Vasile Lovinescu Dacia Hiperboreana [PDF]

Zitiervorschau

‘ S3 recitim aceste legende ; s5 privim din nou harta cu aceastS Mare NeagrS (Pantos ) salumianS, ascunzand la s&nul s&u Im u/a /4/M a$ezatl vis-a-vis de Selina, avand la nord soiara Cetatea A /M 51 putin mai la sud lunara Se/ina, numite curcnl in Romftnia * cheile MIrii Negre w ( cheile dc aur §i de axgint ale Puierii sacerdotale $i regale, ale Marilor $i Micilor Mistere, cheile lui Ianus §i ale lui lon-Sanl-Ion ); siS privim laguna Letea, Tridentul Dun^ni, avand pe maner, in "indislinetiune \ Tula ; sS facem aceasti observafie capitals, iraliSturand ultimele ezitSri, cd toate acestea sum a$ezate exact pe paralela 45° , adicS in mod riguros la jumatatea distan(ei mire Pol ?i Ecuator, $i vom putea spune parafrazindu-i pe Sfanlul Pavel " cS sunt multe lucruri de spus, §i lucruri grele de explicat pentru c3 noi tntelegem greu "... Cu toate acestea, pare bine slabilil c5 Dacia a tost scdiul Centrului Suprem !ntr*o vreme foarte Tndep^rtatS ”, Vasile Lovinescu

VASILE LOVINESCU

( opej la; Con.*in C'ristian * llusiraiia copcria: PHftaua dt am ekvuipcriUi in hiscfiLM

din f 'urlcu dt A m o

Consilter editorial: Dun Slanca

© Editura Rosmarin. 1W6 pcntru pre/cnta edilie ISBN 973-96712*8-4

VASILI- L O V lN I'S t II

D A C IA H IP E R B O R E A N A

Hdilic ingrijiiH dc: Koxanu Crislian Florin Mihaescu

h d i(ia .i diHJH

HDI'I'UKA K O S M A K IN JUK I IRI-..STI

Volume aparute

Al patrulca hagialac. ( ’artea Romaneasca. Bucurc^h. 1981 (Jrcanga si C rcanya dc Aur. Carlea Romaneasca. Bucure$lL 1989 Mcmarhul ascuns. Insi. European. Ja$L 1992 Incantalia santzelui* Insl. European. Ia$L 1993 Mitul sla^ial. InsL European* Ia$i. 1993 lnterpretarea ezolerica a unor hasme j?i ha lade popularu romane$ti. t\ Romaneasca.Buc. 1993 Sleaua lara Numc. Ed, Rosmarin. Uucure$tL 1994 Jurnal Aichimic. Inst. European. la^i. 1994 Dacia hiperhorcana. Ed. Rosmarm,.Biieure$li. 1994 Scrison crepuscularc* Ed. Rosmarin* Bucure^li. 1995

( IT K IN S ( 'uvani inam tc........................................ ....................... 7. i'apilolul I Migralia hipcrborcana in D acia............ 14. Capilo'lul II Miuiumcnlc. miLuri.iradi|ii popularc......................... ...... ...................30 Capilolul 111 Moncdi\ inscripiii. Icgundc* Inicm cicrca ] arii Kom am :$lL..,„_____ ,44 Capilolul IV In Urine icrea I ransilvanici si a

Mnldovci...................................... .. *...... ...55 ( ypiiolul V liasmclc st simbolisimil lo r ......................65 tapiiolul V] Omul Universal...................... ............... 71 In loc dc posilaia....................................................... T„,97

CU V ANT IN AIN IE

Aparut in 19.16 - 19.37in cateva numere dm revista Eludes Traditionnelles. hi Paris1, studiui Dacia H iper hi ireana a ramus necunoscul la noi in fa ri. cu exceptia catt in a apropiafi ai seniUyruluL E l a slat "ocu/tat ” a$adar apn >,tpe SO dc ani. pan a cand. in 1984\ a fust descoperit in Italia dc un cunoscut cercetator traditional* Claudio M uni, care l-a trad us, ha p re/a (at $i l-a puhlicae. Printr-una din acele coincidence semniticative. pe care numai destinul Ic pt rate potrivL act'si studiu apare in if alia in iulie 19H4, in s itele in care autoruj dtsparea din aceasta via{a la FaItice ni (14 iulie 19H4). Exista totdeauna un raspuns a ! Providenfei la ungesi aI omului. a id $iacum. sau intr-un alt tim p >/ pe alt nn e l Esic ceea ce Extrcm -O rientaHi n timesc "act tune V rcacfiune concordanta " sau ceea ce H induism ul ultim a in doctrina apuna, Revertin d la studiui propriu-zis. ei a lost rcpuhlicat in volum in lim ba franccza in / 9H7; $i a lost remarcat, in tie alt it. de Vintila Horia care a vorhit adm irativ dcspre el in Spania. A tat in 1936. cat si recent, in Italia y/ f ranfa* studiui a aparut suh pseudonim ul Geticus*. Aceasta "ascundere " a persoanet autorului avea fa V Lr este PrinciptuL h >{t cciia l ( i ' crea It tn '' hind reste i *pent wa f mast'a ). un aspect aI arhetipului mia de am mimat A hea acum siudiu! vede lumina tipurului$i la ISucuresd A >ate ca aecasta apanfic tar/ie t me sa continue spusa evangheliea dupa care nimem nu v profet in (ara Jin D arpoate ca ahea acum. dupa mat bine dc junm tatc dc sea >1 a sosii acca ‘phnirv a vrem ii’ fara dc carc nim ic nu sc pi rate intam pla ( aci daca ycarfi. Dumnczeu $i Ic aniintcfte. Habent sua fata HheHL. N-a lost desigur o intainplare faptulca studiuf a aparut prim a data in Fran (a. in Etudes I raditii mnvlles. re visfa a! card spin I us reelor era Rene Guenon, eaci V. Lovinescu a sens aceasta luerare sub im botdul >/ cu acordu / mare hn ganditor traditional trance/. a$a cum rczuha dm scrisorilc lu i: "M uitum csc pentru toate cxp/ica[tile date asupra m anifestanlor tradifionalc in R om ania; sunt lucruri cu aileva rat toartc i meresame pe care mi ie cuno$team deh K... N u vM gandi(isa faced o luerare cu toate aeeste problem c ' A r m erita cu siguranfa ostcncaja. cu a tat m ai mult cu cat subject ul. cel putin din acest punct de vedere, n-a mat tost sludiai pana acum A parc e v id e n t ca da tele s tiid iu lu i. $i m ai ales interpretarea k >rdc catre V Lovinescu, l-au intercsat in m od deosebit pe ( iue in >/?. dcschizind astfel opoarta de accesspre inie /ul tradifiei dacice §i prin ca spre tradi(ia hiperhorcana Si spre f radifia pnm ordiata: “Sunt loarte m utfum ii de ccca ee im i spitnefi dcspre cautari/c dvs cu privirc la Dacia y/ a$tcpt cu m ult tnteres studiul pe carc m id anunfafi... ". lar intr-o alia sensoare. Guenon eontinua: "\..cacigasesc. ca >/ M ( lavcllc . dealtlet. ca luerarea dvs este foartc mlercsanta $i ar ft pacat sa o restrange (i in tru n tel A cest siudiu avea sa marche/e strangerea unor legal un spirit uale ale lui R. Guenon, nu num ai cu V. l.ovm cscir ci $i cu ai(i rom ani determmando re\igare!e arhaicc, pcntru care sacrul >; m itul ordonau lumea. constituiau dltarma Ion legea uni versala. umtafea macro §i mienxxtsmosufui. Acestci unilap i sc da torea/a in prim ul rand corespondcnfefe fntre diferitele feme miticc $1 nu unor m lluenfe intrc civilizafii separate in (imp $ispaliu. Mergand in susul apei spre originar. Loiinescu merge pe calea stramo$ilorspre centrul tradifiei dadce. centra din care se pirate hnrc/ari cerul Iradifieiprim ordial?.

Din aceastaperspectiva, formarca Dacieie pusa de autor in legal ura cu acele migrafiuni dinspre Nord spre Sud ale popoarelor hiperhi treene. atestate dc multe miturifi de mulfi autori antici. “Migrafia hiperboreana, spune Lin incscu, nu are nirnic dintr-o emigrate, nu se gaseste in ca nimic improvi/at, iniamplator. gratuit. prccipiiat Trebuie sa ne smulgem prejudeca (ilor modcrnc pcntru a ne representa cored aceasta migrafie sacra, cu at sai saccrdofi-rcgi. partand din etapa in etapa. fara ntci o improviza(k\ >'/ dupa o stiinfa geografica prccisa, "pena(u sai. aitarele saJe. suptyrtunle sale spirituale y mci Vasiic Lovinescu pcntru care mitul era o reaiitate supratcmporala. deci arhetipala. din care toalc celelalte curg in mod fircsc. Nu vom intra in dc taliHe accst ui studiu. care vorbe$te singur suh pana suhtila >7 inspirata a lui Vasiic Lovinescu, mergand de la origin He aternporafc ale Daciei Hiperboreene. treeand prin etapa geto-daca\ pcntru a ajunge pana la intcmeierea primefor state medic vafe romine$ti. $i daca a inccput in mil. autorul i$i va inchcia studiuI tot in mil. cu o viziunc simbolicS a basmufui lui Ion Creanga. Harap-A lb. un uimitor blazon ai trecutuiui nostru mitic. Vom reaminti insa. in aceasta scurta prezentare. inca doua studii ale scriitorufui (publicaic rcccnt) care ampiifica $i in trgesc istoria sacra a accstor finuturi. E vorba in primuf rand dc Ciu bir Voda*. sens ca o contmuare a studiului despre basmele lui I. 1 1

/ legenda p* farta m e saju l Ira d tfie i perene pana dincolo dc Intcnicicrca P rin c ip a id o r. puna in sccolu/ tree lit. A cest person#/, ra spafid it in folclor §i in opere Itierare . acopera cu masca sa dc huh >n s/ nchun realtta tea unet luncfiun/ regale pastrah >arc n dcpo/itului trad/pet\ inchtpuind pc regelc until all Graal xscuns pe aceste meleagurt. In aces! siudiu se include >7 o erercctare sunt* >lica a 7eatrului jst tfrtci >-legendar allu i M ihail Eminescu -Incan tafia SangeiuiJcare dc la 1raian la Mu$atmi w trege$te o vr/iunc a te re ill a a istoriei n oastre m iticc . C reanga >v Eminescu sunt. dealt/cl. pentru Lovinescu. cet dot Dioscuri nu numat at literal urii. ci >v at spirit ualitafii rtoastre. In sfar$it, un al ireilca studiu din aceeafi categoric estc Colum na Ira/and (p u rland su h titlu l Glose a supra M elancohct) carc, plecand din m il istorie. deschidc if perspective nebanuita asupra trecent de la civilixafiagetdaca la ctvilisafia crcftina. nu num ai pc pam antul Dactei Felix, ci $i in intregul Im periu nm ian A cestc studii de istorie m il tea. impreuna cu altc esc un dm acelastgen**\pnncctea/a olutm na lahuloasa dar veridtca asupra in tre g ii noasirc isto rii. lim p c /in d m ulle pete intunecate ale trecutului. $i explicitnd poatv $i m ulle cvenm icnte contemptfranc. Caci dm perspective istoriei sacrc. ccntre/c spirituale sc ocuhea/a odata cu tnersul descendcnt a! ciclului. descht/andu-se in locul lor gun de jnlcrn A $a stand lucrurile. de scope rtrea, past rare a $i iranstmterea m artunih >r I radiftci spirituale estc singurulgest sacru care m ai poate (me vii spcranfclc unui cer nou $i ale iinuj pam ant nou

NOTE:

1 ( rdicus - La DaciL- Hyperhoreenne. Eludes I radii itmnelles* nr

196. 19R, 206. 207. 209, 214 193ft - i937 *’ (ichcus - Dacia ipcrborca Edizioni alltnscgna del Vcltro Parma, IVS4

(tclicus

l a Dactc liipciborecnnc I d Paidcs* Paris. I9K7

Dale puhheate >i dc V ( andca: Yi/mm al'e 1lacici arhatcc Viaia KomariL'jvsca. nr. 2 - 3 19MI) Scmori R < iucmm catrc V I .ovinescu din mai 1935, L ) nov 1935 st 11 n«v 1935 Inir -o anumiia ipoie/a. muntn Bakam . ca muntn Vakan. inchid un radical {ha!i ). a carui scmniiicalic csic dc huteursau de /up. Ambclc animate Minbi>licc sc reuasesc in sLindardul dac. trufaui cu cap dc lup. 1)c alii cl. baiaurul joaca un rol dc prim mdin in mitiilngia nuaMra dc la lovan Lor^ovan la Drago^-Voda. A sc vedea >i Mircca 1 liadc. I >c la Zalmuxis la i. 1992, (T. V. Lovincscu - tncaniaiia Sangiclui. lidit Instiluluj Furopcan. la^L 1993

