Ateroscleroza Biochimie [PDF]

Zitiervorschau

Percă Iolanda, An IV Seria B, Grupa 21

ATEROSCLEROZA 1) Ateroscleroza - principala cauză de mortalitate și morbiditate din țările dezvoltate, constă, în esență, în reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide în pereții vaselor formând plăcile de aterom, care micșorează aportul de sânge la țesuturi, generând suferințe de tip ischemic. 2) Ateroscleroza - factori de risc Factori de risc nemodificabili :  vârsta înaintată;  sexul masculin;  anamneza familială;      

Factori de risc modificabili, independenți : hipertensiunea arterială; hipercolesterolemia; fumatul; toleranța alterată la glucoza; obezitatea; sedentarismul. 3) Ateroscleroza – patogenie Initial, există un influx de lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și monocite sangvine în porțiunea subintimală a peretelui vascular. În consecință, apare un nucleu central necrotic de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implică migrarea țesutului muscular neted, proliferarea și sinteza de colagen cu constituirea plăcii de aterom ce îngustează lumenul arterial. În general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este necesară pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generând simptomele specifice ischemiei cronice. Stratul fibros ce acoperă placa aterosclerotică se poate rupe sau fisura, generând accidentele vasculare sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale, sindroame de ischemie acută a membrelor. 4) Ateroscleroza - sindroame clinice(simptome) Ateroscleroza determină manifestari clinice distincte, în funcție de localizarea și extinderea plăcilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel :



ateroscleroza arterelor coronare determină angina pectorală și infarctul miocardic;



ateroscleroza arterelor ce irigă creierul determină atacuri ischemice tranzitorii și stroke;



ateroscleroza arterelor periferice generează claudicație intermitentă și gangrena membrelor (arterita);



ateroscleroza arterelor mezenterice determină ischemie mezenterică și infarct intestinal;



ateroscleroza aortei, cu apariția de dilatații anevrismale ce predispun la disecție sau ruptură de aortă. Initial ateroscleroza este asimptomatică, uneori timp de zeci de ani. Manifestările clinice apar cand leziunile afectează fluxul sanguin. Semnele de ischemie tranzitorie apar când plăcile stabile cresc și determină reducerea lumenului arterial cu 70%. Manifestările de angină instabilă sau infarct, accident

Percă Iolanda, An IV Seria B, Grupa 21 vascular ischemic, sau durere de repaus la nivelul membrelor apar când se produce ruptura unei placi instabile și obstrucția acută a unei artere majore prin supraadăugarea trombozei sau embolismului. Arterioscleroza poate conduce la anevrisme și disecție arterială, care se manifestă prin durere, prezența unei formațiuni pulsatile, absența pulsurilor, sau moarte subită. 5) Ateroscleroza-investigații Se pot recomanda o serie de analize pentru confirmarea diagnosticului de ateroscleroză: 

Analize de sânge pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care determină colesterolul HDL, colestrolul LDL, colesterolul total și trigliceridele):

Valorile normale ale colesterolului: Colesterol Mg/dL* Valori 240 ridicate Colesterol LDL („rau”) Mg/dL Valori 190 foarte ridicate Colesterol HDL („bun”) Mg/dL Valori 60 Ridicate

      

Valorile ridicate de colesterol LDL duc la apariția plăcii, o depunere groasă și tare care poate astupa arterele, făcându-le mai puțin flexibile și mai înguste (ateroscleroza), care poate duce la boli cardiace și atac cerebral. Din acest motiv, colesterolul LDL este numit si colesterol „rău”. HDL actionează ca un răpitor, scoțând colesterolul LDL „rău” din sânge și prevenind depunerea acestuia pe pereții arterelor. De asemenea, menține LDL la valori scăzute. Un nivel crescut de trigliceride, care este de obicei asociat și cu valori anormale de LDL, crește riscul de ateroscleroză și boli cardiace : 500 mg/dl-foarte mare.

Ecografie Doppler pentru a identifica un potențial blocaj la nivelul arterelor ; Angiografie prin rezonanță magnetică/ MRA; Angiografie computer tomograf (această procedură este una noninvazivă prin intermediul căreia se observă cu ușurință depozitele de calciu de pe artere și este recomandată pacienților cu risc cardiovascular); Angiografie coronaniană ; Electrocardiograma/ EKG (acest test monitorizează impulsurile electrice ale inimii în vederea depistării unor aritmii ori ale unor dereglări) Testul de toleranță la effort:comparând activitatea inimii din timpul repausului cu cea din timpul efortului, medicul poate descoperi o afecțiune cardiacă)

6) Ateroscleroza - prevenire și tratament Atenția se îndreaptă, firește, asupra factorilor de risc modificabili: combaterea hipercolesterolemiei, combaterea fumatului, controlul optim al valorilor tensiunii arteriale (menținerea tensiunii arteriale sub 135/90 mm Hg) este un obiectiv major, evoluția leziunilor de ateroscleroza determinând accidentele

Percă Iolanda, An IV Seria B, Grupa 21 vasculare, reducerea aportului alimentar de sare și tratamentul specific antihipertensiv, depistarea toleranței alterate la glucoză sau diabetului zaharat care accclereazaă terogeneza, prin controlul periodic al glicemiei și adoptarea dietei corespunzătoare, eventual tratament specific, combaterea sedentarității și a obezității sunt alte obiective importante,

 Medicii pot alege, în funcție de nevoile pacientului, varianta de tratament cea mai potrivită. Iată ce medicamente sunt folosite în tratarea aterosclerozei:  Medicamente pentru colesterol – statinele sunt medicamentele care reduc lipidele din sânge, adică scad colesterolul LDL.  Medicamente antitrombotice – medicamentele antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de formare a chegurilor de sânge ce pot bloca arterele.  Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt adesea folosite în tratarea afecțiunior cardiace întrucât reduc riscul de infarct miocardic. Ele reduc tensiunea arterială și reglează ritmul cardiac.  Inhibitori ACE – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ajută la încetinirea evoluției aterosclerozei reducând tensiunea arterială și protejând arterele. Medicmentele din această clasă reduc riscul de infarct recurent.  Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din această categorie reduc tensiunea arterială și sunt folosite adesea pentru tratarea anginei pectorale.  Diuretice – diureticele reduc tensiunea arterială, despre care se știe că reprezintă unul dintre factorii de risc majori în ateroscleroză.  Dacă simptomele aterosclerozei sunt severe ori un posibil blocaj pune viața în pericol, se pot efectua una dintre următoarele intervenții: 

  

Angioplastie și implantare de stent – această procedură minim invazivă presupune curățarea depozitelor de pe artera blocată ori îngustată și implantarea unui stent, adică a unui dispozitiv care ajută la vindecarea arterei după intervenția suferită. Endarterectomie – această procedură chirurgicală presupune îndepărtarea depozitelor de grăsime de pe pereții arterelor afectate de ateroscleroză. Terapia fibrinolitică – procedura aceasta presupune folosirea unei substanțe medicamentoase care dizvolvă cheagurile de sânge formate pe artere. Operația de bypass coronanian – această procedură presupune folosirea unei artere sănătoase din altă parte a corpului pentru grefarea ei pe artera bolnavă. Astfel, se creează un pasaj care ocolește porțiunea blocată a arterei.