Aplicatii Practice Modulul II - Oct [PDF]

Zitiervorschau

Grupa 1- Modulul II- Activitate Practică cu alegere duală  Itemi obiectivi  cu alegere multiplă de tip pereche sau de asociere 1.1. Care dintre tipurile de itemi obiectivi sunt utilizate în cadrul examenelor și concursurilor naționale, la disciplina/disciplinele de specialitate și care dintre tipuri nu sunt utilizate? Care ar putea fi justificarea neutilizării anumitor tipuri de itemi în cadrul acestor evaluări? (BAC, DEF, TIT) Discuții - acest tip de item nu se (prea) utilizează în cadrul specializării noastre, în afara subiectelor care evaluează cunoștințele de limba română (vocabular, fonetică etc) Concluzii Având în vedere specificul activității în cadrul învățământului preșcolar, care se bazează în mare parte pe elaborarea sau scrierea unui eseu și exprimarea punctului de vedere a cadrului didactic, acești itemi nu pot fi utilizați pentru o evaluare corectă. La subiectul de limba română, în schimb, ar putea fi introduși pentru ușurarea notării și a evaluării (timp) 1.2. Realizați o listă cu puncte tari/ puncte slabe pe care le-ați constatat prin utilizarea itemilor obiectivi, la clasă sau în cadrul evaluărilor naționale.   Discuții - sunt ușor de punctat - nu se punctaje ”înjumătățite” - se corectează repede- nu necesită foarte mult timp pentru evaluare/ corectare - obiectivitate ridicată Concluzii Puncte tari – sunt relativ ușor de construit și de evaluat – asigură o obiectivitate ridicată în evaluarea rezultatelor – punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului corect – permit feedback rapid – permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învățării în timp scurt

Puncte slabe – în general, măsoară competențe asociate nivelurilor cognitive inferioare – încurajează învăţarea bazată pe recunoaştere – pentru unii itemi obiectivi, probabilitatea de „ghicire” a răspunsului este semnificativă

1.3. Identificați principalele erori/surse de erori care apar/pot apărea în aplicarea schemelor de notare specifice acestor tipuri de itemi.    Discuții - dacă se respectă baremul, nu pot apărea erori în notare- dpdv al evaluatorului - candidatul poate nota greșit răspunsurile (grabă, neatenție)- dpdv al candidatului Concluzii - dacă instructajul inițial al evaluatorilor este realizat corespunzător, aceste erori în notare nu ar trebui să apară - în schimb, candidatul poate greși în oferirea răspunsului/răspunsurilor correct/corecte, fie din grabă, neatenție

de completare  Itemi semiobiectivi cu răspuns scurt de tip întrebare structurată

2.1. Care dintre tipurile de itemi semiobiectivi sunt utilizate în cadrul examenelor și concursurilor naționale, la disciplina/disciplinele de specialitate și care dintre tipuri nu sunt utilizate? Care ar putea fi justificarea neutilizării anumitor tipuri de itemi în cadrul acestor evaluări? (BAC, DEF, TIT) Concluzii de completare- nu sunt întâlnite, dar ar putea fi utilizate cu răspuns scurt - asigură evaluării un grad de obiectivitate ridicat în condițiile elaborării unei scheme adecvate de notare (existând precizări clare pentru variantele de răspuns posibile) - sunt mai puțin adecvați pentru evaluarea unor competențe taxonomice de nivel superior, precum analiza/sinteza/ rezolvarea de probleme și nu încurajează dezvoltarea acestora de tip întrebare structurată- sunt folosite frecvent

2.2. Cât de ridicat este gradul de subiectivitate în cadrul acestor tipuri de itemi și cum influențează acest fapt realizarea schemelor de notare specifice? Concluzii

de completare- grad de subiectivitate minim cu răspuns scurt- grad de subiectivitate scăzut de tip întrebare structurată- dacă schema de notare este corect elaborată, la fel, gradul de subiectivitate este scăzut