{ 1 V L.ovmcscu ■Stcaua lara Numc Hdn Ri. inlr-oalta scrisoare. adresata amicului nan Macro la Roma, cl spuneca sc gasc^lcchiarsub Cardincs MundL $i ca vorbeiflc in imaginalic cu amicul sau. sub axui boreal in {din Gefifor ( “gelido ... sub axe, incjue G e la s P o n t.. II. 19, 40-45). J>i Martial. Intr-una din ccle mai frumoase epigrame ale sale, adresale sokiatului Marcellin care pleca in expedite in Dacia, numcste PoJul, “Geficus Pi 4us Miles. Hyperboreos modo, Mareelline, Iriones E t G etici tuleris sidera pigra p i?//(Epigr,. IX, 45) ^Soldal Marcelin. tu pleci acum ca sa iei pc umerii tai C'erul hiperborean $i astrele Polului getic’\ A spune Geficus Polus nu inseamna a arata foartc Iimpede ca la un momem dal “P olur a fosi la Geji? $i Gc ficus nu este o figura poeiica pcntru a arata departarea, caci Romanii cunoa$teau bine existenfa. la nordul GeUlor. a alter popoare mai deparlate Inca: Vencdi, Aesh, Ganli. Sucorn. locuind Polonia $i Scandinavia. Accla$i Martial nume$te triumful lui Dnmilian asupra Dacik)r H iperbore us trium ph us §i in alta parte Giganfes frium phus(Ep V\UJR). $i in sfarjit: “ De Erei ori a Irecut prin coarncle pcrfidc ale Istrului sarmalic: dc trei ori §i-a scaldat calul In /Spada Ge(ilon mereu modest, el a refu/at triumful pe care-1 inerita n-a adus cu sine decal renume Ie de a 11 invins lumea Hiperborcenilor” (Ep. VIII, 50). Si ( laudian ( I Je ll geficunh K 26$) nume sic polul gelicus pfaustrus. Tcrminam aceste citalecu divua pasaje din Virgiliu care, ca un adcvaral initial (ca $i OvidiiL de altfelK $l&a desprc cc esie vorba ( G eorgica, IV, V. 517): (Orpheus) Solus hvperboreasgfacies, / arwimqtie ni\:ilein A n tique Riph&ei nunquam viduata pruinis Lustrabai. raptam E un dieen. dc. "Singuralee. cutreea ghefurite hiperborecne $i Donul aeoperit dc glie|urL^icampiile niciodata fara/apada.in jurul muntilor Kiphei (Carpa\ii). pana cc femcile trace, maniale de dispretul sau. 11sfa§iara...'\ Daca Virgiliu ar fi sens: Qrleu eutreera ghcjurile hiperborecne. zape/ile Senei si campiile Jin jurul Mun(ilor A verm. pana ce femcile gale/e maniate dc disprc(ul sau .... 18

ar h lost desiule $ansc p e n lru ca 1liperboreeni sa li locuil in G a lia ?>i m dicalia mai precisa a Poluhn repre/enlal prinir-un

Omphalos Mumttts ui ct Scythian Kiplwvstfuv arduiis urcat, ( i wsurgit. Hie vertex rti>hissempersuhhmis {(ivorg. 1. V. 240-241) Or, vt jjn vedea ca accst "vertex \ acesl Pol us L’cueus. aceasta "repreZenlarc “ a Polului exisla in Romania in ( arpab ( Mun\ii R iphei). pe Muniele "O m u l . care esie inca numit dc popor 'Osia L u m i i . "Burieul lJamaniulm‘’ I rchuie s-o spunem inca odaia: nu e vorba de Hiperborea primitiva care a lost strict polara. ci de una din principalelc sale elapc. Cu alle cuvinle. Dacia a fost limp de ealeva milenii "ccnlrui suprem” al I liperboreri {*i in consecinta al lumii) in migrarc ealre SucL $i inainle de muiarea centrului spre Orient. Ne ramane acum sa aralam cu mai mulia precizie "analogiile" Hiperboreii daeice cu Hi per ho re a o r ig in a l. C’aci analog) a nu esie coincident- ci uleniilale de *virtuii" si aceasta esie tol ce are lmporianja. Deoarece vo m avea de luat in considerare asa-numilul “ F o l k - l o r e i r c b u i e maj inainle sa h m p c /im im p o rla n ta $i s e m m lic a tia

sa. C H a m

a ce ste

randuri deosebu

de

semnilicative ale lui R- G u e n o n asupra S la n tu lu i G raal

oncep\ia insa$i a lofk-lor-ului, a$a cum se inlelege in mod obi^nuil. se ba/ea/a pe o idee radical falsa, idee a ca exista "crealii populare". prod use sponlane ale tnasei poporului: se vede imedial raporlul sirans al acestui mod de a vedea cu prejudecatile democratic A$a cum s-a spus loartc cored, 'inlercsul proiund al luluror iradilulor a$a /is populare. consta mai ales in laptul ca ele nu suni populare ca origina’ ; vom ad§uga ca daca e vorba. cum esie aproape loideauna ca/ul. de elemente tradilmnalc* in adeviiralul inieles al acestui cuvanl.orieal de delormale. impulmale sau Iragmentate ar pulea li uncork $1 de lucrun avand o valoare simbolica reala. loale acestea. deparle de a li de origina populara. nu sunt m cimucardc ts Inainie dc a merge mai dcparic. irchuic spusc catcva cuvinte despre geografia Da etc i. Aceasla geografie este dominaiH de o realiLatc eentrala: pcaeJ1^111 lransilvaniei. incercuil de lanjul ('arpalilor si de Mun(ii ApusenL cei mai salbatici $i mai ncpalrun$i din l:uropa. In jurul accslci lormidabilc cetali naUirale. sum inlmselc campii ale NistmluL ale 1isei ale Dunarii Aceste fluvii sunt in acela§i limp Irontierdc nalurale ale Daciei. dandu-i o forma aproapc rotunda. Dunarea patrundc in Romania prin "pnr(ile de fier ale C'arpalilor... De la Rin $i Alpi pana !a marele /id chinezesc. m d c lim iu l domnc$te in stapan: pamanluri nemar|iinilif *linuluri carc incep nu se $tie unde $i sfar^esc nu se $tie unde, in acesi ocean dc po'sihililali. Dacia este singura lara caracteristica. dcfinila, formand o umlatc geografica. Am vazul deja doua analogii: Ripheii polari Ripheii carpaiici, “por|ilede ficr'polarc *i porlilede tier danubienc7 Acest lluviu se varsa in Marea Neairra printr-o Dcha cu irei brate. Sira bon desemneaza Marea Neagra ca un "non Ocean" (Uvogr 1.2. 10): alia analogic: hra|ul central al Del lei se chcma "Boreostomion", lar in Apollonius din Rod os {A rgon. IV. IK2} Isirul este 'K ents O k e an o io '\gollul Oceanului), lata dc all lei o harla a varsarii Dunarii (ve/i tig. 2): numele amice sum indicate in parameze.

CETATEA

a l b a *1

M AR N E R O

(Pomus EuMifma}

^ tulcea

INSUIASERPILQB

' ^ -

45*

-

•

« SF-GHEORGHE f in 2. Haria Dellci Dunarii

2!

Hccalcu din Alxlcra vorbea de o Insula Alba in care era un lemplu al lui Apollo. Or, chiar in la\a Deltei dunarene csle o mica "Insula a Jjerpitor”; in anlichilale ea se numea Leuky, A/ha... Pe aceasia insula Alba sc gasesc ruinele unui mare lemplu al lui Apollo. In 1N23. o expedite ruseasca a ridical uu ce mai ramose sc din lemplu. lala o parte din memorial lui Kohler la Academia din Sf. Petersburg: “Zidurilc au inca o ina)(ime dc 1.66 m. t onsiruqia e pat rata, avand laiura de 29.76 m. Tcmplul a lost consLruil dm hlocuri foarie man dinlr-o pialra de calcar obi$nuit de cuioare alba, taiate rudimeniar a§ezale una pcsie alia fara morlar. Templul lui Apollo dm Insula Leuke $i constructive de care am vorbil sunt dc o vechime foartc Indepariaia $i de un gen cuprins sub dcnumirca dc arhitcctura cielopeana. Sunicm \zhi\i de marimea aceslui editiciu. In anlichilale el era bogaE im podobil cu marmura alba... Aceasia insula purla in anlichilale nurnelc de Leuke sau Insula Alba, nu din cauza albuluicoasidorsaic povamile.ci dm cauza albuluiedificiilor sale. Dupa ritul antic, cum spune Pausanins, ioatc temple le lui Apollo erau consiruile din pialra alba”. De allfel. loale localilalile din |urul insulei Alba poarla nume ascmanatoare. Olbiopolis. insula Apolonia. moderna "Cetatea Alba" aproape de Nislru. Bolgrad (ora$uI alb). Sc Stic de asemenea ca marea care Inconjura insula Lula se numea Marea L m nium ;o r* Marea “Ncagra" care cupnndca insula Alba, germene de aur, esie de asemenea o marc saturniana prin exeelenta. Hccalcu din Abdcra mai scric ca “din Insula A lba‘ a Hiperborcenilor. se vede Luna (Selene). care e pinin deparlala... In fala insulei Alba din Marea Ncagra, pc bralul central al Deltei dunarene ( Boreostoma). esie porlul Sul/na... care s-a numil de cand lurries Selina, cum il pronun^a inca poporuJ. cum se gase$te desemnal in Ue administrate>ne Imperii, de t ’onslanlin Porphirogenetul In Periplul Catalan din 1375. Mama lui Apollo $i a Dianci (Selene) csle Lcto.in dialect popularpelasg Lete. Laguna dinlrc bralul superior^ central al Deltei se numeric Letea (acest ca csle o dclorma(tc obi^nuiia in limba romana: de exemplu M ann a devemt Manea: h nis. I uvea; to r hits, Corhea: Vulcanus. Valcea ). Pu(in mai inainte de punctul in care Dunarea se desparte

22

in irei bratc, pe m anerul I n d c n lu lu i. esie porUil lUlcc-a In legalura cu acesl n u m e . avem dc observal aceasia: c-uI intercalal inam te de aesle accla^i lent mien lingvisiic de cart am vorbii cateva randuri mai sus: cat despre c e s lc o forma a d jc c iiv a la ofri$nuita in r o m a n a v u lg ara (d e e x e m p lu o Rusoasea sc- spunc in romane^te Rush: in rom ana vulgara.

RuscA la fel Evree, Evreicii: Fmnccza. Fmntuzoaica). Sa e lim in a m deci. ca supraadaugalc c-ul $1 c-uL si ram ane pe

deplin TULA*. Sa luam acum problema mai indcaproapc si sa caulam izvoarcle cele mai pretioasc. din punciul noslru de vedere. in a$a numitul Folk/orromhn. Bxisia In Romania un gen dc incanlaliL C'oiindelc1. Acesl cuvanl nu estc aliul decat Calendae. La Craciun* la Anul Nou. la Sfanlul Ion. copiii se aduna in grupun $i merg din casa in casa penlru a vesli Vesica cca Buna. Accsl lucru sc facea la Rom ani la calcndcle lui lanuarie, in limpul Satum aliilor al sarbalorilor lui lanus. Suhiectul estc un episod sacru care nu are crc^lin decal numele personajelor: uneori se rnimeaza o drama sacra in care se gasesc. de exemplu. prin I re al^ii, cci Irei judecalori din Infern, Aceste Colindc nu sunl. bine?n|eles. latine. ci urea la obar$ia comuna proio-pclasgica, inir-o antichiLalc abisala; ele sum lot ce e mai misterios In poezia populara romana. Or. toate Colindclc incep cu evocarca unci "Mari Manasliri A lb e ” care se gase^le inlr-o insula; "Marea Manastire Alba cu noua altare\ “Marea !ji Sfanla Manastire Alba care se gase$lc inlr-o insula a Marii Negre”. Locul e deci aratat cu loala prcci/ia dorita Intr-al Marii Ncgrc prund I Ladalhcle manasliri* Lcr. Doamnv. L cr'" I Slujescu-mi noua preoii J>i cu noua !ogofe(i..." Iaca Doamne-n prundul marei / H oiLcrondn Lvrului Doamnc. La Manaslirea cu noua allarc / Mi-ard noua lumanari. Sus imi ard $i jos imi pica / Piealura ce pica Lac de mir, parau de vin / Se scalda Bun Dumnezeu Colo-n sus «ji tol mai sus i I)/, Lcrondni. LcroiD oam nc! Unde sfin\ii to^i s-au dus. / E odalba manastire... Cu pcrc|ii dc lamaic* / Usile de alamaic.

