Anomalii Pe Plan Sagital [PDF]

Zitiervorschau

ANOMALII PE PLAN SAGITAL I. -

-

-

Sindromul ocluziei distalizate ( clasa II Angle) Ocluzia distalizata se caracterizeaza printrun decalaj de minesiune sau pozitie a mandibulei in sens sagital in raport cu maxilarul si restul masivului facial In cadrul acestui sindrom se descriu 2 forme clinice: 1. Retrognatia mandibulara functionala O tulburare de pozitie a mandibulei determinata de dezechilibrul dintre 2 grupe musculare antagoniste: muschii propulsori ai mandibulei care sunt in hipofunctie si cei retropulsori care sunt in hiperfunctie. Etiologie Sunt inctiminati urmatorii factori functionali: Lipsa stimulilor care produc mezializarea fiziologica a mandibulei: alimentatia artificiala a nonnascutului, regimuri alimentare care nu stimuleaza o masticatie activa si o abrazie fiziologica Respriratia orala si maxilarul ingust care mentine mandibula in pozitie distalizata ( fen. Korbitz) Pozitie joasa si retrasa a limbii in repaus Incompetenta labiala Parafunctii ale buzei inferioare aspirate, muscate Obiceiuri vicioase: sugerea degetului Posturi vicioase: sprijinirea mentonului pe pumn Contacte dentare premature Retruzia incisivilor superiori si supraacoperirea frontala accentuata Examen facial Etaj inferior micsorat Sant mentonier concentrat Buza inferioara aspirata Profil convex prin menton retras Examen endobucal Arcada superioara esre de aspect normal sau este modoficata in cazul asocierii cu alte anomalii: DDM, protruzie (cls II\1 Angle), ,retruzie (cls II\2 Angle) Arcada inferioara: suprapozitia grupului frontal sau turtirea grupului frontal sau inghesuiri La nivelul ocluziei: rapoarte de distalizare la nivelul canin si molar, treapta sagitala variabila, supraacoperire accentuata Examenul functional Posibilitate de propulsie ampla a mandibulei in timpul fonatiei cu cresterea dimensiunii verticale a etajului inferior Aparitia unui spatiu mare de inocluzie laterala Imbunatatirea aspectului fizionomic prin propulsia mandibulei Tulburari fizionomice masticatorii de autointretinere si posibil tulburari fonetice Obiective terapeutice Eliminarea factorilor etiologici Mezializarea mandibulei Nivelarea planului de ocluzie Tratarea anomaliilor asociate (DDM. II\1, II\2) 2. Retrognatie mandibulara anatomica Se caracterizeaza printrun deficit de dezvoltare a mandibulei cu sau fara afectarea formei sale

II. -

-

Etiologie Factori genetici Afectiuni ATM ( atrite, anchiloze, malformatiuni, traumatisme) Interventii chirurgicale in vecinatatea zonei de crestere a mandibulei (cartilagiul condilian) Forme functionale netratate Examen exobucal Etaj inferior miscorat Fanta labiala interdeschisa sau in contact fortat Menton foarte retras Corp mandibular redus Profil tipic de pasare Examen endobucal Arcada superioara poate avea aspect normal sau poate prezenta un DDM cu inghesuire cu sau fara protruzie Arcada inferioara prezinta protruzie compensatorie sau arcada este evazata sau prezinta un sort cu inghesuire Ocluzie: rapoarte de distalizare accentuate si o treapta sagitala mare Examen functional Limitarea\ imposibilitatea miscarii de propulsie mandibulara Afectarea grava a functiilor aparatului dento-maxilar Sindromul progenic (cls III- Angle) Anomaliile cuprinse in acest sinfrom au un simptom comun: ocluzia inversa frontala cu sau fara treapta sagitala negativa, iar in regiunea laterala relatiile de ocluzie pot fi de cls III- Angle sau cls I- Angle In cadrul acestui sindrom se descriu 4 forme clinice: 1. Angrenarea inversa (A.I.) (1-2 dinti) poate fi o anomalie se sine statatoare sau un simptom asociat, de obicei DDM-ului cu inghesuire si malpozitii dentare apare in dentatia mixta si poate interesa 1 sau 2 dinti frontali superiori sau tot grupul incisiv cand vorbim de ocluzie inversa frontala A.I. reprezinta o urgenta in stomatologie Etiologie Modificari de ax dentar Persistenta dintilor temporari si eruptia oralizata a dintilor permanenti superiori Interval mare intre eruptia frontalilor inferiori si superiori astfel incat inferiorii egreseaza si determina eruptia palatinala a celor superiori Pozitia intramaxilara palatinala a mugurilor incisivului superor Examen exobucal Relatii normale Examen endobucal Modificari de pozitie la nivelul incisivilor Modificari de forma a arcadei Modificari ocluzale limitate: in zona frontalilor fiind prezent A.I. Retractii gingivale Examen functional Tulburari fizionomice in suras si in vorbire

