile de arhitecturã din preajma cetãþii. funcþiuni anexã. Accesul carosabil va avea un parcaj de max 10 autoturisme pentru vizitatori. Regimul de înãlþime, este în principal, pe parter fãrã a exclude supante in spaþiile importante precum ºi un eventual etaj parþial Sistemul constructiv ºi materialele propuse sunt la alegere.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI - cunoaºterea ºi asimilarea de cãtre studenþii arhitecþi a numeroaselor valori culturale rãspândite pe tot întinsul þãrii. - realizarea unui ansamblu funcþional integrat, adaptat reliefului ºi condiþiilor naturale locale. - armonizarea arhitecturii propuse, a tehnicilor ºi materialelor de construcþie, ale arealului cultural al Dobrogei, fãrã a ignora caracterul modern al arhitecturii.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE - înscrierea soluþiei în mediu ºi in contextul ºantierului arheologic; - alegerea sistemului constructiv adaptat sitului;

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU Se vor preda la atelier dupa 2 sãptãmâni de la începerea studiului ºi se vor adãuga la predarea finalã. - planºa A3 de documentare, notatã la atelier, cu sinteza analizei sitului ºi argumenþia soluþiei propuse în scheme comentate pentru ambele funcþiuni - o macheta a întregului sit cu o propunere volumetricã a cazãrii si amenajarilor aferente- sc. 1:200

Intocmit: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc sef de lucrãri dr. arh. Haytham Zeki asist. drd. arh. Andra Panait prep. drd. arh. Emil Ivãnescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

46

ANUL III

47

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

48

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. dr. arh. Anca MITRACHE

Tema :

grupa 35B

CLUB DE DANS

ARGUMENT Un spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este o arta care incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice publicul, sa dinamizeze, sa se deschida. Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata cu scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face accesibil publicului larg. Ministerul Culturii a demarat in ultimii ani un program de promovare a jocurilor sportive si dansului in randurile tineretului, care sa creeze premizele unui sistem de accesibilitate mult mai facila a acestora pentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la necesitatea unui studiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema integrarii constructiei intr-un sit central, istoric, in vecinatatea unei zone cu calitati speciale, cu valoare ambientala pentru Bucuresti Conceptul: spatiu de creatie spatiu de interactiune a performerilor dansului spatiu de studiu succesiunea evenimentelor ºi rolul lor în procesul de interacþiune om | eveniment | spaþiu. Scopul: descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte restranse si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi; adoptarea de cãtre individ a unui comportament interactiv ºi a unei dispoziþii de reacþie spontanã la experienþele propuse; participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans. Strategia: Scoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionistilor prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posibilitatea de documentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de creatie cat si publicului - prin organizarea de spectacole, de dialoguri interactive, cursuri pentru initiere in dans. 49

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Modele: Laban Centre for Movement and Dance - Herzog&deMeuron Dancing School for the Laban Centre - Miralles&Tagliabue Center for Contemporary Arts and Music Conservatory - Eisenman Studio Addition for Cranbrook Academy of Art - Rafael Moneo Le Fresnov Art School - Bernard Tschumi

AMPLASAMENT zona centrala a Bucurestiului - scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temisana si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma patrata (pe str. Luigi Cazzavilan nr. 26-28) cu o suprafata de aprox. 1100 mp, care poate deveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleu de activitati.

DATE DE TEMA In conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni: Hol receptie/asteptare - vanzare carte/periodice cca 130 mp 2 Sali de studiu - pentru max 25 pers fiecare cca 80 mp Sala multifunctionala - pentru cca 25 - 30 pers cca 80 mp Sala studiu pentru copii cca 50 mp Bar bufet max 15 locuri Anexe / wc 3 Birouri si spatii de serviciu cca 45 mp Amenajari de exterior ce vor cuprinde spatii acoperite sau descoperite in functie de fiecare propunere in parte.

Intocmit Conf.dr.arh. Anca Mitrache Prep. drd. arh. Carmen Dutescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

50

ANUL III

51

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

52

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 ATELIER Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Tema:

grupa 36B

SPATIU MULTIFUNCTIONAL SI LAPIDARIUM

AMPLASAMENT Terenul propus se afla amplasat in comuna Mogosoaia in vecinatatea Palatului Mogosoaia.

DATE DE TEMA : Constructia va cuprinde urmatoarele spatii: - spatiu de acces cu punct de informare; - zona de discutii si asteptare 50mp; - sala multifunctionala (pentru intruniri, proiectii, spectacole, etc.) avand o capacitate de 80 de locuri cu posibilitate de compartimentare - bar bufet dispunand de un mic oficiu - grupuri sanitare - spatii destinate activitatilor expozitionale 100mp - birouri administrative - spatii anexe (tehnice si de intretinere) Constructia va fi completata cu terase acoperite si descoperite. Se va realiza un parcaj descoperit pentru 50 autoturisme. Se va amenaja zona de parcare, precum si terenul ramas liber (alei pietonale, mobilier urban, spatii verzi etc.) Sistemul constructiv este la alegere.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI: Tema propusa are in vedere realizarea unui punct de interes ce se inscrie in caracterul mai larg de loisir caracteristic pentru zona studiului cu valoare istorica.

Intocmit, Prof.dr.arh.Adrian Spirescu Lector arh. Mihaela Pelteacu Prep.arh. Andrei Lakatos Prep.arh. Ana Maria Crisan 53

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 32

93.00

A

94.00 38 40

H200

97.00

49

96.50

M

H199

H198

96.00

50

33

94.50

93.50 Sopron

95.50

mag. metal H196

124

A

A 38

A

2

97.53

111

44

96.15

Zid de be to

tris cu pie Alee

re m al

Ghetarie Sc. 129.15 mp

94.50

91.83

Zid de caramida

48

53

Terasa

n ap a ra

1

43 45

47

45

52 A s

94.00

97.34

A 46

Magazie Sc. 7.20 mp

Rz. apa

Terasa

81

72

96.00 e Ale

cader

70

sprijin

Ale

64

Casa creatie Sc. 857.37 mp

103

102

se re

99 se re

136

168

Ter

148

PD

96 asa

96.93

96.00 144

ton din be

IA

195

174

A

96.50

As

175

A

95.50

96.50

Module comp

178

95.00

de

ca ra

95.50

UM

VE CH I

DE A

CC E

S (p i et ris

mid a

136

94.37

192

182

95.24

94.50 F

179

cu

94.50

Ale e

91.83

179

95.00

pie tr

191

94.50

94.20

93.50

144 45

93.84 94.00

92.79 15

93.50 205

ST R.

is

PD

D ru

F

PD 179

PD

m

de

a cc

es cu

93.00

pie tris

VA LE A

PA RC UL UI

219

PLAN SITUATIE Sc.1 : 1000 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

94.53

94.00

182

PD

H000

H000

)

95.50

PD

94.50

L EA

169

DR

H000

PD Z id

166

95.78

95.00

H000

F

173 Depozit

94.00

95.50 Gradina de legume

Sc. 77.79 mp

45

96.00

H000

187

144

144

45

96.00

94.89 95.00

96.00

H000

Centrala termica

WC

176

De cu pietris

95.00

198

Sc. 202.88 mp

177

171

96.25

St pomp A Rz apa

95.50 H000

26

A A

As

Post trafo

97.00

PD

107

96.00

197

A

144 20

19

95.62

Rz apa Rz apa

146

metalica

16

66

147

161

201

194

69

e

Sera erita neacop

202

170

96.41

196

Asse r

96.50 145

172 106

98

73 9

As

165 mag.

PD

68

149

45

95

Parc

67

se re

150

151

mag. lemn

H000

97.00

160

158

162

n ag . lem

164

169

24

101

100

95

2

m

104

105B

Biserica Sc. 180.50mp

163

167

97.21

108 76

74

ale e d

Gradina de legume

159

157

96.99

Bs

Zid de

D ebar

SOA

65

a r a s T e

25

151

96.53

140

144

156

166 Parc

2

Alee

i Birour

As

As

PD

Bs

63

Terasa

A 154

H000

71

139

ita Rasadn

3.12 mp Sc. 66

Drum

Terasa 80 mp 3. Sc. 12

0 mp Sc. 312.5

143

Parc

152

96.50

136

137

I

Parc

97.12

150 Alee

155

pie tris De cu

ar

GO MO UL LAC

61

76

96.50 96.56

Sc. 1024.78 mp

Parc 62

109

(Asfalt) TUAL CES AC DE AC

109

Alee

As B

CULU A PA R

trepte

Trotu

B

1 s

Palat

59

116 DR UM

141

138

mag. lemn

B

Parc

60

87

Parc

96.59

alee

142

H000H000

117

52

U VEAN

VALE

56

ton din be

57

60

109

As

Parc

134

O RANC

21

mp

H000

Turnul portii

cu pie tris 74 Ale e

96.62

H000

125

B A NT IN O NS T DA C S TRA

135

Bs

Platf. beton

97.00

B1

73

Alee

sp rijin Zid de

58

Platforma cu pietris

131

ve rde

S TR .

95.50

96.47

119 3.10 Sc. 10

96.95

93

79

94

95.00

96.85

42

96.44

Sediul Centrului National de Cultura Mogosoaia

132 sp .