2.3. Identificați principalele erori/surse de erori care apar/pot apărea în aplicarea schemelor de notare specifice acestor tipuri de itemi. Elaborarea probei de evaluare și, implicit, a itemilor de tip obiectiv reprezintă o activitate complexă care solicită respectarea unor cerinţe epistemologice, logice, psihologice şi pedagogice, alături de parcurgerea unor etape impuse de anumite exigenţe metodologice. Asigurarea fidelităţii unei probe de evaluare presupune elaborarea unui barem de evaluare şi de notare cu grad înalt de obiectivitate şi aplicabilitate, menit să reducă la minim diferenţele de notare dintre corectori. Proiectarea baremului de evaluare şi de notare se constituie într-un demers complex ce presupune realizarea corespondenţelor dintre competențe, unităţile de conţinut și criteriile de evaluare și în cazul itemilor de tip obiectiv predomină criteriul de corectare cantitativă. Cu toate acestea, pot apărea erori în aplicarea schemelor de notare și evaluare care au ca surse fie formularea deficitară, fără respectarea rigorilor a itemului, fie greșeli în redactarea baremului, a descriptorului de performanță. Alte situații sunt cele în care sursa de eroare în aplicarea baremului o reprezintă acțiunile candidatului, ca de exemplu: - în cazul unui item cu alegere multiplă acesta nu respectă cerința ci transcrie integral răspunsul corect, fără menționarea literei corespunzătoare acestuia; nu scrie pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, nu încercuiește; - dacă avem în vedere un item de tip pereche: nu scrie pe foaia de examen, în dreptul numărului de ordine al itemului, litera corespunzătoare răspunsului corect, ci copiază din test răspunsul considerat corect sau scrie mai multe litere, printre care și cea corespunzătoare răspunsului corect; asocierea mai multor litere pentru un număr de ordine; bifarea de către candidat a celor două casete, și punctarea acestuia; - în cazul unui item cu alegere duală: elevul nu respectă cerința itemului, scrie în dreptul numărului de ordine al enunţului ambele litere A și F; scrie numărul de ordine al enunțului și cuvântul adevărat sau fals, ceea ce poate fi considerat semn de către evaluator; precizarea, de către candidat, în conținutul foii de examen, în locuri distincte, a ambelor litere (a – pentru adevărat, respectiv f – pentru fals) pentru același enunț, fără să anuleze (printr-o linie orizontală) vreunul din răspunsuri, caz în care nu ar trebui acordat punctajul; notarea de către candidat în dreptul fiecărei cifre a ambelor litere, caz în care punctajul nu trebuie acordat.

Concluzii Având un singur răspuns corect, se evaluează şi notează prin acordarea punctajului DOAR în cazul obţinerii răspunsului aşteptat; -Itemii având un număr mai mare de răspunsuri corecte sunt mai dificil de evaluat şi notat, crescând gradul de subiectivitate în acest proces; astfel, dacă avem două răspunsuri corecte, este necesar să fie luată o decizie asupra modului în care vor fi notate răspunsuri oferind un singur răspuns dintre cele corecte, sau unul corect şi unul greşit. Este recomandabil, deci, utilizarea unui alt format de item în aceste cazuri (eventual transformarea itemului într-o serie de itemi de tip adevărat/fals).

Item

Evaluator- erori

Candidat- erori

de completare-

- erori minime la notare - răspunsul incomplete, sau chiar greșit - este necesar un număr suficient de mare de itemi pentru o evaluare a competențelor de diferite niveluri taxonomice

cu răspuns scurt-

- este necesar un număr suficient de mare - în cazul în care răspunsul nu este de itemi pentru o evaluare a competențelor elaborat suficient de coerent de diferite niveluri taxonomice - nu sunt recomandati pentru evaluarea capacităților intelectuale superioare rezolvarea de probleme, analiza, sinteza, formularea de argumente, formularea de solutii posibile și exprimarea opțiunii personale.

de tip întrebare proiectarea necesită mult timp, iar - ar putea elabora un răspuns amplu, structuratăelaborarea schemelor de evaluare şi de fără să respecte cerința notare este laborioasă- necesită barem specific, concret 2.4. Proiectați un tip de item semiobiectiv cu un grad cât mai scăzut de subiectivitate și unul cu un grad cât mai ridicat de subiectivitate. Precizați 3 avantaje, respectiv 3 dezavantaje ale acestora, atât din punct de vedere al proiectării, cât și din punct de vedere al evaluării lor. a.- Dintre itemii semiobiectivi, cel mai scăzut grad de subiectivitate îl are itemul de completare (Obiectul de studiu al pedagogiei este ............ .), dar având în vedere că acest tip de item nu apare în examenele și concursurile naționale la disciplinele socio-umane, nu le vom analiza în profunzime. - În ordine crescătoare, itemii cu răspuns scurt au un grad scăzut de subiectivitate