23

Pe la praguri lol dc marmuri / 5>i-n launiru-i plm dc prapuri. Dar in ca oarc cmc sunt / / La altar c Ion cetSlant. Cu vreo noua popi bairani. / Ruga o lac Jc saplamam... Dar ruga cinc-o asculta? i Maicula lui Dumnc/cu Pc brajc cu fiul sau. / Fiul (apa-un mar in luna l acc luna locmai plina,,. / Allu-I tapa sus pc soarc. Sus pc soarc cand rasa re / cand e la pran/ul mare.... Dc sus de la Tala! / Ler. Doam nc . Lcr! S-a ridicat In sus / Un nor marc .'1 Din norul marc I S-a facul un Om marc C u o Secure marc., / din Omul marc S-a facut o Padure marc / dm Padure marc 14 S-a taiat un Copac marc / s-a facul o ManSsiire Alba Marc Cu noua Allarc t J>i noua Tronuri dc Aur Cu slove dc Aur / In Allarul Mare E Santa Maria Marc, / In Allarul Mic C Simla Maria Mica. / In Allarul din Mijloc Maica Domnului $ecJca / 5>i din o carle citca Lacrimilc u curgea / In slovc dc aur sc lacc a: Privcste Maica Domnului pcsic umarul slang. nu vede pe nimcnca. / Privcijlc peslc umarul drcpi !>i vede pc Ion Sanl Ion.., Manaslirca Alba c ca un Soare. Langa Manaslire e un lac dc ulei sfanl 51 un rau dc vin in carc sc scakla sc sfiniesc Bunul Dumnezeu $i Bairanul Craciun. Carareacare merge dc la malul raului la Manaslire este Calea Sacra. "Dupa Slujba"carc c foarle lunga. sosesc pc Marc, “inlro Arca‘\Sfanlul Dumnezeu $i ceilalu Sfinli; ci se a$ea/a In jeturi de aur, U ncori Tempiul e num it "M anaslirca Domnilor”. In Osirovu Marii Negre / la ! V oilcranda L c ru lu i l)t m nnc. Dupa Dealu ccla marc / Rasaril-a mandru Soarc, Da nu-i Soarc rasanl / Ca-i o Dalba Manaslire. Manaslirca Domnilor I Noua prco|i prcu^esc Noua dlaconi alesc/ In loca§ Duninezcicsc: lar cand Popa cel mai mare f Z an ie^ind Sfanlul Soarc. Sc bucura foarle lare / Si la cl ca sc uila !>i din gura a$a grasa...

24

In

Du Iha

M a n a Mire M a rt

/ A ho *I cr Doamnc Lcr !

M anastirea cu N ona A lla n : I Si cu Jc lu ri a u n ie Da in Je ^ u n cine sadc? / E llion. adc Ion Sani Ion,../ .Si Siva Vasilea.,. Sa dam acesior personajc adevaralul lor nume: liunul Dumne/eiL I lion. Alum, esie Apollo. Balranul C'raciun. Salurn us Scrnx' \ ( raciunx inc tic la crcaifonc, dcci Balranul Craciun csle {[ Ciclul, SIanla Mama. Lmona. Sian la Maria Marc, (inm SI an la Maria Mica. hum. Diana. I una. Ion-Sant-]on. /anus. Sunt admirahil indicate ccle doua aspect e ale lui lanusX hiar $i al treilea aspect, ocull $i sinlette cste foartc Iimpede aratal prin "Sanl" pus imre cci doi “Ion". Siva Vastlea. Ops ( 'onsiva. divinitate a recoltelor, Apollo c uneon numit "Bunul Dumnczeu f iul ’. Estc acela^i cu Btmus Dcus Pticr. sau Bonus pucrphosphorus, cpiieie ale hit Apollo in ncnumaralele insenptii consacrate accstui Zcu gasile in Dacia, mai ales in ora$ui Apuium (Alba lulia). capital# a provinciei cu acela§i nume (Dacia Apulcnsis). numita a$a dupa Zcu, In caieva ( ofindc Bunul Dumne/cu aparc ca Pastor, cu fluicr par de aur Pe Muntelc Marc I Mandra turma de oi paste. Dar la tu rm a cine u m b la ? / Urn hi a. uinhla S la n lu l Snare

Cu par uallx n / C u soru-sa cca mai marc. ( li HuieriMivcngal / Cu toporu-ncoluirai Se siie ca Apollo pa/ca turmclc Kcgdui AdmcL Sus pe Muntc Marc / /a"' L cr D oam nc L cr ! I:-o turma mandra dc oi. / Dar la turma cine umhla? I sle Dommi! Dumnc/cu I Cu parul de aur ( u Soarele pc piept, / Cu luna pc Irunic Spr ijmil pe-o lance i Cu-un lluier invengat. Alio. Ion ! ! lon-Sant-Ion ! Zare$le pe Marc / l.a drcapla Slanlului Soarc C) masa rolunda / Dc Ingcri mconjurala... Latona a lo s t persecutata de Junona care a pus loale

(arile sa se litre ca h im vur da a /il luhilei lui Ju p ite r ( 'nhoral-a c o b o ral I M a ica M a n ia pc p a m a n t. I-a vcm t vremea sa nasca /

unibla din casa-n cash

Nime-n lum c n-o lasa. / Trecu noua mari.

J>i n-o primira* / Trecu noua lari J>i n-o primira, / Trecu noua munu !>i n-o primira.., / PanS fu joi dc cu scara Xe-a$eza pc-un Deaf iK/$i-a§icmu Ian uscal $i nascu mandru-mparaL Eslc deslul dc limped e acum ca c vorba dc cu tolul allceva decal dc Miiuri creatine? lata o alia legenda carc sc refcra la Soarc la Insula Alba: puternicul Soarc voia sa sc insoare: cl caula in C lt $\ pc Pamant. in Lumc $i printrc Sielc. limp de noua am. mergand pe noua cai+dar nu gasi o /ana cum i$i dorea: era una. dar era sora lui, lana Cosan/eana1' * O ceru de so^c. lana locuia aproapc dc Marea Neagra. unde e porlul Sulina. vechiul Selene... Ea lesca pe un ra/bcude argint. Mandre Soarc. cand s-a mai vazui un t ralc insurat cu o Sora? Jyi ca sa mai ircaca limpul ea ii cere: §i le-ai bj/ui I De mi-i ispravi Lin pod dc ccara/ Pesle Marea Neagra, lar la cap dc pod / Dalba Manaslire, De ccara curala / C u popii dc ccara.2rele dc- explical penlru cu noi injeleiicm jireu..,“ C u loate accslea. pare bine stahilit ca Dacia a losi sediul ( enlrului Suprem inlr-o vrcmc loarle indcparlala.

N OT E

Kugam ciltlorul sa sc slujcasea dc *> hart a pc lol parcursul sludiului nostru. nu numai penlru ca c vorba dc locuri pu\m cunuscuie. ci $i Jin cau/a Minbolismului geografic care va i/hi pnvirilc alentc. (ve/i fig. I ) Printr-un fcnomcu nalurai. Hizaiitinii au dal numclc dc Sci\i navalilnnlor slavi Jut {inuturilc locuilc in vechime dc Sci\i; dar sunl in rcaliutc doua popoarc ahsulul Uifcrilc. dupa parerca luiuror i&toricilor.

Foarle exacl. Sirahon scrie: "Dacii au aceca^i limba ca (kin* (< icoerafic. V IL 3. 13), ‘

C a mai U)[i romanlicii, Sainl-Yves d ’Alvevdrc avea mania sa rc/olvc dil'iculla(ilc prin jocuri dc cuvinlc. cl spunea ca Pclasgii crau Jc rasa neaitra. vom vedea dupfi care inicrprctarc Or. in alara dc citaiu! din A pollonius din Khodov, gasim alle alurmMih la tel dc precise, ca Pelasgii crau un popor hipcrhorcan. La I )odona, saneiuar hiperborean, Zeus era a dor a I sub numele dc Zeus utmxpcliisgikus. Astlel e invocal dc Ahilc ( lliada. XVI, 232 ) Scoliasiul lui Pindar ((>1 ML 2«S. Fragm i&l. ov. I], 3K7 ) spunc ca Hipcrhoreus era hul lut Pelasgos Deer, penlru a araia rasa primordiala. Pdasg at Ii un lermen chiar mai cored decal I Iiperborean. Rsic adevarai ca poetul Asius spune ca Pelaseo s-a nascui dtn “ Pamant Nes»ru“ (znia mekuna). dar, in afara cvidcniului simbolism hermetic al aceslui cuvani. icrmenul de^cmnea/a mas ales mdisiinclia pnmordiala, Penlru noi. deci. Pelasgos estc numclc. in tradilia hiperboreana. al ( )niului I ni* versaL al lui Adam Oadmon din iradilule islamicS cbraica A inierpiela "Pamant NcsinF prm "Pamani a] Negrilor ’ estc wr

T7

letisism. '

Voile d Isis Pcvr - Mars I *>14

- -Accasta esie o func^iunc* cseniiat “lunara", sp e de rcmarcai ci!. dupii aslmtogie. masa populnnl eorespunde efccnv I imn. ceea cc. in acel;i$i lamp. arant caraclcml sau pur pasiv. mcapahtla de imliaiiva sau dc sponiancifatciNula dc K. ( iucimn) A m l*>s| i/biti dc ascmcnca dc ana lnuia inire marea ” inlerioara"

Neagra *i marea mlcnnaia Hall it a Dane marea sc numca in artlichitalc ( ’hcrsoncsiij ci rubric s.inseun;i, principalut pcrsi»naj feminin din Milologia roman a Lw j estc fcmmnuil dc la Limt'* y dc ascmcnca Diana ( a sc vedea V a r m n ) A didL vei face u n Ml\xT’ inlrc C elatea lunara (Selina) si ( elaica Solara (Leaky, A lb a ) D ianci ii erau consacralc albinele Simh^slul Dianci din F.lcscra oathina. Intr-oinscnplie din orasul Apulum , Diana este numita mt lhhai 1IcroJol spunc ca la Noid de Isiru erau albme. A pnlln din Dctti a irmits un ternplu dc ccara HiperboreemU>r 1 toalc versurile din aces I capitol >i celc care vor mai uuua sunt lualc din dilenle culcsici i dc ink lui I'cnlru a nu incarca viudiul 2sS

cu nume. ju u ir u l nu da mdit.aiM bihlmgralicc. asa cum nu 1 cilca/a nicj pc N Dcnsu^ianu dm ;i carui lucrare, D acia Preistorica. este fuata o man: parte a maicrialului brut, §i mci alu autori cate au avut lunclie du culcgaUiri. Poate din accla^i motiv. l.ovmcscu i w senuiat prima a pa hue a accslui sludiu cu numcle sau, a cu pseudommul ( ielicus, ceea cc estc o aha forma a anommalului traditional (Nuta edit.)

29

CAlTmuJl. II M O N U M E N T E . M IT U R I. T RA D 1T II POPULARE

Folosind siniholismu) geografic al Delici Dunarii, am aratal ca Dacia a (t>si. inlr-ocpoca ioarle indeparlaia. scdiul ie n liiilin spiritual suprem. Irelnue sa mai vorhim msa si de o alia analogic Foartc grailoare privincj aceasia problems, hsie vorba dc ( aueas, Se $lte ca a cxistal mai intai un Caueas pillar* deoarcce sc spune ca Promcthcu a lost legal de axa Polului. Exisla apoK ’aucasuI modern. Toiu$i. punem in la(a cititoruhii eatcva ex Irase dc mcditat:

Julius Hunts ( 111,5) spune ca proeonsulul Traciei. Pison. i-a pvdepsit pc barbari umiariiului in munlii Khodopi; el a irceui .ipoi in muntii ("micas. Or. munlii Rhodopi sum in IracM i»K*>i»ralul roman Julius Honorius. in 1 osmouralia sa vorlvvle de doua laniuri dc mun(i tumuic (aueas. unit! in f it/* >/vi apnw pc de M un(u ILn im/y si alUil hi l-si Jl* Marea Neagra. in Asia. Ial3 o inscriplie gasila in lara Komancasca (Valahia) aproapc dc raul Oil. in anlichilale Alulum: Mu tn m is/A ulum (hus)/C (;uus) Jn ! (ius) M jusuc (us M files) 1(cgtim cs) / M fin c n ue} p / me) t (idcitsj i ntfum ) s (o lvit) 1fihcns) m (cnto) fu(it)/< »d A lutum tinmen sceus rthm t(e/n/ / ( auatsi(( \*rpmS929l.„pe fluviu! A h tlu m ii>!i) aproapc tie Munielc ( aueas Si in cea m ai veche cronica ruseasea. aceea a lui Nestor (s c c o lu l X I ) : “ In p a rle a n o rd ic a a P o n U ilu i 1 uxin esie