-

-

-

Tulburari masticatorii datorate blocajului ocluzo-articular Tulburari de autointretinere: trauma ocluzala directa, limitarea miscarilor mandibulei Obiective terapeutice Creare de spatiu Realizarea saltului articular 2. Prognatismul mandibular functional Se caracterizeaza printrun decalaj sagital intre cele 2 maxilare datorita pozitionarii anterioare a mandibulei (=propulsie) Ocluzia inversa frontal este mai extinsa de de obicei de la canin la canin se instaleaza precoce in dentatia temporara datorita unor contacte dentare premature care obliga mandibula sa alunece spre anterior Etiologie prezenta cuspizilor neabrazati la nivelul dintilor temporari obturatii ocluzale in exces egresiuni in zona laterala consecutive extractiiloe premature tipuri/ticuri de imbufnare cu impingerea mandibulei inainte obiceiuri vicioase de supt deglutitia atipica pozitia joasa si anterioara a limbii macroglosie amigdale hipertrofice ce duc la propulsia mandibulei pentru marirea istmului faringian Examen exobucal proeminenta buzei inferioare si a mentonului inversiunea treptei labiale sant mentonier sters profil usor concav Examen endobucal arcade normale eventual retruzie superioara protruzie si treme inferioare ocluzie inversa frontala cu ssupraacoperirea inversa variabila in zona laterala rapoarte de cls III sau I Angle uneori ocluzie incrucisata bilateral Examen functional in repaus mandibula ia o pozitie normala posibilitatea retropulsie pana in pozitia de cap la cap a incisivilor inchiderea gurii in 2 timpi: in drumul de inchidere se constata contactul prematur cu dezocluzia in rest (timp 1) dar pt realizarea intercuspidarii maxime mandibula este propulsata (timp 2) Obiective terapeutice indepartarea factorilor cauzali dezorientarea relatiilor d ocluzie retropulsia mandibulei realizarea saltului articular contentia rezultatului obtinut 3. Progenia falsa = retrognatia maxilara Decalajul sagittal este determinat de insuficenta dezvoltare a maxilarului care de impresia falsa de proeminare a mandibulei

-

Etiologie: Anomalii congenitale de tipul depiscaturilor palatine Cicatrici postoperatorii si posttraumatice Aplazia incisivilor laterali Hipodontii in arcada superioara Extractii premature ale incisivilor temporari Traumatisme cu pierderea incisivilor superiori Examen exobucal Buza superioara infundata Eventual prezenta unor cicatrici Profil concav prin retrochielie superioara Examen endobucal Arcada superioara insuficient dezvoltata Dinti inghesuiti Arcada inferioara normal dezvoltata Ocluzie inversa frontala In zona laterala rapoarte de cls I sau III Ange Obiective terapeutice Stimularea dezvoltarii maxilarului Inhibarea dezvoltarii mandibulei 4. Prognatismul mandibular anatomic = progenia adevarata Este forma cea mai grava in care decalajul sagital cu inversarea rapoartelor de ocluzie se datoreaza hiperdezvoltarii mandibulei Se manifesta in dentatia temporra si se accentueaza cu varsta Etiologie Ereditatea Hiperfunctia glandei hipofize Macroglosie Prognatism madibular functional netratat Examen exobucal Eraj inferior marit Unghi goniac deschis – obtuz Ramura orizontala oblica Menton proeminent Procheilie inferioara Profil concav Examen exobucal Arcada superioara de aspect normal sau cu protruzie compensatorie Arcada inferioara dezvoltata in exces cu treme uneori retruzie compensatorie Ocluzia in zona frontala : ocluzie inversa, treapta sagitala negativa, supraacoperire inversa, ocluzie deschisa Ocluzia in zona laterala: relatii de mezializare( cls III Angle)