Text suport - basmul ”Harap-Alb” Precizează, într-un enunṭ, cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb din basm. Schema de notare -3 p b.Itemii cu răspuns structurat au (luând în considerare doar categoria itemilor semiobiectivi) cel mai înalt grad de subiectivitate. Luând ca referință textul suport, răspundeți la următoarele cerințe; 1.Identifică ȋnsuṣiri ale personajului Harap-Alb, precizând trăsătura dominantă a acestuia p

6

Schema de notare -2x1 plus 2x1 =4 p, -2 p enunț,( exprimare nuanṭatǎ cu ex din text 2 p, 1 punct pt exprimare ezitantă ṣi fǎrǎ referiri la text) 2. Prezintă și argumentează, în minim 8 rânduri, existența unui mesaj moralizator implicit/explicit al textului. 8p Schema de notare - formularea unei opinii pertinente 1p, - prezentarea unui argument 2p - argumentarea prin elemente textuale 2p, - utilizarea conectorilor argumentativi 1p, - exprimare nuanṭată 2 p 3. Caracterizează un personaj din basm, prin evidențierea a doua modalități de caracterizare diferite, 6p - ilustrarea modalităților de caracterizare cu exemple din text 2x2 – coerența prezentării

2 puncte

Precizați 3 avantaje, respectiv 3 dezavantaje ale acestora, atât din punct de vedere al proiectării, cât și din punct de vedere al evaluării lor. Item semiobiectiv Item cu grad scăzut de subiectivitate

Avantaje- proiectare Dpdv evaluator - ușor de proiectat - se solicită printr-o întrebare directă

Avantaje evaluare Dpdv evaluator - se corectează și se notează cu un grad suficient de obiectivitate - baremul este ușor de aplicat

Dpdv candidat - răspunsul solicitat permite autoevaluarea corectă - se solicită un

- sarcina este structurată

- timp redus de evaluare

răspuns concis - alocă un timp redus pentru rezolvare

Item cu grad ridicat de subiectivitate

- nu este recomandată - nu am identificat proiectarea itemilor semiobiectivi cu grad ridicat de subiectivitate

- pot acoperi o gamă largă de capacități intelectuale - se solicită să elaboreze un răspuns prin care să valorifice achizițiile anterioare, dar și introducând elemente de originalitate.

Item semiobiectiv

Dezvantaje- proiectare Dpdv evaluator

Item cu grad scăzut de subiectivitate

-nu sunt adecvaţi pentru analiză, sinteză;

Item cu grad ridicat

-nu sunt adecvaţi pentru analiză, sinteză;

de subiectivitate

- proiectarea itemilor, a schemelor de corectare și de notare este dificilă și consumatoare de timp

- proiectarea itemilor, a schemelor de corectare și de notare este dificilă și consumatoare de timp

Dezvantaje evaluare Dpdv evaluator

Dpdv candidat

- ridică unele dificultăţi la notare, dacă itemii sunt construiţi neglijent, ambiguu;

- reduce posibilitatea unui răspuns ghicit

- în ciuda preciziei cu care se pot formula cerințele, subiectivitatea evaluatorului poate interveni în aprecierea răspunsului;