Dunarca, Nistrul si M itnpi < •wens9'. I n stiirsiu sii ci lam in irtlrcgime epigrama lui Martial cat re soldalul Marcellin. plecand in expedite in Dacia: “Soldai Marcellin. lu pled a cum ca sa iei pe umcrii tai ccrul Hipcrhorecmlor asirele fenesc ale Polulm gelic* fa tit sta/iafc lu i Pn n n cih ciL lala accst Mimic laimosdin povc$li. In curand. vei vedea loale acesica cu i>ehii ta i ( and vei privi aceste stand in care rasuna imenselc durcri ale BalranuluL lu vei spune: Da. cl a fosi inca si mai larc decal aceslc picire lari, $i vei pulea adauga ca acela care a lost in stare sa sulcrc asemenea chinun. a putut intr-adevar sa si lormeze genul omenesc*. (Epigr. lib,. X.46). La Romani, in ce Ie mai vechi inscriplii si in Cantarile Salicric. Ccrul a pare suh numclc dc ( ac/us Manus. Kcrus M anus sau Duonus C crus. (Jr. in Romania sc gasesc nume aproape idenlice ( all-man. ('arai-man. D om nul Ccr; dale unor Munli sacri ca si unor FiinVe. Exista in Romania trci MunU Caraiman si patru Caliman si loji sunt mur^i sacri. Cel mai imporianl dintrc Caiimam estc dcnumit si “Tronul lui Dumne/cu" In poev.ia popular# Cerul estc ador at ca divinilate, Esie “Cerul Slant", “ Domnul Cer" (D uonus ( crus). "C erul Inal! . "Bunul Tata*\ Caraiman-uJ {Ccrus M anus) ne apare ca ” Domnul luneiului si al fulgerului \ca "M arck si puiernicul Judecaloral lumn\ Asadar, in tradiiiile romanesti Calimanul descmneaza in acelaiji limp o Fiinja si un Munte. Or. sa oWscrvam ca numele lui Orphcu arc acccasi radacma ca si Kiphci. Munlii hi per bo recm si daetci. Se poale deci ca Orpheus sa lie o contract ie din o M/phcus, Rileanul. nume care ar desemna in acelasi limp o Fiin\a si un Munte. ceca ce esie exact ca/ul Calimamilui. l oale accslea sunl cxtrem de importanle penlru ca araia ca Orphcu si Caliman au lost denumiri ale Regelui Lumii. Sa notam de asemenea ca Regcle Ccuilui i AUn du Cict) care joaca un rol alal de important in 'Gesta' loanei d Arc. si care* dupa unn, ar desemna pe seful suprem al Centrului Spiritual care a misionat pc Fecioara: , Regcic ( erului deci estc iraduccrca lilcrala a kn C aliman s> Carai-man* una din denumirile Regelui Lumii (sau a uneia dm ccle mai inalle “ hipostase"), in l'radiiiilc romance i in care sunl mai multc denumiri dupa cum vom vedea in continuarc. Sc vor vedea dc asemenea laptcle si argunicntclc care ne lac sa credem in cxislen|a unui

foarle mare Centra Spiritual in Dacia, pa na dincoace dc Evul Med 111 Am vazui ca “ Bairanul Craciun" din iradilia romaneasca esie identic cu Saturnus Scncx; Saturnus a satu dicitur* scric Macrohius. $1 este o etimologie admisa unanim (saturation Satya- Yuga) In ramanejjlc sc spune ( raavn satu/uf. Un all aspcci a! lui Saturn in Romania estc* eroul popular Novae (cn\ nou). In lranceza *’No{v)cl“. In grcaca. Kronos c numii "nv oteros "(Hesiod. Theog. V. 132). iar in uncle tradt^ii ilaliene Noaehusestc identic cu N oach din Biblie. Lucru scmnificaiiv. Novae, de§i nou. estc numit *hatranu! N ovae \Or. acesie contrasts sunl cu lolul caracteristicc lui Saturn: Tanar - Bairan. Nou * Vcchi, Negru - A IK Plumb Aur. Ceea ce esie inca mai remarcabil estc faplul ca Novae e numil uncori Manca. Minea sau Milmea, numc care dcriva din Manu Batranul Craciun a domnii aici pcstc Uria§i. inainlea venirii Romamlor El era Regele Paslorilor ..." Novacera Regele Uria$iIor...” Manca-NovacU >cuia inlr-un marc Palat Alb pe un Munic Inall. "Manca-Nt>vach micmeiat cctatca Seligrad...” Fiul mai marc al lui Novae sc nmnea Iovca flovis) §i accasia lacc sa sc risipcasca ultimelc meeriitudini Iovca repre/jnla aspectul bene lie al lui Novae;cl arc ;?i un fiu, Gruia, care e numil Grozavul §i carc reprezinta laiura dc rigoarc. Aici, intervine ovarian ta foarle curioasa a milului cunoscut: Novae §i Iovca sunl rivali dar numai in isprivi $i faplc dc vitejie Novae are $i un fiu nclcgiiim. numit dc asemenea lovea, care ii ueidc prin surprinderc. Iovca cel Icguim II omoara pe uciga§ $i ii urmeaza lui Novae \u Paialul Alb din Muntele Inalt. Fatal lui Novae este lan cu ceea ce reprezinta o raslurnarc curioasa a ade vara lei ierarhii. lancuses ic nume Ie arhaic al lui Janus dupa cum se vede in Cantarilc salienc. lancus. la n e D uonus C ents4. La unele iriburi pelasge din Cappadocia. Saturn era adorat ca Zeus D ak ic, Pliniu II numeric Doktus filius ( oclr. cu alte cuvinle. el esie zeul dac pnn execlcnja in fapt loala Dacia esie pusa sub hierogliful lui Saturn. Exista de asemenea o divimiale colcctiva dacica. numila Dacia fclix asimilata cu Gaia. Accasia asimilarc a divinita\ii coleclive locale cu marele Prtncipiu feminin era cu lolul ohisnuila in aniichilale &

m

32

In Icuende le r**mane*>Li, Dacia e mini 11a M K'hia. Dccntna Ikthu ( jh u l ( u aceasta ajtingem sa vorhim despre altarele care is sunl consacratc pe n n m lc lc sacru. ( antim an. Se spune* c& aceste pielre rcprczinia pe D o c h ia si oile sale, im p ie ln te de Bunul D u m n c / e u . pe care ea il inlruniase; ceea ce este o varianla evidem a a m iiu lu i lui N iobe ^i a N iob id elnr; sunl n u m ile y

buhcic. Aceste altare se gasesc la 214> in. pe un mienspodi$earc, incununea/a Muniele Caraiman Nimic mai impresionani decal acesi peisaj abstract Creslcle munUl^t ineonjuralori lormea/a aceslin vast potli^ margmile unei cupe. Chiar in mijlocul plaioului. care poate avea trei sau palm kilometri diatnelru* se gasesc dcma grupun dc slanci. alcatuite lieeare din cate irei slanci. Inallimea lor variaza mire trei $i palru metri. Searnana cu ni$te ovare in eentrul unei naturi unasc. ajjlepland saman^a celesta. Totul este dc o teribila. de o admirabila goliciune. Peisaj "m e ta llic " prin exedenta. cu tarba sa arsa de vantul aspru al ereslelor. lara cukiri. lara piloresc. nud... H o mare neagra pialra / Lcr, Dtmmnc. Lcr ! $i Maica ingcnunchiata / - Ca o pialra pe o piytrfi C a sa nasca F iu de pialra..,

!>i nascu FiuJ din pialra...

Mislerul Misierelor,, M

In alara acestor doua grupun de cate Irei stand care stmt in ccnlrul podi$ului« exisla $i m uile alie grupuri pe circumierirna. dar prea degradaie de limp pentru a ne pulea da seania de forma lor Aeesl platou cu stancile sale pare sa h fi>sl un linens lemplu sleltff asemanalor eelui de la ( ilastonhury. Cele $ase slanci centrale grupale in doua hguri Iritmghiulare par sa fi lost consacraie celor doispre/ecc zei pnneipali. celor douaspre/ece constelatii /odiacalc. (rrupurile de pe circumlerinla plaioului simboli/ea/a de asemenea constelatii lara sa se poaia preci/a care anume. La Irei ore d ista n t de aici. lormand un acela^i masiv ca Calimanul. se gase^le cc! mai slant dm mun|ii saen al Romanic i, Muntelc Orn. Sa scoalcm in eviden\a mai in in "coineidenta " inlre acest nume 51 monosilabul sacru a) Jlmdusilor. La i hessaliem. Saturn esie adoral sub numele de Owofoios* ceea cc esie identic cu lorma arhculala

romancasca Ottbu\. maj ales daca sc slerge suJixul a*care e grecesc. O m u l U niversal. Sal urn. Papaix >v. Batranul Simulacrul sau a dal numclc Muntelui. Intr-adevar. aproape dc varful 0/7/-ului. estc o stiinca enorma. dc vreo Ireizeci dc melri inaUime, care are o aseinanare i/hiioare cu un cap omenesc. Bmeinleles* ri^ii sa lit laxal dc lipsa dc senozitate dc io\i ’'specialism” daca indra*/_ne$li sa spin ca aceasta slanca a iosi sculptala. O sunpla coincident, spun toli ace$ii doirmi. caci nu pul con testa asemanarea izhiioare. Are spina re tare ‘’coincide nt Sa eonstatain ca lace bine lucrurile, ca impinge grija de adevar pana la imilarea liarei pontificalc dacice; sa subliniem de asemenea ca taranu dcnumesc in rm >d curenl aceasta sianca O m ul $i ca a dal numele celui mai Slant Munle at Rumamei. Chiar pe varful Om ului (la 2550 m). este un omphalos uria$ de zccc meiri inaljime §i douazeci 13time. Esie Gc ficus Po/us. numit de popor “Osia Lumii” $i “Buiicul Pamaniuluj". In plus. Munlele O m esie traversal de o groia imensa care c una dm ccle mai m an din lume. in sensul ca nu i s-a dat inca de capai. A fosl cxplorala pe vreo douazed de kilometn $i atat. Sc spune ea Zcul suprem al Daeilor era Zalmoxis. I rcbuiesa ne inteiegein ‘ Zcul suprem dacicesie iara nume. fara caliiicare (Strabnn). Este Brahma Nirguna* cum tre bine sa lie de a Ilie I inir-o Tradijie care a fosl primordiala. Esie CeruJ senin; tulburarea in nauira vine de la demonii furtunii. de la nori. de la grindina, Penlru a-L puica conlempla. Dacul irage sageji in nori. Simplu obiceicare. bine transpus. spune multe asupra m o d a lila jilo r de realizarc in T radilia prim o rdiala... Z e u l esie adoral in M u n jii inalji. in singurala(iie in care numai acvilele pot urea Kura tradiiie. uraniana. riguros “ m onoiheisla"* pe care mci o orgie diontsiaea n-o tulbura. Cum spune poetul: ”.*>i decal toata lumea de doua on mai marc ‘i n propria lui umbra Zamolxe redispHre". (Eminescu: G cm cnii). A ceslui Z c u n c m a rg in il. i se da nuinai numclc repre/eniantului sau. Zalm oxis. Or. Z alm ox is esie o !unc\iune, ea Zoroastru . Cai despre legenda care lace din Zalmoxis un sclav $i un disctpol al lui Pvthagora. Irehuie ainbmia incredibilei seme^ii a Greeilor. Chiar $i un isloric m.

M

34

prolan ca Parvan o cahlica in (Jcfica sa tit "nuivitale rationalist greceasca”. adaugand: ’‘evhemerismu! cxista in (ire d a mutt limp inainte de nasterea lui 1 vhcmer \ In rcahiate. locmai contrariul este adevaral. caci aici esie ca/ul s-o spuncm ca 'l.umina venca dc la NonJ C eea cc Ircbuie relmut dm aceasia Icgenda cslc ca pana y Cirecn fuse sera i/hi\i dc ascmananlc intrc mvalalurile pua^oneicnc doetrmele daco-trace. Dc alticL un Circe. Ilermippus C allimachius spune Lexiual ca Pvthagoraera " Jhrakonc/oxas mffmximvnos \dtscipol al Intelepciunn trace". ZiilnnKXtsera o luneliune satumtana. El cslc ‘'Omul al carui simulacruse gascstc pe Munlclc Om, IstoricuJ Mnaseas din Palre ne spune ca Gcjii il adora pc Saiurn pc care-1 numcsc Zalm oxis. (I ragin. hist. gr. III. 153). St Diogcn Lacruu (1 .VIII): "Ciclii il numcsc pc Saiurn Zalnn>xrs\ Si Hesvchius: Zalm oxis ho Kronas, Daca se eliinina din Zulnufx/s sulixul grcc is. ramane Zai-mox -Zeui-Mi**. adica Zeul - Batran, care nu c altul decat Saturnus Sen ex. Dacii 11 numeau pc Zalmoxis "Zcul nostril ^i Kcgclc nostril (Platon, t harm ides, 5) Marele-Preoi dac locuia in m unide sacru intr-opc^tcra; cl era Zcu (Strabon). Nimcni n-avea drepiul sa-1 viziieze a fara de Rcge. HI nu cobora decal cu foartc rare prilejuri* cand avea sa dea porunci. Unul din aceste prilejuri a lost foartc semnilicaliv: sub rcgcle Burcbisla (eonlcmporan cu Augusu s-a inier/is categoric eultura vi(ci dc vie. MarelcPreol. Deccncus. a coboral cl Insu^j din munlclc sau pcntru a in lari aceasta porunca. Or. peniru ca Mardc-Preot-Zeu sa se deranje/e et insunjL trehuia sa lie vorba dc altccva decal dc un puritanism "prohibitionist". Dupa parerca noastra era vorba sa salve/e pum a tea doctrincj uran ice $i apolinice dacicc dc inllucrHcle dionisiacc ale J racicL care le pnmise ca insa^i dm ( )ncni Odata la patru am. naUunea face a Dumne/eului supreni cel mai inall sacrilicm: un om care avea marea misiune sa duea acolo sun dunn\elc na|iunii. S* acest sacriliciu era atat dc slam meat daca aceJa care era aruncat in varful sagctilor nu murea aceasta tnsemna nu ca Zcul il cru\a. ci ca il socoiea ncdcmn sa se wlatise/e inainlea lui. Ascc/a cca mai riguroasa ducca la hi. Ace I care pornea pe (ale trehuia sa renunic la I'emei. la vin. la carnc. si sa~$j conccnlrc/e gandul spre Cel tt