127

17

B

74

55

89

90

Re

Platforma de beton (Parcare auto)

sp v

A

mag. 121 lemn

Bazin apa

77

54

126

120

122

115 Parc

86

WC

85

88 92

mag. lemn

PD

80

Sc. 273.98 mp

91

118

40

110

79

112 A

ida ca ram Zid de

84

83

82

78

adata) a, degr ctional

Parc

75

Parc

3

A

B1

97.50 78

97.00

(n efun Sera

125

113 114

41 44

42

42

D. e. pamant

128

Bs

129 Sc. 614.12mp 133 t 130 staur an

A

126

125

42

38 50

127

33

123 129

Alee cu pietris

32

95.00 51

96.56

96.21

97.00

H197

40

54

ANUL III

55

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

56

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Tema cadru :

Proiectul nr. 2 TURISM Numar de credite : 5 | Durata : 7 saptamâni

Amplasament : Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.

Date de temã : Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respecta urmãtoarele prevederi : Complexul turistic va fi conceput pentru 18-20 de locuri de cazare. Se vor admite, acolo unde se justificã prin temã, camere cu un singur pat. Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu duº. Sala de mese va fi dimensionatã pentru circa 40 de locuri ºi va fi deservitã de un spaþiu pentru prepararea micului dejun. Spaþiul aferent administrãrii complexului se va rezolva, în funcþie de specificul fiecãrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus în volumul general al construcþiei. Vor fi prevãzute 10-12 locuri de parcare.

Obiectivele generale ale studiului : * cunoaºterea cerinþelor ºi necesitãþilor programului de cazare turisticã ; * înþelegerea necesitãþii fundamentãrii proiectului pe un concept clar definit, în acord cu datele fundamentale ale contextului ºi programului ; * dobândirea unei experienþe suplimentare pentru exploatarea creativã a potenþialului cultural-expresiv al sitului.

57

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III Criterii de apreciere : * exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faþã de contextul natural ºi cultural al sitului ; * rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcþional ºi spaþialitate interioarã ; * dimensionarea ºi utilizarea corectã a sistemului constructiv ; * calitatea ambianþei spaþiale a unitãþilor de cazare ºi a spaþiilor comune ; * acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.

Redactare : Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-o tehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese : * Plan de situaþie sc. 1:500 * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100 * 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100 * Toate faþadele sc. 1:100 * Macheta obiectului sc. 1:100 Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã a soluþiei (maxim 100 de cuvinte). În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piese desenate.

AN UNIVERSITAR 2008-2009 * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design, Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contribution - Birkhäuser, Basel, 2006 * Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction : Details, Products, Case Studies - Institut für internationale ArchitekturDokumentation, München, 2004 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * * * * * * * *

Bibliografie generalã : * Gianpiero Aloi - Hotel / Motel * Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 * Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitarã ION MINCU * Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II 6000 * Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004 * Cezar Lãzãrescu - Construcþii hoteliere * Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona, 2001 - cota III 3740 * Ernst Neufert - Manualul arhitectului

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

A + U - 418 (2005) Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nouã - febr. 2002) DBZ - 4/2006 Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007, 4/2008 El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 L’architecture d’aujourd’hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280 (1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004) Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian. 2005), 483 (apr. 2006) The Architectural Review - 11/2002, 5/2006

NOTÃ : Proiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiþã sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar ºi un cartu? de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.

58

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

Tema :

grupa 31A

BOUTIQUE-HOTEL ÎN BUCUREªTI

ARGUMENT Tema generalã a unei dotãri turistice de mici dimensiuni este particularizatã în acest an printr-un program inedit, dar de mare actualitate în dinamica actualã a dezvoltãrii Bucureºtiului. Aflat la antipodul hotelurilor standard aparþinând marilor lanþuri internaþionale, un boutique-hotel este definit prin numãrul redus de unitãþi de cazare, prin intimitatea ºi varietatea lor tipologicã, prin exclusivitatea ºi rafinamentul spaþiilor comune (recepþie, restaurant, bar), precum ºi prin serviciile personalizate oferite oaspeþilor. Sejurul într-un astfel de hotel devine un eveniment menit sã surprindã ºi sã impresioneze. Studiul designului interior ºi al multiplelor ambianþe spaþiale ale clãdirii va conduce cãtre definirea unui caracter specific al hotelului. O componentã esenþialã a acestei teme este amplasamentul - central ºi cu un mare numãr de constrângeri urbanistice. Confruntarea cu o astfel de situaþie urbanã impune conturarea unei poziþii coerente ºi sensibile faþã de context.

AMPLASAMENT Terenul este situat pe strada Georges Clemenceau, nr. 11 (în apropierea Ateneului Român) ºi are o suprafaþã de 560 mp.

DATE DE TEMÃ Regimul de înãlþime maxim admis este P+3, cu respectarea alinierii la stradã ºi cu luarea în considerare a corniºelor clãdirilor învecinate. P.O.T. maxim este de 70%. Spaþiile ºi funcþiunile sunt urmãtoarele : * Hol de acces ºi recepþie (inclusiv un birou pentru recepþioner) - circa 100 mp; * 10 camere duble ºi apartamente. Dispunerea, configuraþia ºi accesele la camere se vor realiza în funcþie de scenariul spaþial ºi funcþional al fiecãrui

59

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

student ; * Restaurant cu terasã, dimensionat conform temei cadru. Bucãtãria ºi anexele acesteia vor fi simplificate în raport cu modelul standard al restaurantelor de mare capacitate ; * Bar cu circa 20 de locuri la mese ; * Birou pentru administratorul hotelului ; * Spaþii auxiliare - acces de serviciu, depozitãri, întreþinere, vestiare pentru personal, centralã termicã ºi de ventilaþie ; * Garaj subteran pentru 12 autoturisme ; * Grãdinã rezervatã clienþilor hotelului.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI * Înþelegerea modalitãþilor specifice de inserare a obiectului arhitectural întrun perimetru urban protejat ; * Însuºirea unei experienþe suplimentare în generarea ºi controlul spaþiului, în condiþiile unui volum arhitectural compact ; * Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de interior.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE * Sensibilitatea inserþiei urbane.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FAÞà DE TEMA CADRU * o planºã de sintezã privind caracterul urban al zonei, modul de implantare al hotelului ºi conceptul arhitectural ; * planul, o secþiune ºi desfãºurata pereþilor pentru o unitate de cazare (la alegere), cu precizarea materialelor de finisaj - sc. 1:50 ; * o secþiune-perspectivã prin holul principal de acces - sc. 1:50.

Întocmit, Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Lect. arh. Dragoº Perju Asist. arh. Vladimir Vinea

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

60

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN

Tema:

grupa 32A

MOTEL - PENSIUNE

AMPLASAMENT Pe amplasamentul stabilit prin planul de situatie se propune o locatie de la sud de localitatea Moeciu de jos in zona Pestera in judetul Brasov. Terenul este pe un bot de deal, in panta de aproxinativ 30 grade cu expunere spre Piatra Craiului la vest si Masivul Bucegi la est. Accesul se face din drumul national din pasul Rucar Bran prin Drumul Carelor.

DATE DE TEMA Functiunea de turism este una complexa, cu mare impact asupra publicului si mediului inconjurator. Complexul turistic va fi conceput pentru 3-4 unitati a cite cca 6 locuri cu 3 dormitoare cu un spatiu de zi comun . Ansamblul de celule de cazare (3 -4 bungalouri) va propune o asezare in planul de situatie cu o grija fata de relatia de vecinatate, cu asigurarea unei intimitati fiecarei unitati constructive. Unitatile vor avea in apropiere unul doua locuri de parcare dedicate fiecareia. Bungalourile vor avea o structura simpla, compacta si vor necesita fonduri mici de realizare. Estetic ele vor trebui integrate in sit tinind cont de arhitectura specifica din zona si de perspectivele naturale ale amplasamentului. Se va asigura la fiecare unitate o legatura directa intre living (camera comuna) si terenul adiacent printr-o terasa partial acoperita. Se va pune accentul pe studierea aprofundata a unitatii de cazare care va contine: - un vestibul in zona accesului - 3 camere duble (una matrimoniala) - un living comun cu loc de luat masa in relatie directa cu o mica bucatarie (kitchineta) - Se vor admite, camere cu un singur pat sau paturi suprapuse. - Obligatoriu se va asigura un grup sanitar wc si lavoar si cu dus separat cu acces din vestibul sau aproape de intrare.

61

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

- O terasa partial acoperita spre belvedere - Spatiul aferent administrarii complexului inclusiv un mic magazin alimentar se va realiza la intrarea pe amplasament ca nucleu separat . - Corp de alimentatie publica, adiacent spatiului administrativ, cu Sala de mese deservita de un spatiu de preparare a miculului dejun. - Adiacent va fi prevazuta o parcare, in conditiile temei cadru

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU * plansa analitica - studiu de amplasament si concluzii * Una dintre fatade va fi desenata in mod obligatoriu la mana libera, intr-o tehnica alb-negru, cu umbre construite, anturaj si vegetatie * O perspectiva a unitatii de cazare * Detaliu de travee ( celula de cazare) in care se vor indica materialele de finisaj Sc.:1:20

Intocmit, conf. universitar dr. arh. Bogdan Tofan

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

62

ANUL III

63

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

64

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Prof. dr. arh. Ioan Lucacel

Tema:

grupa 33A

PENSIUNE PIATRA CRAIULUI

AMPLASAMENT: Terenul in panta orientat spre sud rezervat pensiunii va avea o suprafata de 1500 mp.

