Bazele Functionarii Pietei de Capital-1 PDF [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice din Moldova Catedra „Bănci şi Burse de Valori”

Alesea Andronic

BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI DE CAPITAL (Studii de caz, probleme, teste)

Editura A.S.E.M.

CZU 336.76(076.5) A 55 Lucrarea a fost examinată, şi recomandată pentru editare la şedinţele catedrei „Bănci şi Burse de Valori” (proces-verbal nr. 8 din 22.02.05) şi Comisiei metodice a facultăţii „Finanţe” (procesverbal nr. 4 din 11.04.05).

Referenţi: conf. univ. dr. T. Iovv; conf. univ. dr. A. Darovanaia Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Andronic, Alesea Bazele funcţionării pieţei de capital: Studii de caz, probleme, teste / Alesea Andronic; Acad de Studii Econ. din Moldova. Catedra „Bănci şi Burse de Valori” – Ch.: Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2005. – 73 p. Bibliogr. P. 67-68 (10 tit.) ISBN 9975-75-310-8 100 ex. 336.76(076.5)

Alesea Andronic

ISBN 9975-75-310-8

© Departamentul Editorial-Poligrafic

1

CUPRINS

PREFAŢĂ TEMA I.

Piaţa de capital şi rolul ei în economia de piaţă

TEMA II.

Acţiunile – produse financiare primare pentru procurarea de capital propriu

TEMA III.

Obligaţiunile – titluri de credit pe termen mediu şi lung

TEMA IV.

Titluri ale pieţei monetare. Titlurile financiare derivate şi sintetice

TEMA V.

Bursa de Valori – principala piaţă financiară secundară

TEMA VI.

Evaluarea valorilor mobiliare. Indicii bursieri. Prognozarea cursurilor bursiere Subiecte de examinare Răspunsuri la teste

2

PREFAŢĂ Actualmente piaţa de capital este nucleul economiei naţionale, deoarece anume aici are loc vânzarea-cumpărarea valorilor mobiliare şi legiferarea fluxului proaspăt de investiţii la întreprinderi pentru reutilarea, restructurarea şi relansarea acestora. Sarcina acestei lucrări este de a servi drept sprijin în însuşirea teoretică şi punerea în practică a noţiunilor ce ţin de funcţionarea pieţei de capital, studiate în cadrul cursului. Metodica de petrecere a seminarelor se bazează pe combinarea prelegerilor cu analiza profundă a materialului la seminare, pregătirea referatelor, organizarea discuţiilor, rezolvarea problemelor, testelor ş.a. Indicaţiile metodice la disciplina „Bazele funcţionării Pieţei de Capital” reprezintă o parte componentă a disciplinei „Bazele funcţionării Pieţei de Capital”, (fiind destinate cadrului didactic şi studenţilor), şi pot fi utilizate la petrecerea seminarelor, şi anume: la verificarea gradului de pregătire a studenţilor privind organizarea, funcţionarea şi analiza pieţelor de capital. Cursul este un „laborator” economic şi de afaceri care dă sens şi semnificaţie concretă multor principii teoretice legate de funcţionarea şi succesul pieţelor de capital şi este predestinat studenţilor facultăţii „Finanţe”, specializarea „Bănci şi burse de valori”, cu frecvenţa la zi, anul III. În corespundere cu planurile de studii, disciplina prevede 30 ore de curs, 14 ore de lecţii practice şi finalizează cu examen.

3

TEMA I. Piaţa de capital şi rolul ei în economia de piaţă Seminar: 1. Segmentarea pieţei financiare: piaţa bancară (participanţi, instrumente); piaţa monetară (instrumente); piaţa de capital (evoluţie, tipuri, participanţi). Tipuri de pieţe ale valorilor mobiliare. 2. Factorii fundamentali ce generează dezvoltarea pieţei de capital. Cererea şi oferta pe piaţa de capital. 3. Instrumente ale pieţei capitalului: definire, clasificare. 4. Participanţii la piaţa de capital şi specificul lor. 5. Rolul pieţei financiare în economia de piaţa şi a pieţei de capital vizionând finanţarea economiei reale în Republica Moldova. 6. Probleme fundamentale şi premise ale dezvoltării pieţei de capital în Moldova. Noţiuni de bază: Piaţa financiară, piaţa bancară, piaţa de capital, piaţa primară, piaţa secundară, piaţa acţiunilor, piaţa obligaţiunilor, piaţa contractelor futures, piaţa opţiunilor, piaţa extrabursieră, cererea de capital, oferta de capital, instrumente ale pieţei de capital, hârtii de valoare, valori mobiliare, titluri financiare, emitenţi, investitori, participanţi profesionişti. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Referate: Caracteristica sistemului financiar. Investitorii instituţionali în R. Moldova. Tipuri de participanţi profesionişti pe diferite pieţe. Atragerea investiţiilor pentru internaţionalizarea pieţei de capital. Finanţarea economiei utilizând instrumentele pieţei de capital. Piaţa de capital în R. Moldova: probleme, actualităţi, tendinţe de dezvoltare. Teste

1. Piaţa financiară este o piaţă: 1) pe termen scurt; 2) pe termen lung; 3) de tip închis; 4) pe termen mediu. A(1,2), B(2,3), C(3,4), D(2,4) 2. Piaţa de capital reprezintă: 1) un ansamblu de relaţii şi mecanisme care dirijează capitalurile disponibile şi dispersate din economie către solicitatori de fonduri; 2) leagă emitenţii hârtiilor de valoare numai cu investitorii individuali; 3) este condiţionată de un proces real de economisire; 4) se bazează pe fluxurile de capital evidenţiate de emisiunea şi tranzacţionarea instrumentelor specifice. A(1,2,3), B(2,3,4), C (1,3,4), D(3,4) 3. Investitorii de capital formează împreună: 1) cererea de capitaluri; 2) oferta de capitaluri; 3) intermedierea transferurilor de capital; 4) emitenţii de valori mobiliare. A(1), B(2), C (3), D(4) 4

4. Agenţii pieţei de capital sunt, în calitate de purtători ai cererii şi ofertei: 1) deţinătorii de capitaluri temporar disponibile şi cei care au nevoie de bani; 2) deţinătorii de titluri şi cei de capital bănesc; 3) deţinători de capital bănesc şi cei de maşini, utilaje etc. pe care doresc să le vândă; 4) întreprinderile care au nevoie de bani şi statul care le acordă subvenţii de la buget. A(1), B(2), C (3), D(4) 5. Diferenţa dintre piaţa primară şi piaţa secundară ţine de: 1) numărul de participanţi; 2) reglementare; 3) calitatea titlurilor (rentabilitate, lichiditate, risc); 4) numărul de titluri tranzacţionate. A(1), B(2), C (3), D(4) 6. Piaţa primară: 1) prezintă acel segment, pe care se emit valori mobiliare ce conferă anumite drepturi posesorilor lor; 2) permite transformarea directă a economiilor în resurse pe termen lung de care vor beneficia colectivităţile publice şi private; 3) furnizează lichidităţi pentru investitorii care doresc să-şi schimbe portofoliile înainte de data scadenţei; 4) prezintă acel segment, pe care se emit şi se vând sau se distribuie valorile mobiliare către primii deţinători. A(1,2,3), B(2,3,4), C (1,2,4), D(3,4) 7. Piaţa secundară: 1) se emit valori mobiliare ce conferă anumite drepturi posesorilor lor; 2) permite transformarea directă a economiilor în resurse pe termen lung de care vor beneficia colectivităţile publice şi private; 3) furnizează lichidităţi pentru investitorii care doresc să-şi schimbe portofoliile înainte de data scadenţei; 4) este piaţa, pe care sunt tranzacţionate valori mobiliare aflate deja în circulaţie. A(1,2), B(2,3), C(3,4), D(2,4) 8. Piaţa secundară reprezintă: 1) piaţa capitalurilor pe termen scurt şi mediu; 2) piaţa bursieră şi extrabursieră pe care se negociază valori mobiliare aflate la primii deţinători; 3) piaţa de acţiuni, obligaţiuni şi produse derivate emise şi distribuite iniţial; 4) piaţa pe care se distribuie titlurile financiare şi monetare. A(1,2,3), B(2,3,4), C(1,2,4), D(3,4,1) 9. După modul de formare a preţului valorilor mobiliare, piaţa de capital se structurează în: 1) piaţă de licitaţie; 2) piaţă de tranzacţionare; 3) piaţă de negociere; 4) piaţă caracteristică. A(1,2), B(2,3), C(3,4), D(1,3) 10. Valorile mobiliare sunt: 1) instrumente negociabile; 2) instrumente care nu conferă deţinătorului nici un drept; 3) titluri care asigură mobilizarea capitalurilor pe termen scurt; 4) instrumente care dau deţinătorilor drepturi asupra veniturilor băneşti ale emitenţilor. A(1,4), B(2,3), C(3,4), D(1,3)

5

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Întrebări de generalizare: Definiţi structura sistemului financiar. Definiţi piaţa de capital. Numiţi trăsăturile caracteristice ale pieţelor de capital. Prin ce se caracterizează piaţa monetară. Prin ce se caracterizează piaţa bancară. Numiţi principalele aspecte. Care sunt funcţiile pieţei de capital? Numiţi componentele pieţei de capital. Numiţi categoriile de participanţi pe piaţa primară de capital. Numiţi categoriile de participanţi pe piaţa secundară de capital. Care sunt deosebirile principale între piaţa primară şi piaţa secundară de capital? În funcţie de obiectul tranzacţiilor, cum se clasifică piaţa de capital? În funcţie de modul de formare a preţului valorilor mobiliare, cum se clasifică piaţa de capital? Numiţi cerinţele de funcţionare eficientă a pieţei secundare. Numiţi modelele de funcţionare a pieţei valorilor mobiliare în ţările dezvoltate. De ce în R. Moldova a fost utilizat modelul combinat de funcţionare a pieţei de capital? Numiţi caracteristicile valorilor mobiliare. Ce categorii de valori mobiliare cunoaşteţi? Cine reprezintă investitorii instituţionali în R. Moldova? Numiţi participanţii profesionişti pe Piaţa Valorilor Mobiliare a R. Moldova. Comparaţi tipurile de participanţi profesionişti pe diferite pieţe.

Bibliografia recomandată: 1. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98. MO nr. 27-28/123 din 23.03.1999. 2. Bogdan Ghilic-Micu. Bursa de valori. Editura Economică, Bucureşti, 1997. 3. Claude Dufloux. Pieţe financiare. – Bucureşti: Ed. Economică, 2002. 4. Ion Stancu. Finanţe. Editura Economică, Bucureşti, 1996. 5. Ioan Popa. Bursa, vol. I. Colecţia Bursa, Bucureşti, 1993. 6. Ioan Popa. Tranzacţii comerciale internaţionale. – Bucureşti: Ed.Economică, 1997. 7. Gabriela Anghelache, Carmen Obreja. Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere. Teste-grilă şi aplicaţii practice. Editura ASE Bucureşti, 2000. 8. Миркин Я.М. Ценные бумаги и фондовый рынок. Москва, 1995. 9. Миркин Я.М. Рынок ценных бумаг России: Воздействие фундаментальных факторов, прогноз и политика развития. Альпина Паблишер, 2002. 10. Доду К. Перчинская Н. Фондовый рынок Молдовы. Кишинев, 2001.

6

TEMA II. Acţiunile – produse financiare primare pentru procurarea de capital propriu Seminar: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Caracteristica generală a acţiunilor. Acţiuni ordinare şi preferenţiale: tipurile şi analiza comparativă. Clasificarea acţiunilor în dependenţă de plasarea lor. Valoarea acţiunilor. Dividendul – dreptul patrimonial al acţionarului. Titlurile hibride. Plasamentul acţiunilor. Prospectul de emisiune. Aspecte teoretice privind administrarea corporativă (aspecte generale, drepturile acţionarilor, obligaţiunile organelor de conducere, dezvăluirea informaţiei). 8. Pieţele internaţionale de acţiuni. 9. Analiza pieţei acţiunilor în Republica Moldova.