ANOMALII IN PLAN VERTICAL A. SINDROMUL OCLUZIEI ADANCI - Sindromul ocluziei adanci reprezinta asupraacoperirea accentuala a dintilor frontali - In cadrul sindromului sunt cuprinse 3 forme clinice: 1. Ocluzia adanca acoperita cls II/2 Angle - se caracterizeaza prn supraacoperirea accentuata si retrizia incisivilor inferiori - se manifeste in dentatia temporara si este preluata de dentatia mixta si permanenta Etiologie - caracter ereditar ( prezenta la nou-nascut a relatiei de capac de cutie a crestelor edentate - existenta la mai multi membrii ai familiei - neinfluentarea formei arcadei de obiceiurile vicioase de supt - influenta terapeutica dificila - recidiva frecventa Examen facial - etaj inferior micsorat - sant mentonier accentuat - menton proeminent - buze evazate cu un contact strans pe toata suprafata - etaj mijlociu bine dezvoltat sagital = profil cu nas mare Examen endobucal - arcada maxilara scurtata sagital, forma de trapez prin retruzia incisivilor sau numai a incisivilor centrali, incisivii laterali in versiune vestibulara sau pot fi rotati M-V , baza apicala bine dezvoltata, denivelarea planului de ocluzie prin suprapozitia grupului frontal - arcada mandibulara: poate prezenta o retruzie si inghesuire sau turtirea arcului frontal si curba Spee accentuata - ocluzia: la nivel frontal supraacoperire de 2/3 sau totala cu treapta sagitala medie iar lateral avem rapoarte de ocluzie de cls I sau II Angle uneori ocluzie lingualizata Forme clinice a. ocluzia adanca acoperita adevarata: - etaj inferior mult micsorat - spatiu de inocluzie fiziologica mare - supraacoperirea frontala se reduce mult sau dispare in fonatie - in mecanismul de producere participa atat dezvoltarea excesiva verticala a zonei frontale cat mai ales hipodezvoltarea zonei laterale b. ocluzia adanca acoperita falsa: - etaj inferior usor micsorat - semne faciale mai atenuate - spatiu de inocluzie fiziologica redus - supraacoperirea frontala se mentine in repaus - se datoreaza in special excesului de dezvoltare verticala a regiunii frontale maxilare Obiective terapuetice - nivelarea planului de ocluzie prin ingresiunea frontalilor si/sau egresiunea lateralilor - reducerea supraacoperirii frontale - protruzia incisivilor - alinierea dintilor

-

corectarea relatiei de ocluzie in ocluzia acoperita adevarata nivelarea planului de ocluzie se fac prin egresiunea lateralilor datorita spatiului mare de inocluzie fiziologica - in ocluzia acoperita falsa nivelarea planului de ocluzie se face prin ingresiunea frontalilor datorita spatiului mic de inocluzie fiziologica 2. Ocluzia adanca in acoperis (cls II/1 Angle) - Se caracterizeaza prin supraacoperire frontala accentuata - Incisivii inferiori fiind in contact cu coletul celor superiori sau cu mucoasa palatinala si o preapta sagitala mare - Treapta sagitala este determinata de: - = Protruzia frontalilor superiori - = Retruzia frontalilor inferiori - = Retrognatie mandibulara - = Asocierea acestora 3. Ocluzia coborata sau prabusita - Supraacoperirea frontala sa detoreaza: - = lipsei suportului lateral al dimensiunii verticale de ocluzie - = compromiterea zonei de sprijin - = edentatii termino-terminale Examen exobucal Etaj inferior micsorat saunormal Examen endobucal - Zona de sprijin afectata prin carii extinse, radacini gangrenoase, brese - Egresiuni ale dintilor antagonisti - Supraacoperire frontala B. SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE - Se caracterizeaza prin: - = lipsa de contact interdentar in sens vertical dat. dintii superiori sau inferiori nu ajung in planul de ocluzie. Cavitatea enoorala comunica astfel cu vestibulul bucal - = lipsa de contact intre marginile incizale ale dintilor frontali determina o ocluzie deschisa frontala iar lipsa de contact in zona laterala determina o ocluzie deschisa lateral - Sindromul cuprinde 2 forme clinice: - Mai exista si ocluzia deschisa laterala 1. Ocluzia deschisa functionala - Este determinata de deformarea verticala a proceselor alveolare si/sau inhibarea eruptiei dentare Etiologie - Factori functionali: - = interpunerea limbii intre arcade in repaos, fonatie, deglutitie - = interpunerea intre arcade a buzei inferioare - = obiceiuri vivioase de supt degetul sau suzete - = interpunerea sau muscarea unor obiecte Examen exobucal - Fara modificari - Eventual un etaj inferior usor marit Examen endobucal