DATE DE TEMA: Unitatea de cazare va avea regim de inaltime Spartial + P +E-(M). Dotarea propusa rezolvata compact sau pavilionar va avea urmatoarele functiuni majore: Spatii de primire si servirea mesei: - hol receptie - cca. 20 mp - birou administrator - living comun pentru maxim 30 de persoane , incluzind spatiu pentru servirea mesei, discutii, jocuri, TV- cca. 100 mp - terase acoperite si descoperite - bucatarie (inclusiv depozitare)in relatie directa cu livingul, cu posibilitate de autogospodarire - cca. 35 mp - grupuri sanitare minimale pe sexe Cazare: - in camere de 2 paturi (8-10 camere). Fiecare camera va avea o suprafata de cca. 16-18 mp prevazuta cu vestibul, baie (wc+lavabou+dus) si depozitare (dulap). Intretinerea pensiunii va fi asigurata de familia proprietarului cazata intr-o constructie cuprinsa in ansamblu. Spatii tehnice: - centrala termica, hidrofor - cca. 20 mp - spatii depozitare obiecte inventar cca. 20 mp Structura constructiei va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn, caramida, piatra naturala), iar rezolvarea acoperisului va fi obligatoriu in sarpanta. 65

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE: - calitatea spatiilor interioare si a imaginii exterioare a constructiei propuse in relatie cu contextul natural existent. - rezolvarea corecta a functiunilor

PLANSE DESENATE, SUPLIMENTAR FATA DE TEMA CADRU - plan ansamblu sc. 1/1000 - 2 celule de cazare sc. 1/50 - 1-2 perspective interioare sau exterioare

Intocmit, Prof. dr. arh. Ioan Lucacel Lector. dr. arh. Maria Enache Lector drd. arh. Melania Dulamea Asist. drd. Arh. Cristian Cocioba

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

66

ANUL III

67

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

68

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier prof.dr.arh. Anca Oþoiu

Tema:

grupa 34A

TURISM - CENTRU DE STUDII TEMATICE

AMPLASAMENT În vecinãtatea acestei zone se va situa complexul multifuncþional propus, astfel încât acesta sã deserveascã spaþiile monahale, dar sã poatã funcþiona ºi independent, în anumite ocazii. Zona de studiu se aflã în parcul Plumbuita, parc de referinþã al Bucureºtiului, pe malul lacului cu acelaºi nume, în apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfârºitul secolului al XVI-lea, este un reper semnificativ în peisajul istoric ºi cultural al Bucureºtiului, de numele lui fiind legate apariþia primei tiparniþe din Bucureºti dar ºi o colecþie de cãrþi vechi, cu titluri de peste 500 de ani, precum ºi unele episoade de referinþã din istoria Þãrii Româneºti. Complexul este constituit din bisericã, turnul clopotniþã, chiliile cãlugãrilor ºi casa domneascã, momentan transformatã în muzeu ºi adãposteºte în prezent sediul Academiei de Picturã Religioasã ºi Patrimoniu. În vecinãtatea, acestei zone se va situa centrul multifuncþional propus, astfel încât acesta sã deserveascã spaþiile monahale, dar sã poatã funcþiona ºi independent. Se va urmãri o abordare holisticã a ansamblulu, care sã urmãreascã fie o soluþie pavilionarã, integratã în peisaj, fie una compactã, integratã în panta terenului.

DATE DE TEMA 1. Cazarea: Cazarea se va face in camere de 1 ºi 2 paturi. Distribuþia locurilor se va face astfel: 60% în camere de 2 paturi: 12 persoane ºi 40% în camere de 1 pat: 8 persoane. Modulul de cazare va cuprinde camera de pensiune, vestibul de acces cu dulap înzidit ºi grup sanitar ºi va avea o arie totalã de 30,00 mp. 2. Unitate de servicii cazare: Va conþine spaþiile specializate pentru întreþinerea spaþiilor de cazare ºi va fi compusã din camerã îngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal (3,00 mp), sas de acces (3,00 mp) ºi spaþii de servicii compuse din- rufe curate, rufe murdare, gunoi ºi materiale curaþenie (câte 2,00 mp/ fiecare categorie).

69

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III 3. Acces: Va conþine spaþiile de primire ºi distribuþiea fluxurilor dimensionate corespunzãtor ºi va cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepþie (10,00 mp), birou administraþie (10,00 mp), camerã de bagaje (6,00 mp), hol-zonã de aºteptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaþii de legãturã cu circulaþiile orizontale ºi verticale care deservesc cazarea. 4. Alimentaþie publicã: Restaurant, cu salon de mic dejun inclus ºi o terasã pentru 20 de locuri. Bar de zi pentru 10 persoane, poziþionat în legãturã cu holul de acces ºi cu restaurantul, cu oficiu minimal ºi depozit de bãuturi. Bucãtãrie minimalã (1,00 mp/persoanã) care va conþine oficiu, zonã spãlãtoare, zonã de preparare, depozitãri pãstrând circuitul curat murdar impus de normele sanitare (depozitare curentã, bar bãuturi, dulap frigorific), vestiar ºi grup sanitar pentru personal. 5. Spaþiu tip club/spaþiu comun de zi , relaþionate cu spaþiile publice ºi exteriorul ( 50,00 mp) 6. Spaþii tehnice: Spãlãtorie ºi uscãtorie (12,00 mp), depozitare generalã (20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaþii depozitare, tablou electric etc. (15,00 mp), curte de serviciu. 7. Locuinþa administratorului (2 adulþi + 2 angajaþi), formatã din 2 apartamente formate din camerã de locuit, camerã de zi simplã, hol de acces ºi baie, integrate în spaþiul de cazare.

AN UNIVERSITAR 2008-2009

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE * Rãspunsul contemporan la dificultãþile proiectului * Originalitatea ºi pertinenþa conceptului * Expresivitatea plastic-volumetricã

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU: - pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schiþe, crochiuri ºi observaþii scrise privind caracterul sitului, concluzii ºi justificarea conceptului. - mapã de documentare tematicã (minim 5 exemple contemporane) - text - 250 de caractere ºi schiþe descriptive cu explicarea conceptului -. 3-4 perspective interioare/exterioare care sã susþinã discursul abordat -. detaliu unitate de cazare (planuri, secþiuni, desfãºurãri) sc. 1/50 -. 3-4 detalii constructive ale soluþiei adoptate sc. 1/10, 1/20

Întocmit, Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea Prep. drd. arh. Alexandru Criºan

8. Spaþii de parcare pentru autoturisme si un autocar. Circulaþiile orizontale ºi verticale se vor dimensiona conform normelor ºi vor fi gandite astfel încât sã poatã deservi ºi persoanele cu dizabilitãþi locomotorii. Regimul de înãlþime se va lãsa la aprecierea studentului, þinând cont de caracterul locului, dar nu va depãºi S+P+1+M. Structura de rezistenþã va fi adaptatã funcþiunilor ºi materialelor ce urmeazã a fi folosite, precum ºi considerentelor spaþio-volumetrice urmãrite. Materialele de construcþie ºi finisaj se vor subordona demersului conceptual general, dictat de particularitãþile sitului. Echiparea edilitarã apermite racordarea la reþelele de apã, canalizare, energie electricã, gaze naturale, telefonie, radio-TV ºi internet.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

70

ANUL III

71

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

72

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu Tema:

grupa 35A

PENSIUNE TURISTICA LA PREDELUT (BRAN)

AMPLASAMENT Terenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata de aproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de o servitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentru zona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intro usoara panta ii deschide perspective atat catre muntii Bucegi cat sis pre intreaga vale locuita. Tradita turistica a locului si tipologiile arhitecturii vernaculare prezente atat prin materialele de constructie naturale cat si prin formele traditionale, contribuie la valoarea locului. Prin mutatiile populatiei dinspre oras catre rural, zona capata noi valente culturale.

DATE DE TEMA Dotarea propusa va fi o pensiune turistica rurala cu un confort sporit, conform normativelor in vigoare (normativele vor fi puse la dispozitia studentilor la prezentarea temei). Functiunile majore sunt: Spatii de cazare in camere cu 1-2 paturi, fiecare unitate fiind mobilata cu vestibul, spatiu depozitare, grup sanitar. Spatiul de luat masa pentru oaspetii pensiunii si inca 20 de locuri suplimentare. Parcaj auto si acces parcaj pentru aprovizionare. Spatiu relaxare cca. 100mp pentru lectura, loc de joaca pentru copii, hobby etc. Birou administrator, acesta avand locuinta in imediata apropiere a sitului. Dependinte: bucatarie cu depozitari si acces de serviciu, spatii tehnice si de menaj, grupuri sanitare pe sexe pentru public. Completarea acestor functiuni se poate face de fiecare student prin indrumarea la atelier cu dotari care sa se regaseasca in normativul pensiunilor rurale. Regimul de inaltime este S+P+E+M, subsolul sau demisolul fiind partial. Sistemul constructiv va tine cont de tehnicile si materialele utilizate iar imaginea trebuie sa tina cont de caracteristicile sitului. Pentru buna intelegere a sistemului constructive sunt admise oricefel de detalii care sa evidentieze elementele structurale.

Intocmit, Conf. dr. arh. Octavian Iliescu Drd. Arh. Andrei Atanasiu 73

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

74

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. Dr. Arh. Iulia Stanciu

Tema:

grupa 36A

CAZARE PENTRU TINERI

AMPLASAMENT În zona centrului Bucureºtiului, într-o zonã reglementatã de Planul Urbanistic pentru Zone Protejate, în ZP22, pe strada Mântulesa, într-un pateu cu o structurã constructivã neconturatã la ora actualã, vi se propune un proiect pentru un centru-cazare pentru tineret. Centrul are funcþiunea principalã de cazare temporarã, este destinat tinerilor care fie viziteazã Bucureºtiul, fie sunt doar în trecere prin oraº, dar are ºi funcþiuni complementare menite sa animeze zona în care este amplasat, adresându-se ºi locuitorilor cartierului.

