Amenajararea Turistica A Localitatii Borsa [PDF]

Zitiervorschau

1. Prezentarea potentialului turistic si a si a cereii turistice

1.1

Conditii naturale

Borsa este o localitate in nordul extrem al Romaniei (Judetul Maramures), in partea rasariteana a Depresiunii Maramuresului inchisa de Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului (Carpatii Orientali), situata la 700-850 m altitudine, pe Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop (altitudine 1.414 m), care leaga Transilvania de Bucovina. Relieful zonei Borşa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă ţin de trei formaţiuni muntoase: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate, aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiuniii mineritul din zona Baia Borşa. Munţii Rodnei se intind pe o distanţă de 40 km de la est la vest şi au două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpaţii Orientali). Cel mai inalt vârf din Munţii Maramureşului, este vârful Toroiaga (1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borşa (aparţinând oraşului). La sud, hotarul oraşului Borşa este mărginit de culmile Munţilor Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m)

desparte Borşa de judeţul Bistriţa Năsăud.In partea de răsărit se află Carpaţii Răsăriteni, prin râul Tibou, Borşa are hotar cu Bucovina, mai precis cu judeţul Suceava. In partea nordică, dincolo de vf. Toroiaga, Borşa are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vişeu de Sus despărţiţ de acesta prin Valea Vaserului - Valea Răului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoş.

1.2 Bogatia cultural-istorica Atestarea documentară a localităţii datează din 1365, de când regele Ludovic dăruieste Borşa lui Balc, fiul lui Sas şi fratelui său. Este locul unde în 1717 au fost înfrânţi tătarii de către locuitorii maramureşeni conduşi de Popa Lupu Sandor. Biserica din localitate a fost arsă în aceasta incursiune şi refacută în anul 1800. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construita una noua, din piatră, existentă şi azi. În 1774 Borşa era comună şi parohie.

1.3. Potentialul turistic Statiuninea dispune de numeroase atractii turistice ca cele enumerate mai jos. Peisajul montan deosebit de pitoresc, oferit de Munţii Rodnei (în sud) cu vârfurile Pietrosu (2303m), Rebra (2225m) şi Munţii Maramureşului (în nord), cu pădurile de conifere, păşuni şi fâneţe (peisaj mai puţin spectaculo, dar mai umanizat); Formele spectaculoase de relief cum ar fi: abrupturi glaciare (Piatra Rea), creste semeţe (Turnu Roşu şi Piciorul Moşului) chei (Cheile Bistricioarei),

canioane, cascade (Cascada Cailor, în Râpa Piatra Rea, cu o cădere de peste 80m), peşteri (între care cea mai cunoscută este Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor, aflată în bazinul superior al pârâului Gersa, lângă localitatea Rebrişoara), circurile glaciare (Buhăiesc – care adăposteşte şi lacul glaciar cu acelaşi nume – Izvorul Cailor – cel mai pitoresc – Puzdrele). Pasurile alpine deosebit de pitoreşti, care uşurează accesul prin zona montană şi înspre staţiune: Pasul Prislop (1416 m alti.) ce face trecerea între bazinul Vişeului şi cel al Bistriţei Aurii; pasul Rotunda (Rodna 1277 m), situat mai spre sud, care leagă Bucovina, Ţara Năsăudului şi Maramureş, considerat cea mai pitorească trecătoare înaltă din ţară; pasul Şetref (826 m alti.), care oferă o privelişte încântătoare asupra Ţării Maramureşului, venind dinspre Ţara Năsăudului; Domeniul schiabil potenţial de largă extindere către Poiana Ştiol (1550 m alti, parţial amenajat) şi sub Puzdrele (între 1500 şi 2000 m alti), unde zăpada se menţine până în luna mai; pantele sunt orientate spre nord, lingi, despădurite şi uşor amenajabile. Factorii naturali de cură (pe Valea Fântânei, la circa 1 km de staţiune), ape minerale (feruginoase, bicarbonatate, sodice, clorurate, carbogazoase, hipotone), bioclimat tonic-stimulativ, cu aeroionizare ridicată – de mare valoare şi eficienţă în tratamentul afecţiuni digestive, cardiovasculare, neurologice, reumatismale, metabolice, la nevrozelor astenice, al surmenajului fizic şi intelectual. Climatul submontan şi montan, umed şi răcoros, cu temperaturi medii anuale de 5,5-4,5°C, asigurând persistenţa stratului de zăpadă de 3-4 luni pe an (în circul Puzdrele, 4-5 luni), cu grosimea medie de 40-50 cm. Fondul cinegetic (urs, mistreţ, cerb, căprior, cocoş de munte capra neagră) şi piscicol (păstrăv, lipan) bogat Rezervaţiile naturale: Pietrosu (3300 ha, incluzând o zonă ştiinţifică de protecţie absolută; adăposteşte o multitudine de specii rare, ocrotite: guşa