Ic

Vesmc (Slrahon) Mm estc un alt fapi dense hit in legalura cu ca^i j suprema dacica. lata ce spline Jordanes. isioneul Daeilor: "Primii dinlre ci erau Suruht icrct. dinlre care sc consacrau regi *>1 p re o (tE x is ta deci ostngura casta pentru functiunile sacerdotala te pc un Munle marc... Nimeni mi puatc gasi accsi Munle in alara dc ceI carc place lui LiT-Im/vlm t... M u lii R o m a n i au gasit m

P alalul lui / tT-Z//7/wtm l a r nu s-au m ai in io r s d c acojo... T oll eurienii lui Lcr-Iin/vim t \iml ciilugari... M ai esie nevoic sa sp im e m cine este accsi Rege al R c g tlo r7 D a r iala ecva si m ai dccisiv:

Se vorbe!>ie in legcndcle romanesii dc o populate misicrioasa. Bkijtnii. Rr. carc ardca smgura cand sc punca in ca un litiL I in Rohiw tn il inlalnc^tc: ■Vrci sa Iii scrvilorul meu? -Da.darcu condi(ia ca lu sa ma-iiVL'li sa lac aceasia Apa dc Foe -Nc-am injeles. Si Moldtivcanul sluji saplc ani si invaia sa pregatcasea Apa dc Foe..," Fara comeniariL, ” Rtthmxnti locuiese suh pam ant... i )dinioara locuiau pc p a m a n i... La slapjitul L u m ii. D u n in c / c u ii va rcaduce pc

pamanL.. \,r inea sj accasia: “ Regele K o h m a n ilo r c Ion-Slanl-lon ", accasia: "S e lu l K o h m a n i lo r c Lcr-lm paral. L e r. A lei o k Lcru. Lcor estc Numclc. M u n tm m ’ Xil

I

auuu IV I-1 U m w e a

c&nd m c rg cu ( V*lindclv

lor. sa vesieasea dc ( ractun. d m casa in casa. V esica cea

Buna. Am gasil /a v n u m e dcseinnand in I radiiia gclo-romana

38

lunclmnea de Kluc al I umii: I > liairanul Craciun 2) ionSanl-lnn. 3) Balranul Novae 4 i luvca. Itul^i urmasulsau M Manca, fi) Orphcu. 7) Zalmoxis. ft) 1xr impanit.91 < all-man ID) C araiman. In Icgatura cu Ro/jm anih ircbuie sa spunem ca cca mai C-

p uierm ea si cca m ai ra/hom ica din p o pu latiilc pclasge dm N o rd u l Dunarii a lost accca a Arimit\ox ( ca mat veche m e n u u n e o face H om er: uriasu) groaznic Ivpiw u care i-a in lr u n la l pc Zei era din lara aceslor A nm or El ii n u m e ric in O d isc a Hrvmbu Arambcs. b reprezenland sunciul na/al n Dionvsos Pcricgelul n num eric D rcsm oiim u n ic m ) HI spune ca sunl din n c a m u l 1lia n ilo r , I i sunl numiU de asemenea

A nm phcL A rim ant Ram ni, IM o lcm cu n u m e r ic una d m ceia[iic D acici Rami-dava Nu ircbuie sa sc crcada ca numcle de Roman csle non. In popor, roman e cchivalenl cu laran autohioiv ( and a reorganizat Impcnul. Diocletian a nuinit Romania loatc (inuturi le supuse lt>cuile dc (ieto-Traci; daca ace si nume venca de la Roma, cl s-ar fi polrivit mai hinc llalici. Adcvarul e ca Roma. Romania. Romania sunt vechi nume pelasge Resturilc unor vechi trihuri I race din peninsula balcanica sc numcsc Aromani i\v or he sc Romana. Noi eredcm ca toatc accsle nume sc irag dm acei Arum a homcrici. si acc^lia au o legatura cu Ram In milologia ** b romana se vorhc^le dc un Ram- Im parat In plus sunl o mul|tme de localitali in legalura evident# cu al saselea A vatara; R am a (doua localitali). Ramna. Ram*nicl 2 ludcic). Ramcsii. Rima. Rjgmani. Roman, Romtia. Rams. Rum, Armeneasca, Armenis, OrmcnL Ramsca. Ramscam etc. Hxisia in Romania un curios monument arhcolumc I sle M.

m

%

" b r a /d a lui N ovae' A r c o lungim e e n o rm a . ruinala in marc parte, dar nu destul p e n ir u a nu-(i p u le a da scam a de conlinuitatea ct evident a, Inccpe dmsprc B udapesla.cohoara ini re 1lisa *j, D u n arc. travcrsea/a lia n a tu l romanesc. p a m m d c in V ala h ia prin “ portik- dc Iier" al D u n a rii. hrazdeaza acest Unul in loata lu n g im ca lui. paralcl cu C a rp a liL Iraverseaza M o ld o v a sudica. treec N istrul si c o n t m u a pana la D o n . j n a l t i m c a sa v a r ia z a in lr e I si 3 m: prm |ut C a n t e m ir . v o icv o d u l M o ld o v e i. care a descris-o in secolul XV II. indica accla^i traseu, dar o araia mai inalla. ceea ce c liresc. I I o n u m e ric , nu se $lie dc cc. fossa I rajam impcralons.

Exista ceva mm la nord decal aceasta hr a/da *i paralel cu ca "o serie dc holovani $i lespezi iraversand Basarahia trccand in Rusia"*7 . Si ( anicmir descrie aceasta sens maxinu >rum tapidorum . Quintus C ur/ius In a sa via\a a lui Alexandru (V I I 1. 7) nc povcste^tc ca eroul macedonean. dupa cc i-a cucerit pe Pcr$i pc* BaeirienL a laeui o expedite contra Settlor din Hum pa. HI a a] tins la fluviul Don care-i separa pe Bactrieni de Seni (dclaliu important, caci precizeaza bint: situalia sci\ik>r). li] trcce DonuL ii invinge pe Scili $i-i urmare^tc intreaga zi pana dincolo de hotarele lu i L iher Paler. Acesie holare ale lui Liber Paierconsiau din man lespezi holovani. a^c/ate la distance mici uncle de allele. Sa observam ea At*rpoaic li o contract jc din Liber1 ccca ce nu inscamna ca esie dc originc launa. ci ca ccle dona nume purccd din izvorul primordial proto-pclasgic, in sfar^il. Herodol ne vorbe$te de hicroiodoi, “cai sacre”. ale Scitilor. C e scmnifica aceasta bra/da uria$a s>i aceste cat sacre? I rehuie exclus natural once ca racier miliiar sau comemorativ* Q e x p lic a te trchuie gasila dm partca gcografiei sacre. Sa vedem legendelc care dau toideauna luminile ultime. S-a vS/ut ca Novae este identic cu Saturn* ’Aceasta bra/da a losi trasa de Novacde la Apus la Rasaril", penlru a mva\a pe Romani agriculture. El insu§i a mers cu plugul. Plugul lui Novae a lost tras de 12 boi. Novae a arat in lungime $i in latmie, Doi hoi. unui ncgru allul alb au Iras plugul lui Novae. Aceasta bra/da este braul pamantului (nu s-ar putea spune mai bine caci coincide cu paralela 45" » jumalaiea distanlci dintre Pol Ecualor). Novae a vrut sa traga o bra/da peste Buricul Pamantului, In limp ce ara. Novae a pus sa-i cante mir/ica ni$ie eohz&ri(citharezi)14. J>i in starlit aceasla Ira/a care estc una dm vucile ccle mai pure ale Treculului. un adevaral diamant traditional care lumineaza unui dm punctele ccle mai importante ale isloriei sacre: "Bra/da a fost trasa de Ler-Imparat, inainle de a pleca in O rient” S-a vazul cine era Ler-Imparat* Aceasta bra/da pe care a tras-o "de la Apus la Rasaril araia. intre allcic, ilineranul rmgratiei hiperboreene $i a ( enirului Suprem. Aceasta A

*

40

migrate vcnind din Nord a inialmi Dunarea. acolo undc Lace un unghi dc 90'. Fa a urmarit cursul sau inferior ^i a intrat in Dacia prin ‘Tortile de Fier”. Dupa o etapa de o durata care ne e necunoscuia in acesi \ i nut. $i-a urmat driunul cat re Kasaril, condusa dc lcr-Im p fim l Este de notat ca aceasia brazda are in Rusia o u^oara indoire calre Slid. Daca se prelunge$te lima hrazdei calre Asia, ca inlalnc$le ( aucasul... (a se rearmnti cele irei CaucasurL polar, dacic $i asialic), A^adar. migratia hiperboreana a losl verticals pana in punclul in care a inialnit paralela 4 5 " . ia juinaiaica distan(ci dinire Pol si Ecuator. Acolo* ea s-a impartit in raimiri orizontale. O parle a migraiiei a urmat verlicala pana in

tirecia Cat despre ramura occidenlala.cctlica.a Hiperboreii, itincrariul sau ne este araiai de simboJismul geografic. de bunul s\m\de asemenea: cursul superior al Dunarii1' $i crucea a fosl asifel desavar$ila,r' . Celtii s-au amcstecal cu clemente straine. mai ales allanleene. Trad ilia celtica csle deci mull mai pulin pura decal Tradijia dacica17. Mai exista $i un mil admirabil care se refera in mod vi/tbil la aceasia bra/.da: Era odata un !>arpe uria$ care pfizca *fcpor(ile dc fier ale Dunarii; el u ucidea pe loti cei care voiau sa traca. El pustia tol |inutuJ... Dar balranul Mnvicil alaca in pe^lera lui. il rani $i-l sili sa iasa afara«, Hjarpclc o lua la fuga urmarit dc Nov#c... La C raiova el ii taie cu o sageala o bueata din coada. la Olt o alia. $i la fcl la Pite$tL la Ploie$ti. la Braila. Era gala sa-i taie capul cand accsta se a runcS in Mare acolo unde este insula §erpik>r( Alba) $ioolravi toata... De alunci se numeric Marea Ncagra... $aptc localila(i cu totul..* Din puncl dc vedere microcosmic, operaliunea pare un aspect mai curand malefic al irezirn lui Kundulini. Dar laplul se pc trece evident in Lumea Mare. Sc poate vedea ce era geografia sacra “opcrativa". Numai pc harUit* noasirc un kilomelni patral este asemenea cu un all kilometru pairai. Pamantul e un organism spiritual, subtil corporal. El are linii de for^a. noduri de putere care trebuiau dczlegate* canalizate. sublimate, resorbiic ($i nu dislruse desigurh operattuni supreme inire loale re/ervate Z cilor sau rcpre/.enlanlilor lor. Novae. Lcr,

41

NOTE

1 Sii notam Jc avemenea ca ( ctus Manus este identic cu megas t >urnmis ul lui I lesiod A >e vedea arueoiul lui Jean Reyw - " Seerelu) Utanci d ’Arc in I i v/e J /vas i*m. 1935 w

M m nv Mciicn Num;i I

Sa noiam ea in romanestc Ion cs-te numil $i lancu A Sc vedea K (iu e n o n : I a Tmditionncltcs. janvier l*J3h.

"

le rre du SoleiL Etudes

i )rpheu slasial dc bacchante spune mulle despre accasia,.. /almoxis e numit dc asemenea " Zcul cu dubla Secure **_ El esie deci in siransa legal uni cu mamiesiarea lui Parashu-Rama. c

'

Houa c h e i: una sus $i una |os Ascendii a I erra in ( oclum iterumque descendil in l erram ; recipii vmi superiorum cl mlcnorum. Sic hahehii glonam louus mu ih Ii

II lisle ( )Aeant^u\ toman: inca odcm im ire salurmana " ** Aeartha n-a fosi it’ldeauna sublerana >i nu va ramane loideauna " i R ( me non Le Rtn du Monde, p )." Popoarcle dm Aizarthi vm ic^i din pcslerilc lor §i vor a pare pc- suprafaia pamaniuhii " f Profeiie a Regelui Lumii in |X*XJ. relaiaia de F ( Kscndovski Heie\ Homines el Dieux. p. 2fr2 I. Se vede ceea ce cnIc I laditta perpeiua si unanima. r

Rapnrtul capitanului Zaskuk in Slalul Major

‘

Soiem et / thvrum Patrem ejusdem nummis habendum.

i Macrobius ) * ] )upa cum se vede, \oi;/i implinea un rilual. I\

A m km spuneau ca Cel(ii $i (kMii se mveemau Am va/ul ca Halhca a lost o allii “ elapa ” a Hiperboreii. anterioara Dacici Acolo a lost poale o alia project ic ” /ajask a ea a const it u it pe celui din Angliu >i dm trlanda H enn Marlin: Dupa I riade. Jfu u nduspc Kim n dm “ linulul vern " n u m u I >vf/tafroiU ” < in partea unde e asta/i c 'im^laniinopuk*. .td.iuLm it11 comertlalor anhc )

i >;k ;« ^ piehmtivsU’ vf i Ik ala I%»l ha Ilk a I )atia. ca havcjNca/a I racia. Aihipclatnil ! i»ipml Miopia. |aia lui Ku>h sevetleta data ar nun Ii inea i» i*c

C A P IT O U J L IIl

MONEDE, INSCRIPTH, LEGENDE. INTEME1EREA TARII ROM ANE§TI

Unul dincele mai miercsante aspccle ale tradi\ici daeice csle numismalica Esie o problem a deoscbila care.siudiata ilinir-un anumil unghi. ar deschide mulle por\i. Moncdclc dacicc sc imparl in trci calcgorii: A, Monede cu legenda A R M IS sau SA R M IS

BASIL(cns) Ccle mai numcroase sunl dc lipul re prod us in iiu. 3. Pe avers, dublul cap dc lanus. pe revcrs. inscriplia Sumjis Basil (regele Sarnus) caduceul pus car apace a hroa§tei \esloasc a lui Mcrcur.