- posibile erori de notare

- erori de notare a lucrării

 Itemi subiectivi

de tip rezolvare de probleme de tip eseu 

3.1. Care dintre tipurile de itemi subiectivi sunt utilizate în cadrul examenelor și concursurilor naționale,la disciplina/disciplinele de specialitate și care dintre tipuri nu sunt utilizate? Care ar putea fi justificarea neutilizării anumitor tipuri de itemi în cadrul acestor evaluări? (BAC, DEF, TIT) Fie că vorbim despre itemi de tip rezolvare de probleme, fie despre cei de tip eseu structurat, itemii subiectivi sunt nelipsiți din probele examenelor și concursurilor naționale, EN VIII, BAC, DEF, TIT, indiferent de disciplină sau specializare. Fiecare variantă de subiecte conține cel puțin un astfel de item și, deși presupun o perioadă de timp pentru evaluarea răspunsului mai mare decât în cazul altor tipuri de itemi și pot genera un grad mai scăzut de obiectivitate în evaluare, neutilizarea lor nu ar putea fi justificată ținând seama de faptul că:  evaluează competențe care presupun rezultate complexe ale învățării, precum analiza, sinteza, argumentarea etc.;  încurajează originalitatea demersului și a exprimării. Pentru faptul că:  implică o varietate de răspunsuri corecte posibile;  presupun timp relativ mare de rezolvare (din această cauză testul nu poate conține un număr mare de itemi de acest tip) și evaluare, generând situații de subiectivism în apreciere (mai ales în cazul în care schema de notare nu este riguros elaborată), pot conduce la ezitare în utilizarea lor, în special a celui de tipul eseu nestructurat, pe ca nu îl utilizăm la specialitatea noastră. 3.2. Identificați principalele erori/surse de erori care apar/pot apărea în aplicarea schemelor de notare specifice acestor tipuri de itemi. Sursele de erori în aplicarea schemelor de notare pentru itemii de tipul rezolvare de probleme pot fi:  pot apărea în situația în care metoda de rezolvare aleasă de candidat este diferită de metoda de rezolvare din barem. În acest caz, conform indicațiilor din barem, „Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor”, profesorul corector trebuie să decidă modul de distribuire a punctajului total aferent subpunctului respectiv;  scrierea doar a răspunsului corect, fără rezolvarea completă;  rezolvări parțiale, iar evaluatorul nu estimează corect ponderea răspunsurilor corecte;  acordarea de punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem pe principiul: „A înlocuit corect, dar a greșit la calcule. Se mai întâmplă, să-i acord jumătate din punctaj.”;  acordarea punctajului maxim pentru rezultatul corect al valorii, dar care nu include și unitatea de măsură, așa cum este specificat în barem;  valoarea obținută este negativă, iar candidatul nu trece semnul minus (-) , dar valoarea este corectă. Nu trebuie acordat punctaj, deoarece rezultatul este greșit;



În barem sunt acordate punctaje intermediare corespunzatoare etapelor rezolvarii problemei pe care evaluatorul nu le acordă. În raport cu itemii de tip eseu, structurat/ nestructurat, pot apărea în aplicarea baremului erori de tipul:  evaluatorii au viziuni diferite asupra complexității răspunsului si unul acordă punctajul minim, iar celălalt pe cel maxim;  punctarea unor adevăruri, a unor idei cu caracter general, a folosirii nejustificate a conceptelor, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, a utilizării clișeelor lingvistice și ideatice;  evaluarea holistică a eseului, fără raportare la repere;  depunctarea candidatului dacă nu utilizează conceptele, altele decât cele precizate în barem;  acordarea altor punctaje, decât cele precizate în barem;  raportarea strictă la conceptele menționate între paranteze la reperul al treilea;  este ignorată prevederea din barem cu privire la „respectarea numărului de cuvinte”, prin acordarea punctajului;  evaluatorul nu respectă ceea ce prevede baremul de evaluare și de notare, și anume: nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem;  evaluatorul acordă punctaj defalcat chiar dacă nu este prevăzut;  acordarea punctajului chiar dacă nu se respectă cerința (se punctează prezentarea în locul argumentării, se punctează prezentarea, deși e absentă relația de cauzalitate etc.);  acordarea punctajului numai în situația în care există informații punctuale (care nu sunt solicitate explicit prin cerință);  sacționarea multiplă a unei erori redundante;  supraevaluarea unei puneri în pagină agreabile și trecerea cu vederea peste scăpările de conținut;  corectarea unei lucrări mai slabe după una excelentă poate conduce la subevaluare.

3.3. Realizați o analiză SWOT a itemilor subiectivi, după următorul model: Strenghts (puncte tari) -permit evaluarea unor obiective complexe ale învățării, care vizează originalitatea şi creativitatea, abilitățile de evocare, organizare şi integrare a idelor, de interpretare şi aplicare a informațiilor; -rezolvarea de probleme surprinde capacitatea elevilor de aplicare a informațiilor şi exersare a gândirii convergente sau divergente; -în eseul structurat sau semistructurat răspunsul aşteptat este orientat prin indicii şi cerințe clare; -permit evaluarea, în cadrul unui singur item, a