DATE DE TEMÃ Centrul va cuprinde: - Recepþie. Spaþiu primire ºi înregistrare - Camere de cazare pentru 1-2-3pers - cca 20 locuri. Din totalul locurilor de cazare, în funcþie de soluþia adoptatã, un procent de cca 30% se vor rezolva în camere de 2 pers cu baie proprie, celelalte fiind cu grupurile sanitare la comun (sistem hostel). - Spaþiu destinat alimentaþiei publice cu o capacitate de cca 40 persoane, în care dimineaþa sã se poatã servi micul dejun pentru cei cazati (self-service), iar pe parcursul zilei sã poatã funcþiona în regim de restaurant, adresat ºi publicului din exterior. Sala de mese se va afla în legaturã cu un bar-cafenea pentru 10-15 persoane. Spaþiile interioare vor fi deservite de spaþii anexe (aprovizionare, depozitare, preparare, bucãtãrie, vestiare, grupuri sanitare public) dimensionate corespunzãtor ºi vor fi completate cu terase acoperite ºi descoperite, în funcþie de soluþia fiecãrui proiect în parte. Bucãtãria poate fi ºi deschisã cãtre spaþiul de servire. - Spaþiu polivalent (discuþii, internet, tv) aflat în legaturã cu zona de cazare. - Spaþiu de administraþie. Complexul va fi gestionat în regim familial, de un administrator ºi familia acestuia, cãrora li se va asigura o locuinþã cu 3 camere, bucãtãrie, baie ºi grup sanitar. 75

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

- Spaþii tehince anexe: centralã termicã, cetralã de ventilaþie, hidrofor, etc. - 10-12 autoturisme în incintã, subteran sau suprateran. In acord cu prevederile ZP22, se vor respecta indicii urbanistici, POT 65%, CUT max =2, pe un regim de înãlþime recomandat subsol, parter si max 3 etaje, într-un sistem constructiv la alegere, în concordantã cu soluþia de arhitecturã propusã.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE FAÞÃ DE TEMA CADRU - Abilitatea amplasãrii într-un contextul unei zone protejate.

PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FAÞÃ DE TEMA CADRU - Macheta de studiu a zonei, care sa cuprindã ambele fronturi ale strãzilor Mântuleasa, Paleologu, Negustori, sc. 1/200 - Minim 2 perspective exterioare reprezentative

Întocmit Conf dr. arh. Iulia Stanciu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

76

ANUL III

77

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

78

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier conf. dr. arh. Alexandru Andries

Tema:

grupa31B

PENSIUNEA “CASTEL FILM”

AMPLASAMENT Pe un teren proprietate a firmei Castel Film, situat intre Bucuresti si Ploiesiti, in zona satului Izvorani - unde se afla de altfel si studiourile Castel Film - se propune studierea unui mic complex, alcatuit dintr-un centru multifunctional si o zona de cazare aferenta centrului respectiv : aceste doua obiecte de arhitectura alcatuiesc temele celor doua proiecte de atelier si vor fi notate separat, dar vor trebui sa functioneze ca un tot unitar din toate punctele de vedere. De aceea, studiul va avea trei etape ; in prima etapa se va studia amplasamentul si se va face o propunere pentru intreg ansamblul, in etapa a doua se va studia centrul multifunctional si in etapa a treia se va studia zona de cazare.

DATE DE TEMA Este o dotare de cazare care urmeaza sa satisfaca necesitatile din perioada utilizarii intensive a Centrului Multifunctional “Castel Film” sau diverse necesitati speciale aparut ein procesul de productie propriuzis al studiourilor. Obiectul de arhitectura urmeaza sa se incadreze in coordonatele temeicadru valabile pentru intreg anul III de studiu, si are urmatoarele particularitati : - cazarea se va rezolva diferentiat - vor exista camere de 2 persoane, dar si camere de 1 persoana si 2 apartamente speciale [ pentru invitatii V.I.P. ] urmind ca raportul dintre camerele de 2 persoane si cele de 1 persoana sa fie in favoarea camerelor de 2 persoane, si sa fie stabilit la atelier, in functie de solutia propusa. - sala de alimentatie publica va fi legata de o terasa exterioara, iar bucataria va fi relativ simpla, urmind ca felurile de mincare speciale sa fie aduse de la bucataria studiourilor. - pensiunea va avea un hol de acces legat de un spatiu de tip camera de zi / salon si un mic bar de zi, un grup sanitar in directa legatura cu spatiile de la parter. - administrarea complexului va fi facuta de un angajat al studiourilor “Castel

79

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Film”, care va avea biroul sau propriu in cadrul pensiunii si o camera cu grup sanitar propriu. - pensiunea va avea spatii proprii de depozitare [ alimente, obiecte inventar, etc. ] si spatiile tehince aferente. PARCAJ E posibila rezolvarea cu un parcaj comun pentru ambele functiuni, dar si cu spatii de parcare separate - in ambele cazuri, e important de retinut ca accesul auto trebuie sa tina cont si de statutul personalitatilor speciale care pot fi invitate, atit la CENTRU MULTIFUNCTIONAL cit si la PENSIUNE.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU Prezentarea proiectelor va contine piesele obligatorii le nivelul intregului an si orice alte piese stabilite la atelier in functie de diversele propuneri.

Intocmit, Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

80

ANUL III

81

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

82

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier conf. dr. arh. Silvia COSTESCU

Tema:

grupa32B

PENSIUNE TURISTICA LA BREAZA

AMPLASAMENT Situl propus pentru aceasta tema se afla in localitatea Breaza, jud. Prahova. Terenul este in panta (conform planului de situatie si ridicarii topografice anexate) si are o suprafata de 2500 mp.

DATE DE TEMA Tema de proiectare face parte din programul turistic / cazare temporara si propune configurarea unei pensiuni ce va include urmatoarele functiuni: Zona de acces ce va include receptie, spatiu asteptare si acces internet, birou administrator si grup sanitar minimal (in relatie directa cu spatiul de servire a mesei si spatiul de petrecere a timpului liber). Spatiul comun de petrecere a timpului liber este o trasatura caracteristica a programului de pensiune, putand include spatii pentru bar, discutii si TV. Acest spatiu se va afla in directa legatura cu un spatiu exterior (terasa, gradina, spatiu de joaca, etc), destinat doar celor cazati in pensiune. Spatiu pentru servirea mesei, dimensionat pentru 25 - 30 de persoane, ce poate fi extins catre exterior printr-o terasa in aer liber. Spatiile tehnice aferente (spatiile de depozitare si cele de preparare a hranei) vor beneficia de un acces de serviciu si vor fi dimensionate corespunzator necesitatilor de tema. Dupa caz, spatiul de alimentatie publica poate beneficia si de un acces separat pentru a putea fi utilizat mai usor si de catre persoane care nu sunt cazate in pensiune. Spatiul de cazare format din minim 8 / maxim 10 unitati, cu doua paturi sau cu pat dublu, vestibul, cu spatii de depozitare si baie (cu cada). Suprafata totala a unitatii de cazare poate varia intre 25 si 30 mp. In relatie directa cu spatiile de cazare se va amplasa camera ingrijitorului, ce va include un grup sanitar minimal, spatiu pentru depozitarea lenjeriei curate si murdare si spatiu pentru depozitarea ustensilelor necesare pentru curatenie. Spatiile anexe vor cuprinde spatii de depozitare, spalator si uscator rufe, camera centrala, vestiar personal. Spatii parcare pentru maxim 10 autovehicule.

Întocmit : conf. dr. arh. Silvia Costescu asist. drd. arh. Adrian Moleavin 83

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

84

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier : prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

Tema :

grupa33B

PENSIUNEA ECO-PARK SNAGOV

AMPLASAMENT Aflat la 35 km de Bucuresti pe soseaua DN 1 si la 2km de nodul "km 24" al autostrazii Bucuresti-Brasov, situl este un teren neconstruit care se desfasoara tangent la limita administrativa dintre comunele Ghermanesti si Snagov, de o parte si de alta a unui canal al lacului Snagov. Accesul principal catre sit se realizeaza la nord, din DJ 101B (Snagov), iar cel secundar, la sud, din drumul de exploatare 354 (Ghermanesti). Zona alocata proiectului traverseaza canalul cu latimea de 20 m si este delimitata dreptunghiular (180 / 100 m pe directia N-S). Situl are o declivitate de aproximativ 15% în zona malurilor, respectiv 5 m diferenta de nivel între zona cea mai înalta a terenului si oglinda de apa.

DATE DE TEMà Pensiunea ECO-PARK SNAGOV prevede spaþii de cazare, recreere ºi alimentaþie publicã pentru o asociaþie a voluntarilor ecologiºti ºi a altor personae interesate de activitãþile acestora. Cazarea se va face în camere cu 2 locuri ºi va fi constituitã în general din camere de 16-18 mp, având un vestibul cu dulap înzidit ºi baie cu duº. Se va urmãri o proporþionare a camerelor care sã încurajeze flexibilitatea în mobilare ºi eventual dispunerea unui pat suplimentar pliant la nevoie. Camerele vor fi prevãzute cu logii sau cu sere care sã respecte principiile de captare pasivã a energiei solare. Ventilarea spaþiilor va fi realizatã natural, tot pe baza principiilor pasive (rãcirea aerului prin canale subterane, inerþia termicã a pereþilor, turnul de vânt, etc.). Culoarele de circulaþie nu vor fi mai înguste de 1,2 m, iar distanþele din colþul cel mai îndepãrtat al unei camere ºi pânã la o ieºire de evacuare nu vor depãºi 15m.