Fxisia dc asemenea alte moncde care, in Incul capul de lanus. au un mistr\, cu o sagcaia in gura. simbol slricl

44

prim ordial

I n ci 11 lip arc pc avers un cap simplu cm inscriplia A K M IS B A S IL . Pc rcvcrs. o ciladcla cu un cap dc laur pc /idul din drcapla swastika in laiap o r|iL Sa inee ream sa cxplicam aeesic cmblcme. A m u ' s S u n n i s par sa lie idcnticc cu Hermes Seste o simpla aspira|ic dialcclala, a^a cum in grcaca a dcvcnii un / / aspiral. Valerius Haccus. unul din preoiii insarcinati cu past rare a earlilor sibilinc. vorbesie in A rgonauticele sale dc un rege Sc it A n u t s. a d o rat ca Z e ll, care devcnise celebru prin jscusin|a sa de a lui a circ/ilc de hoi *>i lu rm c lc dc 01 ale vecmilor s a i ... anccd oia stmilara cu m itu l lui Hermes lurand bon lui Phoebus. ( apitala Daeici era Sannisegetuza. D u p a einblcm cle care o inso(csc (c a d u c e u l). accsi num c Sunnis n\ sc pare a in d ic a deci pc Herm es, sau m a i d c g ra b a pe repre/eniantu] acest ui Zcit. sau o lu nciiune sacerdotala regal a re pre/e ntand pc Hermes

( ”al dcspre forlarcaia. ca estc ( elalea Soarclin . “ Manaslirca A lba", lu h t. Ccntrul Suprem Dovada indisculabila eslc swastika pusa in la\a por(ii, care mdica de asemenea pe cat de precis posihil. situarea "polara" a acestui Ceniru. Sa notam in Irccere ca \arami sarhatorese inea in mod solemn pc Hermes la Inlai Mai (luna zeitei M u in) : aceasta sarbatoare se cheama A rm m den B. M oncde cu legenda A (rm i) S fO fn ) A cest e m o n c d e au o forma foarle concava. ceea ce poalc rcpre/cnla carapace a broa$tci {estoase i de asemenea ( eruL ceea cc eslc. dc allfcl. accla$i lucru, I’e parle a concava. ele au un cat cu Ia be de pasarc. (*atarc|ul c in d ic a l de c a d u c c u , P u n e le le par sa in d ic t1 constclalii; pc m a j m u lle m o n c d e se ohscrva hicrogliliil zodiacal al Balance i. C a p u l de om are gura deschisa: pc o Lit lira litera A cu glnhulc. pe cealalla Jitcra S

l( )| n ) sau lanusapar sub dilerite forme: IC) sail pc altelc lilerclc 1(31. lisle forma contraclala a lui Ion - rot. t crhu. Dupa cum se vede esie asimilat /tm/rvcu lanus ( \M i w edde tip M ain U n a are pe avers c a p u l M ain -ei *1 pc fevers c a lu L ealarctul sau$i insenplia l A N l ’VI A R M : cealalla are aeelasi

45

cap legenda echivalenia Maia-ei, Reversul e asemanator celeilalte.

Fig4 O carte n-ar fi dcajuns peniru a adanci admirahilul sinibolism al aces tor moncde. Sa lasam de-o parle cee a ce sar puiea referi la “geometria constelaliilor" sa nolam un (up l capital: asimilarea lui Hermes cu Zeuf suprcm, Moncdele poarta Loate inscrip^iile $i atributclc lui Henries . dar insotile dc simholuri supreme, polare: capul numele lui Janus. Celalea “polara", Calul solar, inscriplia lO(n). Capetele au gura deschisa. semn al Verbului sau Logos, peniru a arata ca H erm es eslc asimilal cu Verbul suprcm. Pc mai mulle monede este scmnul Balance! care este hieroglitul lufci. Centrul supreni. Caduceul hermetic cre$tc ca o lulpma i$i impinge radacinile in Calul solar. Din punctul dc vedere al alchimiei umanc. explica^ia e destul de (impede. Calul este prim a Shakti. nediferenjiata; Caduceul este £AaA7/polarizaiiL Dar aid e vorba dc lucrun si mai importanle. De ce a$adar aceasta asimilalie? Sa spunem mat Inlai ca acest fapl se observa in celelalte lradi(iis. In Lradilia ebraica. Ingcrul solar, Mikael domnc$te Jk uneori in Ccrul lui Rafael Ingerul lui Me rear. Christos se na§te in tribul regal al lui luda, in loc dc tribul sacerdotal al lui Levi. In tradijia isl^mica, Scvidna Aissa, ramanand Slapanuipnn excelen(a al stiinlclor spirituale, pe care le va restabili la sfar$itul ciclului. domne$te in Cerul lui Mercur asupra stimtelor interaicdiare. hermetiee. Problema e foartc obscura $i complcxa. In substanla, se pot spune acestea: un ciclu de manifestare reali/eaza in primul rand posibitiiaiilc cele mai inalte $i cele mai pur spiriluale ; nuitiai calre slarsitul sau vine randul celorlalte posibilitaii: din acesi motiv Christos. Punct central §i Cheie

46

de holla a ciclulm "bincvoie$lc” sii tronczc in C crul kit Mercur* ramanand Siapanul meiaii/tc prm cxcclcnta. pcm ui a pcrmitc posihihla|ilor intermcdiarc si chiar grusicre sa se manitesic la randLil lor penlru ca sa lormeze cidul. Re product:m in continuare ealeva scm nc dc pc n inscnpiic dacica: dupa cum sc vede c vorha dc jdcograinc. d i

' '

(

' T

>

T

)

J

X




0

^

X

A

/

K

E

B

[

i

(7

f t

A

V

Fig. 5

lo a le semnclc sunl foarte semnificative. Alragem alenlia asupra urmaloarclor: al 5-lea din ultima linic. idenlic cu tripla mcinia tlruidica; al 4-lea, cu hicrogliful lui /anus a 1 color doua puicri. al celor doua chci, al eclor doua C ai: in sfar^it al 3-lea care estc o curioasa lorrna dc swastika. Swastikam Romania ar cere ca singura un studiu special. Nu crcdcm sa cxiste o lara in care sa li lost folosita alala. in mod traditional. bmein|elcs:. Sc gasc^lc pcslc tut: in citnilire* In biscrici. pe hroderii navionale* pc pcrgamcnte vocvodale. Eh imhraca oindefinilalc dc forme care* irehuie sm» spuncm. nu da lore sc nimic fanteziei. lata ealeva exemplare:

Fig. 6 47

N u se p n a ic gasi in n u to lu c ia unui p o p m u d o c lrin a m c ta fi/ica : n-ar pilled sa lie a$a perilru ca ar ti o c u n ira d ic lic in lerm eni. n m ljim e a Hind lunara. lat a d c v a ru n lc in c I.ih/ie c depart nd si era L unii T nlusi. in legcndarul ri Milanese sc pul iuisi

Irajim cn le dmlr-o in jc lc p c iu n c eosm njngiea pura D a m

!a in ia m p la re catcva cxcm plc dinir-un material care c imens:

Asupra crcaUci pnmului Adam , a ( )inului I traversal: *1 a inccpuiul inccpulurilnr. nu era n ini it decal imuncneul si apclc. D u h u l D o m n u lu i m ergca ca un pu ru nnih cl pc dcasupra Apelnr. Un varlcj dc spurn a sc ridica din carc sc n a scu D um nc/cu - ( m e c$li lu? il ml re ha Dnmnul , - I u sum D um nc/cu - Din mijlixcul M ani sc ridica un varlej dc spuma. D in cl pe$i un vicrme earc se prefaeu in Huiurc. FluUireledevcm D um nc/cu iarec ramascdin vicrme dcveni D iavolul... Snarclc c T alal P am anlul c Slania Maica. Pamanlul esie o insula dc argini cu osie de aur. Focul esie A

as

ImparaL Apa esie Imparaicasa. Pamanlul c Inconjural dc ape. Deasupra sunl Ape. dcdcsuhi sunl Ape. Sfantul Snare este la ia Jim Christos, Ochiul lui Dumnc/cu. SfcHtui fntfarft este ImpunituI nostra. Esie veghctnaroa C erului l a e M

Stcjarul Campului. Focul vine de la Dum nc/cu. D um nc/cu sia in el: cl e Dum nc/cu, Pamanlul se sprijma pe palm piloni $i i) osie. Osia se rea/ima pe un Balaur carc se incolaccste in jurul ci. Pamanlul sc sprijina pc un urs: pc doi pe^ii Pamanlul c vcghcal la cele palru colfuri de patru Scrafimi. Daca noi mi lincm cele palru p o s tu re d se va prabu^i. In ccniru.c un Munle pc care sta Dumne/eu. In ccntru este o fanlana. C erul cslc sus(inut de saple piloni, pa/Hi dc 7 ingen. C'et 7 ingen vegliea/a asupra lungimiL lalimii, adancimii. maHimii si cenlnilui st disirusc ; n-au mai ram as decat colonii $i laranii, deci clasa cca mai refraclara la C r e tin is m (dc unde num ele dc pagani). De altfcL Cre^tinismul nici n-a avut timpul sa se implantczc, Numai c3tre sec V III $i IX ca^iva misionari au indraznit sa patrunda dincolo de frontiere campii- Apoi. Orlodoxia n-a avui niciodala gustul proselilismului, Centrele spiritualc ale Daeilor se gaseau In masivele centrale ale muntilor, cei mai salbalici $i cci mai de nepairuns din Europa. Dupa parasirea de catre Romani, avalan$a invaziilor barbare. carc a durat mai mult de o mie de ani, s-a precipitaL peste Dacia, facand aslfel imposibila nu numai viala citadina. ci chiar via\a agricola, O imensa padure a acopcril Dacia $i pastorala s-a gcneralizat din nou. mai ales in m un(ii central* inaccesibilL. In jur. barbarii Goti. Osirogoli. Vandali, Gepi/L Slavic CumanL Pecenegi. Unguri. Mongoli au facul vid\ Sa lasam pe istoriei sa se lamentc/e $i sa constalam ca acest fapt a ocrotit lot ce irebuia sa ramana neviolat... TradiUa dacica a continual sa subzisle nelulburata. in aTara istoriei care sc face a in jurul ei. AstfeL cand in sec. X III §i X IV au fost m tem eiale principatele M o ld o v e i, V alahiei $i I'ransilvaniei, a caror reunire avea sa forme/e Romania modema. Dacia era neatinsa dc istorie; ea sc gasea* in sensul cel mai riguros §i literal al cuvantului. in acctafi stare ca pc tim pul in care doninca pcstc ca Lcr Jmparat. $i sa nu se creada ca intemeierea principalcior romane a inscmnal punctul de plecare al unci vieVi politice pentru Dacia. Aceasta a fost aici toldeaunain stare embrionara. Inva/iile continue ale Tatarilor. Turcilor Ru^ilor. au facut viata citadina imposibila. S-a ram as in stare pastorala gratie desigur $i inleligeniei dominalii turce^il Cand. in 1829. iratatul de la Adrianopole a permis comcr|ul exterior In J arilc romanc. noua zecimi din Icriloriu era acopcril dc paduri f>i vom vede a ca voievo^ii romani au avul un cu totul alt rol decal ace la ptnliiic. *

50

A^adar, inictm tcrcx cclor trci prtncipaic rom ane$ti semnifica o readaptare a tradiUei dacicc la ( re^inism? That is i he question... Se va vede a de ce credem ca se poale raspunde: nil. Am va/ul ca < restinismul n-a patruns decat foarte tSrziu in Dacia. Toaia spiritualilalea cre^lina romaneasca provine din afara. din Bizan|. de la Muntele Athos, din Bulgaria. Liturghia s-a oficial lotdeauna inlr -0 limba siraina. in slavona mai intaL apoi in greaca* Numai catre secolul X IX limba romana a inlocuil limba greaca $i n-a fosl ccva traditional'’ . Principii intemeielori ai Slalclor romane$ti sunl legendari afara do unul. Sunl cunoseute miiurile lor. nu sc cunoa$ic isloria lor. Aceste mituri me rit a osteneala sa lie povestile. Mai intai, ei au “descalecaf* to\i din Transilvania, din toale limpurile ceniru a I Dacici. Ei soscsc dintr-un linut “negru" sau sunt ci in$i$i “ negri". Nici nu mai trebuie sa insislam asupra simbolismului evident al aces lei culori* Valahia a lost interne iala dc Negru-Voda Basarab7 care a "descalecal” din Jara transilvana a Fagara$ului. prin "chcilc' Muniilor Carpa|i. El $i-a slabilit capitata pe Arge§ §i a ridical manaslirca Curtea de Arge$. unul din ccJc mai frumoase m on u me me ale Romaniei. De aceasta Manastire se leaga o legenda remarcabila: “ Legenda Me^lerului Manole \ "Negru-Voda'’ s-a adresai unui arhitecL “Me$lerul Manole" ^i celor^ase “companioni" ai sai ( unadin variantele legendei). Ei s*au apucal de tucru. dar. iaia ca in timpul nopfii lol lucrul de pcsic zi se prabu§ea. Tulburarea zidarilor §i mania Prin^ului. Inlr-o noapte. Me^lerul Manole vazu in vis un inger care ii spuse ca, daca voia sa-$i desavar§easca Opera, trebuia in dimineaia urmatoare sa zideasca in zidurile bisericii pe prima fiin^a omeneasca pe care o va intalni... A doua zi dimineata. Me$terul Manole povesle$te visul companionilor sai §i pleaca la lucru. Dar prima fiinja omeneasca pe care o va inlilni este... tanara sa solie prea-iubita. Florica*** In zadar inccarca Manoju s-o scape; tovara^ii sai il silesc sa-§i tina juramantul. El incepe atunci s-o zideasca pe Florica in zidurile biseridi : feineia nu-§i da prca bine seama ce vrca sa faca barbaiul sau cu ea. dar. cand incepe sa simta stransoarea caramizilor. ea se plange: ^M anole! M anole! Meniere M anole! Z idul rau ma strange, J rupu^oru-mi frange,