Noţiuni de bază: Active financiare, acţionar, active nete, investiţie directă, investiţie administrativă, acţiuni ordinare, acţiuni preferenţiale, acţiuni nominative, acţiuni la purtător, titluri participative, titluri subordonate, bonuri de subscriere, warant, certificat de acţiuni, emisiuni de constituire, emisiuni suplimentare, valoare: nominală, patrimonială, contabilă, intrinsecă, lichidativă; valoarea de emisiune, bursieră; dividend, titluri hibride, randamentul acţiunii, drept de subscriere, drept de atribuire. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Referate: Analiza pieţei primare a acţiunilor în R.M Analiza pieţei secundare a acţiunilor în R.M. Rolul şi importanţa acţiunilor în dirijarea SA. Premisele apariţiei pieţei acţiunilor în R. Moldova. Internaţionalizarea pieţei acţiunilor. Rolul pieţei acţiunilor în atragerea capitalului propriu. Modelul insaiderilor şi outsaiderilor. Caracteristica drepturilor generate de acţiuni. Formele de distribuire a dividendelor. Modele de administrare corporativă. Teste

1. Acţiunile reprezintă: 1) valori mobiliare cu termen de circulaţie limitat; 2) titluri primare care vizează atragerea capitalului de împrumut; 3) titluri care dau dreptul de a încasa dividend; 4) valori mobiliare care atestă deţinerea unei părţi din capitalul unei societăţi. A(1,2),B(2,3,4), C(3,4,), D(1,2,3,4) 2. În corespundere cu Legea privind SA, în R. Moldova SA au dreptul de a emite: 1) obligaţiuni nominative; 2) obligaţiuni materializate; 3) obligaţiuni dematerializate; 4) obligaţiuni la purtător. A(1,2),B(2,3,4), C(3,4,), D (1,2,3) 3. Acţiunile preferenţiale sunt: 1) fără valoare nominală; 7

2) cu dreptul la dividende fixe fără a oferi drept de vot; 3) achiziţionate de la societăţile de investiţii; 4) cu dreptul de vot în funcţie de numărul de acţiuni. A(1,2),B(3,4), C(1), D (2) 4. După drepturile pe care le generează, acţiunile se clasifică: 1) participative; 2) cumulative; 3) ordinare; 4) preferenţiale. A(1,2),B(2,3,4), C(3,4,), D (1,2,3,4) 5. În cazul achitării dividendelor cu acţiuni noi emise: 1) emitentul înlocuieşte plăţile în numerar cu distribuirea de acţiuni nou emise; 2) este necesară aprobarea Adunării Generale a acţionarilor; 3) se ia în consideraţie numărul acţiunilor vechi deţinute; 4) se are în vedere nivelul dividendului calculat pentru o acţiune preferenţială. A(1,2,3),B(2,3,4), C(3,4,), D (1,2,3,4) 6. Acţiunile ordinare: 1) reflectă o cotă parte din capitalul social al societăţii emitente; 2) implică răspundere nelimitată a acţionarilor; 3) dau dreptul la obţinerea unui venit ce depinde de rezultatul financiar al societăţii; 4) dreptul de vot nu poate fi transmis terţilor. A(1,2),B(2,3,4), C(3,4,), D (1,3,4) 7. Emisiunea suplimentară de acţiuni are ca scop: 1) diversificarea acţiunilor societăţii; 2) majorarea capitalului social; 3) micşorarea numărului acţionarilor; 4) acordarea unor înlesniri suplimentare acţiunilor. A(1),B(2), C(3), D (,4) 8. La înfiinţarea SA acţiunile pot fi plasate la un preţ: 1) mai mic ca valoarea nominală; 2) mai mare ca valoarea nominală; 3) egal cu valoarea nominală; 4) egal cu profitul societăţii. A(1,2),B(2,3,4), C(1,2,3,4), D(2,3) 9. Deţinătorii de acţiuni preferenţiale: 1) au dreptul la obţinerea unui dividend fix; 2) au posibilitatea de obţinere a unui dividend anual; 3) au întotdeauna drept de vot; 4) pot investi venitul din dividende numai în obligaţiuni emise de aceeaşi societate. A(1),B(2), C(3), D(,4) 10. Pe piaţa secundară, preţul titlurilor depinde de: 1) raportul dintre cererea şi oferta de titluri; 2) nivelul ratei dobânzii; 3) veniturile anterioare aduse de titluri; 4) de volumul investiţiilor. A(1),B(2), C(3), D(,4)

8

Întrebări de generalizare: 1. Cum se clasifică activele financiare? 2. Cum se clasifică titlurile financiare? 3. Ce reprezintă titlurile financiare? 4. Numiţi caracteristicile fundamentale ale acţiunilor. 5. Care sunt rechizitele obligatorii ale acţiunilor. 6. Care acţiuni pot fi răscumpărate de emitent. 7. Prin ce se deosebeşte acţiunea de certificatul de acţiuni. 8. Numiţi drepturile posesorului unei acţiuni. 9. Care sunt drepturile acţionarilor în dependenţă de numărul de acţiuni deţinute. 10. Cum se clasifică acţiunile, după forma fizică în care sunt emise? 11. Cum se clasifică acţiunile, după modul de identificare al proprietarului? 12. Ce tipuri de acţiuni preferenţiale cunoaşteţi? 13. Ce reprezintă emisiunea de acţiuni? 14. Ce reprezintă oferta publică de valori mobiliare? 15. Ce reprezintă emisiunea de constituire? 16. Ce reprezintă emisiunea suplimentară de acţiuni? 17. Care sunt organele de conducere a societăţii? 18. Ce înseamnă „votare cumulativă”? 19. Ce înseamnă „politica de dividend”? 20. Numiţi tipurile de administrare corporativă. Studii de caz 1. Să se calculeze valoarea patrimonială a acţiunii „A”, dacă activele nete ale companiei emitente constituie 50000 u.m., iar numărul de acţiuni plasate este de 4000 bucăţi. Rezolvare: Valoarea patrimonială se determină: Vp – valoarea patrimonială An Vp = An – active nete N N – numărul de acţiuni plasate

Vp =

50000 = 12,5u.m 4000

Concluzie:

valoarea 12,5 u.m.

patrimonială

a

acţiunilor

A

constituie

2. Să se calculeze randamentul plasamentului financiar în acţiunile „x”, dacă dividendul constituie 8 u.m./acţiunea, preţul de piaţă – 85 u.m., iar rata medie bancară pe piaţă este 5%. Să se indice dacă acţiunile sunt subevaluate sau supraevaluate. Rezolvare:

r=

r=

d × 100 Curs

r – randamentul plasamentului d – dividendul Curs – cursul (preţul de piaţă)

8 × 100 = 10,62% 85

9

Concluzie: randamentul plasamentului în acţiunile X constituie 10,62%, care este mai mare ca rata medie bancară pe piaţă, adică acţiunile sunt subevaluate, ce constituie un semnal pentru cumpărare. 3. SA „Bucuria” a emis 10.000 de acţiuni cu valoare nominală 100.000 u.m., profitul pe acţiune este de 20.000, dividendul pe acţiune 5000, preţul de piaţă 40000. Să se calculeze coeficientul PER. Rezolvare:

PER =

Curs PPA

PER =

PER – raportul preţ câştig Curs – cursul (preţul de piaţă) PPA – profitul net pe acţiune

40000 = 2u.m. 20000

Concluzie: coeficientul PER pentru acţiunile SA„Bucuria” constituie 2 u.m. 4. O societate realizează o creştere de capital prin emiterea a 100.000 acţiuni, raport de subscripţie 5, condiţiile emisiunii sunt: preţ de emisiune 700 u.m., valoarea nominală 200 u.m., ultimul curs cotat 1000 u.m. Calculaţi: 1. Valoarea teoretică a acţiunii după majorarea capitalului; 2. Valoarea teoretică a dreptului de subscriere. Rezolvare: 1. După majorarea de capital, cursul acţiunii devine: Ct × N + PE × n Ct0 – ultimul curs cotat Ct 1 = 0 Ct1 – cursul teoretic al acţiunii după N+n majorare s – raport de subscripţie N – număr de acţiuni înainte de majorare n – număr de acţiuni noi emise PE – preţ de emisiune

Ct 1 =

1000 × 100000 × 5 + 700 × 10000 = 950u.m. 5 × 100000 + 100000

Concluzie: cursul acţiunii devine 950 u.m.

2. Valoarea dreptului de subscriere este: DS = Ct0 – Ct1 Ct0 – ultimul curs cotat Ct1 – cursul teoretic al acţiunii după majorare DS – valoarea dreptului de subscriere DS = 1000 – 950 =50 u.m. Concluzie: valoarea dreptului de subscriere devine 50 u.m. 5. Acţiunea SA „Zorile” la 1.01.2004 a fost cotată cu 2000 u.m., dividendul oferit este de 200 u.m. La 1.01.2005 dividendele se majorează cu 30%, iar cursul devine 2500 u.m. Calculaţi randamentul acţiunilor pentru ambele perioade.

10

Rezolvare: R

0

D0

=

x100

Curs 0

R0 = R1 = R1 =

Ro – randamentul în anul n Do – dividendul acţiunilor în anul n

200 x100 = 10% 2000 D 1 + Curs 1 − Curs 0 Curs 0

R1 – randamentul în anul n+1 x100 D1 – dividendul acţiunilor în anul n+1

200x1,3 + 2500 − 2000 x100 = 38% 2000

Concluzie: randamentul acţiunilor SA „Zorile” la 1.01.2004 a constituit 10%, iar la 1.01.2005 sa majorat cu 18% şi respectiv constituie 38%. 6. O persoană fizică deţine un capital de 100.000 u.m. şi doreşte să devină acţionar al unei societăţi care face o emisiune de acţiuni caracterizată prin: valoare nominală 100 u.m., prima de emisiune 50 u.m., pentru o acţiune nouă sunt necesare 5 drepturi de subscriere, valoarea unui drept de subscriere în bursă este de 25 u.m., dividendul preconizat pe acţiune constituie 60 u.m., rata medie a dobânzii pe piaţă constituie 10%. Calculaţi posibilitatea plasării banilor în acţiuni, comparativ cu depozitul bancar. Rezolvare:

Randamentul plasării în acţiuni constituie: R – randamentul plasării în acţiuni D R= D – dividendul Pr et _ de _ cumparare R=

60 ×100 = 21,8% 1000 + 50 + 5 × 25

Concluzie: randamentul plasamentului în acţiuni este mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă, deci este mai rentabilă plasarea banilor în acţiuni. 7. O societate pe acţiuni cu capitalul social 5000.000 u.m. îşi majorează capitalul prin creşterea numărului de acţiuni de la 10.000 la 15.000, valoarea nominală 500 u.m., prima de emisiune 100 u.m., cursul la momentul majorării 800 u.m., cursul drepturilor de subscriere la bursă 20 u.m. Calculaţi: 1) preţul plătit de vechii şi noii acţionari pentru o acţiune nouă; 2) valoarea teoretică a dreptului de subscriere. Rezolvare: 1) a. Preţul plătit de vechii acţionari pentru o acţiune nouă este egal cu preţul de emisiune. PE = VN + pe PE – preţul de emisiune VN – valoarea nominală pe – prima de emisiune b. Preţul plătit de noii acţionari pentru o acţiune nouă este:

11

P – preţul plătit de noii acţionari PE – preţul de emisiune N – numărul iniţial de acţiuni n – numărul de acţiuni ce urmează a fi emise DSb – cursul dreptului de subscriere la bursă 10.000 P = 600 + × 20 = 640u.m. 5.000

P = PE +

N × DSb n

Concluzie: preţul plătit de vechii acţionari pentru o acţiune nouă constituie 600 u.m., iar noii acţionari vor plăti 640 u.m. pentru o acţiune nouă.