-

-

Modificarea curbei Spee la arcada superioara sau la ambele arcade prin infrapozitia grupului frontal Modificari sagitale sau transversale asociate Obiective terapeutice Indepartarea factorilor cauzali Favorizarea eruptiei dentare 2. Ocluzia deschisa anatomica Este determinata de o infragnatie frontala si/sau supragnatie laterala care duc lipsa de contac intre marginile incizale respectiv fetele ocluzale ale dintilor celor doua arcade Etiologie Ereditatea Rahitismul Cicatrici labio-mentoniere sau cervicale Cresterea exagerata a proceselor alveolare in zona laterala Egresiuni sau extruzii ale dintilor laterali Examen exobucal Faces alungit Etaj inferior mult marit Santuri faciale sterse Fanta labiala intredeschisa Profil drept Examen endobucal Arcada superioara denivelata prin infrapozitia grupului frontal Arcada inferioara poate fi turtita Ocluzia: inocluzie verticala simetrica sau asimetrica Peste 5-6 mm uneori 10-15 mm posibil contacte doar la nivelul ultimilor molari Gingivite, carii proximale, carii de colet, displazii dentare Obiective terapeutice Inhibarea cresterii verticale Stimularea eruptiei dentare in zona frontala Rapoarte de acoperire la incisivi de 1/3 Rapoarte de ocluzie stabile lateral 3. Ocluzia deschisa laterala Este o forma clinica mai grava caracterizata prin inocluzie verticala ls nivelul premolarilor sau molarilor Poate fi unilaterala, bilaterala, localizata sau extinsa Se mai poate intalni ca forma tranzitorie in perioada de eruptie Etiologie Tulburari de crestere localizate Interpozitii ale partilor moi (limba si obraji) Interpozitii de obiecte Agenezii sau incluzii dentare

-

-

DIZARMONIA DENTO-MAXILARA (DDM) se defineste ca o discordanta intre volumul maxilarelor si volumul dentar adica o incongruenta intre spatiul necesat mai mare (perimetrul dentar) si spatiul disponibil mai mic (perimetrul arcadei) se manifesta prin DDM cu inghesuire si DDM cu spatiere Etiopatogenie factorul esential este independenta celor doua sisteme dentar si maxilar dpdv embriologic, filogenetic, genetic, ontogenetic si patologic embriologic = originea diferita a dintilor si a maxilarelor : dintii au origine ecto-mezotermica iar maxilarele au origine nezechimala filogenetic = reducerea dimensionala mai accentuata si mai rapida a arcadelor alveolare decat cea a dintilor genetic = mosterniri incrucisate: dinti mari de la un parinte si maxilar mic de la celalalt parinte factori neuroendocrini si metabolici = nanism hipofizar, acromegalie, disfunctii gonodale factori neuro musculari = dezechilibrul grupelor musculare, intra si extra orale consecutiv disfunctiilor orale factori dentari Inlocuirea zonei de sprijin Factori iatrogeni A. DDM cu inghesuire Examen exobucal

