Analizaţi Comparativ Doua Metode de Cunoaştere A Personalităţii Elevilor [PDF]

Zitiervorschau

1. Analizaţi comparativ doua metode de cunoaştere a personalităţii elevilor, indicând şi modalităţi concrete de aplicare a acestora.

Metoda de cercetare (gr. methodos = cale, mijloc) este un demers de cunoaştere sistematică a realităţii bazat pe o serie de etape clar definite care conduc spre atingerea unui scop, în general fixat dinainte. Metoda este „un ansamblu de operaţii intelectuale prin care o disciplină sau un domeniu al cunoaşterii caută să descopere sau să verifice adevărul ştiinţific” (Freyssinet-Dominjon,1997). Mai concret, Mărginean (2000) defineşte metoda drept procedură relativ simplă de lucru, dar care conţine şi elemente mai generale, cum ar fi cele de tipul strategiei de cercetare. Comparaţia dintre metodele de cercetare poate fi realizată din perspectiva caracteristicilor, avantajelor si dezavantajelor.

1

Metoda Caracteristici Observaţia • Contact direct • Posibilitatea observării grupurilor • Non-implicarea cercetătorului • Culegerea datelor calitative • Structurare nondirectivă

Avataje • Permite surprinderea

Dezavantaje • Consumator de resurse materiale

manifestărilor

şi temporale ridicate;

comportamentale fireşti

• Imposibilitatea de a izola şi

ale individului în condiţii

controla variabilele;

obişnuite de viaţă;

• Fenomenul urmărit nu apare

• Oferă date de ordin

când dorim şi nici nu putem

calitativ.

provoca declanşarea acestuia; • Subiectivismul celui care realizează observaţia, tendinţa de evaluare şi interpretare a faptelor conform grilei personale,

Ancheta

• Contact direct • Interogare individuală • Culegerea datelor cantitative • Structurare directivă

• Flexibilitate;

dispoziţiilor mentale şi afective. • Consumator de resurse materiale

• Posibilitatea obţinerii

şi temporale ridicate;

unor răspunsuri specifice

• Neasigurarea anonimatului;

la fiecare întrebare;

•

• Controlul succesiunii

informaţiei

întrebărilor.

manifestarea

Posibilitatea

precum

deformării

(eroare/bias),

prin

unor

fenomene

„minciuna

deliberată”,

„autoînşelarea cu bună credinţă” („memorie scurtă”, mecanismele de

apărare

raţionalizarea, identificarea ş.a.).

2

ale

Eu-lui: proiecţia,

Cele doua metode mai pot fi comparate si din prisma anumitor criterii cum ar fi criteriul temporalităţii şi al credibilităţii. Din punct de vedere al temporalităţii ambele metode, atât observaţia cât şi ancheta sunt metode transversale. Acestea urmăresc descoperirea relaţiilor între laturile, aspectele, fenomenele si procesele socioumane la un moment dat. Diferenta dintre cele doua metode de cunoaştere a personalităţii apare in principal din perspectiva credibilitaţii datelor. Daca observaţia oferă informaţii cu valoare de fapte şi înlesneşte o cunoaştere predominant sociologică, ancheta oferă informaţii cu valoare de opinie şi permite o cunoaştere predominant psihosociologică. Ca modalităţi concrete de aplicare a metodelor prezentate distinge: Pentru metoda observaţiei grila de observaţie este instrumentul utilizat în cadrul activitatii de observare propriu-zisa si se realizeaza pe baza unei documentari sau a unei anchete prealabile. Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare pentru datele brute. Pentru a se putea opera simultan cu toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda decât cel mult 8-10 categorii. Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere aspectele principale ale fenomenului studiat si sa fie disjuncte. Pentru metoda anchetei se pot folosi: 

Chestionarele autobiografice – care urmăresc obţinerea unor

informaţii legate de varsta subiectului, de familia sa, de mediul său de viaţă, de evenimentele mai importante din viaţa sa, de activităţile cele mai plăcute etc.; 

Chestionarele de interese – care pun in evidenţă obiectele de studiu

preferate ale elevului, activităţile preferate in timpul liber, emisiunile Radio şi Tv preferate etc.;

3



Chestionarele de atitudini sociale – relevă date despre mediul social

in care elevul işi desfăşoară activitatea; 

Chestionarele de aptitudini – aplicabile elevilor mai mari, cu scopul

identificării unor posibile inclinaţii, aptitudini ale acestora pentru anumite domenii. 

Chestionarele de personalitate, care pot fi folosite tot la elevii mai

mari.

4