2. Valoarea teoretică a dreptului de subscriere este: PE × n + N × Ct 0 DS – valoarea DS = C t 0 − C t1 = Ct 0 − teoretică a N+n dreptului de subscriere Ct0 – cursul la momentul iniţial Ct1 – cursul după majorarea capitalului social PE – preţul de emisiune N – numărul iniţial de acţiuni n – numărul de acţiuni ce urmează a fi emise 600 × 5.000 + 10.000 × 800 DS = 800 − = 66,67u.m. 15.000 Concluzie: valoarea teoretică a dreptului de subscriere este 66,67 u.m. 8. O societate pe acţiuni decide majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni în raportul: o acţiune nouă pentru 5 acţiuni vechi deţinute. Capitalul social iniţial constituie 40.000.000 u.m., numărul de acţiuni emise constituie 100.000 şi rezerve de 20.000.000 u.m. Suma încasată de societate ca urmare a vânzării noilor acţiuni este de 10.000.000 u.m. Calculaţi prima de emisiune încasată de societate pentru ansamblul emisiunilor. Rezolvare:

Calculăm preţul de emisiune: ∆EN = PE × n ∆EN – suma încasată din emisiunea nouă ∆EN N PE – preţ de emisiune , n= PE = N – numărul iniţial de acţiuni n s n – numărul de acţiuni noi emise s – raportul de emisiune

12

n=

100.000 = 20.000u.m. 5

PE =

10.000.000 = 500u.m. 20.000

Însă, PE = VN + pe ⇒ pe = PE − VN sau pe = PE −

pe = 500 −

CS 0 N

40.000.000 = 100u.m. 100.000

Prima de emisiune încasată de societate pentru ansamblul emisiunii constituie: petotal = n x pe petotal = 20.000 x 100 = 2.000.000 u.m. Concluzie: prima totală de emisiune încasată de societate constituie 2.000.000 u.m. 9. O societate comercială a emis 10.000 acţiuni cu o valoare nominală 100.000 u.m., profit pe acţiune 20 u.m., dividend pe acţiune 5 u.m., preţ de piaţă 40 u.m. Calculaţi valoarea coeficientului PER.

Curs PPA 40 PER = =2 20

PER =

Rezolvare: PER – raportul preţ câştig PPA – profitul pe acţiune

Concluzie: valoarea coeficientului PER este 2. 10. O societate dispune după încheierea anului financiar de un profit net de repartizat acţionarilor sub forma de dividend global de 30.000.000 u.m. Emisiunea s-a realizat pentru 60.000 de acţiuni la o valoare nominală de 4.000 u.m., dintre care 30.000 de acţiuni reprezintă capital integral vărsat, iar restul acţiunilor reprezintă subscrieri de capital parţial astfel: 15.000 de acţiuni cu 50% vărsământ la începutul exerciţiului; 15.000 de acţiuni cu 50% vărsământ la 30 iunie exerciţiul încheiat. Rata dividendului constituie 10%. Calculaţi primul dividend şi supradividendul. Rezolvare:

Dividendul global = primul dividend + supradividendul Primul dividend = (capital subscris şi vărsat x d x numărul de luni de la vărsământ) /12 Unde: d – rata dividendului Supradividendul se atribuie indiferent de gradul de eliberare a capitalului. Situaţie anticalculată: Se presupune că întregul capital a fost integral vărsat la începutul exerciţiului. Primul dividend = 60.000 x 4.000 x 10% = 24.000.000 u.m. 13

Supradividendul = 30.000.000 – 24.000.000 = 6.000.000 u.m. Situaţia concretă: primul dividend = 30.000 x 4.000 x 10%+15.000 x 4.000 x 50% x 10% + 15.000 x 4.000 x 50% x 10% x 6/12 = 16.500.000 u.m. Supradividendul rămâne la valoarea calculată = 6.000.000 u.m. Dividendul global = 16.500.000 + 6.000.000 = 22.500.000 u.m. Profit net nerepartizat: 30.000.000–22.500.000=7.500.000 u.m. Concluzie: primul dividend achitat de societate constituie 16.500.000 u.m., supradividendul constituie 6.000.000 u.m. şi 7.500.000 u.m. reprezintă autofinanţarea societăţii. Bibliografia recomandată: 1. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97. MO nr. 38-39/332 din 12.06.1997. 2. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98. MO nr. 27-28/123 din 23.03.1999. 3. CNVM. Hotărâre cu privire la modul de emisiune şi înregistrare de stat a valorilor mobiliare. 4. V.Fetiniuc. Consecinţe financiare ale privatizării. ASEM, Chişinău 2002. 5. Ioan Popa. Bursa, vol. I. Colecţia Bursa, Bucureşti, 1993. 6. Gabriela Anghelache, ş.a. Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă şi aplicaţii. Editura Economică. Bucureşti, 2003. 7. Bogdan-Ghilic-Micu. Bursa de Valori. Editura Economică, Bucureşti, 1997. 8. Raportul de activitate pe anul 2003.CNVM. Chişinău 2003. 9. Миркин Я.М. Ценные бумаги и фондовый рынок. Москва, 1995. 10. Доду К. Перчинская Н. Фондовый рынок Молдовы. Кишинев, 2001. TEMA III. Obligaţiunile – titluri de credit pe termen mediu şi lung Seminar: 1. Caracteristicile generale şi elementele definitorii ale unei obligaţiuni; Caracteristica obligaţiunilor în R. Moldova. 2. Criterii de clasificare: După emitent; Termenul emisiunii; Forma emisiunii; Modul de achitare/rambursare; Scopul emisiunii; forma dobânzii pe obligaţiuni. 3. Categorii speciale de obligaţiuni. 4. Scop, modalităţi şi elemente ale pieţei primare a obligaţiunilor; 5. Piaţa internaţională (externă) a obligaţiunilor; caracteristici, participanţi şi organizare a ei. 6. Piaţa obligaţiunilor în R. Moldova. Noţiuni de bază: Obligaţiuni, creanţă, cupon de dobândă, euroobligaţiuni, certificatul obligaţiunii, gajarea obligaţiunilor, dobândă, valoare nominală, preţ de emisiune, termen de circulaţie, termen de scadenţă, rata dobânzii, randament curent, randamentul plasamentului, valoare reală - curs. Referate:

1. 2. 3. 4. 5.

Eficacitatea emisiunii obligaţiunilor. Emisiunea şi riscul obligaţiunilor. Caracteristica pieţei obligaţiunilor în R. Moldova. Formarea preţurilor de piaţă a obligaţiunilor. Tipuri de obligaţiuni pe pieţele internaţionale. 14

6. 7. 8. 9. 10.

Cotarea obligaţiunilor la Bursa de Valori. Elementele definitorii ale unui împrumut obligatar. Comparaţia acţiuni – obligaţiuni. Particularităţile emisiunilor de obligaţiuni în R. Moldova. Participarea R. Moldova la piaţa internaţională a obligaţiunilor.

Teste 1. Acţiunea se deosebeşte de obligaţiune prin: 1) are un preţ mai mare; 2) are un preţ mai mic; 3) aduce un venit variabil; 4) este un titlu mai atractiv. A(1,2), B(2,3), C(3,4), D(1,4) 2. Obligaţiunile sunt: 1) instrumente de credit pe termen mediu şi lung emise de societăţi comerciale sau de organisme ale administraţiei de stat centrale şi locale; 2) titluri care dau dreptul de a încasa dividend; 3) titluri care certifică deţinătorului dreptul de a încasa dobândă şi a recupera suma investită dintr-o dată la scadenţă sau tranşe pe durata de viaţă; 4) sunt titluri de creanţă negociabile. A(1,2,3), B(1,2,4), C(1,3,4), D(4) 3. Obligaţiunile: 1) oferă dreptul de participare la conducerea societăţii; 2) confirmă relaţii de împrumut; 3) pot fi cu dobândă fixă; 4) pot fi cu dobândă flotantă. A(1,2,3), B(1,2,4), C(1,3,4), D(2,3,4) 4. Obligaţiunile sunt cotate în următoarele moduri: 1) în procente faţă de cupon; 2) în procente faţă de valoarea nominală; 3) în procente faţă de rentabilitate; 4) în sumă absolută. A(1,2,3), B(1,2,4), C(1,3,4), D(2,3,4) 5. Preţul cu care obligaţiunile se vând şi se cumpără la bursa de valori şi care variază în funcţie de cererea şi oferta pe piaţă se numeşte: 1) preţul de emisiune; 2) valoarea nominală; 3) cursul bursier; 4) preţ de lichidare. A(1), B(2), C(3), D(4) 6. Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt: 1) sunt instrumente ale investiţiilor de capital; 2) exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului; 3) emisiunea lor nu este legată de nevoile de finanţare ale emitentului; 4) permit obţinerea unor venituri viitoare. A(1,), B(1,2), C(1,3,4), D(1,2,3,4) 7. Care din aprecierile de mai jos sunt adevărate pentru a marca unele deosebiri dintre acţiuni şi obligaţiuni: 1) deţinătorii de obligaţiuni au, faţă de emitentul lor, calitatea de creditori, în timp ce deţinătorii de acţiuni sunt asociaţi la capitalul firmei emitente, sunt coproprietari; 2) acţiunile sunt cotate la bursă, în timp ce obligaţiunile nu aduc deţinătorului lor în general

15

venituri garantate, în timp ce dividendele aduse de acţiuni sunt dependente de rezultatele economico-financiare ale firmei emitente; 3) acţiunile sunt titluri la purtător, iar obligaţiunile sunt nominative (adică au înscris pe ele numele deţinătorului); 4) pe piaţa financiară secundară, cursul acţiunilor este variabil, iar al obligaţiunilor este fix; 5) emisiunea de acţiuni este expresia măririi capitalului unei firme, în timp ce emisiunea de obligaţiuni este, ca regulă, expresia contractării unui împrumut pe termen lung; 6) pe piaţa financiară primară, tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni se efectuează la un curs fix, în funcţie de valoarea nominală a acestora; 7) de regulă, emitentul de obligaţiuni se obligă să le recupereze, rambursând astfel împrumutul pe termen lung, ceea ce nu este cazul cu acţiunile. A(1,3,5,8), B(2,4,5,7), C(1,3,6,8), D(5,6,7,8) 8. În condiţiile unei rate a dobânzii de 10% practicate pe piaţa monetară, o obligaţiune aduce anual un venit garantat de 500 u.m. Mărirea ratei dobânzii 15% va face ca, în mod normal, pe piaţa secundară, cursul obligaţiunii: 1) să crească; 2) să scadă; 3) să rămână neschimbat; 4) să varieze. A(1), B(2), C(3), D(4) 9. Prin emisiunea de obligaţiuni: 1) societatea emitentă obţine resurse financiare suplimentare; 2) are loc creşterea numărului de acţionari a societăţii emitente; 3) societatea împrumută indirect de la investitori, creditul fiind mai eficient, dar, de obicei, mai scump; 4) creşte gradul de dispersie a acţiunilor. A(1), B(2), C(3), D(4) 10. Obligaţiunea reprezintă o parte din: 1) capitalul social; 2) rezervele societăţii; 3) valoarea unui împrumut; 4) capitalul propriu. A(1), B(2), C(3), D(4) Studii de caz: 1. Să se calculeze valoarea nominală a obligaţiunii „A”, dacă valoarea împrumutului constituie 100.000 u.m., iar numărul de obligaţiuni emise este de 25000 unităţi.