85

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III Blocul de cazare va fi dotat cu un spaþiu pentru întreþinerea zilnicã a camerelor (depozitarea materialelor de curãþenie, depozitarea lenjeriei, etc.) O zonã de primire a oaspeþilor (acces, hol primire, birou administrator, grup sanitar pe sexe) ºi una de alimentaþie publicã de tip restaurant (aprox. 60 mp), în legãturã directã cu o bucãtãrie simplã (cu oficiu, zonã de preparare ºi douã depozite) se va articula cu blocul de cazare.

AN UNIVERSITAR 2008-2009 principiilor / sistemelor pasive folosite, însoþite de scurte texte explicative. - o perspectivã exterioarã - un detaliu 1/20 al modulului de cazare (plan, secþiune caracteristicã ºi detaliu de faþadã)

Întocmit, asist. dr. arh. Cosmin Caciuc

Sala de mese va fi prevãzutã cu o terasa pt. cca 16 locuri ºi va avea de asemenea legãturã cu holul principal al pensiunii. Tot în legãturã articulatã cu holul, se va imagina un spaþiu multifuncþional pentru recreere (aprox. 100 mp, la care se vor adãuga terase exterioare acoperite sau descoperite) în care va funcþiona un bar-bufet pentru 8-10 persoane, în legãturã cu oficiul bucãtãriei. Locuinþa administratorului (80-100 mp) va constitui fie un pavilion separat, fie un volum integrat sau articulat corpului pensiunii, fiind alcãtuitã dintr-un apartament pentru o familie cu doi copii (camerã de zi cu loc de luat masa, grup sanitar cu duº, baie, douã dormitoare, bucãtãrie, vestibul, debara, garaj sau carport pentru o maºinã). La intrarea pe amplasament se vor prevedea 10-12 locuri de parcare pentru autoturisme ºi douã locuri pentru autocare, legãtura cu clãdirile asigurându-se prin alei protejate de copertine ºi pergole. Restul terenului va fi amenajat cu zone plantate ºi chioºcuri de grãdinã, luându-se în consideraþie posibilitatea campãrii sau a desfãºurãrii unor evenimente colective în aer liber. Structura de rezistenþã a clãdirii pensiunii poate fi din cãrãmidã, lemn, piatrã sau pãmânt, eventual metal acolo unde este necesar. Utilizarea betonului armat nu este exclusã dar va fi justificatã cu argumente clare în contextul ecologic al proiectului.

PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FAÞÃ DE TEMA CADRU - mapã cu planºe A4 de studiu documentar a principiilor de folosire a energiei pasive, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul de locuire / cazare turisticã de tip pensiune. Acestea vor conþine schiþe sugestive de mânã ºi texte explicative. Nu se vor accepta cópii xerox. - scheme ºi diagrame de idei arhitecturale, precedente, analizã ºi interpretare a condiþiilor sitului (însorire, topografie, influenþe climatice, priveliºti, etc.) ºi a

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

86

ANUL III

87

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

88

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Tema:

grupa34B

COMPLEX CAZARE-CENTRUL ARHEOLOGIC BABADAG

AMPLASAMENT Corpul de cazare, cu regim de minipensiune, se gãseºte în cadrul centrului arheologic Babadag ºi urmeazã sã serveascã atât turiºtilor cât ºi specialiºtilor care lucreazã pe ºantierul arheologic.

DATE DE TEMÃ Programul abordat necesita includerea obligatorie a urmatoarelor functiuni: - spatii de cazare în cca. 8-10 camere, cu câte un pat ºi doua paturi, ambele tipologii fiind obligatorii. camerele vor beneficia de un vestibul, grup sanitar, spatii de depozitare si logii sau balcoane. solutia poate prevedea ºi apartamente cu 2 camere, sau la fiecare unitate de cazare, un mic spaþiu de preparare a micului dejun tip chicinetã deschisã; in relatie directa cu spatiile de cazare se va amplasa un oficiu pentru depozitarea lenjeriei ºi a ustensilelor necesare curateniei - spatiu de recepþie, discutii ºi petrecere a timpului liber, care va cuprinde un bar ºi o zonã TV; acest spatiu se va afla in directa legatura cu exteriorul (terasa, gradina, spatiu de joaca, etc) un birou al administratorului amplasata in directa legatura cu spatiul de receptie, dar si cu accesul secundar la spatiile tehnice. - salã pentru servirea mesei, spaþiu ce poate fi extins catre exterior printr-o terasa acoperitã sau descoperitã. dupa caz, spatiul de alimentatie publica poate avea si un acces separat pentru a putea fi utilizat mai usor si de catre persoane care nu sunt cazate în complex. - spatii de preparare a mesei ºi depozitarea alimentelor, prevãzut cu un acces de serviciu. - spatii anexe : în zona de acces si receptie, grupuri sanitare in relatie directa cu sala de mese, iar în zona de servicii camere de depozitare, spalatorie si uscatorie rufe, camera centrala. - se va propune si o parcare pentru autovehicule.

89

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI - Studiul complexitatii contextului natural, cultural si social al amplasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente. - Dezvoltarea unor concepte privind insertia unui obiect nou de arhitectura intr-un peisaj rural, aflat sub influenta puternica a elementelor naturale.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE - modul de utilizare a materialelor de constructie si finisaj;

PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU - detaliu de travee cu sectiune aferentã - sc. 1:20 - macheta va include ºi propunerea volumetriei centrului arheologic si amenajarilor aferente - sc. 1:200 - axonometrie cu detaliu de structura - sc. 1:50 - fotomontaj care sa evidentieze volumetra propusã în cadrul sitului.

Intocmit, prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc sef de lucrãri dr. arh. Hayham Zeki asist. drd. arh. Andra Panait prep. drd. arh. Emil Ivãnescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

90

ANUL III

91

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

92

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Atelier Conf. dr. arh. Anca MITRACHE

Tema:

grupa35B

PENSIUNE TURISTICA STREHARETI

ARGUMENT Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism. Programul hotelier este unul dintre cele mai complexe prin interferenta mai multor tipuri de activitati ce conlucreaza la functionarea acestui “mecanism”. Pensiunile reprezinta ilustrarea unei functiuni de habitat temporar. Altfel, functie de scopul urmarit, dotarile apartinand programului hotelier pot avea un caracter de turism cultural, distractiv, de agrement, sportiv, balnear etc.

AMPLASAMENT Pensiunea se va construi pe un teren in panta, in suprafata de cca 3500 mp, aflat pe drumul de acces dinspre orasul Slatina spre Manastirea Strehareti, intr-o zona impadurita si cu o perspectiva deosebita spre paraul din apropiere. Declivitatea terenului este de cca 5 m, terenul coborand in directia N, cu o perspectiva ampla spre apa. Accesul spre amplasament se face din drumul existent.

DATE DE TEMA Se propune proiectarea unui mini-hotel (pensiune) ce urmeaza sa raspunda nevoilor de cazare impuse de dezvoltarea sporturilor precum vanatoarea sau pescuitul ce au luat amploare in zona, in ultimii ani. Regimul de inaltime impus, dat fiind amplsarea obiectivului intr-o zona impadurita, la cateva minute de mers in afara orasului, este S(Ds) + P +E (max 2E). Obiectul de arhitectura propus urmeaza sa se integreze in peisaj, incercand prin compozitia spatial volumetrica sa rezolve datele impuse de tema prin ilustrarea specifica a functiunii de habitat temporar. Functiunile principale vor fi urmatoarele; Cazarea : se va face in camere de 1 - 2 locuri sau apartamente cu 1 dormitor si salon. (80% camere de 2 paturi si 20 % camere de 1 pat) Celula de cazare cu o arie totala de 30mp va cuprinde : camera de pensiune, vestibul de acces si grup sanitar : * Camera de hotel (2 paturi) 20,5 - 22,5 mp * Vestibul - acces cu depozitare 3,0 - 3,5 mp Total: 27,0 - 30,0 mp * Grup sanitar 3,5 - 4,0 mp 93

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Mobilare Camera va fi conformata astfel incat sa primeasca 2 paturi (90 x2,00m) cu noptiere, scrin pentru lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare, cu un frigider mic incorporat, un suport televizor si oportunitatea amplasarii unui pat pliant pentru un copil. Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje. Circulatii orizontale Accesul la camere se va face dintr-o circulatie de min 1,20m latime pentru simplu tract si min 1,60m cu eventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere (pana la max.2.10m latime),. Circulatii verticale Unitatea va avea 2 noduri de circulatie verticala Nodul principal de circulatie este folosit de catre clienti si este compus din: - 1 scara acces si evacuare de 1,20 m latime, inchisa. Usile au sensul de deschidere in sensul de evacuare al persoanelor Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul unitatii turistice si accidental in caz de forta majora de clienti pentru evacuare - 1 scara acces si evacuare de 1,10 m latime, inchisa fata de circulatiile orizontale si cu deschiderea usilor in sensul de evacuare al persoanelor. Rezolvarea cazarii se poate realiza in sistem bara simplu tract, bara dublu tract, compact - cu nod central si camere perimetrale, incinta - inchisa cu hol interior liber, sistem compus, sau pavilionar. Unitatea de servicii de nivel (oficiul) contine intretinerea unitatilor de cazare si este compusa 1. oficiul de nivel 2. grup sanitar minimal cu dus, wc si chiuveta 3. dulap rufe curate 4. dulap rufe murdare 5. degajament comun

spatii specializate pentru din: 10,0 mp 3,0 - 3,5 mp 1,5 mp 1,5 mp max 3,0 mp

Spatii aferente accesului Accesul si distributia fluxurilor se face in zona parterului prin intermediul unor spatii precum 1. Windfang-ul (vestibul acces pentru persoane cu handicap) 5,0 mp 2. Desk receptie prevazut cu comptoar cu blaturi pentru clienti si functionar precum si tabloul de corespondenta (accesul la camera cu cartela) 5,0 mp

