25 Intamplari Preferate Din Biblie [PDF]

Zitiervorschau

A

Intâmplări Preferate din Biblie Ura Miller

C opyright © 1994 de C hristian A id M in i stri es, Berl in , Ohio. Ediţie revizuită

©2006

Toate drepturi le rezervate . N ic i o parte din ac eastă carte n u poate fi reprodusă ori transmisă fu ră ac ordul scris al edituri i şi

al

organ izaţiei C h ristian A i d M i n i stries, Berl in, O h io. Textul biblic folosit in această publ ic aţ i e pentru ediţia in l imba română este versiunea Dumitr u C orn i lescu. P en tru a obţine inform aţ i i despre alte apari ţ i i pub l ic ate adresaţ i-vă la: TGS I nternational

355, Berlin, O hio 44610, U S A (330) 893-2428 Fax (330) 893-2305 P.O. B ox Phone

TGS Internationa l este o ramură a Organizaţiei Christ i an Aid M i n i stries. Berl in , Oh io. Această c arte este dispon i b i lă şi in limbil e : engleză, rusă, ucrain eană, span iolă , germană , ara bă , ebraică , prec um şi in l i mba haitiană c reolă . Traducerea: Emil Hanuseac

I SBN

978-1-885270-38-2

T i pă ri tă in China

CAM000994

VECHIUL TESTAMENT Cuprins Creaţia minunată a lui Dumnezeu

4

Adam şi Eva

6

Primul păcat

8

Noe - constructorul de corabie

10

Turnul Babel

12

Avram şi Lot

14

Jertfa lui Avraam

16

Iacov primeşte binecuvântarea

18

Iacov fuge de acasă

20

Iacov înşelat, lupta lui cu îngerul

22

Vise cu mesaje speciale

24

Iosif tălmăceşte visul lui Faraon

26

Fraţii lui Iosif vin în Egipt

28

Moise pe Nil

30

Rugul în flăcări

32

Moise şi Aaron vorbesc în faţa lui Faraon

34

PIăgiie

36

Paştele

38

Despărţirea Mării Roşii

40

CREATIA MINUNATĂ A LUI DUMNEZEU ,

La început

fânta Scriptură începe cu Dumnezeu. El a creat ceruri le înalte

S şi pământul locuit de oameni. La început peste tot era întuneric

beznă. Nu erau păsări, nici animale, nici râsete de copilaşi. Atunci o voce a spus: "Să fie lumină ! " Ş i , deodată, s-a făcut lumină ! Dumnezeu a despărţit lumina de î ntuneric numindu- le zi şi noapte. Acest lucru s-a întâmplat î n prima zi. În ziua a doua, Dumnezeu a făcut cerul, întinderea care a despărţit apele de deaspura lui de cele care sunt dedesubt. Atunci a apărut cerul albastru. În ziua a treia, Dumnezeu a făcut uscatul, adunând apele în oceane, mări, fluvii şi râuri. El a acoperit câmpi ile, dealuri le şi munţii cu iarbă, flori, viţă-de-vie şi pomi. Tot felul de fructe : măsline, mere, cireşe, piersici şi zmeură au crescut apoi în aceşti pomi. În ziua a patra, Dumnezeu a aşezat pe cer discul rotund şi galben, soarele. Iar seara s-a ivit mândra lună şi multe stele ce brăzdau cerul. În ziua a c incea s-au făcut auzite sunete pretutindeni. Ce a creat Dumnezeu în această zi? Păsările care zboară în văzduh şi peştii care populează apele. Erau de toate mărimi le, formele şi culorile. 8alenele, peştii aurii, ciocârli i le, gâşte le şi struţi i sunt doar câteva dintre multele vieţuitoare create de El. Î n ziua a şasea, au fost văzute vitele, târâtoarele şi alte animale. Dumnezeu a creat vaci, cai, oi, câini şi pisici, precum şi lei, tigri , urşi şi iepuri. A fost un cadou de naştere încântător oferit primului om pe care Dumnezeu l-a creat tot în această zi. Ştii cum î l chema pe acest om? Vei citi despre el în povestea următoare. Î n cea de-a şaptea zi, Dumnezeu s-a odihnit. El a numit această zi Ziua cea Sfântă pentru că terminase toată lucrarea Sa cea bună. Genesa 1 : 2 : 1 -3

Dumnezeu a creat o lume minunată.

Pentru pări n ţ i : " Pr in cr ed in ţă pr icep em că lu mea afastfâclIlâ pr in

ClIvân fu l lu i Du mn ezeu." (Evr ei 11 :3) Pentru copi i :

1 . Cine a făcut toate lucrurile ce există?

2. Numeşte câteva d in lucrurile create de Dumnezeu. 3. Câte zile i-au trebuit lui Dumnezeu pentru a crea lumea?

ADAM SI EVA , Primul om şi mama tuturor celor vii

n ziua a şasea a c � aţiei, lumea c reată e D . , , Campllie erau verzI, flonle mflonte, Iar păsănle ŞI animalele umpleau păduri le. Dar nu exista nici un om, nici o casă, fermă şi nici un oraş pe pământ. Nu erau cop i i care să se j oace la umbra copacilor. Lumea însă era pregătită pentru a fi locuită de bărbaţi şi femei, oameni care să se bucure de ea. Dumnezeu a z i s : "Să facem om după chipul şi asemănarea noastră. El va avea suflet şi va stăpâni peste tot pământu l . " Apoi Dumnezeu l - a creat p e om d i n ţărâna pământului. A suflat i n nări suflare d e viaţă, i a r omul a devenit u n suflet v i u . Dumnezeu a pus pri mului om numele Adam. Pentru a avea un loc unde să trăiască, Dumnezeu a sădit o grădină frumoasă i n Eden, străbătută de un râu limpede şi curat. Adam trebuia să îngrij ească această grădină. Apo i Dumnezeu a trecut animalele pe sub priviri le lui Adam, lăsându-1 pe acesta să le dea câte un nume. Adam a observat că animalele de fiecare soi erau perech i . D a r pentru el nu era nimeni care să i se potrivească Î n această grădină perfectă . Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omu l să fie singur. Voi face pe c ineva care să-i fie un aj utor potri vit." Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, apoi a luat o coastă din el. Din această coastă, Dumnezeu a creat femeia. Adam a numit-o Eva. Adam şi Eva se iubeau unul pe celălalt. Ei erau foarte fericiţi în grădina minunată pe care Dumnezeu le-o dărui se drept cămin. "-

I frumoasă.

Genesa 1 : 26 ; 2

�

�

Adam şi Eva in frumoasa grădină Eden.

Pentru părinţi :

Pentru copi i :

Te l aud că sunt o !apturd aşa de mÎn l/n ată ... (Ps almul 139: 14a) ..

1 . Cine i-a creat p e Adam ş i Eva?

2. Cine a dat nume animalelor create de Dumnezeu? 3. În ce grădină au trăit Adam şi Eva?

PRIMUL PĂCAT Alungaţi din grădina Eden

perioadă de timp - nu ştim exact cât - Adam şi Eva au trăit în

O pace în acea grădină splendidă. Ei discutau cu Dumnezeu aşa

cum vorbeşte un om cu prietenul său. Făceau tot ceea ce le spunea Dumnezeu să facă şi nu cunoşteau răul. Totuşi, Adam şi Eva trebuiau să înveţe să asculte întotdeauna de poruncile lui Dumnezeu. Dumnezeu le-a spus acestora : "Puteţi mânca din toţi pomii din grădină cu excepţia unuia singur. Dacă veţi mânca din fructul lui, veţi muri." Printre animale se afla şi şarpele. Satan, duhul cel rău care ne i spiteşte să păcătuim, a intrat î n şarpe pentru a o ispiti pe femeie să păcătuiască. Şarpele i-a spus Evei: "Nu vei muri. Dumnezeu ştie că, dacă veţi mânca din fruct, veţi aj unge foarte î nţelepţi şi veţi cunoaşte ce este bine şi ce e rău." Eva a ascultat de şarpe. A privit fructul, s-a gândit că ar avea gust bun şi chiar şi-a pus întrebarea dacă, gustând din el, va aj unge mai înţeleaptă. I gnorând ponmca Domnului, ea a luat din fruct şi a mâncat. Apoi i-a dat şi lui Adam, care a mâncat şi el. Î n răcoarea zilei, când au auzit glasul lui Dumnczeu, Adam şi Eva n-au mai venit înaintea Lui ca de obicei. Ci, de frică, au încercat să se ascundă. Din cauza neascultării lor, Dumnezeu i-a spus Eve i : "îţi voi mări suferinţa şi necazul, iar soţul tău va stăpâni peste tine." Lui Adam i-a spus: "Pentru că ai ascultat de glasul soţiei tale, ne socotind cuvintele Mele, când ea ţi-a spus să faci ceva rău, vei suferi şi tu, muncind cu trudă pământul pe care ţi-I voi da. " Dumnezeu a blestemat şarpele. Adam şi Eva nu mai puteau rămâne în grădina aceea minunată ce le sluj i se drept cămin. Dumnezeu i-a izgonit de acolo şi a pus îngeri cu o sabie învăpăiată care să păzească drumul spre pomul vieţii. Genesa 3

Adam şi Eva sunt izgoniţi din grădină din cauza neascultări i .

Pentru pări nţi : " Căci, dup ă cu m p rin n e ascult are a unu i sin gu r o m,

ce i mulţi au fost facuţi p ăcăto şi, tot aşa, p rin ascult are a unu i sin gu r o m, ce i mu lţi vo rfifăcuţ i n e prihăn iţi... (Ro man i 5:19) Pentru copii :

1. Cine a ispitit-o pe Eva? 2. De ce s-au ascuns Adam şi Eva de Dumnezeu? 3. Cine i-a făcut pe Adam şi Eva să plece din grădină?

NOE - CONSTRUCTORUL DE CORABIE Prima călătorie cu corabia din i storie

D

upă o perioadă îndelungată d e timp, oamenii s-au înmulţit foarte mult pe pământ. Trist de menţionat, dar ei au devenit foarte răi.