-

-

-

-

-

Fara modificari sau cu tulburari fizionimice in suras si in vorbire Examen endobucal in dentatia temporara inghesuirile sunt rare si se manifesta pe la 4-5 ani prin lipsa tremelor In faza 1 a dentatiei mixte (6-9 ani) incisivii erup inghesuiti , suprapusi, rotati ex: incisivii erup aliniati insa odata cu eruptia unui dinte permanent se mobilizeaa si se elimina 2 dinti temporari molarii de 6 ani pot determina rizalize patologice si eliminarea pecoce a M2 temporar DDM mascat = incisivul lateral este in contact cu fata meziala a P1 sau a M1 temporar Faza a 2 a a dentatiei mixte (9-12 ani) ex: incisivi aliniati cu lipsa spatiului pentru canin incisivi inghesuiti iar spatul pentru canin micsorat ectopii sau entopii ale C sau P2 In dentatia permanenta Ex: eruptii ectopice ale M2 sau M3 Inghesuiti ale frontalilor intial corect aliniati Incluzii ale M3 Semne ocluzale: devieri ale liniei interincisive, angrenaje inverse, ocluzii incrucisate, rapoarte false de distalizare sau mezializare Topografia DDM Maxilar Mandibular Bimaxilar

-

-

-

-

Anterior Posterior Simetric Asimetric Forme clinice de DDM DDM primar DDM tranzitoriu DDM secundar 1. DDM cu inghesuire primar Este determinat de: = deficit cantitativ de crestere a maxilarelor = macrodontie = asocierea celor 2 factori Ca si semne precoce avem riza-liza patologica si aliminarea prematura a dintilor temporari 2. DDM cu inghesuire tranzitoriu Se datoreaza: = discordantei dintre varsta osoasa mai intarziata si varsta dentara mai precoce = diferentelor dimensionale dintre I permanent si cei temporari = inghesuirea usoara se poate autorezolva prin folosirea free-way-space0ului daca zona de sprijin est epastrata si daca ordinea de eruptie este favorabila 3. DDM cu inghesuire secundar Poate sa apara consecutiv: = tulburarile de crestere directionala = dizarmoniilor alveolare ( endoalveolii, retroalveolodentii) = prezenta unor dinti supranumerari = extractiilor premature Obiective terapeutice Eliminarea factorilor cauzali prezenti Crearea spatiului Armonizarea morfofunctionala a sistemului osos si dentar Alinierea dintilor Corectarea relatiilor de ocluzie B. DDM cu spatiere Se caracterizeaza printrun exces de spatiu disponibil pe arcada comparativ cu spatiul necesar pentru incadrearea armonioasa a dintilor Sunt prezente treme generalizate in caz de microdontie sau exces de dezvoltare a arcadelor alveolare dintii avand dimensiuni normale Spatiul situat intre I centrali se numeste diastema 1. Diastema tranzitorie Apare odata cu eruptia incisivilor centrali permanenti si se va inchide spontan odata cu eruptia incisivilor laterali sau cel mai tarziu al C daca acestia au pozitie intramaxilara corecta 2. Diastema adevarata Etiopatogenie Ereditatea Fren labial median hipertrofic si jos inserat

-

-

Sept fibros interincisiv gros Fibromuoasa abundeneta Examen endobucal Spatiu dintre incisivii centrali de 2-3 mm sau mai mare Axele incisivilor paralele Asocierea de treme Dinti de dimensiuni normale Fren labial gros si jos inserat Inalibirea papilei interincisive la ridicarea usoara a buzei 3. Diastema falsa (secundara) Este secundara altor anomalii: = aplazia incisivilor laterali = Incisivi laterali nanici = meziodens inclus sau erupt pe arcada = C inclusi in pozitie orizontala = macroglasie = posture anormale si disfunctii linguale = migrari dentare in parodontopatii = traumatisme cu fracture pe linia mediana Examen endobucal Spatiu interincisiv foarte variabil ca dimensiune Axele incisivilor divergente in hipodontia incisivilor laterali Incisivi oralizati in cazul unor dinti supranumerari erupti pe arcada Incisivi dispusi in evantai cu axe divergente in incluziile caninilor si in cazul unor baze apicale mici Obiective terapeutice Inlaturarea cauzei Inchiderea diastemei ANOMALIILE DENTARE DE NUMAR