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

3. Hol asteptare cu cca 6 locuri asteptare si 1 post acces email 15 - 20,0 mp 4. Birou administratie (locuinta acestuia se afla in vecinatatea amplasamentului) 10-12 mp 5. Grup sanitar minimal pe sexe al zonei de primire 15 mp Alimentatia Publica 1. Sala de mic dejun - braserie, in relatie directa cu terase acoperite sau descoperite 60-70 mp 2. Bucatarie minimala, in relatie directa cu nodul secundar 20-25 mp 3. Bar - in relatie cu holul de asteptare si sala de consumatie cca.20 mp Spatii tehnice Depozitari generale Vestiare personal pe sexe cu grupuri sanitare Anexe (Centrala termica, tablou electric etc.)

cca.20 mp 20 mp

Aprovizionarea cu marfa si gestionarea ambalajelor si a gunoiului se pot face prin intermediul nodului secundar si a unei curti de serviciu. Mini hotelul (pensiune) va fi prevazut cu locuri de parcare adecvate si terase amenajate accesibile din holul hotelului sau din sala de consumatie. Perpectiva plonjanta asupra paraului ca si pitorescul peisajului incurajeaza adoprarea unor solutii care sa puna in valoare personalitatea sitului.

OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI Exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului architectural in legatura cu spatiul global - tipologie si morfologie - cunoasterea si insusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile unui program tehnologic complex (hotelier) - cunoasterea determinarilor antropologice ale spatiilor - instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional - crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie - dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse

Intocmit Conf.dr.arh. Anca Mitrache

94

ANUL III

95

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

96

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 ATELIER Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Tema:

grupa36B

CASA DE CREATIE - MOGOSOAIA

ARGUMENT Urmarind studiul analitic al aspectelor arhitecturale legate de notiunile de : sit, functiune, spatiu, structura si mai ales de integrarea acestor elemente intr-o constructie coerenta, reala, se propune realizarea unei pensiuni intr-o zona istorica dar si turistica traditionala cu mare potential cultural - turistic.

AMPLASAMENT Terenul pe care se va construi pensiunea se afla in comuna Mogosoaia si este indicat in planul de situatie care insoteste tema.

DATE DE TEMA : - ansamblul compus din una sau mai multe volume va fi amplasat pe terenul din planul anexat. - regimul de inaltime va fi subsol (demisol),parter,1-2 etaje - echiparea edilitara a drumului de acces permite racordarea constructiei la retelele de apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale, telefonie si radio t.v. - avand caracter permanent, constructia va avea centrala termica proprie necesara incalzirii si prepararii apei calde menajere. - studiul temei va tine seama de contextul existent iar, adaptarea la terenul in panta poate particulariza plastica volumelor. Se poate opta pentru acoperire in terasa sau sarpanta. Functiunile principale vor fi urmatoarele: se va face in camere de 1 loc, 2 locuri si 1-2 apartamente - cazarea Camerele, cu suprafata de 16-18 mp., vor avea fiecare: vestibul, baie cu dus si spatiu de depozitare. Accesul la camere se va face dintr-o circulatie de min. 1,20 m. latime. Rezolvarea cazarii se poate face cu simplu sau dublu tract, iar camerele se vor dimensiona in asa fel incat sa poata fi mobilate cu un pat suplimentar (pat pliant)

97

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

- servirea mesei (alimentatie publica). In cadrul serviciilor oferite se numara si asigurarea a trei mese pe zi pentru artisti (pictori, sculptori, scriitori,actori,etc.) si turisti. In acest sens se va proiecta o sala de mese cu o suprafata de cca. 60 mp. si o terasa pentru cca. 16 locuri. Bucataria poate fi deschisa si legata printr-un sas (oficiu) cu sala de mese. - recreerea - petrecerea timpului liber precum si activitate specifica profesionala pentru case de creatie va avea un spatiu rezervat “CAMEREI DE ZI” de cca. 100 mp. In acest spatiu - camera de zi - se va rezolva si un bar-bufet pentru 8-10 persoane, in directa legatura cu bucataria. La rezolvarea partiului se va avea in vedere posibilitatea prelungirii spatiului interior cu terase acoperite sau descoperite. casa administratorului Intretinerea, curatenia, pregatirea si servirea mesei vor fi asigurate de un administrator impreuna cu familia sa (sot-sotie-2copii) si 2 angajati. Tema impune astfel proiectarea unei locuinte cu 3 camere, baie, grup sanitar, bucatarie minimala, spatii de depozitare si garaj pentru 1 masina. - spatii auxiliare: Vestibul si hol primire, Birou primire, inregistrare si casierie, Grup sanitar pentru public, 2 scari care vor asigura legatura pe verticala intre cele 2-3 niveluri, in varianta constructiei monobloc, Spatii de depozitare pentru alimente, obiecte de inventar, rufe curate+murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor). - structura de rezistenta adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a fi folosite, poate fi: cadre si diafragme din b.a. cu inchideri de zidarie si plansee din b.a. sau structura integral din beton armat, metal sau lemn. Important este ca structura folosita sa se reflecte in expresia configuratiilor arhitecturale.

CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE - Conceperea unui program de cazare atractiv - Inscrierea optima a constructiei in peisajul existent (natural si construit)

Intocmit, Prof.dr.arh.Adrian Spirescu Lector arh.Mihaela Pelteacu Prep.arh. Andrei Lakatos Prep.arh. Ana Maria Crisan UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

98

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 32

93.00

A

94.00 38 40

H200

97.00

49

96.50

M

H199

H198

96.00

50

33

94.50

93.50 Sopron

95.50

mag. metal H196

124

A

A 38

A

2

97.53

111

44

96.15

Zid de be to

A 46 45

1

Ghetarie Sc. 129.15 mp

94.50

91.83

tris cu pie Alee

re m al

94.00

53

43 45

Zid de caramida

48

52 A s

97.34 47

Terasa

n ap a ra

Magazie Sc. 7.20 mp

Rz. apa

Terasa

81

GO MO UL LAC

59 61

Parc 62

96.00

101

100

102

se re

95

2

103

se re

99

136

168

e Ale

cader

70

sprijin

Ale

64

Casa creatie Sc. 857.37 mp

96.93

96.00 144

ton din be

IA

A 195

As

Depozit

175

A

95.50

96.50

Module comp

178

95.00

de

ca ra

95.50

UM

VE CH I

DE A

CC E

S (p i et ris

mid a

136

94.37

192

182

95.24 cu

94.50

Ale e

91.83

179

pie tr

191

95.00

94.50 F

179

94.50

94.20

93.50

144 45

93.84 94.00

92.79 15

93.50 205

ST R.

is

PD

D ru

F

PD 179

PD

m

de

a cc

es cu

93.00

pie tris

VA LE A

PA RC UL UI

219

PLAN SITUATIE Sc.1 : 1000 99

94.53

94.00

182

PD

H000

H000

)

95.50

PD

94.50

L EA

169

DR

H000

PD Z id

166

95.78

95.00

H000

F

173

96.25

94.00

95.50 Gradina de legume

Sc. 77.79 mp

45

96.00

H000

187

144

144

45

96.00

94.89 95.00

96.00

H000

Centrala termica

WC

176

De cu pietris

95.00

174

A

96.50

96.00

198

Sc. 202.88 mp

177

171

PD

St pomp A Rz apa

95.50 H000

26

Post trafo

A A

As

194

197 Rz apa Rz apa

144 20

19

95.62 196

146

161

metalica

16

66

147

Sera erita neacop

201

PD

107

96.41 69

e

96.50 145

202

97.00

73 9

As

165 mag.

170

Parc

68

149

150

172 106

98

PD

96 asa Ter

67

se re

160

148

Asse r

H000

97.00

45

95

74

ale e d

Gradina de legume

151

mag. lemn

96.53

140

159

158

162

n ag . lem

164

169

24

Bs

Zid de

D ebar

SOA

65

a r a s T e

m

104

105B

Biserica Sc. 180.50mp

163

167

97.21

108 76

2

63

Terasa

Alee

Bs Alee

25

151

157

96.99

H000

71 Sc. 1024.78 mp

i Birour

As

144

156

166 Parc

Terasa 80 mp 3. Sc. 12

I

72

Palat

60

Drum

96.50

136

137

139

As

pie tris De cu

ar

Parc

76

142

ita Rasadn

A 154

155

PD

141

As B

0 mp Sc. 312.5

143

Parc

152

3.12 mp Sc. 66

109

96.59

alee

CULU A PA R

trepte

Trotu

B

96.50 96.56

97.12

150 Alee

mag. lemn

B

Parc

1 s

109

(Asfalt) TUAL CES AC DE AC

U VEAN

VALE

60

56

ton din be

57

116 DR UM

52

138

As

Parc

55

87

Parc

Turnul portii

cu pie tris 74 Ale e

96.62

109

H000H000

B1

73

134

O RANC

21

97.00 117

B A NT IN O NS T DA C S TRA

135

Bs

Platf. beton

H000

125 mp

17

Alee

sp rijin Zid de

58

Platforma cu pietris

131

ve rde

S TR .