Vi VN = N

Rezolvare: VN – valoarea nominală Vi – valoarea împrumutului N – numărul de obligaţiuni

100.000 = 4u.m. 25.000 Concluzie: valoarea nominală a obligaţiunii „A” constituie 4 u.m. VN =

2. O obligaţiune aduce un venit anual fix de 140 u.m. Care este, în mod normal, cursul pe piaţa de capital în condiţiile în care rata dobânzii este de 10%? Rezolvare:

16

C=

C – cursul D – dobânda d’ – rata medie a dobânzii pe piaţă

D d'

C=

140 × 100 = 1400u.m. 10

Concluzie: cursul teoretic al acestei obligaţiunilor „A” constituie 1400 u.m. Notă: este evident, că în practică, cursul unui titlu este influenţat nu doar de către rata dobânzii şi venitul pe care îl aduce titlul la un moment dat. La acestea se adaugă previziunile privind evoluţiile ratei dobânzii, amploarea riscului, reacţia deţinătorilor de economii şi de titluri faţă de factori conjuncturali de ordin economic, social, politic etc., care determină o anumită evoluţie a cererii şi ofertei de titluri şi, deci, abateri într-un sens sau altul ale cursului efectiv faţă de cel teoretic (calculat). 3. O instituţie bancară deţine 400 obligaţiuni publice, care aduc un venit trimestrial de 1.000 u.m. pentru fiecare. Rata medie a dobânzii pe piaţă constituie 20% anual. Banca intenţionează să vândă obligaţiunile din insuficienţa de lichidităţi. Calculaţi preţul minim unitar de ofertă la care banca lansează aceste titluri pe piaţa secundară?

Co =

D x100 d' Co =

Rezolvare: Co – preţul minim unitar de ofertă D – dobânda d’ – rata medie a dobânzii pe piaţă

1.000 × 4 × 100 = 20.000u.m. 20

Concluzie: preţul minim unitar de ofertă la care banca lansează aceste obligaţiuni pe piaţă constituie 20.000 u.m. 4. Cuponul unei obligaţiuni este egal cu 5.000 u.m., iar rata anuală a dobânzii este 10%. Să se determine cursul obligaţiunii. Cum se va modifica cursul obligaţiunii dacă rata dobânzii: creşte până la 20%; scade până la 5%.

D Co = × 100 d

Rezolvare: Co – preţul minim unitar de ofertă D – dobânda d – rata anuală a dobânzii

5.000 × 100 = 50.000u.m 10 5000 C 20% = × 100 = 25.000u.m. 20 5000 C 5% = × 100 = 100.000u.m. 5 Co =

Concluzie: dacă rata dobânzii scade, preţul obligaţiunii creşte.

17

5. O societate pe acţiuni a emis obligaţiuni cu durata de viaţă de 10 ani, valoare nominală de 5000 u.m. Rambursarea se face sub forma cuponului unic, în condiţiile uni rate nominale a dobânzii de 2%. Rata dobânzii pe piaţă este de 5%. Calculaţi preţul plătit de subscriitori pentru achiziţionarea unei obligaţiuni. Rezolvare: P – valoarea reală a împrumutului VN(1 + R dn ) P= VN – valoarea nominală (1 + R dt ) n Rnd – rata nominală a dobânzii Rdt – rata dobânzii pe piaţă n – durata de viaţă a obligaţiunii 5000(1 + 0,02)10 P= = 3.741,7u.m. (1 + 0,05)10 Concluzie: subscriitorii vor achita 3.741,7 u.m. n

pentru

o

obligaţiune

6. O obligaţiune cu durata de viaţă 6 ani, a fost emisă în urmă cu doi ani la valoarea nominală de 10.000 u.m. Ea este tranzacţionată pe piaţă la cursul de 98%. Un investitor achiziţionează o obligaţiune de pe piaţă şi încasează un venit anual de 800 u.m. până la scadenţă. Obligaţiunea este rambursată integral la scadenţă la paritate. Să se calculeze: randamentul, cuponului; randamentul curent. Rezolvare: randamentul cuponului rD – randamentul cuponului C rD = × 100 C – cuponul obligaţiunii VN VN – valoarea nominală 800 rD = × 100 = 8% 10.000 randamentul curent Rc – randamentul cuponului C C rC = × 100 = C – cuponul obligaţiunii P v + VN VN – valoarea nominală P – preţul de cumpărare v – cursul obligaţiunii 800 rc = × 100 = 8,16% 0.98 × 10.000 Concluzie: randamentul cuponului constituie 8%, randamentul curent influenţat de cursul pe piaţă a obligaţiunii constituie 8,16%. 7. Care este rentabilitatea curentă a unei obligaţiuni cumpărate la un curs de 94,53% cu cinci ani înainte de scadenţă care oferă un cupon de dobândă anual de 14%. Rambursarea are loc prin rate anuale egale. Rezolvare: D rc – rentabilitatea curentă rc = × 100 ⇒ D = rD × VN rD – rata cuponului C D – venitul anual din dobândă C = c × VN C – preţul de piaţă VN – valoarea nominală c – cursul la cumpărare

18

rc =

14% × VN × 100 = 14,81u.m. 94,53% × VN

Concluzie:

randamentul 14,81 u.m.

curent

al

obligaţiunii

este

de

8. O obligaţiune cu valoare nominală 10 u.m. a fost vândută la preţul de emisiune 98% şi urmează a fi răscumpărată la valoarea de 103%. Calculaţi: prima de emisiune prima rambursării. Rezolvare:

Calculăm prima de emisiune: PE % pe = VN – PE ⇒ PE = x VN 100%

pe – prima de emisiune VN – valoarea nominală PE – preţul de emisiune PE% – cota preţului de emisiune

98% × 10.000 = 200u.m. 100 Calculăm prima rambursării: Cr – prima de emisiune VR% cr = VRt − PE ⇒ VRt = × VN totală 100 VN – valoarea nominală PE – preţul de emisiune VRt – valoarea rambursată VR% – cota valorii rambursate 103% 98% cr = × 10.000 − × 10.000 = 500u.m. 100 100 p e = 10.000 −

Concluzie: prima de emisiune constituie 200 u.m., iar prima la rambursare 500 u.m. 9. O persoană cumpără un bon de tezaur la emisiune cu 180 u.m., pe o perioadă de scadenţă de 91 zile, valoarea nominală a bonului este 200 u.m., numărul de zile în an este considerat 360. Calculaţi rata dobânzii anuale. Rezolvare: Rd – rata dobânzii anuale VN − Pc Ta Rd = × VN – valoarea nominală Vn Ts Pc – preţul de cumpărare Ta – perioada anului Ts – perioada de scadenţă 200 − 180 360 Rd = × = 0,396u.m. 200 91 Concluzie: rata dobânzii anuale a bonului de tezaur constituie 39,6%. 10. Calculaţi valoarea netă a unui titlu de stat cu discount pe o perioadă de 3 luni, ştiind că rata de discount este de 10%, iar valoarea nominală a titlului este de 1.000.000 u.m.

19

Rezolvare:

Calculăm preţul unui titlu de stat emis cu discount: P(%) – preţul de emisiune în n × RD P(%) = (1 − ) × 100 procente 360 × 100 RD – rada discountului N – numărul de zile pentru care este emis titlul de stat 90 × 10 P(%) = (1 − ) × 100 = 97,5% 360 × 100 Calculăm valoarea netă a titlului de stat: Valoarea netă = VN x P(%) P(%) – preţul de emisiune în procente RD – rada discountului N – numărul de zile pentru care este emis titlul de stat Valoarea netă = 1.000.000 x 97,5% = 975.000 u.m. Concluzie: valoarea netă a titlului de stat este de 975.000 u.m. Întrebări de generalizare:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 1. 2. 3. 4.

Ce reprezintă obligaţiunea? Care sunt elementele unui certificat de obligaţiuni? Numiţi caracteristicile unei obligaţiuni. De ce factori este influenţat cursul obligaţiunii şi cum se calculează el? Numiţi elementele definitorii ale obligaţiunilor. Ce reprezintă preţul cuponului? Cine poate emite obligaţiuni şi cum se determină siguranţa lor? Ce tipuri de obligaţiuni cunoaşteţi, în dependenţă de tipul de venit asigurat? Ce tipuri de obligaţiuni cunoaşteţi, în dependenţă de piaţa pe care sunt emise? Ce tipuri de obligaţiuni cunoaşteţi, în dependenţă de modul de garantare? Care sunt modalităţile de achitare (rambursare) a obligaţiunilor? Care sunt modalităţile de achitare a dobânzii obligaţiunilor? Ce inovaţii apărute pe piaţa obligaţiunilor cunoaşteţi? Care sunt principalele tipuri de obligaţiuni internaţionale? Care este structura organizaţională şi participanţii pieţei euroobligaţiunilor? Numiţi particularităţile specifice euroobligaţiunilor. Ce tipuri de euroobligaţiuni cunoaşteţi? Caracterizaţi elementele principale ale unui împrumut prin intermediul obligaţiunilor. Numiţi participanţii la emisiunea de euroobligaţiuni. Care sunt condiţiile de emisiune a obligaţiunilor în R. Moldova. Bibliografia recomandată: Gheorghe Ciobanu. Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă. / Editura Economică, Bucureşti, 1997. p. 127-135. Claude Dufloux. Pieţe financiare. – Bucureşti: Ed.Economică, 2002. Badea Dumitru G. Piaţa de capital şi restructurarea economică. / Editura Economică, Bucureşti 2000. p.84-92. Gabriele Anghelache etc. Pieţe de capital şi burse de valori. - Adevărul, Bucureşti, 1992, p. 51-63.

20

5. Zigf R. Piaţa obligaţiunilor. – Bucureşti; HREMA, 2000 -322 p 6. Бердникова Т. Акционерное общество на рынке ценных бумаг. – Москва: Финстатинформ, 1997.- 141 стр. 7. Белоглазова Г., Бобович Н., Торкановский В. Рынок ценных бумаг и его финансовые институты. – Санкт – Петербург: Комплект, 1994. – 421 стр. 8. Рэй К. Рынок облигаций. Торговля и управление рисками. – Москва: Дело. 600 стр. 9. Ценные бумаги. Учебник под редакцией В.И. Колесникова. Москва. Финансы и статистика. 2002. стр. 57-72, 33-37. 10. Анализ ценных бумаг Грэма и Додда под ред. С.Коттл и др./ЗАО «Олимп-Бизнес» Москва 2000, стр.433-501. TEMA IV. Titluri ale pieţei monetare. Titlurile financiare derivate şi sintetice Seminar: 1. Caracteristici ale principalelor titluri monetare aplicate în practica mondială: Certificate de depozit (definire, caracteristici, dobândă) Bonurile de tezaur Bilete de trezorerie Emitenţi scopul emisiunii caracteristici. Cambii: definire, rechizite obligatorii tipologia (solo, trata) indosament, circulaţia cambiei (girantul). Clasificare: cambia nominativă cambia cu dobândă cambia de asigurare cambia financiară cambia fictivă alte tipuri. Alte valori mobiliare ale pieţei monetare: warant conosament ipoteca. 2. Esenţa titlurilor derivate; caracteristici generale ale contractelor futures şi options. 3. Formarea instrumentelor financiare sintetice; exemple de titluri sintetice: Acţiuni sintetice Opţiuni „put” sintetice Cambii sintetice. Noţiuni de bază: Certificate de depozit, bonuri de tezaur, bilete de trezorerie, cambii, warant, conosament, ipotecă, instrumente sintetice, titluri derivate, titluri sintetice, contractele „futures” şi „options”, acţiuni sintetice, opţiuni „put” sintetice, cambii sintetice. Referate: 1. Caracteristica titlurilor monetare aplicate în practica mondială. 2. Cambia – instrument de plată şi de credit. 3. Caracteristica generală a contractelor „futures”.