-

1. DINTII SUPRANUMERARI Sunt dinti in plus fata de numarul normal al unei serii dentare ( teporari sau definitive) Frecventa lor este mai mare in dintii permanenti Intereseaza mai mult maxialrul decat mandibula si mai frecvent regiunea incisiva, dar pot apare in orice alta zona Se pot dezvolta independent sau alaturi de un dinte din seria normala avand o forma asemanatoare cu cea a dintelui din vecinatate sau pot fi atipici Pot erupe pe arcada sau raman inclusi Etipoatogenia Pot fi rezultatul unei cresteri excesive a lamei dentare Sunt considerati ca o revenire la formula dentara ascentrala ( la stramosi aveam 3 incisivi, 1 canin, 4 premolari, 3 molari) Sunt considerati ca un rezultat al diviziunii mugurilor dentari din seria normala Aspecte clinice Daca erup pe arcada determina modificari de pozitie ale dintilor vecini

-

-

-

-

Daca raman inclusi pot produce tulburari de eruptie, malpozitii dentare, rizalize patologice, necroze pulpare, nevralgii Un dinte supranumerar unit cu un incisiv din seria normala pot determina monstruozitati de forma si volum denumiti dinti fuzionati Meziodensul Este un dinte supranumerar dismorfic, conic sau tuberculat situat pe linia mediana superioara Poate fi unic, doi sau mai multi Cand sunt doi erup palatinal Pot ramane inclusi, iar prezenta lor poate fi doar banuita prin intarzierea eruptiei incisivilor centrali, diastema mare, ori deplasarea incisivilor Tratament Daca sunt erupti se fac extractii Daca sunt inclusi prin interventii chirurgicale Apoi inchiderea spatiilor cu ajutorul aparatelor ortodontice 2. Hipodintia = reducerea nr dintilor se mai numeste anodontie sau agenezie Poate interesa dinti izolati sau poate fi extinsa Anodontia poate fi partiala sau totala Aplazia Anomaliile pot interesa ambele dentatii dar mai mult la cea permanenta Etiopatogenie Factori genetici Boli metabolice Boli infectioase Intoxicatii Factori filogenetici ( absenta mugurilor dentari de sfarsit de serie M3, PM2, incisivi lateral) Forme clinice a. Lipsa de incisiv lateral superior Poate fi unilaterala sau bilaterala Daca este unilaterala monimul poate fi nanic Este banuita prin persistenta dintilor temporari Existenta incisivului lateral nanic Atitudine terapeutica – mentinere sau inchidere de bresa in functie de situatia clinica b. Agenezia incisivului inferior Daca este diagnosticat precoce atitudinea terapeutica va fi de inchidere de bresa Lipsa premolarilor Ageneziile de premolari 2 inferior, dar se pot intalnii situatii de agenezii in diagonala Atitudine terapeutica – in functie de situatia clinica Agenezia M3 – este benefica in cazurile cu DDM cu inghesuire Hipodontii extinse Intereseaza ambele dentatii si ambele arcade Dinti stabili : incisiv, canin si molar 1 Topografia dintilor absenti este de obicei simetrica Dintii sunt mai mici cu forme atipice si malpozitionati Tulburari: de ocluzie, fizionomice, masticatorii, fonetice Obiective terapeutice Stimularea cresterii maxilarului

-

-

-

-

-

Corectarea malpozitiilor dintilor prezenti si refacerea functiilor afectate prin aparate ortodontice sau proteze infantile Anodontia totala Lipsa tuturor mugurilor dentari Aspect facial Este asemanatoare cu edentatia totala Etaj inferior micsorat Sant mentonier accentuat Buza inferioara eversata Profil convex prin menton retras Aspect endobucal Creste alveolare reduse ca volum Obiective terapeutice Refacerea functiei fizionomice, masticatorii, fonetice prin realizarea de proteze infantile totale care se schimba la 1 – 1,5 – 2 ani pentru a nu frana procesele de dezvoltare a maxilarelor ANOMALII DE POZITII 1. Ectopia Este anomalia in care 1 dinte partial sai complet erupt este situat in afara arcadei fie vestibular – ectopie, fie inauntrul arcadei – ontopie Cel mai frecvent sunt caninii superiori si premolarii 2 inferiori 1. Ectopia de canin Factori Persistenta caninului temporar cu radacina neresorbita Extractia prematura a caninului temporar Reducerea, lipsa spatiului pe arcada dentara, macrodontii Migrarile posteextractionale Migrari de eruptie Drumul lung pe care ar trebuie sa strabata caninul superior in timpul eruptiei Simptomatologie Bombarea zonei vestibulare a caninului cu tendinta ectopica Canin in eruptie sau complet erupt uni, bilateral sitat in vestibular, mezio-versat cu spatiu micsorat (mezio-vestibulo-infra-gresiune) Canin erupt palatinal sub incisivul lateral sau la distanta mai mare 2. Rotatia – este o modificare unidentara in care dintele se rasucese in jurul axului lung Etiologie tulburari in perioada de formare a dintelui tulburari de eruptie obstacol in timpul eruptiei sunt frecvente rotarile incisivului superior in despicaturi labio-palatinale Simptomatologie tulburari fizionomice angrenaje inverse disfunctii ocluzale 3. Transpozitia Reprezinta inversarea locului de pe arcada a 2 dinti vecini