51

Cupila$u-mi plange\ Dar. ncmduplecat. Manole o yjdc$te loala $i. chiar a$at ca T$i continua ruga plansul. Biserica a puiui h astlc] terminata. Dar ,%Ncgru*Voda“ nu vroia cu mc« un prej ca un all prin| sa aiba o biserica asemenea: el a ridical schelcle. lasand pc Manole $i cci $ase nicstcn pc- acopcriful hisericii. Ei $i-au facut atunci art pi de lemn. ca Dedal, dar aces lea nu i-au putut smiinc; s-au zdrobit rand pe rand dc pamanL ullimul fund Manole.*. In locul m care an cazul a laynil cate un izvor* 5apic cu tnlul... Sa remarcam mai intai ca Mitologia romana csle plina de biserici carc sc prabu^esc $i carc nu pot l i term male decal dac& esie zidita “Fata fmparatului" sau daca cstc adusa in clopotnila "Pasarca Maiastra**: de aici. o quesia... Artistul trebuie sa puna in Opera sa tol cc c mai bun tn liinja lui; dar aceasta e o inlerprclare literara *>i destul dc profana. Sa cautam allele. Florica, sotfa prca iubita a lui Manole* esie Shakti-a sa, pc care el ircbuie s-o zideasca in FundaUa EdiHciului. Ea esie de asemenea “ nodul viial al bisericii. fara care nici o realizare arhilcciurala traditional^ nu poate sa existe* acesi nod vital pc carc e suficicm sa-] love^li peniru ca totul sa se prahu^casea... Ce perspectiva asupra vcchii “arie regale" a Masoniior operativi! Shaktia Ircbuie sa faca sa urce $i sa resoarba cele §asc centre: accslea sunt reprezentate de cei §ase me^teri; Me^terul lor csle "lotusur capului* SahasrSra, Sea rile simbolizeaza coloana vcrticala. Ei i§i fac aripi... §liin|,a suflului: mor succcsiv. Manole ullim ul; ei sunt resorbiji deci de c3tre ShaktL explicate cu atat mai evidenta din cauza transformarii lor in “izvoare’\in element fluid, Acesta esie aspeetul microcosmic al legendei, "*Negru-Voda*\ ca initial superior $i ca misionai a realizal aici un suport spiritual* o mamfcstare paniaculara a mtsierelor din non insiiiuitc dc cl. carc au tost in definiliv 0 readaptare a tradHiei dacice. Siinbolismul masonic al legendei nu trebuie sa ne faca sa crcdem inlr-o inllucnta occidentals. Stiinja sacra a constructs cstc eomuna luturor Iradiliilor: de allfel. /anusnu prczida oare collegia fabrorum ? NOTE 1 A se vedea R. ( Suemin: Hermes, in Voile dlsis. apr 1932

52

Spunem aceasia pcntru ca nu (incm scumn dc utilizaiea care sc laec in scopuri pultLicc. Dai iata o nos lima anccdola; un advcrsar al na{ional-socia|i^iikir romani voia sa convinga pc un taran hairan ca esie un semn strain, imporiat - Ha nu. raspundc omul nostru, c dc pc aicL il a vent dc pc vrcmca Ufia$iior. In milolo£ia hindusa. calul Soarclui arc numclc sanscrit Surva A sc vedea articolclc lui R ( iuenon asupra SI ( iraal, deja titalc. S-a constalat ca tnate invaziik barbarc au trecui mai iniai prin Dacia. Mai larziu. Vasiic Lovmcscu $i-a amen da I aceasia prima pare re $i a argument;*! existenla crc*limsmului stravcchi pur. pc aces l c meleagun. pnn numeroase sludii -ve/i mai ales eseurile asupra colin de lo r $i basm elor lui Ispirescu. p ublicale in re vista Manuscripium: 1991 (2-4). 1992 (1-4). 19V3 (1-4)- in indelungi convorbiri, corespondent $i chiar in inscmnari de Jurnal. din care redam un text rcferiior la tegenda Si Andrei: “ Jf> august / 96X Legenda Sf, Andrei, (iasit intr-o albiu^a. ('a to|i copiii legendari* arc acda§i sim holism ca piatra unghiuluj, zvarlita din drum. al carui rosi zidilorii nu-l pricepcau. II dau dc-a-dreplut apek man pnmordiale: deci, liu adoptiv al Feeioarci. implicil fralc adoptiv a! lui Hristos. Albiu^a c o arci: Andrei transmile o intelepciune a unui alt ciclu. Area e un harzaeh, locdc moaric $i dc invicrc, dc recupcrarc a pnm ordialilatiL deoarece sc identified cu lu/~ul. Albia la randul ci c ccrl facula din lemnul A rb o re lu i Vtetii. com plem eniar cu si mho) is mu] A p clo r. plasandu-se in ceniru] lor ca un Ax vertical, t ?cidc mai muHi uameni* dar. probabil. mai mull ca un inconsticriL Pus ca pemien;a, dc un popa. intr- lucru deci. Lsle act deaJtminteri un fapt indical foarte bine de ('rueea Sfaniului Andrei in care bratele inferit>are din dreapia si sianga dcvin in planul superit>r. respect iv, braK'le dm stanga ^i din drcapta: c crucca lui Moise crucca lui lacov Sa sc retina accst nume Mm

n

53

CAP1TOLUL IV

IN T E M E IE R E A T R A N S IL V A N IE I §1 A

MOLDOVEI

Am vazul mai inainlc simbolismul legendei priviioare la " mlemeicrea * Valahiei. Sa trecem la'l ransilvania. Acest principal a fost londal de celebrul capitan Ion Corvin de Huniade. Acesta era fiul unui siinplu boier de (ara. Voicu, /.is ( orvinu/. lata onginea aceslui supranume. dupa legenda1: Voicu. sojia sa micul loan, erau plecaji in "calatorie Obosiji, ei sc odihneau "suh un arbore \unde nu inlarziara "sa adoarma'4. Smgur micul loan ramose “treaz”, El pleca din bralele "marnei” sale, scoase "ineJuI de aur" din degctul lataului $i mcepu sa se joacc eu el. Trecu un "corb care “ fura in e iu r din mainile copilului $i zburacu el. Copilul mcepu sa pianga* “‘trezindu-l pe taica-sau: acesta “ucise” pasarca cu o “sageala" ; corbul "lasa sa cada inelul” . In amintirea aceslui [apt. Humazij luara ca blazon "un corb tinand un inel de aur in cioc” §i supranumek ( 'orvinul. Mit alchimic* evident, caruia orice cililor avertizat ii va descifra cu u^urinta simbolurile: "Galaioria"; “veghea” sub "A rb o re " a lui loan caruia ii esie destinat "inelul de aur *; "corbuf", negru saturnian care pune stapamrc pe inel: eapiiviialea Soarelui in Saiurn ; "trezirea lalalui: "sagcala” care omorand corbul "Jibcreaza" inelul: ojclul lilozofilor care laindu l pe Saturn pune in liberlale Soarclc. Din loli tnlemeielorii dc principale. Huniade a avut rtili.il politic cel mai evident De allfcL ceilalti sunl Icgcndari. in lim p ce el esie istorie Hi pare sa fi fosl nu num ai un

55

rosicnician. ci un Rosa*Cruce: . Ca el a atins $i chiar a dep£$it starea de om primordial este foarte probabil. dar nu credem c£ acest nume rezervat ini\ierii creatine se poirive^te unui misionai al unui Centru daco-hiperborean, El a fost unul din marii cSpiiani ai secolului XV; a oprit Inaintarea Turcilor $i. Tmpreund cu contemporanii s3i, Vlad Tepe$. voevod al Valahiei. $i Stefan cel Mare din Moldova, el a organizat rezistenta peniru o sut5 de ani §i a Indep&rtat de Europa invazia lurceasc5t LSsSndu-i limp organizeze apirarea. Totu$i, poate dimensiunea rolului sau politic ne face s3 credem cil el a fost un ini{iat mai pupn important decal fondalorii celorlalie principate. Fondatorul Moldovei a fost un legendar Dragon voevod al Maramure$ului (fara Mure^ului negru). El a “desc3lecat" in Moldova prin "cheia” Prislopului (Carpalii nordici ), Un sihasiru, loan, i~a ‘ar&tat drumuT’* Pe malul unui “rau” el a TntSlnit un “bour,p {bos urus ). Drago§ a pomit v§neze cu “c&teaua** sa, Molda. Dupa mai multe zile de urmSrire. bourui a intrat in r&u, cu c&ieaua Molda pe urmele sale, Amandoi s-au tnecat. I n amintirea c§ielei sale, Drago$ a "num itMMoldova rSul $i noul Principal* El a ridical. pe locul unde s-au ImSmplat lucrurile, cetatea Baia, prima capitals a Moldovei. Cat despre hour, el a inirat in sterna {§rii. S i lSs^m de-o parte, deocamdata. pe sihastrul loan, personaj capital, lotu$i, Drago$ este Drago, U roboro* ul, Miniera. Initial suprem. el tine tn el in indistinctie toate posibilitalile pe care le are ca misiune s3 le manifeste ritual §i intr-un mod particular, pentru mtemeierea, in Ordine Legitimitate. a noului Principat, dupa intenlia Celuicare 1-a misionat. Mitul nu esie dedit o proiectie Tn exterior a lui Dragon DragonuL Bourui este Sulful solar, c5(eaua M olda, Mercurul (lunara): van&toarea smibolizeazS *1 iberarea’\•‘coabitarea** lor, Este iu p ta Vulturilor^i a Leului " plmS la extrema lor "debilitate Ream intim simbolul identic al lui M ilh ra . vSnand Taurul, pana la epuizarea lui, aducandu -1 inapoi $i r^pun§ndu-l. Este 4fcdisoIulia’\“lupta celor dou§ naturi\ operalia cea mai im portanta din alchimie, “fneearea Bourului fi a C£\elei esie inecarea Soarelui $i a Lunii. realizarea Materiei prime polarizate* a acestei Ape de Foe.