Dum nezeu s-a hotărât să distrugă omenirea trimiţând un potop. Privind din ceruri spre pământ, Dumnezeu a văzut doar un singur om

bun. Pe acesta îl chema Noe. Deoarece Noe era prietenul lui Dumnezeu. Acesta l-a înştiinţat despre potopul ce urma să vină. EI i-a poruncit lui Noe să construiască o corabie mare, dându-i instrucţiuni precise cu privire la construcţia ei. Fără îndoială că oamenii cei răi au râs de Noe pentru că el construia o corabie uriaşă Într-un loc în care nu exista apă pe care aceasta să plutească. Dar Noe a continuat să construiască aşa după cum îi poruncise Dumnezeu. EI a crezut Cuvântul Său. Totodată, Noe a predicat oamenilor despre Dumnezeu şi despre pedeapsa ce urma să vină. În cele din urmă, corabia a fost gata după mai bine de o sută de ani. Dumnezeu i-a spus lui Noe să intre în ea împreună cu familia sa de opt suflete. Dumnezeu a făcut ca În corabie să intre şi animale, păsări şi târâtoare, pentru ca fiecare soi să rămână În viaţă. Când toate au ajuns cu bine Înăuntru, Dumnezeu a Încuiat uşa. După şapte zile, a început să plouă. Şi a plouat timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi fără încetare. Ploaia cădea ca şi cum se rupseseră zăgazurile cerurilor. Apa

a

acoperit Întreg pământul până ce n-a

mai existat nici un loc uscat sau suflare de viaţă pe el. Corabia În care se afla Noe şi familia lui plutea pe deasupra pământului. După multe zile, apa a Început să scadă. iar corabia s-a oprit pe muntele Ararat. Într-o zi, Noe a deschis fereastra corăbiei şi a dat drumul unui porumbel. De îndată porumbelul s-a întors pentru că n-a găsit nici un loc unde să se aşeze. Peste o săptămână, Noe a trimis iar porumbelul. De data aceasta, el s-a întors cu o frunză de măslin În cioc. Apa ajunsese sub nivelul pomilor. Mai târziu, când Noe a dat din nou drumul porumbelului, acesta nu s-a mai întors. Atunci Noe şi-a dat seama că pământul se uscase. Dumnezeu i-a chemat pe Noe şi familia acestuia afară din corabie. Noe a fost atât de recunoscător lui Dumnezeu pentru că le-a salvat viaţa, încât a zidit un altar pentru închinare. Acolo, Dumnezeu a făcut să apară un curcubeu frumos pe cer. El i-a spus lui Noe că acesta este un semn al promisiunii Sale de a nu mai distruge niciodată pământul prin potop.

Genesa 6; 7; 8; 9:1-18

10

Noe şi familia lui mulţumesc lui Dumnezeu pentru că le-a salvat viaţa.

Pentru pări nţi :

Căci Tu l1U eşti Ul1 Du mn ezeu cărui a s ă -I p lacă răul; cel rău nu po ate loclli lân gă Tin e... (Ps almu l 5:4)

Pentru copi i :

1. Cine i-a spus lui Noe să construiască corabia? 2. Ce a mai fost în corabie, pe lângă Noe şi familia lui? 3. De ce a pus Dumnezeu curcubeul pe cer?

..

11

TURNUL BABEL Momentul diversificării limbilor

arele potop, pe care Dumnezeu il adusese, a devenit curând o

M amintire în memoria cop i i lor lui Noe. Fami l i i le lor au continuat

să se înmulţească până ce omenirea a ajuns în număr mare. Dar gânduri le din i nima lor s-au stricat din nou. Călătorind dinspre răsărit, ei au găsit un ţinut întins. Până atunci toţi oameni i vorbeau aceeaşi l i mbă. Ei au zis unii către alţii: "Haideţi să facem cărămizi şi să le ardem bine în foc . Apoi haideţi să construim o cetate mare, cu un turn mare în ea. Ne vom face astfel un nume, ca să nu mai fim niciodată împrăştiaţi . " E i a u început s ă zidească cetatea şi turnu l . D a r Domnul a privit din cer la ceea ce făceau oameni i şi s-a întristat foarte mult. Dumnezeu i-a făcut să vorbească l i mb i diferite, pe care nu le mai vorb iseră niciodată până atun c i . Constructori i nu au mai putut tennina cetatea şi turnul, pentru că nu mai erau în stare să se î nţeleagă unii pe alţi i . S-au oprit împrăştiindu-se în diferite ţinuturi . C etatea netenninată s-a numit Babel, cuvânt ce î nseamnă confuzie. D i n acel moment, pe pământ se vorbesc multe l imbi . O dată cu trecerea timpul ui, tot mai mulţi oameni se închinau la chipuri de lemn şi piatră numite idoli . Ei credeau că aceştia erau dumnezeii ce le puteau auzi rugăc iunile şi aj uta. N-au apelat la adevăratul Dumnezeu şi nici nu I-au cunoscut voia. Astfe l ei au păcătuit mult. Însă Domnul Dumnezeu ştia că se află un om diferit în cetatea Ur. Era Avram care se ruga lui Dumnezeu şi î ncerca mereu să facă voia Lui, deşi era înconj urat de oamen i neleg i uiţi . Domnul a spus: "Avram, ieşi din acest loc . Lasă casa tatălui tău şi du-te acolo unde te trimit Eu. Te voi binecuvânta şi te voi face o binecuvântare pentru alţi i." Avram a ascultat de Dumnezeu. deşi nu î nţelegea totul. Genesa 1 0- 1 2

Constru irea cetăţ i i şi a turnului Babel .

Pentru pări n ţi :

"EI a anUat putere cu braţul Lui: a risipit gândurile. pe care le aveau cei mândri În inima lor. " (Luca 1:51)

Pentru copi i :

1 . A fost Dumnezeu încântat c ă oamenii au început

să construiască turnul Babel?

2. Ce a făcut EI ca să-i oprească din lucrarea lor? 3. Ce i-a spus Dumnezeu lui Avram să facă? 13

AVRAM SI LOT ,

Sodoma este nimicită

A

vram a luat-o pe Sara, soţia sa, şi-a luat corturile, oile, vitele şi servitorii şi a părăsit cetatea Ur. Cu ei a plecat şi nepotul lor, Lot,

care avea şi el animale şi corturi. Au traversat râuri şi au urcat dealuri până ce, in cele din urmă, au ajuns in ţara Canaan, ţară despre care ii spusese Dumnezeu lui Avram. Ei şi-au intins corturile şi s-au pregătit să trăiască În acel loc. În fiecare dimineaţă, păstorii scoteau turmele la păşune, dar curând ei s-au trezit eu o pro-blemă. Nu era suficient loc pentru toate animalele. Avram şi Lot trebuiau să se despartă. "Poţi alege să mergi unde vrei sau să rămâi aici", i-a zis Avram lui Lot. Lot s-a uitat spre cetatea Sodomei. Pământul din jurul ei era bun, cu iarbă verde şi multă apă. EI

a

ales cel mai bun pământ şi s-a mutat cu tot

ce avea În Sodoma. Într-o zi, nu mult după aceea, trei bărbaţi au venit la Avram şi i-au spus că Dumnezeu urma să nimicească Sodoma pentru că locuitorii ei erau din cale-afară de răi. Aceşti bărbaţi erau Îngeri trimişi de Dumnezeu. Un mare păcat al Sodomei era căsătoria Între bărbaţi, dar şi cea Între femei. Dumnezeu vrea ca un bărbat să se căsătorească cu o femeie. Însă celor din Sodoma nu le păsa de legile lui Dumnezeu. Avram a stăruit Înaintea lui Dumnezeu ca să cruţe Sodoma. Dumnezeu a Încuviinţat spunând că, dacă va găsi zece oameni neprihăniţi În Sodoma, nu va distruge cetatea. Dar nici măcar zece oameni buni nu s-au găsit acolo. Lot stătea la poarta cetăţii când Îngerii au sosit În Sodoma. EI le-a dat bineţe şi i-a luat acasă peste noapte. Îngerii l-au atenţionat pe Lot că Dumnezeu va distruge cetatea. În dimineaţa următoare, aceştia i-au spus: - Grăbeşte-te, ia-ţi soţia şi fetele şi ieşiţi din cetate. Imediat l-a condus pe Lot şi familia lui in afara cetăţii, avertizând micul grup să nu privească nicidecum inapoi. Atunci Domnul a trimis foc şi pucioasă din cer, arzând cetatea Sodomei şi ţinutul din jurul ei. Soţia lui Lot n-a putut rezista să nu se uite În urmă şi a fost preschimbată intr-un stâlp de sare. Ce poveste tristă! Lot a ales, În mod egoist, cel mai fertil pământ şi a srarşit prin a-şi pierde soţia şi casa. Dumnezeu vrea ca noi să ne ferim de rău. Este voia Lui ca un bărbat să se căsătorească doar cu o femeie. Dumnezeu ii va judeca pe cei care nu fac binele. Dar cei ce-L ascultă pe Dumnezeu, aşa cum a făcut Avram, vor fi binecuvântaţi.

Genesa 13, 18, 19 14

Credinciosul Avram îşi duce familia în ţara Canaanului.

Pentru părinţi: . Prin credinţa Avraam. când a/ast chemat sa plece .

Într-un loc. pe care avea sa-L ia ca moştenire. a ascultat. şi a plecat/ara sa ştie unde se duce... (Evrei Il :8) Pentru copii:

1. În ce ţară a plecat Avram împreună cu soţia lui şi cu Lot?