-

-

-

-

cel mai frecvent dinti interesati este caninul care poate inversa locul de pe arcada cu incisivul lateral Poate fi partiala sau totala In transpozitia partiala dintii se suprapun : un dinte este ectopic si un dinte este entopic Etiologie Modificari de pozitie ale mugurilor dentari Tulburari de eruptie sau extractii premature 4. Incluzia reprezinta situatia in care un dinte permanent nu este prezent pe arcada, dupa o perioada de peste 1, 2 ani de la limita superioara a intervalului de eruptie este prezent intamaxilar cu radacina complet formata cel mai frecvent se intalnesc incluzii de canin superior, molar 3 inferior, incisiv superior, premolar 2 inferor,si canin inferior Etiopatogenie drumul lung si sinuos pe care caninul superior il parcurge Pozitia intramaxilara a mugurilor dentari Conformatie atipica a coroanei si radacinii Pierderea potentialului de eruptiei Obstacole de eruptie Traumatismele dintilot temporari insotite de intruzie Reducerea spatiului pe arcada Migrarea DDM primar cu anodontie Ereditatea Simptomatologie Persistententa dentatiei primare Absenta de pe arcada a dintelui temporar cat si a celui permanent Tulburarea ordinii de eruptie Inclinarea axelor Prezenta diastemei false Bombarea osoasa a dintilor inclusi Tulburari locoregionale osoase 5. Reincluzia Retentia secundara Reprezinta revenirea partiala sau totala in profunzime a procesului alveolar a unui dinte care a fost prezent pe arcada in planul de ocluzie Dintele lipseste de pe arcada sau vizibil doar suprafata ocluzala Spatiul poate fi pastrat pe arcada sau micsorat prin inclinarea dintilor vecini = ex radiologic evidentiat molarul 2 temporar cu radacina partial resorbita si prezenta premolarului cu radacina formata conform varstei Cauze posibile de reincluzie Anchiloze dentoosoase Forte de presiune a dintilor vecini aflati in eruptie

-

-

-

-

-

CONSECINTELE PIERDERII PREMATURE ALE DINTILOR TEMPORARI Dintii temporari au rolul de a asifura functiile ADM si in dezvoltarea normala a acestuia cu toate acestea pierderea lor precoce este usor acceptata de catre parinti Consecinte: Tulburarea functiilor ADM Tulburari loco-regionale prin migrari verticale ale dintilor antagonisti si prin migrari sagitale ale dintilor vecini bresei Tulburari de eruptie ale dintilor permanenti Anomalii de ocluzie Tulburari ale dinamicii mandibulare Consecinte asupra psihicului micului pacient Tulburari de dezvoltare Extractia prematura = extractia unui dinte temporar efectuata cu minim 1,5 nia inainte de varsta de inlocuire fiziologica Cu cat intervalul de timp este mai mare cu atat consecintele sunt mai accentuate depinzand de dintele extras, nr extractiilor, simetria lor, relatiile de ocluzie si gradul de dezvoltare al arcadelor Pierderea incisivilor temporari Cauze: Traumatisme Carii complicate Rizalize patologice Determina: Tulburari fizionimice Tulburari fonetice Afectarea inciziei alimentelor Repercursiuni asupra psihicului copilului Instalarea obiceiului vicios de interpunere a limbii in bresa Egresiunea incisivilor inferior care pot favoriza o ocluzie inversa sau adanca Tratament: Proteze infantile adjuncte Puncti cu sprijin pe canin cu coronite prefabricate schimbate periodic pt a nu influenta procesele de crestere Ele nu se cimenteaza decat la un capat Pierderea dintilor din zona de sprijin Cauze: Complicatiile cariilor dentare Molari temporari care nu mai pot fi recuperati Consecinte: Migrari verticale – egresiuni Blocaje ocluzale Migrari sagitale Pierdera M2 temporar: Inainte de eruptia M de 6 ani : migrarea M1 permanent spre mezial intramaxilar => inchiderea completa a bresei