21

4. Caracteristica generală a contractelor „options”. 5. Comparaţia titluri derivate, titluri primare. Teste 1. Titlurile primare: 1) sunt emise de utilizatorii de fonduri; 2) asigură mobilizarea capitalurilor pe termen scurt; 3) dau deţinătorilor dreptul asupra veniturilor băneşti nete ale emitentului; 4) includ acţiuni, obligaţiuni, opţiuni. A(1,2,3), B(2,4), C(2,3,4), D(1,2,3,4) 2. Valorile mobiliare care atestă deţinerea unei părţi din capitalul social al unei SA şi oferă deţinătorului dreptul să participe la rezultatele financiare ale acesteia sunt: 1) acţiunile 2) obligaţiunile 3) bonurile de tezaur 4) opţiunile. A(1), B(2), C(3), D(4) 3. Piaţa contractelor futures este piaţa: 1) pentru acţiuni comune şi preferenţiale ale corporaţiilor private; 2) în care tranzacţionarea este condusă de Banca Centrală; 3) în care se tranzacţionează valori mobiliare pentru livrare condiţionată; 4) pentru valorile mobiliare a căror livrare şi plată vor avea loc în viitor. A(1), B(2), C(3), D(4) 4. Contractele futures: 1) nu se tranzacţionează pe piaţa bursieră 2) sunt instrumente derivate 3) se execută peste o perioadă de timp 4) preţul de exerciţiu se stabileşte în momentul de executare. A(1), B(1,2,3,4), C(2,3), D(3,4) 5. Deţinătorul de cambie poate cere achitarea ei: 1) emitentului de cambie 2) plătitorului 3) tuturor persoanelor obligate de cambie 4) băncii creditoare. A(1), B(2), C(3), D(4)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Întrebări de generalizare: Numiţi instrumentele monetare ce se utilizează pe piaţa financiară internaţională. Ce reprezintă certificatul de depozit? Factorii ce influenţează dobânda la ele? Ce reprezintă biletele de tezaur? Caracteristicile bonurilor de tezaur. Caracteristicile obligaţiunilor de stat. Caracteristicile obligaţiunilor municipale. Cine sunt emitenţii biletelor de trezorerie şi în ce scopuri se efectuează emisiunea astfel de valori mobiliare? Ce este cambia. Caracteristicile cambiei. Definiţi cambia-solo şi rechizitele obligatorii ale ei. Ce reprezintă indosamentul. Ce tipuri de cambii se aplică frecvent pe piaţa financiară? Daţi caracteristica biletului la ordin. Ce reprezintă ipoteca şi elementele unui certificat de ipotecă? Ce reprezintă contractul futures?

22

15. 16. 17. 18. 19. 20.

Care sunt elementele şi tipologia contractelor futures? Ce reprezintă contractul forward Ce reprezintă contractul options? Numiţi elementele şi tipurile de contracte options? Ce reprezintă Casa de Clearing? Ce reprezintă titlurile de valoare sintetice?

Bibliografia recomandată: 1. Victor Stoica etc. Pieţe de capital şi burse de valori. /Editura Economică, Bucureşti, 2001. 2. Potolea Gh. Efectele de comerţ, hârtiile de valoare şi mecanismele bursiere în economia de piaţă. /Cluj-Napoca. Ardealul, 1992. – 124p. 3. Basno C. Operaţiuni bancare: instrumente şi tehnici de piaţă. – Bucureşti, 1996. 4. Claude Dufloux. Pieţe financiare. – Bucureşti: Ed. Economică, 2002. 5. Dobrea C. Certificatele de trezorerie – siguranţă şi avantaje // Finanţe Publice şi Contabilitate. – 2002 – nr.2- p.67-70. 6. Dobrea C. Emisiunea certificatelor de trezorerie către populaţie // Finanţe, credit, contabilitate – 2000 – nr. 5- p. 44-51. 7. Luha V. Titluri de credit: cambia /Bucureşti: Lumina Lex, 1998. – 287 p. 8. Negruş M. Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale. – Bucureşti: Ed.Militară, 1992. 9. Ценные бумаги. Учебник под редакцией В.И. Колесникова. Москва. Финансы и статистика. 2002. стр. 40-57. 10. О.Дегтярева Биржевое дело. /ЮНИТИ, Москва 2000, стр. 39-87. TEMA V. Bursa de Valori – principala piaţă financiară secundară Seminar:

1. Definitivarea pieţelor bursiere în formare şi caracteristica lor Categorii principale de pieţe secundare, analiză comparativă: bursa oficială; bursa secundară; bursa terţială. Definirea burselor de valori, tipuri. Definitivarea pieţelor bursiere în formare şi caracteristica lor; Faze de evoluţie a pieţelor în formare; Condiţii pentru asigurarea dezvoltării pieţelor bursiere în formare; Particularităţi ale pieţelor bursiere în formare 2. Funcţiile burselor de valori. Funcţii macroeconomice; Funcţii microeconomice; Funcţii în plan individual. 3. Organizarea si funcţionarea burselor de valori – practici internaţionale. 4. Scurt istoric al Bursei de Valori din Moldova: Fondarea bursei; Scopurile şi genurile de activitate; Capitalul şi plasarea acţiunilor bursei. 5. Structura organizatorică a Bursei de Valori a Moldovei Organele de conducere ale bursei; Structura organizatorică a bursei; Membrii bursei. 23

6. Structura funcţională a Bursei de Valori a Moldovei Introducerea la bursă a valorilor mobiliare: listing: condiţii, procedură; non-listing: condiţii, procedură. Organizarea tranzacţiilor la Bursa de Valori a Moldovei: ordine de bursă; sistemul de tranzacţionare; Procedura de clearing şi decontare pe piaţa bursieră a Republicii Moldova noţiuni generale privind clearingul şi decontările; documente şi rapoarte aferente decontărilor; derularea activităţii de clearing şi decontări de către BVM: • departamentul de clearing • executarea tranzacţiilor cu acţiunile neadmise la DNVM derularea activităţii de clearing şi decontări de către DNVM • DNVM • Procesul de clearing • Procesul de decontare managementul riscului schema unei tranzacţii bursiere 7. Analiza activităţii Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare. Noţiuni de bază: Burse, listing, non-listing, ordine de bursă, SAIT, sistem de tranzacţionare, secţia de bază, secţia tranzacţiilor directe, departamentul de clearing, DNVM, membrii bursei, broker, dealer, clearing, decontare, ordin limită, ordin de piaţă, ordin direct, ordin condiţionat, ordin executat în mod automatizat, fixing, perioadă de predeschidere, perioada preţului de piaţă, perioada de deschidere a pieţei, Aviz de contract, procură de transfer, certificat de livrare, cerere de înregistrare.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Referate: Premisele istorice ale apariţiei burselor. Specificul burselor de valori americane. Specificul burselor de valori japoneze. Specificul burselor de valori europene. Specificul pieţelor bursiere în tranziţie. Marele crahuri bursiere ale sec. XX. Eficienţa pieţelor de capital. Clearingul, depozitarea, decontarea. Specificul pieţei bursiere autohtone. Evoluţia Bursei de Valori din Moldova. Teste

1. Bursa: 1) realizează negocierea şi încheierea tranzacţiilor bursiere; 2) nu permite accesul la capitaluri împrumutate; 3) nu evidenţiază starea economiei naţionale în cadrul căreia funcţionează; 4) dă posibilitatea recuperării sumelor investite cu trei zile înainte de scadenţă. A(1), B(2), C(3), D(4) 2. Bursa de Valori desemnează: 1) instituţia specifică economiei centralizate; 2) un cadru organizat de realizare a tranzacţiilor;

24

3) un sistem caracterizat de exactitate, corectitudine şi transparenţă; 4) un sistem care reglementează încheierea şi executarea contractelor. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(2,3,4), D(3,4) 3. În economia de piaţă, bursa asigură: 1) transformarea capitalului real în capital bănesc; 2) transformarea capitalului bănesc în capital real; 3) mobilizarea unor resurse pentru investiţii; 4) piaţa cu acces nelimitat. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(2,3,4), D(3,4) 4. Bursa este o piaţă specializată unde se vând şi se cumpără: 1) titluri mobiliare; 2) mărfuri omogene; 3) mărfuri de toate categoriile; 4) titluri monetare. A(1,2,3,4), B,(2,3,4), C(1,2,3,), D(3,4) 5. Care din pieţele enumerate definesc bursa de valori ca fiind locul unde se stabileşte preţul titlului financiar în funcţie de cerere şi ofertă? 1) piaţa liberă; 2) piaţa simbolică; 3) piaţa organizată; 4) piaţa reprezentativă. A(1), B(2), C(3), D(4) 6. Care din enunţurile de mai jos sunt adevărate pentru a evidenţia rolul bursei de valori în funcţionarea mecanismului economiei de piaţă: 1) bursa de titluri asigură democratizarea tranzacţiilor pe piaţa financiară secundară, în sensul că fiecare deţinător de titluri şi de economii băneşti este un participant potenţial la negocierea nemijlocită a preţului titlurilor; 2) oferă posibilitatea ca fiecare deţinător de titluri să-şi elibereze rapid capitalul plasat într-o societate comercială, iar posesorilor de economii (capital bănesc) – să-l plaseze în societatea pentru care manifestă interes economic; 3) bursa semnalează, prin evoluţia tranzacţiilor şi a cursurilor, starea prezentă şi previzibilă a conjuncturii economice; 4) bursa permite transformarea operativă şi cu cheltuieli reduse a unui capital dat dintr-o formă în alta, adică din forma capital tehnic în capital bănesc şi invers. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(1,2,3,4), D(3,4) 7. Organizarea activităţii bursiere presupune: 1) centralizarea tranzacţiilor; 2) concentrarea ordinelor de vânzare/cumpărare în sala de negocieri a bursei; 3) desfăşurarea tranzacţiilor într-un cadru organizat şi reglementat; 4) accesul direct la informaţiile de piaţă. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(1,2,3,4), D(3,4) 8. Bursele generale tranzacţionează: 1) numai bunuri materiale; 2) titluri emise de societăţile transnaţionale; 3) numai aur şi metale preţioase; 4) o gamă variată de mărfuri şi hârtii de valoare. A(1), B(2), C(3), D(4) 9. Tranzacţiile cu titluri pe piaţa bursieră a Moldovei se derulează prin: 1) Bănci comerciale; 2) Bursa de Mărfuri; 3) Bursa de Valori a Moldovei; 4) Societăţi de asigurare. 25

A(1), B(2), C(3), D(4) 10. Rolul bursei de valori pe piaţa de capital este: 1) asigură întâlnirea cererii cu oferta la un moment dat; 2) reflectă conjunctura economică; 3) stabileşte cursul de echilibru prin fixing; 4) urmăreşte sistematic şi reglementează tranzacţionarea valorilor mobiliare. A(1,2,3), B,(1,2,3,4), C(2,3,4), D(3,4) 11. Brokerii: 1) efectuează operaţiuni de vânzare în nume propriu; 2) realizează operaţiuni de vânzare în numele clienţilor; 3) intermediază operaţiuni de cumpărare în numele clienţilor; 4) au un venit obţinut din comision. A(1,2,3), B,(1,2,3,4), C(2,3,4), D(3,4) 12. Dealerii: 1) realizează operaţiuni de cumpărare a titlurilor în nume şi din cont propriu; 2) realizează un profit din intermedierea operaţiunilor sub formă de comision; 3) efectuează operaţiuni de vânzare-cumpărare în numele şi din contul clienţilor; 4) încasează un venit din diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare a titlurilor. A(1,2), B,(2,3,4), C(3,4), D(1,4) 13. Venitul dealerilor este reprezentat de: 1) comisionul practicat de bursă; 2) diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare al titlurilor; 3) taxa de negociere stabilită; 4) diferenţa dintre preţul tranzacţiei şi marja depusă de clienţi. A(1), B(2), C(3), D(4) 14. Admiterea în listingul bursei se face: 1) cu iniţiativa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare; 2) cu iniţiativa emitentului; 3) cu iniţiativa bursei de valori; 4) după 5 ani de la data înfiinţării societăţii care a emis valorile mobiliare respective. A(1), B(2), C(3), D(4) 15. Ordinul „la piaţă”: 1) este ordin de vânzare-cumpărare la cel mai bun preţ oferit de piaţă; 2) nu poate fi executat decât dacă piaţa oferă condiţiile impuse de ordin; 3) dacă este de cumpărare, impune obţinerea celui mai scăzut preţ existent la bursă; 4) trebuie executat la cel mai mare preţ existent, în cazul la care este de vânzare. A(1), B(2), C(3), D(4) 16. În cazul ordinului „limită”: 1) clientul precizează preţul maxim pe care doreşte să-l plătească în calitate de cumpărător; 2) i se asociază întotdeauna clauza „la un preţ mai bun”; 3) se precizează preţul minim pe care clientul îl acceptă în calitate de vânzător; 4) el poate fi executat în orice condiţii oferite de piaţă. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(1,2,3,4), D(3,4) 17. Ordinul bursier „la piaţă” este executat: 1) în cele mai bune condiţii de curs pentru cumpărător şi vânzător; 2) la atingerea limitei minime indicată de cumpărător; 3) imediat la preţul pieţei; 4) atunci când preţul titlului evoluează în sens contrar aşteptării clientului. A(1), B(2), C(3), D(4) 18. Ordinul bursier cu menţiunea „stop”:

26

1) 2) 3) 4)

precizează preţul maxim pe care clientul doreşte să-l plătească în calitate de cumpărător; acţionează similar ordinului cu limită de preţ; dacă este de vânzare, este plasat la un nivel inferior cursului curent al pieţei; are ca scop creşterea profitului rezultat din tranzacţii. A(1,2,3), B,(2,3,4), C(1,2,4), D(3,4) 19. Ordinul „limită” transmis la bursă este: 1) preţ maxim la cumpărare; 2) preţ minim la cumpărare; 3) preţ maxim la vânzare; 4) preţ minim la vânzare. A(1,2), B,(3,4), C(2,3,4), D(1,4) 20. Piaţa extrabursieră (OTC) este: 1) piaţa delocalizată, specializată în vânzarea obligaţiunilor; 2) piaţa localizată la birourile brokerilor; 3) piaţa prin telefon sau computer pe care se tranzacţionează titlurile firmelor respective; 4) piaţa specializată în vânzarea obligaţiunilor de stat. A(1), B(2), C(3), D(4) 21. Principalele caracteristici ale pieţei extrabursiere (OTC) sunt: 1) realizarea tranzacţiilor este supusă unor reguli ferme instituite prin lege şi regulamente; 2) tranzacţiile se realizează prin negocieri directe între vânzător şi cumpărător; 3) accesul este mai larg atât pentru clienţi, cât şi pentru titluri; 4) existenţa unui spaţiu delimitat unde se desfăşoară tranzacţiile cu valori mobiliare. A(1,2), B,(3,4), C(2,3), D(3,4) 22. Valorile mobiliare înscrise la Cota Bursei de Valori din Moldova sunt cotate la: 1) unul din 2 niveluri; 2) unul din 3 niveluri; 3) unul din 4 niveluri; 4) la nici un nivel. A(1), B(2), C(3), D(4) 23. Procedura de înscriere a unui titlu financiar la Cota Bursei, care presupune îndeplinirea unor condiţii legale şi de performanţă din partea firmei emitente se numeşte: 1) non-listing; 2) listing; 3) delisting; 4) tranzacţionare. A(1), B(2), C(3), D(4) 24. Persoana fizică care acţionează pe piaţa bursieră ca angajat al unei societăţi financiare sau ca independent, îndeplinind funcţiile de intermediar sau comerciant de titluri se numeşte: 1) agent de plăţi; 2) agent fiscal; 3) agent de bursă; 4) agent de transfer. A(1), B(2), C(3), D(4) 25. Instituţia care asigură locul şi mijloacele specifice pentru desfăşurarea tranzacţiilor cu titluri financiare, în mod organizat şi în condiţii de liberă concurenţă poartă denumirea de: 1) bancă comercială; 2) bursă de valori; 3) bursă de mărfuri; 4) piaţă interdealeri. 27

A(1), B(2), C(3), D(4) 26. Capitalizarea bursieră reprezintă: 1) valoarea de piaţă a unei firme, dată de cursul bursier pentru acţiunile emise şi aflate în posesia acţionarilor; 2) valoarea de piaţă a tuturor acţiunilor unei companii; 3) un indicator al potenţialului unei burse; 4) valoarea nominală a acţiunilor emise de o firmă. A(1,2,3), B(2,3), C(3), D(4) 27. Cota (listingul) bursei este: 1) preţul titlurilor financiare tranzacţionate la bursă; 2) listă cuprinzând totalitatea titlurilor financiare admise la tranzacţii în bursă; 3) cotă din totalitatea membrilor bursei; 4) listă cuprinzând totalitatea regulilor de tranzacţionare la bursă. A(1), B(2), C(3), D(4) 28. Cotaţia reprezintă: 1) preţul de emisiune a valorilor mobiliare; 2) preţul de răscumpărare a valorilor mobiliare; 3) preţul la care se pot face tranzacţii la un moment dat pe piaţa bursieră; 4) preţul final de cerere şi ofertă la sfârşitul unei zile de tranzacţionare. A(1), B(2), C(3), D(4) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Întrebări de generalizare: Definiţia Bursei de Valori şi formele acesteia. Numiţi caracteristicile Bursei de Valori. Numiţi caracteristicile pieţelor interdealeri (piaţa OTC). Care este rolul bursei de valori în economia contemporană? Care pieţe bursiere au înregistrat în ultimii ani performanţe mai mari, cele dezvoltate sau cele în formare? Argumentaţi răspunsul. Numiţi particularităţile pieţelor bursiere în formare. Numiţi funcţiile burselor de valori. Cine pot fi acţionar la Bursa de Valori din Moldova? Cum funcţionează sistemul de tranzacţionare la Bursa de Valori? Care este necesitatea sistemului de înregistrare a drepturilor de proprietate? Numiţi etapele unei tranzacţii bursiere. Ce documente prezintă brokerul-vânzător după o tranzacţie bursieră? Ce documente prezintă brokerul-cumpărător după o tranzacţie bursieră? Numiţi organele de conducere ale Bursei de Valori. Cine poate deveni membru al Bursei, numiţi cerinţele. Care valori mobiliare sunt admise spre circulaţie (tranzacţionare) la Bursă? Când banca de decontări purcede la procedura de decontare finală. Care este menirea şi funcţiile Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare? Numiţi etapele procesului de clearing al tranzacţiilor încheiate la Bursa de Valori a Moldovei. Ce reprezintă Sistemul Automatizat Integral de Tranzacţionare (SAIT)?

Bibliografia recomandată: 1. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97. MO nr. 38-39/332 din 12.06.1997. 2. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98. MO nr. 27-28/123 din 23.03.1999.

28

3. Hotărârea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.17/5 din 19.05.2000 cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.8183/259 din 13.07.2000. 4. Statutul Bursei de Valori a Moldovei. 5. Regulile Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare S.A., aprobate de către Consiliul directorilor al Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare S.A., proces-verbal nr.1 din 20.02.1998. 6. Ioan Popa. Bursa, vol. I. Colecţia Bursa, Bucureşti, 1993. 7. Mecanisme şi instituţii ale pieţei capitalului. Bucureşti, 2003. 8. Gabriela Anghelache, Carmen Obreja. Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere. Teste grilă şi aplicaţii practice. Editura ASE Bucureşti, 2000. 9. Bogdan Ghilic-Micu. Bursa de Valori. Editura Economică, Bucureşti, 1997. 10. Доду К. Перчинская Н. Фондовый рынок Молдовы. Кишинев, 2001. TEMA VI. Evaluarea valorilor mobiliare. Indicii bursieri. Prognozarea cursurilor bursiere Seminar:

1. Analiza financiară a valorilor mobiliare. Indicatorii pieţei de capital: Indicatorii generali: Numărul societăţilor listate; Numărul titlurilor listate; Volumul tranzacţiilor; Acţiunile disponibile la tranzacţionare pe piaţa „free loat”; Coeficientul de rotaţie al acţiunilor; Valoarea tranzacţiilor; Mărimea pieţei primare; Numărul intermediarilor; Indicatorii financiari; Indicatorii tehnici. 2. Formarea cursului bursier şi factorii de influenţă: Evoluţia istorică a activităţii întreprinderii; Aşteptările investitorilor privind oportunităţile şi limitele dezvoltării viitoare a activităţii firmei; Starea sectorului; Tendinţele generale economice; Evoluţia pieţelor naţionale şi internaţionale; Cererea şi oferta. 3. Indicatorii moderni de măsurare a competitivităţii companiilor cotate: Valoarea de piaţă adăugată; Supracâştigurile; Valoarea economică adăugată; Rata de rentabilitate a capitalului investit; Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar; Randamentul total al afacerii; Randamentul acţiunilor; Randamentul obligaţiunilor. 4. Problemele generale ale riscului investiţional pe piaţa de capital. Caracteristica generală a riscurilor din investiţiile de capital; Managementul riscului pe piaţa de capital. 29

5. Definirea şi clasificarea indicilor bursieri. Modele generale de calcul a indicilor bursieri. 6. Caracteristicile şi construcţia indicilor la principalele centre bursiere. 7. Analiza indicilor bursieri. Analiza fundamentală şi tehnică. Analiza fundamentală a acţiunilor: Profitul pe acţiune; Rata de distribuire a dividendului; Coeficientul PER (price to earning ratio); Randamentul acţiunii; Dividendele aşteptate în viitor. Analiza fundamentală a obligaţiunilor: Valoarea cunoscută pe durata de viaţă a obligaţiunii; Valoarea estimată prin intermediul elementelor tehnice; Randamentul cuponului; Randamentul curent; Randamentul la maturitate ajustat. Analiza tehnică în scopul prognozării evoluţiei cursurilor bursiere: caracteristicile şi axiomele analizei tehnice; metodele analizei tehnice: grafice şi matematice; analiza trendurilor şi analiza indicatorilor în scopul prognozării pieţei. Noţiuni de bază: Indice bursier, indice individual, indice de grup, indice mediu aritmetic, neponderat, indice ponderat după preţul acţiunilor, indice ponderat după valoarea acţiunilor, indice mediu geometric neponderat, indice mediu geometric ponderat Indicele Dow-Jones, Major Market Index, Value Line, NIKKEI, TOPIX, Standard and Poor’s, NYSE, NASDAQ etc., indicatori financiari; indicatori tehnici.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Referate: Indicii bursieri pe piaţa americană. Indicii bursieri la bursele europene. Ratingul valorilor mobiliare. Riscurile investiţiilor pe piaţa de capital. Modele statistice de evaluare a acţiunilor. Formarea preţurilor pe piaţa acţiunilor. Pro şi contra analizei tehnice. Aplicaţii de analiză fundamentală. Aplicaţii de analiză tehnică. Analiza financiară a societăţii emitente.