2. Cine a ales cel mai bun pământ? Unde era acesta? 3. De ce a nimicit Dumnezeu Sodoma? 15

JERTfA LUI AVRAAM Testul suprem al dragostei

D

omnul a venit la Avram şi i-a zis: "Voi da această ţară în stăpânirea copiilor tăi şi copiilor lor pentru totdeauna." Avram a zidit un altar,

a adus o jertfă Domnului şi I s-a închinat. Altă dată, Dumnezeu i-a spus lui Avram: "Poţi tu număra stelele? Aşa cum nu le poţi număra, nu vei putea să-ţi numeri nici urmaşii." Avram a crezut că Dumnezeu îi va dărui mulţi urmaşi, deşi el nu avea nici măcar un copil. Mai târziu, Dumnezeu a schimbat numele lui Avram in A vraam, care înseamnă "părintele unei mulţimi". EI a promis că-i va da lui Avraam şi soţiei lui, Sara, un fiu, un popor şi o ţară. Avraam a promis, la rându-i, să-L slujească pe Dumnezeu cu credincioşie. Într-o zi, trei străini au venit la uşa cortului lui Avraam. Atunci Avraam avea o sută de ani, iar Sara nouăzeci. Străinii i-au spus lui Avraam şi Sarei că vor avea un fiu. Sara a auzit conversaţia şi a râs în sine: "Cum mai pot avea eu un copil la vârsta asta?" Dar bărbaţii, care erau îngeri trimişi de Dumnezeu, i-au spus: "Este ceva prea greu pentru Dumnezeu?" Până la urmă, Avraam şi Sara au primit copilul promis. Ei i-au pus numele Isaac, aşa cum le spusese Domnul. Erau foarte fericiţi de naşterea băieţelului. Într-o zi, Dumnezeu i-a spus lui Avraam: "Ia-I pe singurul tău tiu, pe care-I iubeşti, şi mergi pe muntele pe care ţi-I voi arăta Eu; acolo să-Mi aduci pe fiul tău ca ardere de tot." Deşi porunca aceasta a umplut de tristeţe inima lui Avraam, el a ascultat şi s-a pregătit de îndată. Avraam şi Isaac s-au indreptat înspre nord, împreună cu doi slujitori şi un măgar. În cea de-a treia zi, Avraam şi Isaac au urcat muntele împreună. Acolo, tatăl a zidit un altar. A pus lemnele pe altar, l-a legat pe Isaac şi l-a aşezat pe altar. Şi, în cele din unnă şi-a ridicat cuţitul ca să-şi înjunghie fiul. În acel moment, îngerul Domnului a strigat: "Avraam, să nu cumva să faci vreun rău fiului tău Isaac! Acum ştiu că-L iubeşti pe Dumnezeu mai mult decât pe copilul tău." Ce uşurare şi câtă bucurie au adus aceste cuvinte cereşti în inima lui Avraam! Apoi Avraam s-a întors şi a văzut un berbec prins cu coarnele într-un tufiş. Cât de recunoscător a fost el să poată aduce berbecul ca jertfă în locul fiului său!

Genesa 15:1-6; 21; 22

16

Avram este recunoscator ca nu trebuie sa-I aduca jertfa pe fiul sau.

Pentru părinţi: " Cine iubeşte pefiu ori pe fiică mai mult decât pe

Mine. nil este vrednic de Mine. " (Matei 1O:37b) Pentru copii:

1. Ce Înseamnă numele Avraam?

2. Câţi ani avea Avraam când s-a născut Isaac? 3. De ce crezi că Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să-I aducă jertfă pe fiul său?

17

IACOV PRIMESTE BINECUVÂNTAREA ,

Esau îşi vinde dreptul de întâi născut

upă moartea lui Avraam, Dumnezeu a fost foarte bun cu I saac

D şi l-a binecuvântat . Însă Rebeca, soţia lui, n-a avut copii timp

de nouăsprezece ani . Isaac s-a rugat fi erbinte pentru un copiL iar Dumnezeu i-a ascultat rugăc iunea. Lor li s-au născut doi gemen i, E sau şi I acov. Esau a aj uns vânător. A vea pielea aspră şi păroasă. Iacov era liniştit şi gânditor. EI stătea acasă şi se îngrij ea de turmele tatălui său. I saac îl iubea pe Esau mai mult decât pe Iacov, pentru că îi plăcea carnea de vânat pe care i-o aducea. Dar Rebeca î l iubea mai mult pe Iacov. În vremea aceea, fiul cel mai mare din fi ecare fami l ie avea un privi legiu, dreptu l de întâi născut. Acesta îl făcea superior faţă de cei lalţi fraţi, primind o binecuvântare spec ială. Esau, fi ind cel mai mare, avea dreptul de întâi născut, urmând să primească o moştenire mai mare decât Iacov. Într-o zi, pe când Esau a ven it acasă înfometat şi obosit de la vânătoare, i-a cerut lui Iacov un vas cu ciorbă. I acov i-a spus: - Îţi voi da ce-mi ceri dacă-mi vinzi tu mai întâi dreptu l de întâi născut . Esau a răspuns: - La ce-mi mai sluj eşte dreptu l acesta de întâi născut când eu mor de foame? Aşa că i l-a vândut l u i Iacov pentru o ciorbă de linte . I saac era de-acum bătrân, tremura şi aproape că nu mai vedea deloc . Într-o zi, i-a spus lui Esau: - Du-te la câmp şi adu-mi vânat. Apoi vino şi fă-mi o mâncare aşa cum îmi place mie şi adu-mi-o s-o mănânc . După aceea, eu iţi voi da binecuvântarea. Rebeca a auzit cele spuse. Ea dorea ca Iacov să primească bi necuvântarea, aşa că l-a îmbrăcat pe I acov în hainele lui Esau, punân-du-i piele de capră pe braţe şi pe gât, încât I saac să creadă că este Esau. Apoi l-a trimis pe Iacov în cortul lui I saac cu mâncarea pregătită de ea. I saac a mâncat şi a dat binecuvântarea lui I acov în loc să i-o dea lui Esau. P lanul pus la cale de Rebeca a reuşit. Genesa 2 5 : 1 1 -34; 26; 2 7 : 1 -29

18

Isaac este înşelat de Rebeca şi I acov.

Pentru părinţi: " Prin credinţă

a dat Isaac lui Iacov şi Esau o bineclIvântare, care avea tl1 vedere lucrurile viitoare." (Evrei 1 1:20)

Pentru copii:

1. Pe care dintre gemeni iubea Rebeca cel mai mult?

2. Ce a vândut Esau pentru o ciorbă de linte? 3. Cum a fost înşelat Isaac de Rebeca şi Iacov? 19

IACOV FUGE DE ACASĂ Dumnezeu îl încurajează printr-un vis

ând a descoperit Esau că pierduse binecuvântarea, s-a mâniat

C foarte tare. Şi-a spus: "Tatăl meu va muri în curând şi atunci îl

voi ucide pe I acov." Auzind aceasta, Rebeca l-a avertizat pe Iacov: - Pleacă de acasă cât mai e timp şi să nu te arăţi înai ntea fratelui tău, Esau. Poate că, dacă nu te va mai vedea, va uita de mânia lui. Şi I acov a plecat singur intr-o călătorie lungă, spre Haran . Într-o seară, la asfinţitu l soarelui, s-a oprit ca să se odihnească peste noapte . Şi-a pus o piatră căpătâi şi s-a intins să doarmă. În acea noapte, a avut un vis mi-nunat. A văzut o scară intinsă de la pământ la cer şi ingeri urcând şi coborând pe ea. La capătul scări i, L-a văzut pe Domnul Dumnezeu. Domnul i-a spus: "Pământul pe care eşti culcat ţi-I voi da ţie şi copiilor tăi după tine. Te voi păzi, voi avea grij ă de tine şi te voi aduce i napoi in ţara aceasta." Dimi neaţa, Iacov s-a trezit şi a spus : "Domnul este în locul acesta şi eu n-am ştiut ! Am crezut că sunt si ngur. Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta ceruri lor. " I acov a luat piatra pe care o pusese căpătâi şi a pus-o ca stâlp de aducere aminte. A turnat untdelemn pe vârful ei. ca o j ertfă adusă lui Dumnezeu. Apoi Iacov şi-a continuat călătoria până ce a aj uns la o fântână lângă cetatea Haran. Acolo a întâlnit-o pe Rahe la, veri şoara lui . A fost atât de bucuros, incât a plâns. Din acel mom ent, I acov a inceput s-o iubească pe Rahela. Dorea mu lt s-o aibă de soţie. Genesa 2 7 : 3 0-46; 28 ; 29 : 1 - 1 4

Iacov are un vis în care vede mulţi îngeri şi pe Domnul Dumnezeu.

Pentru părinţi: " ingerul Domnului tăbărăşte În jurul celor ce se

tem de El. şi-i scapă din primejdie. .. (Psalmul 34: 7) Pentru copii:

1. 2. 3. 4.

De ce a plecat Iacov de acasă? Cine urca şi cobora pe scară În visul lui Iacov? Cine stătea În capătul scării? Ce a folosit Iacov În loc de pernă?

21

IACOV ÎNSELAT, LUPTA LUI CU ÎNGERUL ,

Un test de răbdare

ât timp a stat în Haran, Iacov a dorit-o pe Rahela, fata lui Laban, de soţie. Iacov i-a spus lui Laban: � Voi lucra pentru tine şapte ani, dacă mi-o vei da pe Rahela . Laban a fost de acord. În ziua nunţi i i-a fost adusă mireasa. După cum era obiceiul în acel loc, ea era acoperită cu un văI gros, aşa încât nu i se vedea faţa. Ei s-au căsătorit, dar mai apoi, când Iacov a ridicat vălul, a descoperit ca nu se căsători se cu Rahela, cea pe care o iubea, ci cu sora ei mai mare, Lea, pe care n-o iubea deloc. Iacov a fost foarte supărat pentru că fusese înşelat, cu toate că odinioară îşi înşelase şi tatăl cam în acelaşi fel. Dar Laban i-a spus: � La noi nu este permi s fetelor mai tinere să se căsătorească înaintea celor mai î n vârstă. Ţi-o voi da pe Rahela, dacă vei mai lucra şapte ani pentru mine. Iacov a acceptat şi astfel Rahela a devenit, în cele din urmă, soţia lui. După ce a slujit unchiului său Laban timp de douăzeci de ani , Iacov şi-a adunat familia şi tot ce avea şi a plecat din Haran. Pe drumul de întoarcere în ţara sa natală, Canaan, a auzit veşti ce l-au umplut de frică. E I a aflat că fratele său Esau venea spre el cu patru sute de oameni. Iacov şi-a adus aminte că Esau îl ameninţase cu moartea. În acea noapte, I acov şi-a trimis familia peste vadul unui râu, în timp ce el a rămas în urmă ca să se roage. Cât timp a rămas singur, a simţit că un om s-a atins de el. I acov s-a luptat cu acel străin până dimi neaţă. Omul era un înger al lui Dumnezeu. EI l-a binecuvântat pe I acov şi i-a schimbat numele î n Israel. Când s-au întâlnit, Israel şi Esau au făcut pace unul cu altul.