Weaknesses (puncte slabe) -presupun un mare efort în elaborarea baremului, astfel încât să fie surprinse toate detaliile; -evaluarea poate implica subiectivism; -evaluarea consumă timp; -elaborarea şi rezolvarea problemelor necesită mai mult timp şi uneori implică şi existența unor resurse materiale;

mai multor competențe. Oportunities (oportunităţi) -stimulează gândirea creativă, analiza și sinteza, raționamentul – operații superioare ale gândirii; -antrenează independența de gândire, spiritul critic, reflexiv; -încurajează dezvoltarea capacitătii de autoevaluare, autoreflexivitatea, capacitatea de a opta și de a gândi în termeni de optim; -fiind itemi cu grad mare de dicultate, pot stabili ierarhia candidaților.

Threats (ameninţări) Cu toate cǎ aceşti itemi par relativ uşor de construit, exigențele formulǎrii corecte a cerinței şi a baremului de corectare şi notare sunt foarte stricte; ele trebuie sǎ previnǎ acea subiectivitate a profesorului care conduce la evaluarea neprofesionalǎ, arbitrarǎ, şi la punerea candidatului în situația de a fi nedreptǎțit. Redactarea răspunsului de către candidați se realizează într-un timp îndelungat și cu efort mai mare, putând genera anxietate.

4.1. Evaluați, pe baza baremelor de evaluare și notare, două dintre testele utilizate în cadrul examenelor și concursurilor naționale din anii școlari precedenți. Pentru un item semiobiectiv și unul subiectiv din aceste teste elaborați câte un exemplu de răspuns pentru care acordați punctajul minim, respectiv pe cel maxim prevăzut de barem. Răspuns CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII (ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ) SUBIECTUL I (30 de puncte) LIMBA ROMÂNĂ - 15 puncte A. Item semiobiectiv Se dă textul: O fată cenușie cu jarul ochilor în plete negricioase, ca bălăriile sărate ale mării, a fost osândită odinioară să i se reteze capul cu securea, pentru o greșeală. Pe vremea din poveste, stăpânii puteau să scurteze viața cui pofteau, cu nejudecată, pentru că nicio judecată nu era mai dreaptă decât a lor.[...] Fata cenușie a cerut stăpânului să o cruțe, făgăduindu-i să-i spuie seara povești, să-i legene cruzimea cu basme frumoase, dacă se va îmbuna să o ierte până la isprăvitul poveștilor ei; și numai după aceea să o trimită gâdelui* împărătesc. Împăratului i s-a părut făgăduiala plăcută. Dete porunci și primi pe Fată la picioarele lui, să șadă pe o papură de catifea cusută cu aur și să-i depene, în auzul lui, furca de basme. În copilărie, Fata făcuse covoare, care începeau tot din furca de tors, se răsuceau în suluri și gheme, se vopseau cu coji de copac și buruieni fierte în vase de aramă, se prindeau în războaie și,

urzindu-se tari, se țeseau bătute cu pieptenele de fildeș. Acum, la curtea celui mai puternic împărat din țara depărtată a răsăritului de soare, ea se legase să scoată de-a dreptul covoarele din furcă, fără războaie, fără văpsele, fără nici lână, nici mătase, ci numai din vorbe, așa cum fac stelele lumină numai cu văzduh. Împrejurarea era grea și munca Fetei cumplită. Din pământ, din zare, din flori și din închipuiri trebuiau să se zămislească poveștile care îi întârziau zilnic moartea cu o zi. Când nici nu începuse, ea se temea că se va opri odată, într-o seară, pe negândite, și firul povestirii se va rupe. (Tudor Arghezi - Fata de demult) *gâde - persoană care executa condamnații la moarte; călău. Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul de mai sus: 1. Menționați câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: începeau, grea. 2 puncte 2. Scrieți două cuvinte care aparțin familiei lexicale a verbului a primi.