Teste 1. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este influenţată de: 1) situaţia economico-financiară a emitentului; 2) rata şomajului; 3) fenomene pur bursiere care afectează cererea şi oferta; 4) nivelul datoriei publice externe. A(1,2), B(2,3), C(3,4), D(1,3) 2. Profitul pe acţiune: 1) exprimă capacitatea emitentului de a obţine profit; 2) reprezintă un flux financiar pentru posesorul acţiunii; 3) se determină ca raport dintre profitul net şi numărul de acţiuni existente pe piaţă; 4) serveşte la calcularea indicatorului PER. A(1,2,3), B(2,3,4), C(2,3,4), D(1,3)

30

3. Dividendul pe acţiune se calculează numai în funcţie de: 1) randamentul plasamentului; 2) profitul brut obţinut; 3) profitul net repartizat acţionarilor; 4) rentabilitatea cerută de acţionari. A(1), B(2), C(3), D(4) 4. Indicatorul PER se calculează ca raport dintre: 1) dividendul pe acţiune şi preţul de emisiune; 2) dividendul pe acţiune şi cursul bursier; 3) cursul bursier şi dividendul net pe acţiune; 4) cursul bursier şi profitul net pe acţiune. A(1), B(2), C(3), D(4) 5. Valoarea de randament al acţiunii se calculează ca: 1) raportul dintre dividend şi rata medie a dobânzii pe piaţă; 2) raportul dintre profitul net pe acţiune şi rata medie a dobânzii pe piaţă; 3) raportul dintre profitul net al societăţii şi numărul de acţiuni emise; 4) raportul dintre dividend şi cursul de cumpărare a acţiunii. A(1), B(2), C(3), D(4) 6. Profitul pe acţiune se calculează ca: 1) raportul dintre profitul net al societăţii şi numărul de acţiuni emise; 2) raportul dintre profitul societăţii şi cursul de cumpărare a acţiunii; 3) raportul dintre profitul net pe acţiune şi dividendul net; 4) raportul dintre dividend şi numărul de acţiuni emise. A(1), B(2), C(3), D(4) 7. Un indice bursier reprezintă: 1) mărimea medie a cursurilor titlurilor unui anumit grup de emitenţi; 2) raportul mediei cursurilor unui grup anumit de titluri la o dată anumită către data de referinţă; 3) valoarea absolută a cursurilor înregistrate pe piaţă către o dată de referinţă; 4) raportul valorii absolute a cursurilor la o dată anumită către o dată de referinţă. A(1), B(2), C(3), D(4) 8. Piaţa moldovenească de capital este reprezentată de următorii indici bursieri: 1) CNVM-65; 2) C-25; 3) CNVM-32; 4) T-32. A(1), B(2), C(3), D(4) 9. Indicele individual: 1) Exprimă ponderea procentuală a cursului înregistrat la un moment dat faţă de cursul existent la data de referinţă; 2) Exprimă ponderea procentuală a cursului înregistrat al unui ansamblu complex de valori la un moment dat faţă de cursul existent la data de referinţă; 3) Exprimă variaţia relativă a unui ansamblu complex de valori dintre două momente cel actual şi cel de bază; 4) Exprimă variaţia relativă a cursului înregistrat a unei valori dintre două momente cel actual şi cel de bază. A(1), B(2), C(3), D(4) 10. Indicele de grup: 1) Exprimă ponderea procentuală a cursului înregistrat la un moment dat faţă de cursul existent la data de referinţă; 2) Exprimă ponderea procentuală a cursului înregistrat al unui ansamblu complex de valori la un moment dat faţă de cursul existent la data de referinţă;

31

3) Exprimă variaţia relativă a unui ansamblu complex de valori dintre două momente cel actual şi cel de bază; 4) Exprimă variaţia relativă a cursului înregistrat al unei valori în două momente cel actual şi cel de bază. A(1), B(2), C(3), D(4) Studii de caz: 1. Se cunosc următoarele date pentru acţiunile ZET din şedinţa bursieră din data 15.05.2004. Ordine la cumpărare 60 acţiuni la cursul cel mai bun 80 acţiuni la curs maxim de 1.120 30 acţiuni la curs maxim de 1.1110 45 acţiuni la curs maxim de 1.105 110 acţiuni la curs maxim de 1.095 90 acţiuni la curs maxim de 1.085 15 acţiuni la curs maxim de 1.080 130 acţiuni la curs maxim de 1.070

Ordine la vânzare 120 acţiuni la cursul cel mai bun 40 acţiuni la curs minim de 1.070 85 acţiuni la curs minim de 1.080 90 acţiuni la curs minim de 1.085 115 acţiuni la curs minim de 1.095 70 acţiuni la curs minim de 1.105 140 acţiuni la curs minim de 1.110 110 acţiuni la curs minim de 1.120

Rezolvare: Cerere Ofertă Curs Minim Efectiv Cumulat Efectiv Cumulat 60 60 CMBc 0 770 60 80 140 1.120 110 770 140 30 170 1.110 140 660 170 45 215 1.105 70 520 215 110 325 1.095 115 450 325 90 415 1.085 90 335 335 145 560 1.080 85 245 245 130 690 1.070 40 160 160 0 690 CMBv 120 120 120 CMBc – cel mai bun curs la cumpărare CMBv – cel mai bun curs la vânzare Concluzie: Volumul maxim de acţiuni tranzacţionate este de 335 u.m. 2. Acţiunile SA „Nistru” sunt cotate la 500 u.m. Rata de creştere a activităţii este de 5% pe an, dividendul din anul precedent este de 40 u.m., iar profitul pe acţiune este de 50 u.m. Calculaţi costul capitalului pentru societate. Rezolvare: D1 V= k−g

500 =

V – valoarea/cursul acţiunii D1 – dividendul din anul viitor k – costul capitalului pentru societate g – rata de creştere a activităţii

40 × 1,05 ⇒ k = 13% k − 0,05

Concluzie: costul capitalului pentru societate este de 13%.

32

3. Pe piaţa de capital primară sunt oferite trei titluri A, B, C, având următoarele caracteristici: titlul A: acţiune, valoare nominală 2.000 un dividend-scontat 400 u.m. anual, admis la bursă; titlul B: obligaţiune publică, valoare nominală 1.000 u.m., venit garantat anual 195 u.m., admis la bursă; titlul C: acţiune, valoare nominală 4.000 u.m., dividend scontat 800 u.m. anual, neadmis la bursă, pentru că societatea emitentă este de dimensiuni reduse. Care din cele trei titluri conferă un plasament mai convenabil pentru un deţinător de economii băneşti, care doreşte să achiziţioneze titluri pe piaţa financiară primară, în condiţiile când rata anuală a dobânzii la depozitele în termen este de 19%? Rezolvare:

Aprecierea perspectivei unui plasament în titluri pe piaţa de capital primară se face prin prisma indicatorilor. a) randamentul plasamentului: r=

d C

r – randamentul plasamentului d – dividendul C – cursul

400 = 0,20 2000 195 rB = = 0,195 100 800 rC = = 0,20 4000 Concluzie: Fiecare din cele trei titluri, asigură un randament mai mare decât un depozit bancar (0,19). Randamentul titlurilor A şi C este cu ceva mai ridicat decât cel al titlului B. rA =

b) gradul de lichiditate, respectiv uşurinţa şi costul cât mai mici cu care, la dorinţă, titlul poate fi transformat în monedă. Titlurile admise (cotabile) la bursă au lichiditate mai bună în raport cu celelalte. Concluzie: Lichiditatea este mai bună pentru titlurile A şi B (cotate la bursă) în raport cu titlul C, neadmis la bursă.

c) riscul plasamentului, adică probabilitatea de a nu se realiza cele preconizate prin prospectul de lansare a titlului. În acest sens, riscul este mai mic pentru titlurile emise de societăţile mari, puternice şi de către administraţiile publice. În general, riscul este mic pentru obligaţiuni (la care câştigul este garantat) faţă de acţiuni, al căror câştig depinde de rezultatele economico-financiare ale firmei emitente. Concluzie: Riscul este mai ridicat pentru titlurile A şi C (acţiuni) şi mai redus, aproape nul, pentru titlul B (obligaţiuni publice). Concluzie: Este convenabilă achiziţionarea titlului B. 4. Pe piaţa primară de capital sunt lansate trei titluri cu următoarele caracteristici: - titlul „x” – acţiune cotată la bursă, valoare nominală 10.000 u.m., dividend anual scontat 3.000 u.m.;

33

- titlul „y” – acţiune neadmisă la bursă, valoare nominală 15.000 u.m., dividend anual scontat 4.400 u.m.; - titlul „z” – obligaţiune lansată de administraţia publică, centrală, valoare nominală 20.000 u.m., venit anual garantat 5.000 u.m. Rata anuală a dobânzii practicată la depozitele bancare este 25%. Datele de prognoză disponibile anticipează că se aşteaptă o înrăutăţire a conjuncturii economice. Pentru ce titlu este recomandabilă plasarea economiilor băneşti ale unui agent economic? Rezolvare: r – randamentul plasamentului d – dividendul C – cursul

d r= C rX =

3000 = 0,30 10000

rY =

4400 = 0,25 15000

rZ =

5000 = 0,25 20000

Concluzie: toate trei titluri satisfac condiţia r≥d’. Dacă posesorul economiilor este adept al riscului, va opta pentru titlul x; dacă îl caracterizează precauţia, se recomandă titlul z. 5. O obligaţiune cu durata de viaţă 6 ani, a fost emisă în urmă cu doi ani la valoarea nominală de 100 u.m. Ea este tranzacţionată pe piaţă la cursul de 96%. Un investitor achiziţionează o obligaţiune de pe piaţă şi încasează un venit anual de 90 u.m. până la scadenţă. Obligaţiunea este rambursată integral la scadenţă la paritate. Calculaţi randamentul la maturitate.

d VN − P C+ n = n rm = VN + P VN + P 2 2 C+

Rezolvare: rm – randamentul la maturitate C – cuponul obligaţiunii VN – valoarea nominală P – preţul de cumpărare d – efectul favorabil n – perioada până la scadenţă

4 6 − 2 = 0,93% rm = 100 + 96 2 Concluzie: randamentul la maturitate constituie 0,93%. 90 +

6. După trecerea la moneda comună euro, pieţele bursiere din Uniunea Europeană au decis – cu o singură excepţie, cea a Olandei – păstrarea multiplicatorilor, chiar dacă ei erau exprimaţi în vechile unităţi monetare ale ţărilor respective (franci francezi, mărci germane etc.). Pentru a determina rezultatele tranzacţiilor în euro, multiplicatorul se împarte la cursul de schimb fix, stabilit la 1 ianuarie 1999, pentru fiecare dintre monedele ţărilor aparţinând Uniunii Monetare Europene.

34

Rezolvare: Valoarea tranzacţiei de cumpărare se determină astfel:

VTC – valoarea tranzacţiei de cumpărare N – numărul de contracte CC – valoarea indicelui la cumpărare MFRA – multiplicatorul pieţei franceze =200 CFEUR/FRF – cursul fix euro/franc francez = 6,55957 EUR/FRF 200 = 585.404,23EUR VTC = 4 × 4.800 × 6,55957

VTC = N × CC ×

M FRA CFEUR / FRF

Valoarea tranzacţiei de vânzare se determină astfel: M FRA VTV – valoarea tranzacţiei VTv = N × C V × de vânzare CFEUR / FRF N – numărul de contracte CC – valoarea indicelui la vânzare MFRA – multiplicatorul pieţei franceze =200 CFEUR/FRF – cursul fix euro/franc francez = 6,55957 EUR/FRF VTC = 4 × 4.570 ×

200 = 557.353,61EUR 6,55957

Rezultatul net al tranzacţiei este: RN = VTV - VTC

RN – rezultatul net al tranzacţiei VTV – valoarea tranzacţiei de vânzare VTC – valoarea tranzacţiei de cumpărare

RN = 557.373,61 – 585.404,23 = - 28.052,6 EUR Concluzie: Operatorul în rezultatul operaţiunilor efectuate a înregistrat o pierdere de 28.052,6 EUR. 7. Valorile mobiliare X,Y,Z au următoarele preţuri de închidere: Hârtia de valoare

X Y Z

1.01.2005

15 u.m. 6 u.m. 26 u.m.

1.02.2005

20 u.m. 5 u.m. 32 u.m.