C

Genesa 29 : 1 5-3 5 ; 30 ; 3 1 ; 3 2 ; 33: 1 - 1 6

Iacov

se

luptă cu

Ull

inger şi primeşte binecuvântarea lui Dumnezeu.

Pentru părinţi:

Ochii Domnului sunt peste cei./ară prihan ă, şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor . .. (Psalmul 34: 15)

Pentru copii:

1. Cum l-a înşelat Laban pe Iacov?

..

2. Cu cine s-a luptat Iacov? 3. Care a fost noul nume primit de Iacov? 23

VISE CU MESAJE SPECIALE Iosif este vândut

upă ce I acov s-a întors în Canaan, s-a născut şi cel mai tânăr fiu

D al său, Beniamin. I acov avea acum doisprezece fii. Şi dintre toţi

aceştia, favoritul său era Iosif. EI îl iubea pe Iosif pentru că acesta era fiul Rahelei şi pentru că era copilul bătrâneţi i sale. Iosif era un copil liniştit, credincios şi grijuliu. I acov i-a făcut o haină specială, un semn al preţuiri i sale. Această haină i-a umplut de gelozie pe fraţii mai mari . Într-o zi, Iosif le-a spus: - Ascultaţi ce am visat. Se făcea că eram î n câmp la legat snopi când, dintr-o dată, snopul meu s-a ridicat şi a stat în picioare, î n timp ce toţi ceilalţi snopi ai voştri s-au plecat înaintea lui. Fraţii săi i-au răspuns batj ocoritor: - Crezi că vei domni peste noi, iar noi ne vom pleca înaintea ta? Peste câteva zile, Iosif le-a spus din nou: - Am avut încă un vis. De data aceasta am văzut soarele, luna şi unsprezece stele cum s-au plecat cu faţa la pământ înaintea mea. Acum fraţi i lui î l urau mai mult ca niciodată. Ş i , drept urmare, nu-i vorbeau deloc frumos. Însă tatăl său a meditat mult la spusele lui Iosif. Odată, fraţii lui Iosif erau plecaţi cu turmele î ntr-un loc, departe de casă. I acov i-a cerut acestuia să meargă pentru a aduce veşti despre ei . C ând fraţi i l-au văzut venind, şi-au zis î ntre e i : - Uite, vine făuritorul d e vise. Haideţi să-I omorâm. Însă lui Ruben i-a fost milă de Iosif şi i-a convins �i pe ceilalţi să nu-I omoare, ci să-I arunce î ntr-o fântână seacă din apropiere. EI p lănuia să-I aducă mai apoi la tatăl său. Î n timp ce toţi s-au aşezat să mănânce, şi-a făcut apariţia pe drum un grup de negustori madianiţi. Fraţii s-au hotărât să-I vândă pe Iosif, propriul lor frate, pentru douăzeci de arginţi. Negustori i l-au dus pe Iosif î n Egipt. EI era foarte trist. Apoi fraţii au uci s un ţap şi au înmuiat haina cea pestriţă a lui I osif în sângele lui. Când tatăl lor a văzut haina însângerată, a crezut că Iosif fusese ucis de o fiară sălbatică. Apoi l-a j elit mult : Genesa 3 7

24

Iosif este vândut pentru douăzeci de arginţi.

Pentru părinţi:

Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele. " (Iacov 3: 16)

Pentru copii:

1. Cine a avut o haină specială? 2. De ce a fost Iosif urât de fraţii săi? 3. Ce au făcut ei cu Iosif?

..

25

IOSIF TĂLMĂCESTE VISUL LUI FARAON ,

Din temniţă la palat

pă multe zi le, Iosif a �j uns în Egip �. Câ � de ciudat trebuie să ŞI oraşele aglomerate ! Negustori i l-au vândut pe Iosif ca sclav lui Potifar, un ofiţer în armata lui Faraon care domnea peste Egipt. Iosif era un tânăr chipeş, cu o înfăţi şare plăcută şi un spirit deschis. Stăpânul lui, Poti far, l-a pus curând pe Iosif responsabil peste întreaga lui casă. La început, soţia lui Potifar s-a purtat foarte prietenos cu Iosif. Dar, când acesta a refuzat să se comporte necuvi incios pentru a-i face plăcere, ea a devenit duşmanul lui. L-a acuzat pe nedrept de comiterea unei fapte nelegiuite. Potifar a crezut-o şi astfel Iosif a fost aruncat într-o temniţă întunecoasă. Iosif s-a încrezut în Dumnezeu. Î n închi soare el s-a dovedit săritor, bine dispus şi amabil. Nu după mult ti mp, datorită calităţilor sale, supraveghetorul închisorii l-a pus responsabil peste toţi cei întemniţaţi. Când Iosif avea treizeci de ani, Faraon a avut un vis ce l-a tulburat mult. Unul din sluj itori i lui i-a povestit despre Iosif. De îndată Faraon a trimis după el şi i-a spus: - Am aflat că tu tălmăceşti un vis îndată ce l-ai auzit. Iosif a răspuns : - Eu n u sunt în stare s ă fac aceasta, însă Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon. Faraon i-a relatat visul în care şapte vaci frumoase şi grase au ieşit din râu. Apoi au apărut alte şapte vac i slabe care le-au mâncat pe cele grase, cele slabe rămânând neschi mbate. Atunci Iosi f a răspuns lui Faraon: - Visul înseamnă că vor fi şapte ani foarte rodnici, urmaţi de şapte ani de foamete mare. Acum Faraon trebuie să numească pe cineva să strângă cât mai multă hrană în cei şapte ani de belşug. Atunc i Faraon l-a numit pe Iosif, făcându-1 al doilea om ca putere în Egipt. Dumnezeu nu l-a uitat nic idecum pe Iosif, prietenul Său.

D � se fi părut să vadă NIlul, mare le rau, I

Genesa 39-4 1

26

Iosi f aduce slavă lui Dumnezeu tălmăcind visul lui F araon.

Pentru părinţi: .. Ferice de oricine se teme de Domnul. şi umblă pe

căile Lui! " (Psalmul 128: 1) Pentru copii:

1. De ce il indrăgeau oamenii pe Iosif?

2. Cine i-a spus lui Iosif ce însemna visul lui Faraon? 3. Cum l-a răsplătit Faraon pe Iosif?

27

FRATII LUI IOSIF VIN ÎN EGIPT ,

Visele lui se adeveresc

osif a fost numit administrator peste ţara Egiptului şi s-a apucat temeinic de treabă. Cei şapte ani de belşug au trecut repede, apoi au început anii de foamete. Chiar şi în Canaan, acolo unde trăia familia lui Iosif, hrana se î mpuţinase. Iacov, tatăl lui, a auzit că în Egipt este grâu şi i-a trimis pe zece din fraţi i lui Iosif să aducă ceva provizii de acolo. Când aceştia au aj uns în Egipt şi s-au înfăţişat înaintea lui Iosif, ei nu şi-au dat seama pe cine aveau în faţă. Dar Iosif i-a recunoscut. Î n timp ce fraţi i î ngenuncheau înaintea lui cu faţa la pământ, tară îndoială că el şi-a adus aminte de visele de odinioară. S-a hotărât să se poarte aspru cu ei, pentru a vedea dacă sunt la fel de nemiloşi ca altădată. Aşa că le-a vorbit distant, ca unor străini. I-a pus pe toţi în temniţă timp de trei zile, acuzându-i că ar fi iscoade. După aceasta, l-a ţinut pe Simeon în temniţă cât cei lalţi s-au î ntors acasă. Iosif le-a spus să nu se î ntoarcă fără Beniamin, fratele lor mai tânăr. Curând grâul s-a sfărşit, iar fraţi i n-au avut altă soluţie decât să plece din nou în Egipt. De data asta l-au luat şi pe Beniamin cu ei. Încă o dată, toţi fraţi i s-au plecat în faţa lui Iosif. Li s-a pregătit o masă, iar Iosif a aranjat scaunele pentru fraţii lui. I-a pus pe toţi în ordine, de la cel mai î n vârstă la cel mai tânăr. Aceştia au rămas uimiţi. Cum se făcea că acest domnitor străin le ştia vârsta? Î n acel moment, inima lui Iosif era atât de emoţionată, încât nu-şi mai putea stăpâni lacrimi le. S-a retras în grabă în camera lui şi a plâns. După ce a mai testat o dată onestitatea fraţi lor săi, Iosif a î nţeles că ei se schimbaseră. A scos afară din încăpere pe toţi sluj itorii. Şi-a înălţat glasul, a izbucnit în plâns şi le-a zis: - Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care l-aţi vândut în Egipt ! Apoi, cu dragoste şi lacrimi de bucurie, i-a sărutat pe toţi. Iosif a trimis acasă, prin fraţi i lui, care cu multă hrană. El le-a spus să-I aducă şi pe tatăl lor şi întreaga familie î n Egipt pentru a trăi acolo.

I

Genesa 42-46

28

Iosif se face cunoscut fraţi lor lui.

Pentru părinţi: "Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe

a/ţii, cum v-am iubit Eu." (Ioan 15:12) Pentru copii:

1. S-au adeverit visele lui Iosif?

2. De ce s-a purtat Iosif atât de aspru cu fraţii săi? 3. Totuşi, îşi mai iubea Iosif fraţii, cu toate că aceştia fuseseră atât de răutăcioşi cu el?