2 puncte

3. Precizați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul: Fata cenușie a cerut stăpânului să o cruțe. 3 puncte 4. Rescrieți, din al doilea paragraf al textului dat, un predicat verbal și un complement direct. 2 puncte 5. Explicați rolul cratimei în secvența: să-i spuie seara povești. puncte

2

6. Construiți câte un enunț în care să folosiți corect următoarele omofone, fără a le modifica forma: v-a, va, să-i, săi. 4 puncte item

Justificarea punctajului minim - nu identifică niciun antonim

Punctaj maxim Justificarea punctajului maxim

1

Punctaj minim 0 puncte

2

0 puncte

Nu identifică niciun cuvânt care aparține familiei lexicale a vb aprimi

2 puncte

2 puncte

câte 1 punct pentru menționarea oricărui antonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre cele două cuvinte date (de exemplu: începeau – (se) terminau; grea - ușoară), in total 2 x1 . câte 1 punct pentru scrierea oricăror două cuvinte care aparțin familiei lexicale a verbului a primi (de exemplu: primitor, primire, a reprimi,

3

0 puncte

Nu identifică corect valoarea morfologică a niciunuia dintre cei trei termeni dați

3 puncte

4

0 puncte

Nu identifică corect 2 puncte niciun predicat verbal sau complement direct

5

0 puncte

Explică lacunar, necorespunzător sau nu explică rolul cratimei în structura

2 puncte

6

0 puncte

Nu construiește niciun enunț corect

4 puncte

reprimire etc.), in total 2x1 Primește câte 1 punct pentru precizarea valorii morfologice a fiecăruia dintre cele trei cuvinte subliniate (cenușie – adjectiv propriu-zis, stăpânului substantiv comun, o – pronume personal), 3x1 Primește câte 1 punct pentru rescrierea, din al doilea paragraf al textului dat, a oricărui predicat verbal (de exemplu: a cerut, să cruțe, să spuie, să legene etc.), respectiv a oricărui complement direct (de exemplu: o, povești, cruzimea etc.) 2x1p=2 puncte Primește punctajul maxim pentru explicarea rolului utilizării cratimei în secvența dată (de exemplu: marchează căderea vocalei „î”, rostirea într-o singură silabă a celor două cuvinte) 2 puncte Primește câte 1 punct pentru construirea oricărui enunț corect cu fiecare dintre cele patru omofone date, fără modificarea formei (de exemplu: Mi-a spus că v-a văzut în parc. Ne-a promis că va termina proiectul. Am hotărât să-i ajut la treabă. S-a întâlnit cu prietenii săi.) 4x1p=4 puncte

B. Item subiectiv de tip eseu structurat SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactați un eseu structurat, de maximum două pagini, în care să prezentați importanța adaptării conținutului învățării la particularitățile și la nevoile educaționale individuale, în contextul aplicării conceptului de învățare centrată pe copil.

În elaborarea eseului, veți avea în vedere următoarele aspecte: - definirea conceptului de învățare; - descrierea succintă a trei caracteristici ale învățării, din perspectiva centrării acesteia pe copil; - prezentarea opiniei cu privire la importanța adaptării conținutului învățării la particularitățile și la nevoile educaționale individuale, în contextul aplicării conceptului de învățare centrată pe copil. Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului veți primi 20 puncte, iar pentru redactarea acestuia veți primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografie, punctuație, așezare în pagină și lizibilitate – 2 puncte; încadrare în limita de spațiu indicată – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum o pagină.

item a

Punctaj minim 0 puncte

Justificarea punctajului minim - nu definește specificitatea învățării Nu atinge nicio caracteristică a învățării

Punctaj maxim 5 puncte

b

0 puncte

c

0 puncte

- nu argumentează punctului de vedere personal formulat

6 puncte

Primește punctaj maxim pentru prezentarea unei opinii cu privire la importanța adaptării conținutului învățării la particularitățile și la nevoile educaționale individuale, în contextul aplicării conceptului de învățare centrată pe copil

d

0 puncte

Text dezorganizat, incoerent

3 puncte

- organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – introducerecuprins-încheiere; construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiune logică a ideilor)

9 puncte

Justificarea punctajului maxim Primește punctaj pentru definirea conceptului de învățare Primește câte 3 puncte pentru descrierea succintă a oricăror trei caracteristici ale învățării, din perspectiva centrării acesteia pe copil 3x3p=9 puncte

e

0 puncte

Nu analizează și nu argumentează, nu interpretează critic

4 puncte

- abilități de analiză și de argumentare (succesiune logică a ideilor și susținere a acestora prin argumente prezentate într-un mod persuasiv; abilitate de interpretare critică)

f

0 puncte

2 puncte

- ortografie, punctuație, așezare în pagină și lizibilitate

g

0 puncte

- Scrie cu greșeli de ortografie și punctuație, ilizibil - nu se încadrează în limita de spațiu precizată