Numărul de acţiuni emise constituie: X – 200.000 un. Y – 150.000 unit. Z – 100.000 unit. 35

Calculaţi: a) indicele bursier la 1.01.2005 şi 1.02.2005 prin metoda ponderării preţului; a) indicele bursier la 1.01.2005 şi 1.02.2005 prin metoda ponderării costului; b) Considerăm că valoarea indicelui construit prin metoda ponderării preţului la 1.01.2005, constituie 50 puncte., calculaţi valoarea indicelui la 1.02.2005 Rezolvare:

a) indicele bursier, calculat prin metoda ponderării preţului: 15 + 6 + 26 la data 1.01.2005 = = 5,7 3 20 + 5 + 32 = 19,0 la data 1.02.2005 = 3 Concluzie: Mărimea indicelui bursier calculat prin metoda ponderării preţului constituie 5,7 şi 19,0 puncte corespunzător; b) indicele bursier calculat prin metoda ponderării costului: la data 1.01.2005 = 15 × 200.000 + 6 × 150.000 + 26 × 100.000 = 14,4 200.000 + 150.000 + 100.000

la data 1.02.2005 = 20 × 200.000 + 5 × 150.000 + 32 × 100.000 = 17,7 200.000 + 150.000 + 100.000

Concluzie: Mărimea indicelui bursier calculat prin metoda ponderării costului constituie 14,4 si 17,7 puncte corespunzător; c) raportul dintre valorile indicelui la data 01.02.2005 şi data 01.01.2005 este:

19,0:15,7=1,21 indic =

19 V2 × cot a _ de _ indexare = × 50 = 60,5puncte 15,7 V1

Concluzie: Mărimea indicelui bursier constituie 60,5.

X Y Z

8. Piaţa este reprezentată de trei tipuri de valori mobiliare. Valoarea Nr. acţiunilor Preţul curent mobiliară tranzacţionate 30 u.m. 30.000 45 u.m. 40.000 40 u.m. 50.000 Calculaţi: a) capitalizarea totală a pieţei; b) cum se va modifica capitalizarea totală pieţei (în %), dacă cursul valorii mobiliare X va creşte cu 15%.

Rezolvare: a) capitalizarea totală a pieţei; Cap = C X × n + C Y × n + C Z × n Cap – capitalizarea bursieră CX; CY; CZ – cursul valorilor mobiliare respective n – numărul acţiunilor

36

tranzacţionate de fiecare tip

Cap = 30 x 30.000+45 x 40.000+40 x 50.000 = 4.700.000 u.m. Concluzie: capitalizarea totală a pieţei constituie 4.700.000u.m.

b) dacă cursul valorii mobiliare X se majorează cu 5%, Cap=30x1,15 x 30.000+45x40.000+40x50.000=4.825.000 u.m. Concluzie: când cursul valorii mobiliare „X” creşte cu 15%, capitalizarea totală a pieţei atinge nivelul de 4.825.000 u.m.

b) modificarea capitalizării totale a pieţei va constitui = 4.835.000 : 4.700.000 x 100% =102,9% Concluzie: schimbarea relativă a capitalizării totale a pieţei constituie 2,9%. Întrebări de generalizare:

1. Care este utilitatea informaţiei financiare, componenţa ei şi izvoarele de informaţie financiară? 2. Care sunt indicatorii bursieri ce caracterizează valorile mobiliare cotate pe piaţa bursieră? 3. Valoarea de randament şi valoarea actuală a valorilor mobiliare. 4. Numiţi indicatorii moderni de măsurare a performanţelor firmelor. 5. Ce factori influenţează ratingul obligaţiunilor? Simbolica aplicată de companiile „Moody’s”, „Standard and Poor’s”, „Fitch”, „Duff and Phelps”. 6. Ce factori influenţează ratingul acţiunilor? 7. Daţi clasificarea riscurilor investiţionale. 8. Ce reprezintă un indice bursier? 9. Cum se calculează indicele individual şi indicele de grup? 10. Numiţi tipurile de clasificare a indicelor bursieri. 11. Care sunt formulele aplicate pentru calcularea indicilor mediu aritmetic neponderat, ponderat după preţul acţiunilor, ponderat după valoarea acţiunilor? Ce indici aplicaţi în practica mondială sunt construiţi în baza acestor formule; 12. Formulele de calcul a indicelui mediu aritmetic neponderat şi a indicelui mediu geometric ponderat. Ce indici construiţi în baza acestor formule cunoaşteţi? 13. Care sunt indicii principalelor centre bursiere? Daţi caracteristica lor. 14. Utilitatea indicilor în evaluarea situaţiei economice şi politice a unei ţări. 15. Numiţi cauzele crahurilor bursiere. 16. Care sunt factorii ce influenţează evoluţia indicilor bursieri; 17. Care sunt metodele analizei tehnice utilizate în scopul prognozării evoluţiei cursurilor bursiere? 18. Numiţi principalii indicatori ai analizei fundamentale a acţiunilor. 19. Numiţi principalii indicatori ai analizei fundamentale a obligaţiunilor. 20. Ce urmăreşte analiza tehnică? Bibliografia recomandată:

1. Petru Drunea. Piaţa de capital. /Editura Economică; Bucureşti 2001, p. 67-83. 2. Dominiquie Galois. Bursa. Origine şi evoluţie./Teora, Bucureşti, 1997. P. 20-35, 86-120. 37

3. Bogdan Ghilic-Micu. Bursa de valori. /Editura Economică, Bucureşti, 1997, p. 72-170. 4. Dumitru G. Badea. Piaţa de capital şi restructurarea economică. / Editura Economică, Bucureşti 2000. p. 84-92. 5. Gabriele Anghelache etc. Pieţe de capital şi burse de valori., -Adevărul, Bucureşti, 1992, p. 51-63. 6. Victor Stoica etc. Pieţe de capital şi burse de valori. /Editura Economică, Bucureşti, 2001. 7. Gheorghe Negoiescu. Piaţa de capital. /Editura Alter Ego Cristian. Galaţi 1998, p. 88-106, 123-135, 139-156. 8. Деньги. Кредит. Банки. Ценные бумаги. /ЮНИТИ, Москва, 2003. стрю 265-285. 9. Ценные бумаги. Учебник под редакцией В.И. Колесникова. Москва. Финансы и статистика. 2002. стр. 153-188, 204-221. 10. Анализ ценных бумаг Грэма и Додда под ред. Сидни Коттл и др. / ЗАО «ОлимпБизнес» Москва 2000, стр. 13-147. Subiecte pentru examinare 1. Segmentarea pieţei financiare: piaţa bancară, piaţa monetară, piaţa de capital. Tipuri de pieţe a valorilor mobiliare. 2. Factorii fundamentali ce generează dezvoltarea pieţei de capital. Cererea şi oferta pe piaţa de capital. 3. Structurarea pieţei valorilor mobiliare, mecanismul funcţionării. 4. Instrumente ale pieţei capitalului: definire, clasificare, particularităţi ale pieţei autohtone. 5. Modele de funcţionare a pieţei valorilor mobiliare în ţările dezvoltate. 6. Modelul de funcţionare a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. 7. Participanţii la piaţa de capital şi specificul activităţii lor. 8. Rolul pieţei financiare în economia de piaţă şi a pieţei de capital cu referire la finanţarea economiei reale în Republica Moldova. 9. Probleme fundamentale şi premise ale dezvoltării pieţei de capital în Moldova. 10. Acţiunile: concept, caracteristici fundamentale. 11. Natura drepturilor şi obligaţiilor generate de acţiuni. 12. Acţiuni ordinare şi preferenţiale: tipurile şi analiza comparativă. 13. Clasificarea acţiunilor în dependenţă de plasarea lor. Titluri hibride. 14. Plasamentul acţiunilor: emisiuni de constituire şi suplimentare, valoarea acţiunilor. 15. Aspecte teoretice privind administrarea corporativă (aspecte generale, drepturile acţionarilor, obligaţiunile organelor de conducere, dezvăluirea informaţiei). 16. Implementarea administrării corporative în societăţile pe acţiuni din Republica Moldova. 17. Pieţe internaţionale de acţiuni. 18. Analiza pieţei acţiunilor în Republica Moldova. 19. Esenţa, definirea şi elementele definitorii ale unei obligaţiuni. Rechizitele obligatorii a unui certificat de obligaţiuni. 20. Tipurile şi caracteristicile obligaţiunilor. Inovaţii pe piaţa obligaţiunilor. 21. Etapele pieţei primare a obligaţiunilor. Prospectul de emisiune şi elementele lui. 22. Preţul nominal, de emisiune şi de piaţă a unei obligaţiuni. Factorii ce-l influenţează. 23. Tipologia şi caracteristicile obligaţiunilor internaţionale. 24. Organizarea pieţei primare şi secundare a euroobligaţiunilor. 25. Esenţa şi elementele unui certificat de depozit. Organizarea certificatelor de depozit. Organizarea pieţei certificatelor de depozit. 26. Bonurile de tezaur, elementele obligatorii. Emitenţii şi beneficiarii. Modalităţi de plasament. 27. Esenţa emisiunii biletelor de tezaur. Caracteristici şi avantaje. 28. Definirea şi rechizitele obligatorii ale cambiei-solo. Tipuri de cambii aplicate pe piaţa financiară. 29. Cambia-trata, definirea, rechizitele şi circuitul ei. Indosamentul. 30. Ipoteca, esenţa şi elementele unui certificat de ipotecă. 38

31. Esenţa şi caracteristicile contractelor „futures”. Tipologia a astfel de titluri derivate. Piaţa primară. 32. Definirea şi tipologia contractelor „options”. Organizarea pieţei primare a opţiunilor. 33. Esenţa titlurilor de valoare sintetice. Modalităţi şi exemple de formare a lor. 34. Categoriile principale de pieţe secundare, analiza comparativă. 35. Analiza comparativă a pieţelor bursiere în formare şi cele dezvoltate. Faze de evoluţie a pieţelor bursiere în formare. 36. Elementele dezvoltării pieţelor bursiere. Condiţii pentru asigurarea dezvoltării pieţelor bursiere în formare. 37. Organizarea şi funcţionarea burselor de valori – practici internaţionale. 38. Bursa de Valori a Moldovei, organizare şi funcţionare. 39. Structura organizatorică a BVM. 40. Introducerea la bursă a valorilor mobiliare: listing, non-listing. 41. Organizarea tranzacţiilor la Bursa de Valori a Moldovei. 42. Procedura de clearing şi decontare pe piaţa bursieră a Republicii Moldova. 43. Derularea activităţii de clearing şi decontări de către BVM. 44. Derularea activităţii de clearing şi decontări de către DNVM. 45. Schema unei tranzacţii bursiere. 46. Analiza activităţii Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare. 47. Indicatorii bursieri aplicaţi la analiza financiară a valorilor mobiliare. Izvoarele informaţiei financiare. 48. Riscurile aferente valorilor mobiliare. Alternativa “risc-randament”. Ratingul titlurilor financiare; criterii de apreciere; simbolica aplicată de diverse companii internaţionale. 49. Esenţa indicilor bursieri. Formulele de calcul. 50. Caracteristicile şi construcţia indicilor aplicaţi în practica mondială pe pieţele financiare. 51. Evoluţia şi factorii influenţi asupra evoluţiei indicilor bursieri în evaluarea situaţiei economice şi politice a unei ţări. 52. Analiza fundamentală în prognozarea cursurilor bursiere a titlurilor mobiliare. 53. Esenţa şi metodele analizei tehnice în prognozarea cursurilor bursiere a titlurilor mobiliare. 54. Scopul şi etapele caracteristice procesului de analiză financiară a unui titlu mobiliar.

39

Răspunsurile la teste: Nr. într.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Tema I.

D C B B C C C C D A

Tema II. Tema III. Tema IV. Tema V. Tema VI.

C D D C A D B D A A

B C D B C D C B A C

A A D C C

A B A C A B C D C B C D B B A A C C D C C B B C B A B C

D C C D B A B C A C

Redactare – Eugenia Dârţu Tehnoredactare computerizată – Tatiana Boico Procesare computerizată – Feofan Belicov

Semnat pentru tipar 15.06.05 Format 60 × 84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 2.4 Coli de tipar 4,7. Tirajul 200 ex. Comanda

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al A.S.E.M. Str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni 59, Tel: 22-27-68

40