29

MOISE PE NIL U n coşuleţ între trestii

"-

n timpul vieţii lui Iosif, egiptenii s-au purtat frumos cu copi i lui

�

I I srael. Dar, la un moment dat, după moartea acestuia,. In, Egipt a

început să domnească un împărat care nu cunoscuse pe Iosif. Împăratul acesta a spus: "Trebuie să-i ţinem mai din scurt pe aceşti i sraeliţi şi să-i facem să muncească din greu pentru Egipt . " El se temea că evreii aveau să aj ungă prea numeroşi şi prea puternici. Aşa că a poruncit ca toţi copiii nou-născuţi de parte bărbătească din Israel să fie omorâţi. În acest moment crucial, într-o familie israel ită se năştea un băieţel drăgălaş. O vreme, mama lui l-a ascuns, dar curând ea a trebuit să facă alte planuri în privinţa copilaşului ei gălăgios şi plin de viaţă. Cum l-ar fi putut ascunde de egipteni? În mod sigur, Dumnezeu putea găsi o soluţie. Aşa că femeia a făcut un coşuleţ p lutitor din papura înaltă ce creştea pe râu. Apoi l-a uns cu lut şi cu smoală, pentru a împiedica apa să pătrundă înăuntru. A pus copilaşul î n coş şi a aşezat coşul între trestiile de pe marginea râului. Apoi a pus-o pe fata ei, M aria, în vârstă de doi sprezece ani, să păzească coşuleţul. La scurt timp, fata lui Faraon împreună cu prietenele ei, au venit la râu să se scalde şi au zărit coşuleţul. Prinţesa a trimis o slujnică să i-l aducă. Când au deschis capacul, copilaşul a i nceput să plângă. - Este un copil de-al evrei lor, a exclamat prinţesa. L-a iubit de i ndată. Atunci M ari a, care păzea coşuleţul, a întrebat dacă nu putea aduce o doică evreică pentru a îngrij i pruncul. Prinţesa a fost de acord, iar M aria a alergat s-o aducă pe mama e i . Când aceasta a sosit l a faţa locului, prinţesa i - a spus : - I a acest copil şi aIăptează-l, iar eu îţi voi plăti. Aşa că mama şi-a adus fericită copilul acasă, unde l-a învăţat căile Domnului. Când copilul a aj uns destul de mare, încât să poată pleca de lângă mama lui, prinţesa l-a luat cu sine, la palat. Ea i-a pus numele Moise. Exodul 1 ; 2 : 1 - 1 0

30

Fata lui Faraon î l găseşte pe micul Moise Într-un coşuleţ.

Pentru părinţi:

Prin credinţă Moise, clÎnd s-a făcut mare, n-a vrut sâlie numitliulfiicei lui Faraon, ci a vrut mai bine să suiere Împreună Cll poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. " (Evrei 1 1:24, 25)

Pentru copii:

1. Care era numele pruncului ce a fost pus Într-un coşuleţ? 2. De ce l-a pus mama lui acolo? 3. Cine l-a găsit pe copilaş?

..

31

RUGUL ÎN fLĂCĂRI o voce în pustie

M

oise a crescut printre egipteni şi a învăţat înţelepciunea lor. Dar în inima lui încă îşi iubea poporul din care se trăgea, pe israeliţii care

erau acum săraci şi sclavi urâţi de stăpânii lor. Totuşi, ei slujeau Domnului Dumnezeu, in timp ce egiptenii se închinau la tot felul de zeităţi. Moise a simţit o chemare de la Dumnezeu pentru a-i ajuta pe israeliţi. Când Faraon, împăratul Egiptului, a aflat de eforturile lui de a-i elibera din sclavie, s-a mâniat foarte tare. Moise a fugit în altă ţară atunci când Faraon a încercat să-I omoare. Acolo a ajuns păstor. Într-o zi, Moise a văzut un lucru ciudat. Un tufiş ardea pe munte. Curiozitatea era că, deşi era în flăcări, nu se consuma defel. Când Moise s-a apropiat de rug, a apărut îngerul Domnului. O voce a strigat: - Moise, nu te apropia, scoate-ţi încălţămintea, pentru că stai pe un pământ srant. Apoi Dumnezeu i-a spus lui Moise: - Vino acum, căci te voi trimite la Faraon, iar tu vei scoate pe poporul Meu din Egipt. Moise a răspuns: - Dar dacă poporul va întreba: "Cine este acest Dumnezeu? Care este numele Lui?" Dumnezeu l-a lămurit: - Să le spui că Cel ce se numeşte EU SUNT te-a trimis, Cel veşnic viu. Moise a cerut un semn deosebit, aşa că Dumnezeu a înfăptuit două minuni. Mai întâi, i-a spus lui Moise să-şi arunce toiagul la pământ. Moise a ascultat şi a făcut întocmai. Toiagul s-a transformat de îndată într-un şarpe. Apoi, Dumnezeu a îngăduit ca mâna lui Moise să se umple de lepră. După aceea, Domnul

a

preschimbat din nou şarpele în toiag şi a vindecat

mâna afectată. Totuşi, Moise nu era gata să plece pentru că ştia că are vorbirea greoaie. Dumnezeu i-a răspuns: - Nu sunt Eu Domnul, care am făcut gura omului? Eu te voi învăţa ce să spui. Moise încă mai ezita. Atunci Dumnezeu i-a permis să-I ia pe fratele său, Aaron, să-i fie vorbitor. În cele din urmă, Moise a acceptat chemarea Domnului. Dumnezeu l-a trimis pe Aaron să-I întâlnească pe Moise şi împreună s-au îndreptat spre Egipt. Au adunat pe bătrânii lui Israel şi le-au istorisit tot ceea ce le spusese Domnul.

Exodul 2:11-25; 3; 4

32

Dumnezeu îi vorbeşte lui Moise dintr-un rug în flăcări.

Pentru părinţi: Dar Domnul mi-a zis: "Nu zice: «Sunt un copil,» căci te

vei duce la toţi aceia la care te voi trimite, şi vei spune tot ce-ţi voi porunci. Nu te teme de ei; căci Eu sunt cu tine ca să te scap; zice Domnul. .. (Ieremia 1: 7-8) Pentru copii:

1. Ce i-a spus Dumnezeu lui Moise să facă atunci când s-a apropiat de rug?

2. De ce dorea Dumnezeu să-I trimită înapoi pe Moise în Egipt? 3. Ce minune s-a întâmplat cu toiagul lui Moise? 33

MOISE SI AARON VORBESC ÎN fATA LUI fARAON ,

,

o confruntare între Dumnezeu şi om upă ce Moise şi Aaron au vorbit copi ilor lui Israel, s-au dus

D înai ntea lui Faraon, împăratul Egiptului. Ei au vorbit astfel:

- Dumnezeul nostru, Domnul Dumnezeul lu i I srae l ne cheamă să ne închinăm înaintea Lui. Pentru a face aceasta, trebuie ca tot poporul nostru să plece într-o călătorie de trei zile în pustie. Faraon s-a mâniat foarte tare. EI le-a răspuns: - Moise şi Aaron, pentru ce abateţi poporul de la lucrul lui? Vedeţi-vă de treabă şi lăsaţi oamenii în pac e ! Ştiu de ce israeliţii pomenesc despre călătoria în pustie. Nu mai au de luc ru, dar voi avea grij ă să le cer să muncească mai mult. În acea vreme, israeliţii construiau clădiri din cărămizi pentru stăpânitorii egipteni. Î şi făceau cărămizile din lut amestecat cu paie. Până atunci, egiptenii le puneau la dispoziţie paiele necesare pentru cărămizi. Acum, Faraon a hotărât : - Să facă la fel de multe cărămizi ca şi până acum, dar nu le mai daţi paie. Desigur că această poruncă a făcut munca, şi aşa istovitoare a evreilor, aproape insuportabiIă. Cum ar putea să găsească paie şi să le adune şi î n acelaşi timp să facă în fiecare zi acelaşi număr de cărămizi? Israeliţii s-au supărat pe Moise şi pe Aaron. - Am crezut că voi ne veţi elibera, dar acum suferinţa noastră e şi mai mare ! au spus ei. Moise a strigat spre Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a zis: "Du-te şi vorbeşte din nou lui Faraon şi arată-i semnele pe care ţi le-am dat Eu. " Faraon a râs batj ocoritor. - Cine este Domnul? Şi de ce-ar trebui să ascult ce zice EI? Atunc i Aaron şi-a aruncat toiagul la pământ, iar acesta s-a preschimbat într-un şarpe. Faraon şi-a chemat şi el vrăj itori i şi aceştia au reuşit, la rândul lor, să transforme toiegele lor î n şerpi. Domnul le-a îngăduit aceasta, dar EI a făcut ca toiagul lui Aaron, transformat în şarpe, să înghită pe ceilalţi şerpi. Totuşi, Faraon nu s-a înduplecat să dea drumul copi ilor lui Israel. Exodul 5-7 : 1 3

34

Toiagul lui Aaron se transfonnă într-un şarpe şi-i înghite pe cei lalţi şerpi .

Pentru părinţi: " Ştiu c ă Domnulface dreptate celui obijduit.

dreptate celor lipsiti. .. (Psalmul 140: 12 ) Pentru copii:

1. Ce făceau israeliţii cu lutul? 2. Din ce cauză a devenit munca lor mai grea? 3. Cui a cerut Moise ajutor?

35

PLĂGILE Minuni în Egipt

omnul i-a spus lui Moise: "Faraon şi-a împietrit ini a i refuză

� � la D să Mă asculte. Nu va lăsa poporul să plece. Du-te dImmeaţa

râu şi stai acolo. Când vine Faraon, ia toi agul şi întinde mâna peste apele Egiptului." Moise şi Aaron au ascultat de Domnul. Când Aaron a lovit apa, ea s-a preschimbat în sânge. Toţi peştii au murit şi un miros greu s-a aşternut peste ţară. După şapte zile, Domnul a îndepărtat această plagă, dar F araon a refuzat să se pocăiască. A urmat apoi o invazie uriaşă de broaşte care au acoperit pământul. Ele săreau prin case şi peste tot. Însă inima lui Faraon a rămas tot mai împietrită. Apoi Aaron a lovit ţărâna pământului şi aceasta s-a umplut de păduchi. Păduchii erau peste tot, pe oameni şi pe animale. După aceea, Dumnezeu a trimis muşte care roiau prin case şi au acoperit ţara. Dar acolo unde trăiau israeliţii, nu era urmă de păduchi sau de muşte. A urmat o boală teribilă care a lovit toate animalele din Egipt. Caii, cămilele, oile şi boii mureau cu miile. Dar turmele israeliţilor au scăpat neatinse. La porunca lui Dumnezeu, Moise şi Aaron au luat cenuşă din cuptor şi au aruncat-o înspre cer. De îndată, oameni i şi animalele au fost lovite cu o bubă rea. A urmat apoi o mare furtună cu grindină, aşa cum nu se mai întâmplase niciodată în Egipt. Moise şi Aaron au stăruit de multe ori înaintea lui Faraon, dar acesta nu voia nicidecum să lase pe I srael să plece. După furtuna cu grindină a venit un vânt puternic dinspre răsărit, care a adus nori de lăcuste. Lăcustele au mâncat tot ce mai rămăsese verde în urma grindinii. La urmă a venit un întuneric gros ce a durat trei zile. Egipteni i nu puteau vedea nici soarele, nici luna şi nici stelele. Atunci Faraon a strigat către Moise: - Pleacă din faţa mea şi să nu te mai văd niciodată ! Moise a răspuns : - Facă-se după cum doreşti. Exodul 7 : 1 4-25 ; 8 ; 9 ; 1 0 : 1 -2 8

36

Egiptul este d i strus de p lăgi .