1 punct

- se încadrează în limita de spațiu precizată

Exemplu pentru primul aspect din barem, definirea conceptului de învățare, pentru punctaj maxim (5 p) ”Invatarea este o forma fundamentala de activitate umana si presupune o relatie a individului cu mediul. Invatarea scolara produce modificari in comportamentul elevilor ca urmare a organizarii pedagogice, a experientelor de cunoastere , de actiune si afectiv – motivationale. Invatarea este supusa rigorii si controlului sistematic al cadrului didactic. Invatarea poate fi analizata ca proces, produs sau ca functie de anumiti factori, anumite conditii. Spunem ca invatarea este un proces deoarece este o activitate care se deruleaza in timp, produce o suita de transformari care se realizeaza in plan cognitiv, afectiv, psihomotor. Este o inaintare progresiva sau in spirala pe calea cunoasterii, ducand la dezvoltarea unor insusiri esentiale ale fiintei umane. Ca activitate sistematică, dirijată, desfășurată într-un cadru organizat, orientată în direcția asimilării de cunoștințe și formării structurilor psihice și de personalitate, învățarea(alături de predare și evaluare) reprezintă una dintre activitățile fundamentale ale procesului de învățământ” 4.2. Realizați un raport de evaluare în care să argumentați modul de distribuire a punctajului acordat pentru fiecare item/sarcină de lucru/subiect prin raportare la competențele evaluate. Discuții. CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII (ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ) SUBIECTUL I (30 de puncte) LIMBA ROMÂNĂ - 15 puncte

1

punctaj barem15p 2p(2x1p)

punctaj acordat-9p

Argumentarea punctajelor acordate

2p

- identifică ambele antonime

2

2p(2x1p)

2p

3

3p(3x1p)

1p

4 5 6

2p 2p 4p

0p 0p 4p

- identifică corect două cuvinte care aparțin familiei lexicale -Identifică corect valoarea morfologică pentru un termen(din trei) -nu a identificat corect predicatul verbal -nu a justificat corect rolul cratimei - construiește patru enunțuri corecte

4.3. Realizați o mini-listă cu propuneri de optimizare, respectiv creștere a obiectivității evaluării în cadrul probelor specifice examenelor și concursurilor naționale. Examenul este o formă de evaluare - orală, scrisă sau practică - destinată să măsoare cunoștințele, competența, aptitudinile, pregătirea/rezistența fizică etc. Un examen poate fi dat pe hârtie, oral, cu ajutorul unui computer etc., putând avea una sau mai multe probe. Studierea examenelor și notării candidaților fac obiectul docimologiei. Reușita la un examen poate fi consemnată printr-o adeverință, un certificat, un atestat, un brevet sau o diplomă. Sunt declarați admiși toți candidații care obțin cel puțin o medie declarată ca minimă. O formă specială de examen o reprezintă concursul, unde, spre deosebire de examen, locurile sunt limitate, fiind declarați admiși doar acei candidați / concurenți care obțin cele mai mari medii, în ordinea descrescătoare a acestora. Creșterea obiectivității evaluării în cadrul probelor specifice examenelor și concursurilor naționale, pe lângă buna organizare, existența unei programe de concurs și a unei metodologii clare și care să nu fie modificată la intervale scurte de timp – desigur una de rezistență ar trebui să intre în vigoare după o preexperimentare pe un eşantion reprezentativ sau chiar experimentare - , ar trebui să aibă în vedere: - „profesionalizarea” activităţii de evaluator astfel încât optimizarea calităţii judecăţii experte să rezide în bazarea pe criterii asumate, transparente şi operaţionalizabile în mod concret; - armonizarea ansamblului competențe/instrument de evaluare/schemă de notare pe baza matricei de specificații a testului; - elaborarea fiecărui item într-o formulare clară, lipsită de ambiguitate, coerentă, care să-i determine pe candidați să înțeleagă și să rezolve în consecință, iar pe evaluatori să aprecieze obiectiv; - elaborarea schemei de notare pentru fiecare item în mod detaliat, cu clarificările necesare, dacă e nevoie - de exemplu ce înseamnă prezentare elaborată, nuanţată; - reducerea numărului de lucrări-profesor evaluator; - alocarea unei perioadei mai lungi de evaluare a lucrărilor.