95.50

96.47

119 3.10 Sc. 10

96.95

93

79

94

95.00

96.85

42

96.44

Sediul Centrului National de Cultura Mogosoaia

132 sp .

127

H000

88

B

74

Re

Platforma de beton (Parcare auto)

sp v

A

mag. 121 lemn

Bazin apa

77

54

126

120

122

115 Parc

86

WC

85

89

90

91

mag. lemn

PD

80

Sc. 273.98 mp

92

118

40

110

79

112 A

ida ca ram Zid de

84

83

82

78

adata) a, degr ctional

Parc

75

Parc

3

A

B1

97.50 78

97.00

(n efun Sera

125

113 114

41 44

42

42

D. e. pamant

128

Bs

129 Sc. 614.12mp 133 t 130 staur an

A

126

125

42

38 50

127

33

123 129

Alee cu pietris

32

95.00 51

96.56

96.21

97.00

H197

40

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009

100

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Tema:

Proiectul nr. 3 LOCUIRE COLECTIVÃ Numar de credite : 3+8 | Durata : 5 + 9 saptamâni

"Pentru a crea un plan inseamna sa fi avut idei" Le Corbusier 1. ARGUMENT Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte unifamiliale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui lac.... Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici cu cate o casa amplasata individual, despartite intre ele doar de o intimitate creata fortat de o retragere dubla de 3m, asezate in afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana. Rezultatul dispersarii este de multe ori devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori. Aceste insiruiri de loturi repetate patrund adanc in teritoriu, schimband cadrul natural cu unul construit, creaza distante enorme de parcurs cu automobilul pentru cel care trebuie sa lucreze in oras, sa se distreze in oras, sa invete in oras, etc....creaza un mare numar de automobile care traverseaza orasul sau se opresc in locuri de parcare care nu exista, creaza un individ stresat de timpul pe care si-l petrece la volanul masinii, timp furat propriei existente, creaza indivizi izolati, zavorati in spatele sistemelor de securitate tot mai sofisticate...care nu au nici o motivatie sa intreprinda ceva in comunitate. Pe de cealalta parte, locuirea in oras, este o alternativa care poate oferi avantaje incontestabile calitatii vietii, cu singura conditie ca toate aspectele vietii urbane: a locui, a munci, a te distra, a te relaxa, a fi copil, a invata, a fi bolnav, a fi batran, a socializa, a comunica, etc.,sa se desfasoare in fata usii de intare a casei tale...sau in imediata apropiere, intr-un spatiu pe carel poti parcurge cu usurinta pietonal, in maximum 10minute. 101

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III Locuirea in oras aduce fiecarui locuitor acei aproape 10 ani din viata pe carei consuma stand cu mainile legate de volanul unei masini, ani pe care-i poate petrece mult mai liber si mult mai productiv. Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapunere poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a locuirii in contextul orasului. Corbusier ne-a aratat ca in “orasele gradina verticale” fiecare locuinta poate avea lumina, priveliste, comunuicare, spatialitate, diversificare, dar si unitate. Frumusetea structurii orasului este data de spatialitatea multifatetata, diversificata, creata in timp. Valoarea elementelor individuale care compun structura urbana nu este diminuata prin integrarea lor urbana, ci este imbogatita, densificata, multifatetata. Spatialitatea multifatetata poate fi ridicata pe verticala, transformand locuinta individuala in locuire colectiva, locuire de mare densitate in oras. Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, problema a ecologiei si mediului, cel mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul oarsului. Aceasta crestere este posibila prin realizarea unei densificari mari a fiecarei zone in parte si implicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea de mare densitate este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, oportunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala. Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate calitatea vietii in oras. Este un altfel de spatiu “public”, este spatiul public cotidian, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu. Pentru oras, aceste zone dense integrate pot avea efecte benefice de diminuare a mobilitatii, de rezolvare a problemelor de parcare, de incurajare a transportului public, prin concentarea in acelasi teritoriu a locuirii/ a activitatii/ a loisirului/ etc. Dezvoltarile imobiliare actuale ale Bucurestiului, dictate de interse economice si atata tot, contrazic vehement aceste sanse ale orasului, ducand densitatea la extremele imposibilului, inlocuind o tristete cu o tristete si mai mare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

AN UNIVERSITAR 2008-2009 2 DATE DE TEMA Pe un lot in suprafata de 18016mp, (circa 131.5m x 137m)amplasat la intersectia strazii Brasov cu strada 1 Mai, avand latura scurta paralelea cu strada 1Mai, sector 6, din cartierul Drumul Taberei, fost amplasament al fabricii Tricodava, actualmente eliberat, se propune realizarea unei comunitati de locuinte colective, cuprinzand 80 de apartamente. La Sud de amplasamentul propus spre studiu este prevazuta o alta zona de dezvoltare de locuinte integrate cu alte functiuni.

2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE a. ZONIFICARE A. ZONA DE LOCUINTE SUPRAFETE: Se va aloca dezvoltarii de locuinte o suprafata de 6000mp pe care se vor amplasa cele 80 apartamente . Imobilele de locuinte vor avea o suprafata desfasurata de circa 11000mp la carea se aduaga o suprafata construita desfasurata de circa 4000mp, destinata unor functiuni complementare integrate locuintelor. Delimitarea si pozitionarea acestei suprafete de 6000mp sunt la alegerea studentilor si vor fi marcate in planul de situatie. In cadrul acestei suprafete se vor rezolva imobilele de locuit cu spatiile complementare integrate, “curtile interioare”ale unitatilor de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii pietonale. DENSITATE Pentru aceasta suprafata destinata locuintelor, regulamentul de urbanism prevede un POT =50% si un CUT maxim=3. REGIM DE INALTIME Imobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de mediu de inaltime de P+5, existand posibilitatea de a configura volumetria cu inaltimi corespunzatoare de la P+2 pana la accente de P+8, la alegere in functie de pozitionarea fata de diferitele vecinatati care delimiteaza lotul si in functie de conceptul demersului. 102

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

B. ZONA VERDE - LOISIR SUPRAFETE Vis-a vis-ul diagonal amplasamentului este ocupat de o zona verde ampla a cartierului: Parcul Drumul Taberei. Se doreste prelungirea caracterului verde catre zonele de locuinte care vor fi dezvoltate. In acest sens se va folosi si restul suprafetei terenului de circa 12000mp care va fi amenajat cu spatii verzi si cu dotari de loisir , complementare functiunii de locuire. Se va integra si zona verde existenta in partea de nord a amplasamentului, de-alungul strazii 1 Mai, in latime de 10-20m.

2.2 FUNCTIUNI LOCUINTE Se vor propune tipuri cat mai variate de LàO (locuinte pentru ocupant) care vor avea urmatoarele ponderi orientative si urmatoarele suprafete: Pondere

AU

AC

Studio

5%

48-52mp

67-73mp

DENSITATE

1D

20%

64-72mp

90-100mp

Pentru aceste dotari, se prevede un POT=20% si un CUT=0,4 (suprafata desfasurata construita de circa 4500mp)

2D

30%

87-93mp

122-130mp

3D

35%

105-115mp

147-161mp

4D

10%

123-135mp

175-189mp

REGIM DE INALTIME Pentru aceste dotari se prevede un regim de inaltime de P+1.

AL=

aria locuibila (suprafete insumate a incaperilor de locuit: dormitoare+living+ sufragerie)

AU=

aria utila (suprafete interioare a tutror incaperilor din apartament. Nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor.)

AC=

aria construita a locuintei (suma suprafetelor utile a apartamentului, a loggilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune ale cladirii -spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilor interiori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la subsol si garajele.

b. ALINIERI Amplasarea volumelor construite se va face: - la aliniament la strada Brasov, - retragere de la aliniament de minim 4m fata de limita zonei verzi existente (strada 1Mai). - retragere de la aliniament de minim 4m fata de strazile secundare de delimitare a parcelei.

c. RECOMANDARI In aceasta zona regimul de constructie va fi discontinuu, evitandu-se crearea de strazi-coridor. Propunerea va descifra modalitati inovative de realizare a unitatilor de locuit de mare densitate, iar proiectul ar trebui sa aspire catre conditia unui microcosmos urban, a unei enclave a calitatii sociale, vizuale si arhitecturale in care locuirea este acomodare a libertatii fiecaruia de a alege ce inseamna a traii “acasa”.

103

Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in functie de structura familiei si care pot raspunde in timp unor necesitati in schimbare ale utilizatorului. Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de locuit in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari. Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare). Rezolvarea apartamentelor poate fi la nivel, decalata, duplex sau triplex.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III Suprapunerea pe verticala a unitatilor poate fi liniara sau decalata, urmarindu-se realizarea unei complexitati spatiale, cat si diversificarea cat mai mare a tipurilor de unitati locative. Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se va incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor. Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati la un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau deschise, “strazi” interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap fizic. O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare reprezentative, amplasate la parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la nivelul subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori. Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu exteriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul, chiar usor supradimensionate li se va asigura protectia si intimitatea.

AN UNIVERSITAR 2008-2009 GARARI -PARCAJE Masinile vor fi invizibile in acest ansamblu. Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se creeze cate un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri de garare in subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare -iesire, cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute si 25locuri de garare corespunzatoare functiunilor suplimentare propuse. Pentru vizitatori vor fi prevazute 30 locuri de parcare la sol. ANEXE - SPATII TEHNICE Subsolul va gazdui si spatiile tehnice; microcentrala termica, hidrofor, tablou electic, etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor complementare). Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea diferentiata a gunoiului menajer.