Pentru părinţi:

. .

Pentru c â n/l s e aduce repede la indeplinire

hotârârea datâ IÎnpotrim faptelor rele. de aceea este p/inâ inima /iilor oamenilor de dorinţa sâ facâ râu. .. (Eclesiastul 8: 1 1)

Pentru copii:

1. Î n ce s-au preschimbat apele Egiptului?

2. Câte zile a fost Întuneric? 3. Ce i-a spus până la urmă Faraon lui Moise să facă? 37

PASTELE ,

În sfărşit l ibertate

sraeliţii au trăit in siguranţă pentru că Dumnezeu le-a purtat de grijă, in timp ce egiptenii au suferit pagubele aduse de plăgi. De acum, mulţi egipteni se temeau de Dumnezeul lui I srael ŞI al lui Moise, robul Său. Moise a spus poporului : - Dumnezeu va mai aduce incă o plagă peste egipteni şi apoi ne vor lăsa să plecăm. Strângeţi-vă impreună i n fami l i i şi fiţi gata să ieşim din Egipt. La miezul nopţi i ingerul Domnului va trece prin ţară şi va omori pe intâiul născut din fiecare casă. Dar familiile voastre vor fi in siguranţă, dacă faceţi exact ce vă spun eu. Fiecare familie trebuia să taie un miel şi să stropească cu sângele acestuia intrarea i n casă, pe tocul de sus al uşii şi pe laterale. Nimeni nu trebuia să iasă afară din casă in acea noapte, pentru că atunci era Paştele Domnului. Î n acea noapte, un mare ţipăt de j ale s-a auzit în toată ţara Egiptului. În fiecare casă, primul născut murise. Chiar Faraon, împăratul Egiptului şi-a văzut propriul fiu mort şi a ştiut că era mâna lui Dumnezeu. Toţi locuitori i Egiptului s-au umplut de groază, văzându-şi copiii morţi in case. Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le-a spus : - Grăbiţi-vă şi ieşiţi din ţara mea. Luaţi-vă tot ce aveţi şi nu lăsaţi nimic. Rugaţi-vă la Dumnezeul vostru să aibă milă de noi. Dimineaţa în zori , israeliţii au plecat din Egipt, după ce trăiseră acolo patru sute de ani. Domnul Dumnezeu mergea inai ntea acestui grup imens de oameni . Î n timpul zilei, un nor mare, ca un stâlp, era in faţa lor. Noaptea, acesta se transforma intr-un stâlp de foc. Astfel, călăuzea Dumnezeu poporul ziua şi ii dădea lumină noaptea.

I

Exodul 1 2- 1 3

Sângele m i e lului scapa de moarte pe cel ascultator.

Pentru părinţi: " Hristos. Pa.'ftele noastre. a jost jertfit. "

(1 Corinteni 5: 7h) Pentru copii:

1. Ce au pus israel iţii pe tocul de sus al al uşii şi pe

laterale?

2. De ce au făcut aceasta? 3. Cine trebuia să treacă la m iezul nopţii? 39

DESPĂRTlREA MĂRII ROSII ,

Conduşi de stâlpul de nor şi foc

,

opiii lui Israel au Călă torit s�re Mar� a Roşie conduşi de : tâlpul . . . ŞI de foc. In cateva zIle au aj uns la ţănn, cu apa m faţa lor şi străjuiţi de munţi de o parte şi de alta. Dar Faraon a pornit pe unnele lor la scurt timp după plecare din Egipt. Şi-a strâns arnlata, carele de luptă şi călăreţii şi a pornit. Curând, annata egi ptenilor era în spatele israeliţilor. Poporul s-a umplut de frică şi a strigat către Moi se: - De ce ne-ai adus în acest loc îngrozitor? Mai bine rămâneam să sluj i m egipten ilor decât să murim aici în pusti e ! - Nu v ă fi e teamă, i - a liniştit Moise. Staţi liniştiţi şi veţi vedea cum Dumnezeu vă va salva. Domnul va lupta pentru voi şi nu-i veţi mai vedea niciodată pe egiptenii aceştia. Norul s-a deplasat în spatele poporului, aşezându-se între egipteni şi israeliţi. De partea poporului evreu strălucea gloria Domnului, dar de partea egiptenilor era întunecat şi înfiorător. În acea noapte, Domnul a pus marea î n mişcare printr-un vânt puternic dinspre răsărit care a suflat cu putere toată noaptea. Dimineaţa s-a văzut un drum uscat prin mare, cu pereţi de apă de fiecare parte. Atunci norul a trecut înaintea lor. Israeliţii au traversat marea în siguranţă şi au aj uns cu bine în pustie, de cealaltă parte. Egipten ii au intrat în mare cu carele şi caii lor. Dar Domnul le-a îngreunat mersul, scoţându-le roţile carelor. În acest timp, israeliţii au aj uns de partea cealaltă. Atunci Moise şi-a întins mâna peste mare, iar pereţii de apă s-au unit din nou. Toată armata lui Faraon s-a înecat în mare, sub ochii copiilor lui I srael. După aceea, Moise a scri s o cântare de biruinţă şi tot poporul a cântat-o împreună.

C de nor

Exodul 1 4- 1 5

Annata egipteană este nimicită de mânia Domnului.

Pentru părinţi:

Pentru copii:

Prin credinţă au trecut ei marea Roşie ca pe uscat, pe când Egiptenii, care au Încercat s-a treacă, au fost Înghiţiţi. .. (Evrei J 1 :29) ..

1. Cum ştia poporul unde să meargă?

2. Cine făcea norul să se mişte? 3. Ce s-a întâmplat cu armata lui Faraon? 41

NOUL TESTAMENT Cuprins Î ngeru l

Gavri l o v i z i tează pe M aria

44

I sus se naşte î n Betleem

46

Păstori i ş i magi i

48

I su s vorbeşte despre dragoste ş i iertare

50

I su s e s t e răstignit

52

I s us e v i u !

54

ÎNGERUL GAVRIL O VIZITEAZĂ PE MARIA Un Mântuitor se va naşte e poate fi mai chinuitor decât o noapte neagră, când nu te sin�ţi

C bine şi nu poţi donni? Timpul se scurge atât de încet atunc i ! In

sfârşit, aj ungi să vezi zori i dimineţi i . Păsări le încep să cânte şi totu l pare a se înviora. Starea lumii înainte de venirea lui I sus se asemăna cu o noapte l ungă şi întunecată. Profeţi i lui Israel au scris că oamenii umblau în întuneric. Lumina minunată a Fiului lui Dumnezeu avea să însenineze lumea întunecată şi plină de păcat. O perioadă îndelungată de timp, nimeni n-a ştiut când ori unde se va naşte Mântuitorul. Eva, prima mamă, spera ca fiul ei să fie cel ales. Moise a declarat că Dumnezeu avea să ridice pentru popor un profet ca el. Mulţi ani mai târziu, Isaia a profeţit că o fecioară va rămâne însărcinată şi va naşte un fiu. Apoi , şi mai târziu, proorocul M ica a dezvăluit şi locul unde se va naşte acel copi l . Şi, totuşi. nimic nu s-a întâmplat. Treptat, pe măsură ce ani i au trecut, profeţi ile au fost uitate. N-a mai exi stat nici un mesaj din cer timp de peste patru sute de an i . Dar Dumnezeu ştia momentul potrivit când să împlinească profetii le. EI l-a trimis pe îngerul Gavril pe pământ cu un mesaj pentru o fecioară cu numele Maria. Îngerul cunoştea oraşul, casa anume, ch iar şi camera unde avea s-o găsească pe Maria. Aşa că a intrat şi a zis : - Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine. Maria s-a înspăimântat la vederea oaspetelui ceresc . Dar Gavri I i-a zis: - N u te teme, Marie. Tu vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. EI v-a fi mare şi se va numi Fiul Celui Prea Înalt şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit. - Cum se poate întâmpla aşa ceva? a intrebat M aria surprinsă. Eu încă nu sunt căsătorită. Îngerul a răspuns: - Duhul Sfânt va ven i peste tine şi puterea lui Dumnezeu va fi asupra ta. De aceea, copilul tău va fi însuşi Fiul lui Dumnezeu. N i mic nu este prea greu pentru Dumnezeu. - N u înţeleg, a şoptit Maria, dar iată roaba Domnului , aşa că sunt gata să fac tot ceea ce-mi cere E I . L u ca 1 : 2 6-38

44

Îngeru l (jaHi l

o

inst i i nţeaz,)

pc

Maria

Pentru pări nţi : " De aceea Domllul i'lIsu.�i \ 'â l'a da

1111

ca

sem n : lafei,

. fecioara l'a râmâne i'nseircina fâ, l'a lla.,I' fe . fiu, şi-i va pune numele Emalluel.

Pentru cop i i :

..

va avea un ti u

(Isaia

1/11

7: 14)

1 , Cine l-a trimis pe înger la Maria?