porumbelului, şopârliţa, mierea ursului, floarea de colţ, ghintura, tisa, zâmbrul, precum ursul, râsul, capra neagră, marmota, acvila de stâncă, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn etc.); Izvorul Albastru al Izei, în apropierea localităţii Moisei (100 ha; denumirea acestei rezervaţii geologice şi peisagitive provine de la nuanţa verzui-albăstrire a izvorului care ţâşneşte la suprafaţă, la 1040 m altit., după ce parcurge o porţiune de 2,5 km în subteran, printr-un aven situat la 1270 m altit.); Bila-Lala (1000 ha, în nord-estul Munţilor Rodnei, sub vf Ineu); Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor (în partea sudică a Munţilor Rodnei). Bisericile de lemn, datând din sec. al XVII-lea în oraşul Borşa sau în localităţile din apropiere; Gospodăriile de tip rural montan, grupate în jurul staţiunii sau dispersate pe înălţimii, care etalează elementele de veche tradiţie maramureşeană (porţi sculptate în lemn, cergi, covoare ţesute manual din lână, port popular păstrat de generaţii întregi şi purtat în fiecare duminică sau de sărbători religioase, meşteşuguri diverse, folclor bogat). Sărbătoarea folclorică „Hora de la Prisop”, care se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii august, cu participarea populaţiei şi a ansamblului folcloric din Maramureş, Bistriţa Năsăud şi Suceava. Peisajele Vulcanice din Munţii Maramureşului şi ineditele peisaje de pe Valea Vaserului şi Valea Vişeului (străbătută de DN 18 şi calea ferată Borşa – Sighetu Marmaţiei). Monumentul de la Moisei, simbol al rezistenţei românilor în faţa trupelor hitleriste, reprezentând 13 siluete uriaşe de bărbaţi, sculptate în travertin de artistul renumit al locurilor, Vida Gheza, sau ceramica roşie de Săcel, cu elemente arhaice, amintind de cea dacică.

1.4. Cererea turistica

Zona Borşa nu este valorificată pe măsura potenţialului său antropic şi natural; acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modestă a echipamentului turistice construite, ci şi de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii veniţi la tratament, de pe plan local sau regional; pentru practicarea sporturilor de iarnă, cererea se manifestă mai ales din partea băimărenilor şi aceasta în week-end, dar, sporadic, se înregistrează şi turişti unguri.

Evoluţia circulaţiei turistice în staţiunea Borşa

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. persoane cazate Judeţ Borşa 240006 1820 238946 4365 245875 3231 253005 5674 257493 7410

% 0,7 1,8 1,3 2,2 2,8

Număr înoptări Judeţ Borşa 499012 2550 549576 4567 565512 4019 635512 6240 684523 8149

% 0,5 0,8 0,7 0,9 1,2

Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune faţă de total judeţ, exprimată cu ajutorul celor doi indicatori; acesta este rezultatul slabei echipări a staţiunii, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, dar şi promovării reduse a acesteia. Din circulaţia turistică totală a staţiunii, turiştii străini au înregistrat ponderi reduse 5-6% la persoane cazate şi 4-5% la înnoptări; de asemenea, durata medie a sejurului are valori scăzute, respectiv 1,04-1,5 zile. Conform D.J.S Maramureş, gradul de ocupare a fost în ultimii cinci ani de 30-33% în Borşa, destul de scăzut, dar superior celui obţinut în celelalte staţiuni ale judeţului (Izvoare 27-29%, Ocna Şutang 32%, Mogoşa 23-25%).