-

-

-

Dupa eruptia M de 6 ani in arcada inferioara M 1 permanent se va inclina spre bresa (mezioversiune) iar in arcada superioara M1 se va roti in jurul radacinii palatinale Consecinte: P2 superior va erupe palatinal si va determina aparitia caiilor pe suprafetele de contact ale celor 3 dinti -> M1 P1 P2 Datorita autocuratirii deficitare si a periajului ingreunat P2 inferior ca erupe lingual sau va ramane inclus vertical intre M1 si P1 Pierderea M1 temporar Consecinte: dintii anteriori ocupa spatiul lui extras prematur migrarea meziala a M de 6 ani si a M2 temporar pierderea unilaterala va determina devierea liniei interincisive modificarile sunt mai accentate daca extractie se face la 5-6 ani Pierderea caninului temporar este rara determinata de carii de rizalize patologice determinate de incisivul lateral permanent daca eliminarea este unilaterala deviaza linia mediana

-

Regulile migrarilor postextractionale daca radacina este incomplet formata dintii care delimiteaza bresa vor migra corporal (gresiune) Daca radacina este complet formata si apexul inchis dintii care delimiteaza bresa se vor inclina spre aceasta ( versiune) Inclinarea este mai accentuata la dintii situati distal si mai accentuata la mandibula Daca extractia se face cu mult timp inainte de varsta de inlocuire si mugurele dintelui inlocuitor este situat profund intramaxilar atunci eruptia lui va fi mult intraziata si migrarea dintilor vecini accentuata Migrarea orizontala este limitata daca dintii au o morfologie pronuntata si daca sunt corect angrenati in ocluzie Discordante mari interarcadice apar daca se fac extractii in arcade insuficient dezvoltate Tratament: Mentinerea spatiului prin: Tratamentul corect al leziunilor carioase Refacerea morfo functionala a dintelui afectat Mentinatoare de spatiu fixe sau mobile care au urmatoarele indicatii: = perimetrul arcadei este corespunzator = spatiul post-extractional nu s-a micsorat = relatiile ocluzale sunt corecte Recastigarea spatiului prin: Distalizarea M1 permanent Corectarea axelor dintilor inclinati

-

PIERDEREA DINTILOR PERMANENTI Cauze: Complicatiile cariei dentare (M1)

-

-

-

-

Tarumatisme (incisivi) Molarul de 6 ani Consecintele difera in functie de varsta la care s-a efectuat extractia = intre 7-9 ani Migrarea ampla spre distal a P2 cu transferarea bresei intre cei doi premolari Distalizarea ambilor premolari si aparitia unui spatiu intre C si P1 Antagonistul poate egresa = intre 10-11 ani La molar: = gresiunea M2 si inchiderea bresei dinspre posterior – inchiderea biologica = M2 erupt se va inclina spre mezial iar premolarii spre distal miscorand bresa = Antagonistii pot egresa = Apar disfunctii ocluzale La incisiv: = daca varsta copilului este mica 7-8 ani apar migrari corporale favorabile unei inchideri biologice a bresei = dupa varsta de 8 ani dintii vecini se inclina miscorand bresa, apar devieri ale liniei interincisive, apar egresiuni ale dintilor antagonisti si disfunctii ocluzale = daca nu sunt conditii de inchidere a bresei , bressa se pastreaza cu mentinatoare de sptiu asigurand conditii favorabile unui tratament protetic ulterior