2, S-a înfricoşat Maria când l-a văzut pe înger? 3, Cine avea să fie fiul Mariei? 45

,

..

ISUS SE NASTE IN BEnEEM ,

N ici

un loc în han

nul din cele mai mari evenimente din toate timpuri le era pe cale să se intâmple. I sus urma să se nască pri n fecioara M aria. EI avea să fie numit Fiul Celui Prea Înalt. Înainte ca E I să se nască, Maria a vizitat-o pe rudenia ei, E l isaveta. A stat la ea trei luni de zile după care s-a reintors in Nazaret. Acolo o intâm-pina Iosif, nerăbdător in aşteptarea zilei de nuntă. Când M aria i-a comunicat că va avea un cop i l , Iosif a rămas uimit. A crezut că Maria ii fusese necredincioasă. M aria i-a relatat apoi despre oaspetele ceresc care o vizitase. Însă el era nedumerit. Văzuse cu adevărat un înger? Avea să fi e acela Fiul lui Dumnezeu? Oare Maria i i spunea adevărul? În cele din urmă, Iosif s-a dec i s să rupă logodna pe ascuns. Nu dorea ca Maria să fi e făcută de ruşine şi dezonorată. Dumnezeu insă îi cunoştea gânduri le. Chiar î n acea noapte, EI l-a tri-mis pe îngerul Gavri l la Iosif î ntr-un vis. - Nu fi supărat, i-a zi s acesta, căci copilul Mariei se va naşte prin pu-terea lui Dumnezeu şi prin Duhul Său. Î i vei pune numele I sus, pentru că EI va mântui pe poporul Lui de păcatele sale. Cât de uşurat s-a simţit Iosif auzind aceste cuvinte ! Plin de bucurie, a luat-o pe M aria de soţie . Apoi a venit vestea d e la î mpăratul roman că trebuie s ă s e i nregistreze in oraşul lor natal pentru un recensământ al populaţiei. Pentru Iosif, asta însemna să meargă la Betlee m . Aşa că a plecat î mpreună cu Maria într-o călătorie obositoare de patru zile inspre Betleem . Aj ungând acolo, M aria tânjea după un pat moale. Dar vai ! , hanul din Betleem era dej a plin. Aşa că au trebuit să stea î ntr-un staul . Acolo s-a născut pruncul M ariei ! Iosif şi Maria au privit copilaşul, Cll multă bucurie in suflet. Acesta era Mesia cel promi s ! Iosif a spus: "Î i vom pune numele I sus. aşa cum mi-a spus îngeru l . EI este Cel pe care Dumnezeu L-a tri m i s să ne mântuiască. " Maria L-a infăşat p e pruncu l I sus in scutece d e pânză, apoi Iosif L-a aşezat într-o iesle.

U

M atei 1 : 1 8-25 ; Luca 2 : 1 -7

46

Pruncul I sus se naşte într-un staul.

Pentru părinţi:

Pentru copii:

Căci l/Il Copil ni s-a născut, un Fiu ni s- a d at. (Isaia 9:6) ..

"

1 . Cine i-a spus lui Iosif să-i pună pruncului numele

Isus?

2. În ce oraş s-a născut Isus? 3. Unde a fost aşezat Isus? 47

PĂSTORII SI MAGII ,

Mesagerii cereşti anunţă Vestea cea Bună

a câteva ore după naşterea lui Isus, peste Betleem s-a aşternut L liniştea. În depărtare lătra un câine. În oraşul liniştit nimeni nu bănuia ce se întâmplase. Pe un deal din afara oraşu lui, câţiva păstori erau adunaţi, obosiţi, lângă turnlele lor. D intr-o dată, o lumină puternică a strălucit în jurul lor şi un î nger a apărut. Păstori i s-au îngrozit. - Nu vă temeţi, căci vă aduc cea mai bună veste pe care o puteţi auzi, le-a spus îngeru l . Hristos Mântuitoru l s-a născut î ntr-un staul din Betleem. Î l veţi găsi înfăşat în scutece şi pus într-o iesle. Ş i , deodată, întreg ţinutul s-a umplut de lumină şi strălucire, când mii de îngeri şi-au făcut apariţia. Glasuri le lor s-au unit într-un cor de slavă. "S lavă lui Dumnezeu în locuri le prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui . " Apoi îngeri i au dispărut la fel de repede cum au venit. Păstori i au plecat în grabă peste dealuri şi văi înspre Betleem. Acolo, ei L-au găsit pe pruncul Isus, întocmai cum le spusese îngerul. E i i-au povestit lui Iosif şi Mariei totul despre îngeri . În cele din urmă, păstorii s-au întors la turma lor. E i au răspândit vestea cea bună tuturor celor pe care-i î ntâlneau . Î l slăveau pe Domnul din toată inima ! La mulţi kilometri depărtare, nişte oameni înţelepţi, nişte magi, au văzut într-o noapte o stea foarte strălucitoare la răsărit. Ei au înţeles că acesta era un semn de la Dumnezeu, însemnând că un nou împărat se născuse. De îndată, ei şi-au încărcat cămilele şi s-au îndreptat spre Israel. În Ierusalim, magii au întrebat : - Unde este împăratul de curând născut al iudeilor? I rod i-a îndrumat spre I erusalim. în acea noapte, steaua cea strălucitoare s-a deplasat spre Betleem, conducându-i pe magi tocmai la locul unde se afla Isus. Cât de bucuroşi au fost când L-au văzut pe Isus ! Au îngenuncheat şi s-au închinat pruncului împărat. Apoi i-au adus daruri : aur, smirnă şi tămâie . Probabi l acesta a fost modul lui Dumnezeu de a purta de grij ă sluj itori lor Lui credincioşi, Iosif şi Maria. Luca 2 : 8-20; M atei 2 : 1 - 1 2

48

Păstorii ascu ltă vestea bună transmisă de ing er i .

Pentru părinţi:

Pentru copii:

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede 1/1 EI, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. " (Ioan 3: 1 6 ) ..

1. De ce erau păstorii afară în timpul nopţii? 2. Cine le-a spus păstorilor că Isus s-a născut? 3. Ce i-a călăuzit pe magi către pruncul Isus? 49

ISUS VORBESTE DESPRE DRAGOSTE SI IERTARE ,

,

Oaia pierdută şi robul nemi los "

I

ntr-o z i , n i şte fari sei, c ărtur ri ş i � văţători ai Leg i i au ven it să- asculte � . pe I s u s. Erau revo ltaţi văzand In J uru l L U I tot fe l u l de hOţ i , m i n C i nOşI ,

�

i

pungaşi şi oameni imora l i . - I s u s n-ar trebui să-i lase p e aceşti păcătoşi să se amestece printre iudeii "respectab i l i" , obiectau ei. Şi n-ar trebui n i c i să mănânce cu ei. Auzindu-i vorbind astfe l , Isus le-a spus: -- I maginaţi -vă c ă aţi avea o sută de oi. Î ntr-o noapte, aţi observa c ă un m i e l l ipseşte. V-aţi duce la c u lcare, gândi ndu-vă c ă m i e l u l p ierdut nu este important? S i gur c ă nu ! Indiferent cât aţi fi de obos i ţ i , v-aţi duce degrabă să-I căutaţi peste tot, până când îl găsiţi. Apoi l-aţi aduce de indată inapoi i n ţarc. Aţi invita vec i n i i să se bucure a lături de vo i , pentru că oaia c are fusese p ierdută s-a găsit. Apoi, Isus a continuat : - La fe l se poartă Dumnezeu cu c o p i i i Lui. E ste mai m are bucurie in ceruri pentru un si ngur păcătos care vine smerit l a Dumnezeu, decât pentru nouăzec i şi nouă de oameni care dej a Î I c unosc şi Î l ascultă. Ş i Petru trebuia să inveţe c u m se poartă Dumnezeu c u oamen i i. Î ntr-o z i , e l L-a i ntrebat pe I s u s : - Î nvăţătoru le, de c â t e o r i trebuie să iert pe c i neva care-mi greşeşte? De şapte ori e suficient? - N u , Petru, i-a răspuns I sus. Continuă să ierţi de şaptezec i de ori c âte şapte. Ascultă această p i l dă.

Un Împărat a aflat că unul din servitorii lui Îi datora milioane de lei. Aşa că a poruncit ca acest om, Împreună cu soţia şi copiii săi să fie vânduţi toţi ca sclavi. A uzind aceasta, robul a căzut la picioarele Împăratului, implorând milă. Împăratul afost Înduioşat şi s-a decis să-i şteargă robului toată datoria. Robul a ieşit afară şi s-a Întâlnit cu un alt servitor, la .let ca el, care-i datora câţiva lei. Prinzându-I de gât, i-a poruncit: - Plăteşte-mi acum ce-mi eşti dator! - Mai aşteaptă puţin şi Îţi voi plăti tOl, l-a implorat celălalt servitor. Dar robul nu l-a ascultat, ci l-a aruncat În temniţă pe sărmanul om. Când impăratul a auzit aceasta, s-a mâniat foarte tare. I-a vorbit robului nelegiuit: - Eu le-am iertat de milioane de lei şi totu,\'i tu ai refuzat să-I ierţi pe omul acela ce-ţi datora doar câţiva lei. Pentru asta, vei sta la IÎlchisoare până ce Îmi vei plăti tot ce datorezi. - Ţine m i nte, i-a z i s I sus. Dumnezeu nu te va ierta, dacă tu la rândul tău nu-i vei ierta pe alţii din toată i n ima.

M atei 1 8: 7- 1 4, 21-35; Luca 1 5: 3-7

50

Pastorul aduce bucuros acasa oaia p ierduta.

Pentru părinţi:

Pentru copii:

Fiindcă Fiul omului a venit să mântuiască ce era pierdut. .. (Matei 1 8 : I I) ..

1 . De ce şi-ar lăsa păstorul cele 99 de oi ale sale? 2. Cât de des vrea Dumnezeu ca noi să-i iertăm pe cei

ce ne greşesc?

3. Ne va ierta Dumnezeu pe noi dacă nu iertăm şi noi

pe alţi i?