FUNCTIUNI INTEGRATE La nivelul parterului si eventual la primul nivel (mai ales pentru tronsoane amplasate catre strada Brasov si catre strada 1 Mai) se vor integra spatii pentru comert, birouri, pentru activitati tertiare, o cafenea, minigradinite , cat si spatii comunitare si spatii de hobby, acestea din urma putand fi amplasate si la alte nivele in legatura cu circulatiile verticale sau orizontale de acces, in legatura cu eventuale patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior). Aceste “spatii in plus “ integrate in imobilele de locuit, vor insuma o suprafata desasurata de circa 4000mp.

2.3. STRUCTURI - ANVELOPANTA

Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor prevedea scari separate de legatura cu subolul.

Folosirea unui modul structural unitar, celule de dimensiuni similare, amplasarea fixa a punctelor umede (bai , bucatarii), etc, vor incuraja flexibilitatea.

Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate in planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza finala.

Structura de rezistenta va fi de beton armat din cadre cu diafragme, in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn, metal, caramida,etc), in ideea obtinerii unei structuri de locuire complexe , inovative, care tine cont de conditiile climatice specifice si integreaza consumuri reduse de energie. Sistemul constructiv modular permite flexibilitatea formulelor de acomodare in timp si multiplicarea optiunilor spatiale.

Unitatilor amplasate spre strada Brasov li se vor crea masuri suplimentare de protectie fonica. Solutiile volumetrice compacte pot elimina pierderi inutile de energie. Se va acorda o atentie deosebita solutiilor de rezolvare multistrat a anvelopantei, in ideea rezolvarii unei bune izolatii termmice cat si a a controlului de pierderi de energie.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

104

ANUL III 3. STRATEGII Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii, care constituie si obiectivele studiului.: 3.1 FLEXIBILITATE Pana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus din 2 parinti si “n” copii. Modelul rezultat este cel al apartamentului “n”DL(S), (“n”Dormitoare, Living (Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al familiei, sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o “celula”privata si o “celula”folosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile desfasurate sunt foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, igiena personala, relaxare, invatare, joaca. Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparental in monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod natural prin maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modificari la nivelul nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apartamentele existente, ocupate de familii in sens traditional. Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile ocupantilor. Ce facem daca aceste cerinte se schimba? Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in momentul definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poata raspunde unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte a spatiului cat se poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie FLEXIBILE si implicit DURABILE. Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : LàO (locuinta pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va fi divizat si ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui dupa felul ei de a fi. Este strategia de a concepe apartamente sostenibile care vor raspunde azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schimbarea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori cu totul diferiti in decursul timpului.

105

AN UNIVERSITAR 2008-2009 Apartamentul LàO are doar o anumita suprafata locuibila si referirea la “n” dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile unei locuinte individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer... Spatiul “celulei “ va fi unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla multiple activitati care pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru depinde numai de cine il va folosi in decursul timpului. 3.2 URBANITATE Locuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului de apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor aspecte: legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de spatii verzi publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.), in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de locuit si asupra interactiunii sociale a locuitorilor. Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al infrastructurii urbane. Spatiile multifunctionalitatii integrate, cat si dotarile suplimentare propuse in zona verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecinatatii cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de interrelationare intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate, de polarizare, de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a multifatetarii spatiale proprie unei “strazi” din centrul orasului. 3.3 ATENTIE PENTRU MEDIU SI ECOLOGIE In partea de nord a sitului exista o zona verde constituita cu arbori de diferite esente, zona care se desfasoara pe o latime variabila intre 10m si 20m paralel cu strada 1 Mai, zona care va fi pastrata si integrata noii complexitati urbane. In partea estica a terenului este prevazuta o zona verde de protectie in latime de 20m, care va fi luata ca atare. Spatiul generat de noul ansamblu va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte de perspective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente. O atentie deosebita se va da orientarii diferitelor posibile folosinte tinand cont de pozitia cardinala, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimensionarea golurilor / logiilor / balcoanelor.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009 4 CONTINUTUL SI DESFASURAREA PROIECTULUI Studiul va cuprinde urmatoarele faze:

FAZA I-a - : Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul: 5 saptamani - Studiu desfasurat in colectiv de 2 studenti Documentare - 5 exemple diferite din practica in domeniu ce vor contine pentru fiecare studiu de caz, reproduceri dupa planuri si imagini publicate, date ( autori, loc, perioada constructiei, suprafete, indici POT si CUT) schite, scheme analizand relatia cu contextul, tipologia de locuire, spatiile libere (publice, semipublice, private) modul de rezolvare a unitatilor si a apartamentelor, spatiile intermediare intre interior si exterior, expresia arhitecturala. Documentatia se va preda pe formate A3. Studiul ansamblului 3-4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICA Volumetria propusa, prin complexitatea sa, va trebui sa creeze specificitate si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate trezi mandria ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate induce starea de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de referinta si interes la nivelul mai larg al orasului. COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme puternice ale fatadelor, in spatele carora totul este posibil, fara a crea un aspect haotic al exteriorului. Calitatea si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar trebui exprimata si in exterior. Mai mult, imaginea si expresia spatiala a “dealului” de locuinte trebuie sa poata reactiona liber la nivel de sit si de scara in asa fel incat, spatiul urban ca factor definitoriu al valorii locuirii sa fie imbogatit (nu compromis). Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii orasanului din traditia urbana. Pentru studenti va fi un exercitiu de poetica urbana. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

- Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor, cu indicarea zonelor A si B, suprafatelor construite la sol si totale, a POT-ului si CUT-ului pe fiecare zona. sc 1/500 - Schema generarii conceptului - Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor anasamblului sc 1/200 - Plan subsol general

sc.1/200

- Planurile de ansamblu ale tuturor nivelurilor diferite (indicarea tipurilor locative) sc.1/200 - 2 sectiuni prin ansamblu

sc.1/200

- 2 desfasurari ale ansamblului

sc.1/200

- 2 perspective la nivelul ochiului - Macheta de ansamblu

sc.1/200

Predarea se face pe maximum 4 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator) Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei. 106

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Faza II-a - Prima etapa : Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite

Faza II-a selectat

- Etapa

a doua: Studiul de detaliu al unui tronson

4 saptamani - studiu individual - Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor

sc 1/500

- Schema generarii conceptului - Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor ansamblului sc 1/200 - Plan subsol general

sc.1/200

- Plan parter, planurile tuturor nivelurilor diferite pentru fiecare tronson diferit sc.1/100 - sectiuni ale fiecarui tronson diferit

sc.1/100

- 2-3 fatade - ale fiecarui tronson diferit

sc.1/100

- Macheta de ansamblu

sc.1/200

Predarea se face pe maxim 3 formate A1 dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se face la atelier. Evaluarea este nota partiala a atelierului.

5 saptamani - studiu individual - Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor cu indicarea tronsonului selectionat pentru detaliere sc 1/500 - Plan parter, planurile etajelor diferite ale tronsonului selectat (apartamente + nod circulatie), cu cote si indicatii de functiuni, suprafete si materiale, cu variante posibile de functionare flexibila in functie de structura familiala sc.1/50 Se va indica pentru fiecare apartament detaliat suprafata utila/ locuibila/construita. - 2 sectiuni cu cote si indicatii de materiale

sc.1/50

- 2 fatade cu cote si indicatii de materiale

sc.1/50

- Detaliu de travee; plan, sectiune, fatade cu explicitare materiale sc/1/20 - 2-3 detalii de noduri de rezolvare a fatadei

sc/1/10-sc/1/5

In decursul acestei faze, studentii vor beneficia de consultanta de specialitate. Predarea se face pe maximum 3 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Fatadele si studiul de flexibilitate pot fi redactate color. Toate formatele vor avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra cu jurizarea ambelor etape, nota finala va fi rezultatul ambelor etape. Notarea se va face in juriul catedrei.

CRITERII DE APRECIERE - Integrarea ansamblului proiectat in contextul existent, din punct de vedere spatial, comunitar si functional. - Valoarea conceptului de ansamblu si a celui de locuire- felul in care acestea sunt puse in practica, diversitatea multipla a unitatilor de locuit; 107

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

- Calitatea solutiei arhitecturale (flexibilitate, urbanitate, ecologie, complexitate si poezie) Se va acorda cate un premiu primelor 3 proiecte clasate. Vor fi selectionate cele mai bune 24 de proiecte care vor alcatui un catalog care va reprezenta o propunere alternativa de rezolvare a locuintei de mare densitate si care va fi oferita Primariei Municipiului Bucuresti. Autor tema: Prof.dr.arh.Anca Otoiu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

108

ANUL III

109

AN UNIVERSITAR 2008-2009

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

ANUL III

AN UNIVERSITAR 2008-2009

PARC

E VERD ZONA

ZONA VERDE

128m

ZONA STUDIU S = 18016 mp

13 8m

1 3 7m 135m

ZONA DEZVOLTARE

Plan de situatie 1:2000 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

110

ANUL III

111

AN UNIVERSITAR 2008-2009

Le Corbusier

Herzog & De Meuron

FOA

Rem Koolhaas

Mies Van Der Rohe

Toyo Ito

Zaha Hadid

Daniel Libeskind

Frank Loyd Wright

Alvaro Siza

Enric Miralles

Frank Gehry

Louis Kahn

Tadao Ando

SANAA

Steven Holl

ªef catedrã: ªefi de an:

Prof.dr.arh. Adrian Spirescu ªef lucrãri.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.arh. Vladimir Vinea

Tehnoredactare:

Asist. drd. arh. Andra Panait

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI