Analiza Viorica Cosmetic [PDF]

Zitiervorschau

2

Structura, analiza și evaluarea profitului și ratelor de rentabilitatea la întreprinderea ”Viorica- Cosmetic” SA. Pentru argumentarea analizei profitului și rentabilității în cele ce urmează, vom folosi cu titlu de exemplu informații preluate de la întreprinderea ”Viorica -Cosmetic” SA. „Viorica-Cosmetic” S.A., cu sediul în mun. Chişinău, str. Mesager, 1, s-a fondat în baza Hotărării Parlamentului Republicii Moldova nr.623 din 03.11.1995, pe baza fabricii de parfumerie şi cosmetice „Viorica” şi a fost înregistartă, conform Certificatului de înregistrare Nr.105051409 din 22.02.1996 (anexa nr.1), eliberat de Camera de Înregistrare de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. La momentul dat „Viorica-Cosmetic” SA are un personal de 179 angajaţi, inclusiv personalul administrativ, personalul productiv şi personalul auxiliar. Capitalul statutar al intreprinderii constitue 17749870 lei a fost transformat in 1774897 actiuni simple cu valoarea nominala de 10 lei. 95, 852 % din actiuni apar țin Departamentului privatizării și administrării proprietăţii de stat și 4,148% apartin personalului de angajaţi. Principalul gen de activitate al întreprinderii, este fabricarea produselor de parfumerie şi cosmetice.În prezent întreprinderea produe peste 200 de articole de parfumerii şi cosmetice, acordă sevicii în crearea compoziţiilor și odorantelor pentru parfumerii, cosmetice şi produse chimico-casnice, îndeplinește comenzi pentru executarea ambalajului și articolelor din mase plastice. Principalele piețe de desfacere: Romania, Rusia Ucraina și alte țări membre CSI. Cota exportului s-a marit de la 8,3% la inceputurile activită ții societă ții pină la mai mult de 20% in prezent. Întreprinderea este dotată cu utilaj modern de o capacitate înaltă de producere, ce permite lansarea unor produse de înaltă calitate. În anul 2001 a fost obținut Certificatul de Conformitate a Sistemei de Calitate la Cerin țele Standardelor internaționale ISO 90001.

3

Procesul tehnologic se efectuează în încăperi de producere proprii, cu suprafaţa de 20800 m.p. 2.1 Estimarea rezultatelor financiare și formarea profitului. Așa cum am prezentat în capitolul I al lucrării, profitul e o sursă indispensabilă de informație și apreciere, este un "barometru" care oferă informa ții în legatură cu deciziile luate pentru adaptarea activității la cerințele pie ței , iar sursa informațională primară în baza căreia se face analiza profitului și rentabilității este Raportul privind rezultatele financiare, componentă a Bilanțului Contabil. Continuțul și structura Raportului privind rezultatele financiare permite analiza dinamică și structurală a profitului pornind de la gruparea veniturilor și cheltuielilor după natura lor. Pentru a ne forma o imagine asupra dimensiunii activității și a performanțelor întreprinderii, se prezentă sintetic valoarea principalilor indicatori pentru anii 20062007: Analiza rezultatelor financiare ale ”Viorica-Cosmetic” SA Tabelul 2.1.1 (mii lei) Variatia Indicatori/An Anul 2006 Anul 2007 absoluta 24591,4 24701,2 Venitul din vînzări 109,8 16849,6 17898,7 Costul vînzărilor 1049,1 Profitul brut 7741,8 6802,4 -939,337 Rezultatul activității operaționale 64,4 1061,2 996,7 Rezultatul activitatii de investitii 21,4 22,1 0,7 Rezultatul activitatii financiare 132,2 -14,3 -146,5 Profit net 320,4 1326,9 1006,4 Capital propriu 33620,2 34923,8 1303,5 Datorii pe termen lung 982,7 724,9 -257,8 Datorii pe termen scurt 10791500 7508584 -3282916 Active curente 14566678 13557126 -1009552 Active pe termen lung 30827912 2960032 -27867880 Aprecierea nivelului de dezvoltare a întreprinderii, a modului în care sunt utilizate resursele economice și financiare de care dispune implică, în mod necesar, măsurarea rezultatelor activităților desfașurate. Aceste rezultate pot fi exprimate în forma fizică și/sau valorică.

4

Exprimarea fizică a rezultatelor activității financiare este legată de principalele particularități și caracteristici specifice ale diferitelor valori de întrebuințare, fiind efectuată în unități naturale, în unități natural-convenționaleși în unități de timp de muncă: tone, m3, m2, litri, numar de unități, ore, km etc. Deși sunt relevanți în caracterizarea performanțelor cantitative ale activi tății întreprinderii, indicatorii fizici prezintă о deficiență majoră legată de faptul că nu suportă agregarea, neputînd fi totaliza ți pentru produse sau servicii diferite, exprimate în unități de măsura diferite. De aceea, în practică, se recurge la evaluarea rezultatelor in unități valorice. Punctul de plecare în diagnosticarea profitului întreprinderii este analiza dinamică și structurală. Variația absolută și relativă a profitului permite aprecierea globală a rentabilității absolute a activității întreprinderii și va avea efect direct asupra rentabilității relative. Dimensiunea profitului și evoluția înregistrată pe categorii de activități se afla sub incidența politicii întreprinderii de promovare a activită ții operaționale sau a investițiilor financiare. Departajarea rezultatului în funcție de aportul adus de cele trei tipuri de activități permite evidențierea contribuției fiecărui tip de activitate la formarea rezultatului brut. În funcție de evoluția înregistrată de rezultatul din activitatea oprațională, financiară sau extraordinară, se stabilesc obiectivele de coordonare a activității viitoare în scopul maximizării rezultatelor. În analiza dinamică a profitului sunt frecvent folosiți indicii cu bază fixă sau în lanț, ritmul mediu de creștere și modificarea absolută. Caracterizarea dimensiunii profitului se face pe baza evoluției veniturilor și cheltuielilor. Un rezultat pozitiv al activității este asigurat de creșterea veniturilor într-un ritm superior cheltuielilor. Asigurarea relevanței concluziilor desprinse din analiza dinamica a profitului presupune utilizarea unei baze de date comparabile. Importantă în procesul decizional este atît cunoașterea evoluției profitului, dar și a cauzelor care au favorizat realizarea lui.Asigurarea stării “ideale” a întreprinderii din punct de vedere a profitului, presupune devansarea creșterii cheltuielilor de creșterea veniturilor. Cunoașterea evoluției veniturilor și a cheltuielilor implică în

5

același timp analiza modului de formare a acestora pe categorii de activiăți . Se oferă informații privind evoluția justificată sau nejustificată a elementelor de venituri și cheltuieli; în acest scop sunt evidențiate resursele neutilizate sau utilizate necorespunzător în activitatea întreprinderii (punctele “slabe”) dar și evoluția pozitivă, uneori neașteptată, a unor elemente care se regăsește în creșterea profitului. Impactul favorabil al acestor informații în procesul decizional este de necontestat. Analiza rezultatelor financiare începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului pînă la impozitare. Rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare (PPI) se obține prin însumarea rezultatelor ce provin din cele patru activități ale întreprinderii: ope raționala, investiționala, financiară și excepțională. Dacă în urma calcului rezultă о marime mai mare decît zero, este vorba de profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare; dacă rezultatul este negativ, este vorba de pierdere. Profitul se supune impozitării, rezultînd profitul net, cel care ramîne la dispoziția întreprinderii și care reprezintă principala sursă de creștere economică, dar și motivația obiectivă a proprietarilor de a-1 reinvesti în organizarea producției de noi bunuri și servicii cu scopul de maximizare în timp. Formula de calcul a profitului pînă la impozitare arată în felul următor: PPI =RAO + RAI + RAF + RAE unde: PPI-profitul pînă la impozitare RAO- rezultatul activității operaționale RAI-rezultatul activității de investiții RAF-rezultatul activității financiare RAE-rezultatul excepțional

(2.1.1.)

6

Figura 2.1.1.

Etapele formării profitului

Rezultatul activității operaționale (RAO ) Depășirea cheltuielilor generate de activitatea de producție și comerciali zare a bunurilor și serviciilor și celor de gestiune, în ansamblu, a întreprinderii de către veniturile încasate din activitatea operațională semnifică obținerea de profit, care constituie principalul garant al unui viitor prosper al întreprinderii. Rezultatul activității investiționale (RAI) se calculează ca diferența dintre veniturile investiționale și cheltuielile investi ționale. Rezultatul pozitiv (profit) ori negativ (pierderi) generat de activitatea investi țională permite să facem aprecieri asupra competen ței echipei manageriale de a estima și plasa capitaluri pe termen lung, de gestionare a acestora. Rezultatul activității financiare (RAF) se determină ca diferența dintre ve niturile și cheltuielile legate de modificarea capitalului propriu și celui împrumutat.

7

Rezultatul activității economico-financiare = RAO ± RAI ± RAF Rezultatul excepțional se calculează ca diferența dintre veniturile excepționale și pierderile ce apar în legatură cu apariția unor evenimente nefavorabile întreprinderii. Obținerea profitului este posibilă în cazul în care echipa managerială a putut să protejeze întreprinderea față de eventualele riscuri ce pot apărea.1 La ”Viorica Cosmetic” SA, evoluția rezultatului pe categorii de activități se prezintă după cum urmează: Analiza rezultatelor financiare a SA ”Viorica Cosmetic” pe anii 2006-2007 Tabelul 2.1.2(mii lei) Indicatori RAO RAI RAF Rezultatul activității economico fiananciare RAE Profitul pînă la impozitare Impozitul pe venit Profit net

Anul 2006 64,4 21,4 132,2

Anul 2007 1061,2 22,1 -14,3

Variatia absoluta +996,7 +0,7 -146,5

218,2 0

1069,1 0

+850,8 0

218,2 -102,2 320,4

1069,1 -257,8 1326,9

+850,8 -155,5 +1006,4

Prin activitatea desfășurată în anul 2007, ”Viorica Cosmetic” SA a înregistrat profit net în valoare de 1326911 lei. La formarea profitului a contribuit în cea mai mare parte Rezultatul activitatii operaționale: 1061220 lei ce a cunoscut o creștere foarte mare, comparativ cu 2006, deasemenea pozitiv a fost înregistrat Rezulatatul 1

Nadejda Botnari. Finanțele întreprinderii

8

activității de investiții ce a contribuit la rezultatul final cu 22290 lei, și o cre ștere nesemnificativă de 762 lei față de anul precedent Rezultatul activității financiare a avut un impact negativ asupra profitului net şi a dus la diminuarea acestuia cu 14 310 lei, pe cînd rezulatul excep țional,ca şi în 2006 a avut valoarea 0. Rezultatul financiar pozitiv în 2006 și negativ in 2007 se datorează în întregime diferențelor de curs valutar. Aceasta se explică prin faptul că întreprinderea cumpară materie primă de peste hotare, şi respectiv exportă o bună parte din produsele finite, fapt ce implică o activă cumpărare și vînzare de valută.În dependență de evoluția cursului valutar va evolua și acest rezultat. Rezultatul activității de investiții e în mare parte determinat de dividendele primite pentru deţinerea actiunilor altor companii. Grafic, profitul pentru anul 2007 se prezintă astfel:

Fig 2.1.1. Structura profitului pentru anul 2007 In contextul pierderii din activitatea financiară de -14310 lei, acest rezultat nu a fost inclus în diagramă. Cota majoritară în profitul pe anul 2007 il deține rezultatul din activitatea operațională, situație ordinară la o intreprindere producatoare de bunuri, unde respectiv cel mai mare venit revine vînzărilor făcute.

2.2 Analiza factorială a profitului Analiza dinamică și structurală a profitului permite cunoașterea variației și dinamicii profitului întreprinderii, cunoașterea evoluției structurale înregistrate pe parcursul unei perioade date. Informațiile oferite prin analiza dinamică și structurală sunt utile dar nu și suficiente în procesul decizional. Esențial pentru întreprinzători este atît cunoașterea efectului (marimea profitului, fluctuațiile înregistrate) dar și a cauzelor care au stat la baza efectului. Așa cum am arătat, evoluția profitului se află

9

sub influența unei pleiade de factori interni sau externi, controlabili sau necontrolabili, cu influență majoră sau mai puțin importantă, cu acțiune directă sau indirectă. În mărimea profitului se regasește evoluția fiecărui factor menționat. Comensurarea impactului variației factorilor asupra profitului, caracterizarea evoluției lor într-un anumit context și a repercursiunilor asupra profitului asigură informatii suplimentare, cu o rezonanţă aparte asupra calităţii activităţii viitoare a întreprinderii. Utilitatea analizei diagnostice de tip factorial este în acest fel incontestabilă. Critici asupra analizei factoriale au existat, rolul și locul ocupat a fost la un moment dat destul de polemizate. Ceea ce trebuie înțeles este că analiza factorială este una dintre metodele de analiză economico–financiară, ca utilizarea ei alături de alte metode și tehnici de analiză oferă rezultate cu un puternic caracter informațional în procesul decizional. Informațiile utilizate în analiza factorială sunt preluate din situațiile financiare anuale dar și din situații interne ale întreprinderii (situații privind contabilitatea de gestiune, situații interne privind veniturile și cheltuielile, potențialul uman etc.) a căror întocmire nu are caracter obligatoriu și standard. Analiza factorială devine astfel o metodă utilizabilă doar pentru întreprinderile a căror activitate nu se desfășoară aleator ci pe baza de obiective bine stabilite, cu pretenții asupra continuității activității dar și asupra calității sale. Activitatea unor astfel de întreprinderi este reflectată în mod analitic în situații interne ce permit o bună fundamentare decizională. Apreciem în cazul analizei factoriale gradul de profunzime; informațiile oferite utilizatorilor au un conținut mult mai complex dar și mai complet. Dar pentru a aborda analiza factorială se impun a fi indeplinite două condiții: “calitatea “ superioară a analistului și în același timp “calitatea“ și prestanța profesională a “subiectului” analizei. La orice întreprindere care funcționează eficient „masa” majoritară a profitului se obține din activitatea operațională, rezultatele celorlalte activități avînd o pondere mai mică în rezultatul net. De aici și derivă necesitatea analizei mai aprofundate a factorilor ce influențează variațiile mărimii rezultatului acestei activități. Analiza factorială presupune deteminarea schimbărilor structurale și cauzele acestora ca mai apoi printr-o analiză complexă să se poată maximiza rezultatele producției . Pentru a

10

determina factorii ce influențează modificare rezultatului acitivtății operaționale se prezintă formula: RAO = Profitul Brut + Alte venituri operationale - Cheltuieli comerciale – Cheltuieli generale și administrative – Alte cheltuieli opertionale (2.2.1) Analiza factorială a RAO, deoarece factorii sunt corela ți adi țional, se face prin metoda bilanțieră. La ”Viorica Cosmetic” SA, evolutia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului din exploatare se prezintă după cum urmează: Analiza structurii rezultatului activității operaționale la ”Viorica Cosmtic” SA Tabelul 2.2.1(mii lei)

Indicatorii Venituri din vînzări Costul vînzărilor Profitul brut Alte venituri operaționale Cheltuieli comerciale Cheltuieli Gen. și Admin. Alte cheltuieli operaționale RAO

2006 2007 24591,4 24701,2 16849,6 17898,7 7741,8 6802,4

Devierea relativa( absoluta %) 0,4 109,8 6,2 1049,1 -12,1 -939,3

3062,0 2283,7

2830,4 2021,6

-231,6 -262,0

-7,6 -11,5

5129,7

3426,9

-1702,8

-33,2

3325,8 64,4

3123,0 1061,2

-202,8 996,7

-6,1 1545,3

Pentru o mai clară percepere a evoluției structurii veniturilor și cheltuielilor pe categorii, se prezintă urmatoarele diagrame:

11

Figura 2.2.1 Figura 2.2.2 Deși venitul din vînzări cunoaște o creștere cu 109828 lei în 2007 fa ță de 2006, profitul brut înregistreză o scădere de -939337 lei. Aceasta se datorează în primul rînd majorării costului vînzărilor cu 1049165 lei ceea ce semnifică un ritm de creștere de 6,2 % pe cînd ritmul creșterii venitului din vînzări e de doar 0,4% şi respectiv 109828 lei .Deasemenea la diminuarea valorică a rezultatului activității operaționale a influențat și descreșterea Altor venituri operaționale cu -231643 lei, ce semnifică procentual o micșorare nu prea semnificativă de 7,6%. Intr-o masură notificabilă la majorarea RAO au contribuit în măsura descreșterii deasemenea și Cheltuielile Comerciale și Alte Cheltuieli Operaționale care în 2007 s-au diminuat cu -262083 lei si respectiv -202814 lei , care exprimate procentual ar valora 11,5% si 6,1%. Şi cel din urmă dar şi cel mai important factor, în situa ția prezentatăm, ce a făcut în cea mai mare parte posibila creșterea RAO cu 1545,3%, situație excepțională, sunt Cheltuielile Generale și Administrative care s-au diminuat cu 33,2% față de 2006, valoric echivalînd cu suma de -1702804 lei. Datorită reducerii acestor cheltuieli, s-a modificat substanțial atît rezultatul activității operaționale cît și cel total net. Pentru a vedea sintetizat evoluția cheltuielilor și veniturilor operaționale, care ne-ar da posibilitatea sa analizăm trendul RAO pe viitor se prezintă următorul grafic:

Figura 2.2.3 Modificare veniturilor și cheltuielilor în anii 2005-2007 Din figura se observă ca cresterea profitului final, per general, nu se datorează nicidecum creșterii producției sau veniturilor din activitatea de bază, care în situația prezentată chiar se reduc, ci datorită reducerii substanțiale a cheltuielilor operaționale, fapt laudabil şi apreciabil pentru echipa managerială.

12

De obicei pentru o înțelegere mai bună a proceselor ce au loc la nivelul producției de bază a întreprinderii se analizează profitul brut și factorii care duc nemijlocit la modificarea acestuia or aceasta este sursa sau indicatorul principal ce reflecta activitatea întreprinderii în mărimi absolute.Profitul brut reprezintă rezultatul obținut în urma vînzării produdelor fabricate, marfurilor și prestării serviciilor.Acest indicator se determină în felul următor: PB = VV- CV unde: VV-venitul din vînzări, CV- costul vînzărilor Analiza profitului brut

Indicatorii Venituri din vînzări Costul vînzărilor profitul brut

2006 (q0p0) 24591,4 16849,6 7741,8

( 2.2.2)

Tabelul 2.2.2(mii lei) 2007 (q1p1) 24701,2 17898,7 6802,4

Abaterea absolută 109,8 1049,1 -939,3

Analiza profituui brut începe cu aprecierea evoluției acestuia în comparație cu realizările anului precedent ( fapt prezentat în tabelul de mai sus),ca mai apoi să se examineze cauzele care au condiționat modificarea lui. Devierea profitului brut depinde de influența următorilor factori: 1) 2) 3) 4)

Modificarea volumului vînzărilor Modificarea structurii vînzărilor Modificarea costului de vînzare Modificarea prețului de vînzare Pe baza datelor din tabel, comparînd veniturile din vînzări pe cei 2 ani,

observăm că ele nu a crescut decit cu 109,8 mii lei ceea ce denotă că în anul 2007 volumul vînzărilor a crescut prea puțin pentru a aduce o contribu ție notificabilă în rezultatul net. Referindu-ne la tabelul 2.2.1 acesta a suferit o creștere de doar 0,4%. Comparativ cu veniturile, o creștere semnificabilă a avut-o costul vînzărilor care în 2007 s-au majorat cu 1049,1 mii lei sau o creștere de 6,2% față de perioada precedentă și respectiv a dus la diminuarea profitului brut în aceeași mărime.

13

Pentru a înțelege natura modificărilor în costul de producție se recomandă a examina mai detaliat structura consumurilor pentru a determina cauzele care au generat aceste creșteri. Analiza structurii consumurilor Tabelul 2.2.3 (mii lei) Consumuri Consumuri directe de materii prime și materiale Consumuri directe privind retribuirea muncii Consumuri indirecte Total consumuri

2006

%

10352,5

2007

69,6 12379,5

% 74,1

Modificarea Abs. % 2027

4,5

1594 10,7 1746,5 10,5 152,5 2936,5 19,7 2581,3 15,5 -355,2 14883 100,0 16707,3 100,0 1824,3

-0,3 -4,3 X

Consumurile directe de materii prime și materiale se evidențiază prin o creștere de peste 2 milioane lei, pe cînd veniturile din vînzări sporesc foarte puțin. Aceasta se poate explica prin posibile

scumpiri de materie primă

pe care

întreprinderea este nevoită să o procure de peste hotare. Ca o solu ție se recomandă a diversifica baza de date cu furnizori și găsirea unor parteneri care ar oferi aceea și marfa la un preț mai mic. În plus consumul de materii prime și materiale ocupă cu 4,5% mai mult în structura consumurilor, fapt ce vine să confirme importan ța utilizării materiei prime și materialelor cît mai eficient. Deasemenea are loc o creștere a consumurilor directe privind retribuirea muncii prestate de angajații secțiilor de producție cu 152500 lei. În condi țiile macroeconomice ale Rebublicii Moldova, această creștere vine mai mult ca o actualizare a veniturilor muncitorilor. Pozitiv se apreciază diminuarea Consumurilor Indirecte cu 335200 lei și respectiv dimiuarea cotei în total consumuri cu 4,3%, ccea ce semnifică că întreprinderea a diminuat cheltuielile pentru întreținerea mijloacelor fixe și uzura lor precum și celelalte componenete ale consumurilor indirecte. 2.3 Analiza rentabilității. Nivelul eficienței economice se măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori, între care cei ai rentabilității ocupă un loc deosebit de important.

14

Studierea profitului în mărimi absolute nu constituie decât o etapă preliminară a analizei rentabilităţii, pentru relevanţa raţionamentului fiind necesară raportarea la alţi indicatori, ratele rezultate furnizînd informaţii cu semnificaţii economicofinanciare complexe. Metoda ratelor constă, în principal, în posibilitatea efectuării de o manieră simplă şi eficientă de comparaţii în toate cele trei dimensiuni: norme, timp şi spaţiu. Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilităţii este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii. În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflectă rezultatele din stadiul producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei. Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă, poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producţie. Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii. Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat sau ocupat exprimă predominant interesele investitorilor, în timp ce indicatorii construiţi pe resurse consumate exprimă preponderent interesele managerilor unităţii economice. După cum am mai menționat Rata marjei comerciale e carateristică mai mult pentru întreprinderile ce se ocupă cu vînzările cu amănuntul sau pur si smplu cu comercializarea mărfurilor, și deci vom face referință inițială la Rata rentabilității vînzărilor. Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sale pe piaţă, situaţie evidenţiată prin venitul din vînzări. Raportul dintre rezultatul obţinut şi venitul din vînzări reprezintă rata rentabilităţii vînzărilor (comercială). (2.3.1)

15

 Rata rentabilității vînzărilor(Rv); Rv=

*100%

Rv2006= 7741818/ 24591443*100%=31,48% Rv2007= 6802481/ 24701271*100%=27,54% Indicatorul arată profitul care se obține de la un leu venit din vînzări. Prin compararea lui cu media pe ramură, se poate aprecia în ce masură întreprinderea a asigurat potențialul pieței, precum și eficiența aplicării politicilor de piață și de prețuri.In condiții normale de activitate mărimea acestui indicator nu trebuie să fie mai mică de 20%. Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale se poate realiza pe baza modelului: Rv= *100 (2.3.2) Majoritatea autorilor consideră că ordinea în care acţionează factorii asupra ratei rentabilităţii comerciale este următoarea: -structura venitului din vînzări pe produse; - preţul de vânzare pe produs, fără TVA; - costul complet unitar. (2.3.3)  Rata RAO(RAO) = Rezultatul activita ții opera ționale/Venitul din vînzări RAO2006= 64499/ 24591443*100%==0,26% RAO2007= 1061220/24701271*100%==4,3% Deși activitatea operațională e principală la întreprindere, luată independent de celelate rezultate, în cazul de față, deși cunoaște o creștere procentuală destul de semnificativă, indicatorul rămîne a avea valori destul de mici. Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii,

respectiv

capacitatea sa de a realiza profit şi de a rezista concurenţei.  R. marjei nete(Rmn) = Profit net/ Venit din vînzări Rmn2006= 320426/24591443*100%==1,30% Rmn2007=1326911/24701271*100%==5,37%

(2.3.4)

16

Făcîndu-se analiza comparativă a acestui indicator cu Rata RAO, se poate u șor identifica aportul rezultatelor celorlate activități în corelare cu venitul din vînzări. Analiza acestui indicator, după cum s-a menționat și în primul capitol al tezei, e relevant pentru întreprinderile mai mici și doar pe o perioadă scurtă de timp, deoarece în timp rezultatele celorlalte activități se pot modifica semnificativ și atunci indicatorul își pierde din esență. Rata marjei nete s-a majorat atît datorită creșterii profitului net cît și datorită reducerii venitului din vînzări în anul 2007. 

Retabilitatea economică (activelor)(Ra) Avantajele induse de rata rentabilităţii economice în câmpul analitic se

datorează faptului că ea este independentă de structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum şi de elementele excepţionale.

100%

Ra=

(2.3.5)

Ra2006= 218212/ 45394590*100%=0,48% Ra2007= 1069100/ 43157458*100%=2,48% În tările dezvoltate se consideră satisfăcătoare o renatbililtate economică mai mare de 25 %, ceea ce însemnă că, în maxim 4 ani întreprinderea î și poate reînnoi capitalurile angajate în

prin profitul obținut. Din datele obținute se observa că

performanța întreprinderii deși s-a îmbunătățit, mai are mult de crescut. Majorarea a fost în general influențată de micșorarea cheltuielilor activitații operaționale. În funție de resursele consumate și de veniturile încasate rentabilitatea economică poate fi descompusă în mai multe rate, fiecare exprimînd o relație dintrun rezultat și capitalul investit pentru a-l obține.  Rata rentabilității față de resursele consumate (Rcost) Evidenţierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli. Eficienţa acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obţinute, pe baza ratei rentabilităţii resurselor consumate, cunoscută şi sub denumirea de rata rentabilităţii costurilor.

17

Prin definiţie, rata rentabilităţii resurselor consumate reflectă raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor:

Rcost=

*100%

(2.3.6)

Rcost2006=7741818/16849625*100%= 45,95 % Rcost2007=6802481/17898790*100%= 38,01 % Producerea anuală de bunuri competitive reprezintă principalul factor care determină evoluția pozitivă a acestui indicator și situarea pe o treaptă superioară fa ță de concurenți. Rezervele interne de majorare a indicatorului po fi : reducerea costurilor fixe, reducerea pirderilor de materii prime și materiale în procesul de producție, accelerarea vitezei de rotație a stocurilor. Diminuarea indicatorului in perioada de gestiune vine ca efect al majorarii costului vînzărilor cît și al reducerii profitului brut.  Renatabilitatea mijloacelor fixe(Rmf):

Rmf

(2.3.7)

Rmf2006= 218212/ 66319417*100%= 0,33 Rmf2007= 1069100/ 67279360*100%= 1,59 În condițiile concurenței de piață, dotarea tehnică a întreprinderii ocupă un loc deosebit de important în producerea unor produse competitive.În această situație, rentabilitatea mijloacelor fixe va produce un impact favorabil asupra rentabilității în ansamblu, fapt ce va permite reînnoirea mijloacelor economice într-un termen mai scurt.  Rentabilitatea capitalului permanent(Rcp) Rcp=PPI/Capitalul Permanent*100% Rcp2006= 218212/ 34603090*100%= 0,63 Rcp2007= 1069100/ 35648874*100%=3,00

(2.3.8)

18

Rentabililitatea capitalului permanent s-a majorat sub influența pozitivă a celor trei factori ce-o determină: s-a majorat valoarea capitalului propriu, a avut loc o diminuare a datoriilor pe termen lung și respectiv a avut loc o cre ștere a profitului pînă la impozitare. 

Rentabilitatea financiară (Rf): Exprima capacitatea în treprinderii de a realiza profit net prin capitalurile

proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiară reflectă scopul final al acționarilor unei întreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiției de capital facută de aceștia în procurarea de acțiuni sau reinvestirea totală sau parțială a profiturilor ce le revin pe drept. Rata rentabilităţii financiare, cunoscută în teoria internaţională sub denumirea de „return on equity”, permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale acţionarilor şi oportunitatea menţinerii acestora, calculându-se ca raport între rezultatul net al exerciţiului financiar şi capitalul propriu: Rf=

*100%

(2.3.9)

Rf2006= 320426/ 33620298*100%= 0,95 Rf2007= 1326911/ 34923894*100%= 3,80 In situația prezentată mai sus am luat profitul net la numitor deși s-ar fi putut face raportul și cu profitul inaite de impozitare, dar ceasta situație nu ar fi reflectat stiuția finală, urmînd sa fie extras impozitul pe venit. Pentru a desfașura o activitate de producție prosperă, nivelul acestui indice trebuia sa depășeasca 15 %, situ ția la „Viorica Cosmetic” fiind puţin delicată acest indicator abia de depaşeşte 3,5% deşi a a vut o creştere considerabilă a profitabilităţii comparativ cu 2006. Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă. O remunerare în creştere a capitalurilor investite asigură:

19

 un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a reinvesti în întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse financiare disponibile pentru plasamente;  capacitatea de dezvoltare. (2.3.10) unde: Vt – venituri totale; At – activul total; Vt/At – viteza de rotaţie a activului total exprimat prin nr de rotaţii; Kp – capitalul propriu; At/Kp – factorul de multiplicare al capitalului propriu (braţul pârghiei financiare); Pn – profitul net; Pn/Vt – profit net la 1 leu venituri. Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare

Nr.

Indicatori

1 Total activ 2 Capital propriu 3 Total venituri 4 Profit net 5 Pirghia financiara(1/2-1) Viteza de rotatie a 6 activului(3/1) Profit net la 1 leu 7 venituri(4/3)

(Tabelul 2.3.1)

320426 0,35

1326911 0,24

Abaterea absolută 2237132,0 0 1303596,0 0 933535,00 1006485,0 0 -0,11

1,74

1,81

0,07

0,41

1,70

1,29

2006

2007

453945 90

431574 58

33620298 34923894 790168 780833 94 59

20

Din situția reflectată în tabelul de mai sus, e ușor de sesizat ca în perioada de gestiune a avut loc o modificare a structurii financiarea a întreprinderii în 2007 capacitatea de îndatorare a întreprinderii crescînd cu 11 puncte procentuale ceea ce echivalează cu aproximativ 1565992 lei. Nu se poate spune cu certitudine că acestă modificare are un efect pozitiv, întrucît această situație depinde mult de intențiile echipei manageriale și de planificările viitoare. În 2007 deasemenea a avut loc o încetinire a vitezei de rotație a activului, modificarea insă e atît de mică încît poate nici saă nu fie luată în considerație. Ca un ultim factor luăm profitul net la 1 leu venituri care deși cunoaste o creștere de 1,29 % rămine a fi destul de redus și denotă o rentabilitate foarte mică a veniturilor totale. Creșterea rezultatelor financiare se poate realiza prin:  Accelerarea vitezei de rotaţie a activului total reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea ratei rentabilităţii financiare a întreprinderii, exprimată în baza capitalurilor proprii.  Cu cât factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atât rentabilitatea financiară este mai mare. În practica economică există însă o limită a gradului de îndatorare, fixată de bănci, majoritatea acestora considerând că limita maximă admisă pentru gradul de îndatorare este de 70% din sursele totale ale întreprinderii şi că depăşirea acestei limite trebuie să atragă pentru întreprinderea în cauză dobânzi mai mari şi garanţii suplimentare, întrucât riscul financiar este mai mare, iar factorul de multiplicare este mai mare  Creşterea rentabilităţii nete a veniturilor totale reprezintă calea cea mai sigură pentru creşterea profitului net, fiind determinată în primul rând de eficienţa activităţii de exploatare a firmei. În concluzie menționăm că întreprinderea a înregistrat urmatoarele rate de rentabilitate:

21

Sistemul de rate de rentabilitate la ” Viorica Cosmetic” SA ( Tabelul 2.3.2) Indicatori Rv Rcost Rata RAO Ra Rmf R cap permanent Rata marjei nete(PN/VV) Rf

Anul 2006 31,48 45,95 0,26 0,71 0,33 0,63 1,30 0,95

Anul 2007 27,54 38,01 4,30 2,48 1,59 3,00 5,37 3,80

Abaterea Absolută -3,94 -7,94 +4,04 +1,77 +1,26 +2,37 +4,07 +2,85

Din tabelul de mai sus e lesne de observat tendința de ameliorare a situa ției la întreprindere.Toate tipurile de rentabilitate au avut o creștere în 2007 față de perioada precedentă. Cea mai acută creștere a ratei se observă la rata marjei nete precum și cea a ratei activității operaționale. Dacă analizăm comparativ datele din tabelul prezentat mai sus în afară de rentabilitatea venitului din vînzări și rentabilitatea costului vînzărilor toate celelalte rate își măresc valoarea în 2007. Ne aflam într-o situație cu un caracter paradoxal la prima vedere: în timp ce rentabilitatea venitului din vînzări și costului vînzărilor scad cu -3,94% și respectiv -7,94%, fapt ce denotă un mic declin în activitatea de producție, celelalte rate cresc, iar unele destul de considerabil. Această situație s-a analizat in teza anterior, și se explica prin faptul că toată acesta creștere se datorează în întregime reducerii Cheltuielilor activită ții operaționale, situație ce s-a reflectat în toate ratele de rentabilitate și mai putin în rezultatul brut. Deci toate aceste creșteri sunt binevenite și apreciabile însă ele nu reflectă o îmbunătățire a activității de producție, situație care ar trebui atent analizată de echipa managerială. Aboradrea sistematică a problematicii renatbilității permite poziționare corectă a întreprinderii în segmentul strategic căruia îi apar ține și, totodată, fundamentarea corectă obiectivă a orientărilor de perspectivă.