51

ISUS ESTE RĂSTIGNIT o zi grea de suferinţă

P

ila � nu ştia ce s facă. N u dorea să c � ndamne u om nevinovat . Î n plus, . . � ch Iar soţIa lUI 1 1 trImI sese un mesaj : Lasă-L I n pace pe omul acesta

�

neprihănit. Dimi neaţa am suferit mult intr-un vis din cauza L u i . Î n s ă mulţi mea infuriată continua să strige: - Răsti gneşte- L ! Răstigneşte-L ! Curând, toţi au i nceput să strige : - E l i berează-1 pe Baraba! Acestor evrei nu le păsa neapărat de Baraba, un criminal feroce . Însă ei ştiau că, de obice i , P i lat eli bera un prizonier in acea perioadă a anului. E i ar

fi dorit l iber pe oricine altci neva, chiar pe un

c riminal, dar nu pe Isus. Nervos, Pi lat s-a spălat pe mâini i naintea mulţim i i , zicând: "Eu nu sunt vinovat de moartea acestui om. " Totuşi, a mai incercat o dată să-L scape pe Isus. A poruncit soldaţi lor să- L biciuiască crunt. Apoi I-au pus o cunună de spini pe cap, L-au imbrăcat intr-o haină stacoj ie şi I-au pus o trestie in mâna dreaptă ( un s i mbpl batj ocoritor al sceptrului). Cu si guranţă că acum evre i i aveau s ă - I compătimească, văzându-i faţa şi h a i n e l e i nsângerate. Pi lat L-a adus inai ntea lor şi le-a zis: - I ată omul ! Î nsă mulţi mea a strigat şi mai tare : - La moarte cu E I ! Să fie răstign i t ! Î n c e l e din urmă, Pi lat a cedat. L - a e l iberat pe B araba ş i a ingăduit mulţimii să- I scoată pe I sus afară din oraş, i ntr-un loc numit Golgota. Acolo, E l a fost răstignit pe o cruce . Deşi in agon ie, I s us nu şi-a urât duşman i i , ci S-a rugat : "Tată, iartă-i căci nu ştiu ce fac . " Î n acea zi a u mai fost răstigniţi şi doi tâlhari, d e o parte ş i d e cealaltă a lui Isus. Unul din ei i-a vorbit batj ocoritor: - Dacă eşti Tu Hri stosu l, mântuieşte-Te pe Tine şi mântuieşte-ne şi pe noi ! Dar celălalt spunea: - Noi merităm să murim, dar omul acesta este nevinovat . Apoi, i ntorcându-se spre Isus, L-a rugat: " Doamne, adu-Ţi ami nte de mine, când vei veni i n Î mpărăţia Ta ! " I m ediat, Isus i-a răspuns : - Adevărat iţi spun că astăzi vei fi cu M ine in rai ! La amiază, intreaga lume a fost cufundată in întuneric. I sus a mai suferit incă trei ore in si ngurătate. Chiar inainte de a muri , El a scos un strigăt de b i ruinţă: "S-a i sprăvit ! " Lucrarea Lui pe pământ luase sfârşit. Acum putea elibera lumea întreagă de sub b lestemul păcatului ş i de sub robia lui Satan o Dintr-o dată, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au c l ătinat şi multe morm i nte s-au deschis. Sutaşul, inspăimântat, a strigat: "Cu adevărat, Acesta era F i u l lui Dumnezeu ! "

Matei 27: 1 -54; Marcu 1 5 : 1 -39; Luca 23 : 1 -47; Ioan 1 8 : 28-40; 1 9 : 1 -30

52

I sus este nistignit i n t re doi t â I h a ri .

Pentru părinţi : " Sângele lui Isus Hristos. Fiul Lui. n e curăţeşte de

orice păcat Pentru cop i i :

.

..

(1 Ioan 1 : 7b)

Unde a fost răstignit Isus?

2. Câţi oameni au fost răstigniţi? 3. De ce a murit Isus? 1.

53

ISUS E VIU l o dimineaţă glorioasă

rietenii fideli lui Isus au privit răsti gnirea Lui de la distanţă. Cu inima indurerată, ei au ascultat strigatele Sale repetate. Era o imagine stăşietoare să-L privească pe Învăţătorul lor mult iubit cum moare ! Cu siguranţă că acea zi, când mânia lui Dumnezeu impotriva păcatului a fost revărsată peste Fiul Său desăvârşit, a fost cea mai neagră zi din istoria omenirii ! Să fi fost oare adevărat că in săptămâna aceea Isus intrase triumfător în Ierusal im in mij locul mulţimii aclamatoare? Acum, in decurs de douăzeci şi patru de ore, EI fusese trădat, j udecat, condamnat şi răstignit. Pentru unnaşii lui Isus, să fi pierit din viaţa lor orice speranţă? După-amiază, în ziua răstignirii, doi oameni cunoscuţi, Iosif şi Nicodim, au venit la cruce. Ei nu-L unnaseră pe Isus făţi ş, fiindu-le teamă de lideri i evrei. Aceşti oameni care-L iubeau pe Isus au scos cuiele ce fuseseră bătute in mâinile şi în picioarele Lui de către cei ce L-au urât atât de mult. Apoi, i-au infăşurat trupul in pânză de in frumos mirositoare. După aceea, L-au aşezat într-un monnânt nou. A doua zi, nişte preoţi şi farisei s-au dus la Pi lat. I-au vorbit astfel: - Înşelătorul acesta a spus odată că în trei zile va învia. Dă acum ordin ca monnântul să fie păzit. Altfel, ucenicii Lui vor ven i şi vor fura trupul, pretinzând apoi că a înviat din morţi. Asta ar fi cea mai mare înşelăciune posibilă ! Aşadar, Pilat a poruncit ca monnântul să fie păzit cu străşnicie zi şi noapte. Dimineaţa unnătoare, foarte devreme, un mare cutremur a zgudu it monnântul. O lumină puternică i-a orbit pe soldaţii somnoroşi ce stăteau de pază. Era un înger din cer, cu o faţă ca fulgerul şi o mantie aibă ca zăpada. Înspăimântate, gărzile tremurau ca frunzele înai ntea lui, complet neputincioase. Cu o mare putere şi mare slavă, Isus a înviat din morţi ! Îngerul a dat la o parte piatra uriaşă de la intrarea monnântului şi s-a aşezat pe ea. Între timp, Maria Magdalena, Maria. mama lui Isus, şi alte femei se îndreptau spre monnânt. S-au speriat foarte tare când au văzut îngerul. Însă acesta le-a vorbit blând: - Nu vă temeţi . Ştiu că- L căutaţi pe Isus care a fost răstignit. Nu mai este aici, ci a inviat ! Duceţi-vă repede şi spuneţi vestea aceasta ucen ici lor! Femeile au plecat de la monnânt, tremurând şi fără să poată scoate o vorbă. In ima le era plină de teamă, dar şi de o mare bucurie.

P

M atei 2 7 : 55-66; 28: 1 - 1 0 ; M arcu 1 6: 1 - 1 4 ; Luca 24: 1 -49; Ioan 20: 1 -23

54

Femeile sunt uimite la arătarea unui i nger in mormânt.

Pentru părinţi:

Pentru copii:

in ce priveşte duhul sfinţeniei dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin invierea morţilor;" (Romani 1: 4a) ..

1 . Cine păzea mormântul? 2. Cine a rostogolit piatra? 3. Ce le-a spus îngerul femeilor? 55

"

PASI SPRE MANTUIRE ,

Biblia spune că noi toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui

Dumnezeu (Romani 3 : 23). Noi păcătui m datorită naturi i noastre

păcătoase moştenite de la Adam. El a păcătuit pentru prima dată în Grădina Edenu l u i . Această natură păcătoasă ne desparte de

Dumnezeu.

Însă Dumnezeu a pregătit o cale de a ne î ntoarce la El prin

singurul S ău Fiu, Domnul Isus Hristos, Mielul fără cusur, c are a

fost j unghiat la întemeierea lum i i . "Fiindcă atât de mult a iubit

Dumnezeu lumea că a dat pe singurul Lui Fiu pentru ca o ricine crede

î n El să nu piară, c i să aibă vi aţa veşnică" ( Ioan 3 : 1 6) . Pentru a ne î mpăcat cu Dumnezeu şi pentru

a

experimenta viaţa,

şi nu moartea şi pentru a aj unge în rai , şi nu În iad (Deuteronom

30: 1 9), trebuie să ne pocăim de păcatele noastre şi să credem În Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus Hristos (Romani 6 : 2 3 ; 6 : 1 6) .

Când ne pocăim sincer d e păcatele noastre (Faptele Apostoli lor

2 : 3 8 ; 3: 1 9; 1 7 : 30) şi Î l pri m i m pe Domnul Isus Hristos ca M ântuitor

personal. Dumnezeu ne dă mântu i rea prin h arul S ău, iar atunc i

ne naştem din nou. "Dacă mărturiseşti deci c u gura t a p e Isus ca Domn ş i dacă crezi î n inima ta că Dumnezeu L-a î nviat din morţi,

vei fi mântuit" (Romani 1 0 :9). "Căci prin har aţi fost mântuiţi. prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, c i este darul lui Dumnezeu" (Efeseni 2 : 8).

După ce ne naştem din nou prin Domnul I su s Hri stos, trebuie să

ne botezăm şi să avem grij ă s ă n u ne mai î ntoarcem la vechile păcate,

deoarece suntem făpturi noi . ( Vezi 2 Corinteni 5 : 1 7. )

Domnul Isus Hristos a spus: "Cine are poruncile Mele şi le

păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl

Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui" ( Ioan 1 4 :2 1 ) . D e asemenea.

pentru a ne întări şi pentru a creşte î n umblarea noastră cu Dumnezeu,

este important să facem parte dintr-un grup de creştini c are- L sluj esc pe Dumnezeu cu devotament. (Vezi 1 Ioan 1 : 7 . )

Bucură-te de viaţa nouă În Hristos şi fii perseverent pentru a

creşte În credinţă. (Vezi 1 Ioan 2 : 3 ; Romani 6 : 1 3 ; Apocalipsa 2 : 1 0b . )