40 0 583KB
METODE DE DETERMINARE A LUNGIMII DE LUCRU
Student: Maria-Lavinia Hoinaru Facultatea de Medicina Dentara, anul 4, grupa 3
METODE DE DETERMINARE A LUNGIMII DE LUCRU Determinarea lungimii corecte de lucru a canalelor radiculare este principalul factor care duce la realizarea cu succes a unui tratament endodontic. Studiile recente au arătat că rezultatele histologice după tratamentul endodontic sunt superioare atunci când instrumentarea şi obturarea canalului sunt limitate la constricţia apicală. Determinarea lungimii canalelor radiculare este foarte importanta pentru ca: 1. permite prepararea canalului pe toata lungimea de lucru; 2. previne traumatizarea parodontiului apical in timpul actionarii cu acele pentru largirea canalelor; 3. permite obturarea canalelor pana la constrictia apicala, fara depasiri sau obturatii incomplete. Metodele de realizare sunt: A-clinica B-clinico – radiologice C-electronice. Nici metodele manuale, nici cele radiologice nu permit localizarea exactă a constricţiei apicale. Tehnica manuală depinde, evident, de gradul de sensibilitate al medicului. Întrucât, în abordarea radiologică, calculul lungimii de lucru se face cu privire la poziţia apexului radiologic, care nu numai că nu coincide cu constricţia apicală sau cu foramenul apical, dar, de asemenea, depinde de o serie de factori, cum ar fi înclinarea dintelui, po ziţia fi lmului radiologic, lungimea fasciculului de con, pe verticală şi orizontală, angulaţia conului. Principalul dezavantaj al ambelor metode este că acestea sunt în întregime subiective. Metoda electronică a fost în centrul principal de interes şi a ajuns să fi e utilizată la nivel mondial, mult mai frecvent decât celelalte două metode, apex locatorul devenind indispensabil în endodonţie. A. Metoda clinica Intrucat se bazeaza pe senzatia de stramtorare a canalului la atingerea zonei de constrictie apicala (jonctiunea cemento-dentinara), este cea mai veche si oarecum inexacta metoda tactila. Aceasta are la baza 4 criterii de determinare: 1. cunoasterea lungimii medii a dintelui din Tabelul de mai jos; 2. senzatia de stramtorare pe care o simtim la varful acului, cand ajungem la constictia apicala; 3. senzatia de intepare acuzata de pacient cand varful acului depaseste apexul si atinge osul alveolar ( 2-3 mm dincolo de apex). Nu este indicat a folosi acest criteriu; 4. radiografia dentara.
2
Tehnica Se introduce un ac Kerr 10,15, 20 (in functie de marimea canalului ) avansandu-se usor, fara presiune pana simtim in varful acului rezistenta datorita constrictiei apicale. Se stabileste pe ac un punct de reper de pe suprafata ocluzata (varful cuspidului) la pluriradiculari sau marginea incizala la incisivi, care se marcheaza cu o rondela (stopper) sau cu pensa cu care scoatem acul din canal. Aceasta lungime se compara cu lungimea medie cunoscuta a dintelui sau cu cea din imaginea radiologica si in cazul in care corespunde cu una din ele, este indiciul corectitudinii determinarii lungimii canalului.
Determinarea lungimii canalului dupa permeabilizare si spalare (STOCK C.J.R.) La pluriradiculari, se va nota determinarea obtinuta pentru fiecare canal; Exemplu: MV - 21 mm, DV – 22 mm, P - 23 mm. Imprecizia masurarii se poate datora unor situatii clinice diferite cum ar fi: -la copii si adolescenti volumul mare al canalelor nu permite determinarea cu precizie a constrictiei apicale ( apexul deschis); -radacinile foarte curbe dau senzatia de ingustare inainte de abordarea regiunii apicale; -la persoanele in varsta datorita apozitiei de dentina de reactie, senzatia de constrictie poate aparea inainte de constrictia apicala; -este stiut ca imaginea dintelui pe radiografie nu corespunde lungimii reale a dintelui datorita incidentei conului fasciculului de radiatii. B. Metode clinico – radiologice
3
a) Metoda radiografiei cu ac pe canal (Yngle ) – se scade 1 mm din lungimea acului masurata pe filmul dentar initial, care reprezinta eroarea datorita expunerii filmului si se repeta radiografia cu acul pe canal, care va inregistra aceasta noua dimensiune. A doua radiografie cu acul pe canal va arata cu exactitate zona de constrictie apicala, care dupa ce va fi masurata, reprezinta lungimea de lucru in pulpite si gangrene simple (unde trebuie sa se pastreze bontul apical si sa se evite lezarea lui). Spre deosebire de acestea, in parodontitele apicale cronice, in care au loc resorbtii patologice la nivel periapical cu desfiintarea constrictiei apicale, varful acului depaseste aceasta zona si se stabileste lungimea acului in raport cu „apexul radiologic” de pe radiografia pe gol. A doua radiografie cu ac pe canal va arata sediul real al zonei apicale. b) Metoda Dick – foloseste o singura radiografie si o formula: in care D = lungimea reala a dintelui A’ = lungimea acului introdus pe canal d = lungimea dintelui pe Rx a = lungimea acului pe Rx c) Metoda cu sonda bimetalica (Kuralt), sonda care este confectionata din inele de 1 mm latime, confectionate din 2 metale diferite cu opacitate diferita, care prin numarare pe Rx determina lungimea reala a canalului. d)- Metoda Zipperer – foloseste acele cu cursor.
4
Ace tip Zipperer (CHERLEA) Acest tip de ace au un maner micrometric care se fixeaza in contact cu fata ocluzala sau marginea incizala a dintelui si va forma un stop foarte stabil. In lipsa acelor Zipperer se poate aranja pe acele tip burghiu o rondela de cauciuc sau silicon, pe locul care corespunde lungimii prestabilite. Contactul acestui stop cu fata ocluzala va indica daca adancimea dorita a fost atinsa.
Cutie cu stopuri de silicon (CHERLEA) Indiferent de mijlocul de reperaj folosit, este important sa se noteze pe langa lungimea masurata si locul de pe fata ocluzala unde se propteste instrumentul.
Instrumente pentru masurat lungimea acelor (CHERLEA)
5
C. Metodele electronice Aceste metode masoara lungimea canalelor cu o precizie de 95-98% si au ca principiu corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus in canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala, valoare care este constanta de 6500 ohmi, indiferent de dinte si pacient. La ora actuala, aparatele de masura electronice pentru uz stomatologic, fiind numeroase si diverse, pot fi clasificate astfel: -aparate analogice: Endometer, Dentometer; -aparate audiometrice: Sono Explorer, Neosono D, Odontometer, care emit semnal sonor cand acul atinge zona apicala; -aparate digitale: Neoson D, care au sistem digital de citire; -aparate de inalta frecventa, ultrasonice, care necesita sonde speciale endocanalare – Endocater; -aparate de vizualizarea endodontiului, radio-viziograful – care ofera posibilitatea de a genera imagini ale endodontiului, prin captarea, analizarea si crearea de imagini, astfel incat se poate controla direct tratamentul endocanalar, cu localizarea precisa a apexului. Toate aceste aparate impun in timpul utilizarii lor cateva masuri de precautie precum: -uscarea canalului; -acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara; -acul sa aiba un diametru corespunzator canalului radacinii.
Avantajele si dezavantajele locatorilor de apex: - cei ce masoara rezistenta: *avantaje: sunt usor de operat, au cap de citire digital, indicatii sonore, folosesc ace obisnuite Kerr, poate avea incorporat pulpatest; *dezavantaje: necesita mediu uscat, calibrare prealabila, electrodul pasiv are contact bun cu mucoasa, nu poate estima mai mult de 0,2 mm eroare, se bazeaza pe introducerea in circuitul electric (poate da sensibilitate pacientului, trebuie evitata atingerea metalelor – obturatii de amalgam etc); - cei cu impedanta: * opereaza in mediu umed, au sistem analog; * avantaj: nu sensibilizeaza pacientul; * dezavantaje: dificil de operat, necesita calibrare, nu au cap de citire digital;
6
- cei cu frecventa: * avantaje: usor de operat, opereaza in mediu umed, folosesc ace Kerr, au cap de citire analog, dau indicatii sonore; * dezavantaje: necesita contact bun la electrodul pasiv, se pot produce scurtcircuite, necesita calibrare. Exemple: - aparate analogice: Endometer, Dentometer; - aparate audiometrice: Sono-Explorer, Neosono M; - aparate digitale: Neosono D – programare automata, afisaj digital pe care se vede avansarea instrumentului, semnal sonor si luminos in caz de perforatii sau la atingerea parodontiului apical; - aparate cu ultrasunete: Endocater – se bazeaza pe principiul sonarului; - radioviziograful. Avantajele folosirii apex locatorului: - uşor şi rapid de utilizat; - reduc nevoia de expunere radiologică deci este o metoda neinvaziava; - ajută la detectarea perforaţiilor; - pot măsura spaţiul radicular exact până la constricţia apicală; - determinarea precisa a lungimii de lucru prin Zoom-ul Apexului - reprezentarea live a miscarii prin intreg canalul - masuratori independente bazate pe sistemul avansat al multi-frecventelor - determinarea electronica a lungimii canalului este recunoscuta ca fiind cea mai sigura metoda. Aparatul Sono-Explorer, folosind acest principiu, poate efectua chiar determinarea audiometrica a lungimii canalului radicular, datorita unui avertizor sonor cu care este dotat. SAF (Self-adjusting File) foloseste un singur ac din Ni-Ti, gol pe interior, care modeleaza 3D largind canalul radicular, curata si iriga, toate aceste operatiuni desfasurandu-se in acelasi timp, nefiind nevoie de intreruperi pentru a schimba intrumentarul de lucru. Dupa numai 3 minute de folosire, canalul radicular este largit de la ISO 20 la 35, respectandu-se intocmai forma si lungimea canalului, fara sa existe riscul ruperii acului in canalele curbe sau impingerea resturilor curatate dincolo de apexul dintelui.
STOCK C.J.R. a demonstrat ca determinarea lungimii canalelor radiculare inregistreaza aproximativ aceleasi valori pe aceeasi dinti, indiferent de felul aparatului apex locator sau a tipului de ac aplicat in spatiul endodontic, conform tehnicii de utilizare.
7
Valorile inregistrate la cele 3 apex locatoare utilizate de catre STOCK pe acelasi dinte.
Diversele ace amplasate endodontic la nivelul constrictiei apicale marcheaza tot „zero” la apex locator (STOCK C.J.R.)
Aparate sonice citate de STOCK C.J.R.
Apex locatoare diverse, citate de STOCK C.J.R.
8
BIBLIOGRAFIE INTERNET: -www.dentistonline.ro -www.dentalclinica.ro -www.dentartcenter.ro/Endodontie-ro.htm -www.medica.ro/reviste_med -www.endolm.blogspot.ro -www.eugenol.ro - www.dentist-radiologie-constanta.ro - www.dentex.ro - www.scrigroup.com - http://www.dentalindia.com
9