2. Prezentarea infrastructurii generale si a infrastructurii turistice

2.1 Infrastructura generala Staţiunea Borşa este situată în estul Depresiunii Maramureşului pe DN1 (Sighetu Marmaţiei – Iacobeni - Suceava), la 91 km de Sighetu Marmaţiei, 156 km de Baia Mare şi a circa 10 km de Pasul Prislop, care face legătura între Maramureş şi Bucovina. Faţă de Bucureşti e află la o distanţă de 540 km, pe şosea. Accesul în staţiune se face astfel:  Pe calea rutieră: • Din Baia Mare, pe DN 18, spre Sighetu Marmaţiei şi de aici, fie pe Valea Vişeului, tot pe DN 18 (în total 18 km), fie pe Valea Izei, pe drum judeţean modernizat (în total 162 km); există şi curse auto regulate care fac acest traseu, de două ori pe zi; • Din Bucureşti, pe E 60 (Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş) apoi pe DN 15 (Reghin) şi DN 15 (Bistriţa), urmând pe DN 17C până la Moisei, după care se intră pe DN 18 până în staţiune (în total 540 km);

• Dinspre

Suceava,

pe

E

571

până

la

Câmpulung

Moldovenesc, apoi pe DN 17 până la Iacobeni şi DN 18 prin Pasul Prislop, până în staţiune (în total 178 km); • Din punctul de frontieră Petea (dinspre Ungaria, Polonia), pe DN 19 (Satu Mare – Sighetu Marmaţiei), apoi pe DN 18 (în total 207 km) sau pe DN 16 până în Baia Mare, apoi pe traseul descris mai sus; 

Pe calea ferată: • Sighetu Marmaţiei – gară oraş Borşa (80 km), după care cu o cursă locală (11 km) până în staţiune; • Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc – Topliţa – Beclean – Salva – Vişeu de Sus (tren direct, cu vagoane de dormit şi cuşete), apoi Vişeu de Sus – Borşa cu o cursă feroviară locală sau cu o cursă auto până în staţiune;

 Pe calea aerului: • Bucureşti – aeroport Baia Mare, curse interne, de două ori pe săptămână; de aici drumul în staţiune poate fi continuat cu o cursă auto locală.

2.2 Infrastructura turistica Statiunea dispune de o bază de cazare formată din 3 hoteluri de două stele – Cascada (100 locuri), Stibina (76 locuri) şi Brădet (84 de locuri). În

oraşul Borşa funcţionează încă un hotel – Iezer, cu categoria de confort o stea şi o capacitate de 60 de locuri. De asemenea pe Valea Fântânei, funcţiona o cabană („Puzdrele”, care în prezent este scoasă din circuitul turistic). Luând în calcul şi echipamentele din apropiere, putem aminti cabana „Capra Neagră” din Moisei (la 20 km de staţiune), neclasificată cu 20 de locuri de cazare; de asemenea putem adăuga circa 100 locuri de cazare disponibile în pensiunile şi fermele agroturistice ale sătenilor. Oferta de cazare Localitatea Staţiunea

Denumire unitatea

Categ.

Nr. loc

Hotel Cascada

2

100

turistică

Hotel Sibiu

2

76

Borşa Oraş Borşa

Hotel Brădet

2

84

Hotel Iezerul Cab. Capra Neagră Pensiunii

1 60 Neclasif. 20 100 440

Loc. Moisei Total

Din totalul de 440 de locuri, în staţiunea propriu-zisă funcţionează doar 260 . în plus se observă nivelul scăzut de confort al acestei baze de cazare. Şi încă un aspect negativ ar fi cedarea, în urmă cu câţiva ani, spre administrarea Ministerului Sănătăţii, a celor două hoteluri , ceea ce face mai dificilă coordonarea eforturilor şi strategiilor de dezvoltare a staţiunii. Pentru asigurarea serviciilor de masă, în staţiune funcţionează trei restaurante (în cadrul hotelurilor Cascada, Stibina şi Brădeţ), cu o capacitate de 280 de locuri la mese, de categoria I şi trei baruri de zi (tot în cadrul hotelurilor), cu 76 locuri.

Acestora li se adaugă restaurantele hotelului Iezer din Borşa, de categoria a II-a, cu 80 de locuri la, mese şi cel al cabanei Capra Neagră din Moisei, de categoria a II-a, cu circa 60 locuri la mese. De asemenea, în aceste două localităţi mai funcţionează o serie de restaurante, bufete şi baruri private, de mici dimensiuni. Sintetic situaţia echipamentelor de alimentaţie pentru turism în zona Borşa este prezentată în tabelul următor: Oferta de alimentaţie pentru turism în zona Borşa

Tip unitate

Localitate

Nr. loc

a Staţ, Borşa Oraş Borşa Moisei Total

365 656 300 1312

Categoria

Restaurant

Bufet

Bar

I

II

280 509 300 1089

35 35

76 112 188

356 589 945

67 300 367

Agrementul în staţiune este reprezentat mai ales de dotările pentru practicarea sporturilor de iarnă: Două pârtii de dificultate medie:  Prima – cu o lungime de 2000 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1375 m, minimă 880 m (coboară până în spatele hotelului Brădet), diferenţă de nivel 495 m, suprafaţa 6 ha, debit max/optim: 360/270 pers/h.  A doua – cu o lungime de 700 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1545 m, minimă 1365 m (în zona Ştiol), cu o diferenţă de nivel de 180 m, suprafaţă de 2,1 ha debit max/optim: 360/270 pers/h;  Două instalaţii de transport pe cablu, care deservesc aceste pârtii; În staţiune mai există un teren de sport (fotbal, tenis). Oferta de agrement este întregită de posibilităţile de drumeţie pe care le oferă cele 6 trasee turistice marcate care pornesc din staţiune sau din oraş în Munţii Rodnei, cărora li se adaugă altele, nemarcate, în aceeaşi direcţie sau în Munţii Maramureşului.

Staţiunea dispune de o bază de tratament, cu 250 de locuri, dotată cu instalaţii cu aerosoli, instalaţii pentru electroterapie, bazine cu ape minerale pentru băi şi aero-helioterapie, bazine pentru băi cu esenţe de plante sau cu sare de Bazna, săli de gimnastică medicală recuperatorie, saună, masaj, mofete naturale, dotări împachetări cu parafină, laser-terapie.

3. Propuneri de amenajare turistica a zonei

O mai buna amenajare a zonei este necesara deoarece nu este valorificat in totalitate potentialul turistic al acestei zone. Printre propuneri se numara: •

Amenajarea rezervelor de apa minerale si dioxid de carbon pentru utilizarea lor in tratamentul balnear;

•

Amenajarea unei zone de echitatie;

•

Amenajarea unui complex de 4 stele in interiorul statiunii pentru o atragerea unei noi categorii de turisti;

•

Amenajarea unui patinoar;

•

Amenajarea unor facilităţi pentru înot, saună, masaj;

• Modernizarea trambulinelor de sărituri cu schiurile şi aducerea

acestora

la

cerinţele

impuse

de

federaţia

internaţională de profil; •

Securitatea maximă pentru schiori şi asistenţă medicală adecvată şi rapidă;

•

Asigurarea

tuturor

mijloacelor

şi

utilajelor

pentru

întreţinerea pârtiilor, inclusiv pentru fabricarea zăpezii artificiale; •

Asigurarea iluminării pârtiilor şi crearea, astfel a unei oferte de schi pe timp de noapte.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Proiect Amenajarea Turistica a Teritoriului

Amenajararea turistica a localitatii Borsa

Student: Lemnaru Alexandra Grupa:8272 An: III