56

a acestei Ape Ar/atoare.dc unde va ie§i Piatra (accasia Apa carc esie- apa naiurala a “ Rcgalului” Rohmanilor)\ in adevar. Dragon a imemeiai Cetatea-C'apilala Baia. Celalea dc Piatra ie$ind din Apclc mercurials. §i Baia mscamnS dc asemenea zacaminle de aur. atat e de adevaral ca o realilalc transcendenia trebuie sa aiba reflexe pe toate planurile dc exislenla. I’aranii povesicsc ca in "sublerane” se gasesc comnri pazile de spiridu^i: ca m u^i s-au dus sa le caute, dar nu s-au mai iniors; ca pentru a reu$i trebuie sa fii condus dc un Inger \ t at despre Bour ( Urus- care estc dc asemenea Taurul primordial; de obscrvai ca Urusinversat da S u r u ). el joaca un rol capital ?n legendarul roman. Exists In Moldova legenda

Kg. 7. Dala funerary a lui Negru-Voda

Bourului Alb:el t\sespunc/tat&l.Stramofrul Moldovenilor. El raiace$te prin Munlele Sfanl al Ceahlaului ( Caefus) $i nu se arala decat cclor alc$i..< Se vorbc$te de unii voevozi carc au va/ut Bourul Alb. A vem imprcsia ca in Moldova a existal o organizatie initialica cu accsi mime. Alladala. Bourul umplea niunlii $i pad u rite MoIdovcL Pu(in calc pulin el a fosl insa exterminate Dar poporul sustine ca se mai a (la Inea in ‘ Tara dc dincolo de negura ..." care e Urcmai C alimanul. al doiica Munle Sacru al Rom anies Pentru a-i pasira. Dumnezeu a randuit aid. dc la incepuiul Lumii, neamul Hu(aniIor. a I carui $efse numeric He (IHon. Helios', a se vedea Cotindete)* Alladala. H u fa n iisc mtindeau pe toli muntiiAcum.din cauza raulatii oamenilor.eis-aurelras pc Munteic Caliman... Or. ;aranii moldovcni dau taurilor numele de Caliman §i exista chiar o seminlie a Hufanilor. inu!il sa ^■7

tnsislam asupra ascmanarii legendei Hu\anih*r cu accca a Rj Sara ha'I Sa ne reamintim de citatul din Jordanes privind supra-casta sacerdotal - regala dacica: prim um Sarahos lew os, qui inter cos gene rosi cxislcbanl: ex quihus eis reges cl sacerdotes (trdinaniur. "Primii dinire ei crau acei Sarahos rtvmvdimre care se consaerau regii sacerdt>Vii \Kadacina cuvanlului esie Sar. adica ”.Sef\ ’Cap*. ca y cara. cira. sire, ser, sri ( a I despre Icrcos. acesta inseamna ’ tiara”. Deci Sarahos purland tiara. lar Ban saraha crau accca^i casta suprem a. perpcluata limp de u mie dc ani in rnunlii de nepalruns ai TransiJvanici. Idem /late de casta, deer ident/tate de tradific\ in speia dc iradi\ie daco-hipcrborcana. Oeullatc $i maccesibilc limp dc mai mull dc o mie de ani. aceasia tradilie Sarah/tcure o pastrau s-au m anifesial in aceasta cpoca de rcmnoire Irad ilion al a care a fosl Evul M ed in. alal ini^aticcal $i politic, pe loale planurile dc existenla4 „

N im ic mai ohscur* mai gru dc descnreat decal jnceputurile I Vinci pa Ich >r romant*. Esie absolui imposibil sa se reconstitute lilia jia exacia a v o ie v o /ilo r. Pu(iriL* dtjeumcmc* pu(inc evcnimcnie. ninnc allccva decal legende Istoricii au rcmmlal va mai vada un persona] isloric in "Negru Vuda”: >i. inir-adevar. exisia mai muili. in epoei foartc diferile: m 1128* in 1260* in 1350. Iala cc spune un isloric. cuvinlc cu alat mai remareabilc cu cal vin de la un isloric profan: "Tradilia alrihuic lui'’ Ncgru-Voda” loale faptele $i chiar monumenlele ... Esie person tftcarea pi >clicit a origin/for, nu esie numele unui person aj real ... Este personificarea inlemcierii Statului... ~J>i mai dcparle: ' Este un nume mis tic "4. Sa spunern a$adarca ‘ Negru-Viida" sau “ Radu Negru’ cum mai e numil uneori esie on nume colecliv, Esleo func(ie, $i o funciiune inuiatjcasacerdoialregaia. Inainte de a vorbi mai pc larg, sa remarcam mai inlai ca Negrul esie o cuioare care, in toale timpurile. a fosl in raporturi stranse cu Dacia. Este un simbol hiperborean pcntru ca esie culoarea lui Saiurn Dacii. ca popor hiperborean. coborau din Pelasgos. nascut din "Pamantul Negru *. Marea dacica esie ‘Neagr;V\ Valahii au fosl denumili de loale popoarele "Valahi Negri”, iar (ara ' Valahia Neagra *. Kara. Ulaghi. Kara !link, de calre lurci; Kura-Ulakde Sarbi Bulgaria Funcliunea tradilionala suprema la Valahi esie ” Negru-Voda“. Mai exista un fapl demn de remarcal: istoricul Ha§deu. pe care l-am mai d ia l, a demons!ral ca Imparatul Filip Arabul a fosl Dac, Nu exisia nici un document, nici un fapi care sa arale ca acest Cezar a fosl Arab. In schimb. in limpul domniei sale, cl s-a ocupal atala de Dacia inca! a ridical prntcstc. Dacri incepusera sa numere anii dupa o noua era* anul 247. data inscaunarit lui. Cel mai celebru din to\\( ezarii pc carc Dacia i-a dat Romei a Fost Licinius. cumnal al lui Conslantin cel Mare. El era. fara fndoiala. Dae Or. I it lui principal pc care ]-a invocal Licinius la tronul imperial, era al descender] fei dm F ilip A rabul ceea ce e o proba decisiva ca acesia era Dae. Alunci dc ce acesi nume dc "A rab ‘7 Este o simpld asunrfafic loneftea Ar irebu] sa se spuna Filip Sarabul" A c e s u moduri de asinulajie sunl foartc obi$nuite $i nu au nimic dc-a lacecu joeurile de euvmie. A

f

59

ci |an dc procedee invccinate cu N irukta hindusa. Nu ei lam decal doua cxem ple: A p o llo din Insula A lb a , .4polkm Leukaiiis, Leukose sic numil prin asimilare verbala A pollon L ^ a V * Apollo Lupul\ Dionisos cmanai -clsn M em in rmlul grccesc iesc din coapsa ( meros) lui Zeus. Exact in accla§i lei Sarabusdevine A ra bus* Ptolomeu numeric raul romancsc Jiu. A m bon pitidnnis Etimologul Bezsonov a rcmarcal ca. in poeziile populate ale vccinilorRomanieLSarbi.Bulgan, Ukraimeni, Romanii sunl numi(i ”A rabi“ §i \inuiul. ** |ara A r a b ilo r T o a te accslea sunl in legatura cu simholismul salumian al culorii ncgre $i persistent denumirii pana in timpurile modcrne arala supravicHuirea unei traditii saiumiene. Aceca^i asocial ic dc idei, acela$i "tolemism” sc regasesc in "siemele” Principaiclor Pe acclca ale Valahiei se vad trei capete de Negn\ acclea ale Moldovei sunl $i mai remarcabile: doua ehei incrucipate. avand fieeare, la ex I remit a lea supenoara, doua capete de Negri. Dupa accste precizari.sa revemm la ‘Tunciiunea NegruVoda. S-au gasit, la Curlea de Arge§. mormmle voevodale. prinlre care §i unul al unui R adu Negru. Schelelul. imbracaminlea. podoabele erau in admirabila stare dc conservare. (Jiulgiul era acoperil de swastki. O coloanS sculptala impar|ea in doua dala funerara. Din exlremilatca sa ics doua ramuri: deasupra esie un heptagon; peste el. o stea cu 12 colluri inir-uncerc inchizand cele 24 raze ale unei roVi “dinamice" ale "vortcxului cosmic *. emanate dintr-un puroct central (fig.7). Ne gasim. incomeslabil, in fa{a unui pantaclu. al unei rep rezen lari a unui Centru Spiritual. Cojoana simbolizeaza Polul sau, ceea ce inseamna acela^i Iultil pe §elul Suprem al aceslui Centra, a carui funcliune." Negru* Voda *\era un aspect sauun reprezentant. Bipolarizarea celor dmia ramuri arala ca acesl ceniru are prelungiri i?i m lumea manil'estala* Hepiagonul $i sieaua cu 12 colfuri inchisa intr-un cerc consiituie varful coloanei. impostbil de araiat allfel decal prin aceasla licenia sculpiurala. Nu insist am asupra legalurilor dinlre 7 12 in toate iradiliile'. incazul de fa^a.ele simbolizeaza consiiluirca economici

60

insa$i a CerUrului SpiittikiL ca dc alllel loale simbolurile /odiacale planelarc1" . C Al desprc cere. cstc I entrul Spiritual insu^i. Prinlrt: podoahcle mormamului, sa nntam inchizatoarea dc aur a ceniuni morlului: un caslel cu 4 lurnun. In cenlru. suhpoarta dc inirare. coJcbadacuc&pdv primordial, ca si temeic. simbol hiperborean. apolimc hamsa carc erau. samba. (astelul dc Aur simboli/caya. natural. acelasi Cenlru. A cum. cc l*oI representcstc Regelc Dacilor: ” fa ta l nostra IonSiJitblori'. desemnate in I radi|ia romSna a lui lanus : csle deci Regelc Lurnii sau aspeciul sail dc Rege a I ( crului (< ali-

h\

man J. din care se I rag imedial Ncgru-Voda. Drago> y umia^ii lor. Hste Polul Imliajilor inlemeietori. al Misionalilor.Este motorul unobil al luncliuiiii de acoperire '‘Negru-Voda‘\ coloana cart* sc gase$te pe pjatra funerary a unuia dintre ci. Esie to dm ('o/indt\ Hi »$i puneau acesl nume inainlca numelui lor. penlru a araia ca HI este adcvaralul Suvcran al (arii.^i ei doarsimpli mandaian /r*Drago$ Voevod inscamna Drago$, Voevod secundumordinew lani*'. Sc $iic ca limlarul unci func\iuni nu Irehuie s3 posede in mod necesar loata realitatea ei. Alte persoane. necunoscute. pot sa He adevara(ii poscsori. lucrul acesta a durai pana in secolul X IX cand ” pa$opti$tii", podoabe ale cursunlor lui Edgar (Jutnei $i Michclcl, formal) penlru a guverna incabinelefe parliculare de la ( ate Anglais, au devent stapani pe deslincle Romaniei, pref eraml invcsiitura “prin Voinia national^* aceleia a Regelui L u m ii Se va ohserva ca in Europa ceila!(i suveram au fost ‘’mediaii'Mn limpce principii romani au fosi “ imediati“. Or. esie un lucru i/bitor: daca principii romani au jucal un rol politic considerabil. in oriee ca? el esie disproporjionai cu aceasta formidahila inveslilura. S-a descoperil sigiliul unui **Negru-Voevod” care aduce o lumina hoiaratoare asupra accstei problcmc. Pe circumferin^ se cile^le, pe o panglica: lo R ad ii N ig(r)u. pns(+)n$ II2& lo Rudu Ncgru. unui 112S Figure central^ seamanS cu accca... a lui Jupiter Olimpianul! Un androgm gol. in afara mijloculuL barbos* a$ezal pe un Iron, araland. cu mana care line sceptruK Ccrul. iar cu cealalla, Pamantul. Vom fi de acord ca aceasia nu esie o figura(ie cre^iina. Suntem in prezenta Omului primordial, a O m ului got care r e u n it e in el puterile Cerului $i ale PamantuluL a§ezat pe Tronul Regelui Lumii. Caci de el esie vorba; faptul dc a se Ggura pe un sigitiu funcliunca "Ncgru V oevod" inlalura ultima indoiala araia* cu loala limpezimea dorita* dc la cine emana aceasta funciiunc (ca $i voevoyti romani). l oale accslea dcmonstrca/a ca func(iunea sacra a voevozilor romani a fosi de o cu tolul alia nalura decal poliiica $i ea manifesiarea acestei funcimni sumnificfi inainie de once o rein noire misterica* o readaplare a lradi{iei dacice. impusa nu de Cretinism* d de legile ciclice. ceea ce i-a permis

62

sa ramana dacica. Dc aici n mtiKmie de indicatii pc carc nu ne pulcvn gandi sa Ic dezvoJlam: "clim aiur hiperborean actual al poporului -ceea cc sociologii numesc "paganismis! sau; manic sarbalori hiperbnreene past rale inea $i asla/i cu reJigiozitatc! Slant ul [on. Panicle Blajinilor. A rm m dcn (Sarhainarca lui Hermes). sarhaloarea lui Hum (Helios), Sfanta Maria Marc Slant a Maria Mica, nenumaratclc si inea vii ritualun $1 ohieciuri “pagane . lolost re a sivasticei«. con Ire ri ile dc * masom pana in secolul X V IL starea dc "barbaric’ supraislnrica a prmcipalelor. loalc acestca si inea mulle alic lucruri nc lac sa nc gandirtt ca dispari(ia accstm Ceniru dc iradijie daco-hiperhorcana eslc cu loEuJ recenia, A vein un document carc nc da chiardata accsia dispart fii* cum sc va vede a intr-un alt siudiu, Ubservaliilc carc sc pot face asupra tuiuror aceslor lucruri sunl ncnumaraic *1 imposihil dc cnumcrai. Sa cilSm una ca excmplu. Sc $lie ca in ciclul arihurian, Josif din Arimaleia. plccand pc o corahie cu Sfanlul Ciraal. spre Marea Brilanie. s-a oprit indelung in eelatea Sams, al carui Rege era I:value* care a devenil M ordrain, Regele ranit. I.a sfanjilul Questci ( iraalului. "din cau/a pacalclor Brctunilor *, Cialaad. Perceval *i Bohor s-au tin ha real ca Sfanlul Polir in accca^i corahic* carc ii Jucc pana la Cetatea Saras a I caret Rege devine Cialaad; acesta "a inchis tiraal-u) in ‘ Templul Spiritual al accsici Cclati1 . Din Saras a u ie$i( Sarazinii. spunc povcstea ... Saras. Sarahtr B’va/ac, V alahii; Sarah iransformat in Arah. ilcnumirc populara a Negrului. la lei ca Sarrasm (%1 Maur) in Evul M ediu occidental. Resorbtia Graal-ului in "Tem plul Spiritual’ din Saras4:. 101 a la lea lucruri formidabile.greu de preci/al. nu alal dm cair/a lipsci dc lapte. ci pentru ca sunl inctabile ...

nctpe

i

Keammimi ea reproducer*! cu grip lemiinologia Jcgcndci punem i ni re ghiiimele lo{t lermenii vcmiufkaiivi

ea

I ei*sofisln au laeul din el eonlcle lor de SatiH-C icrmam.ccca ce

esie suparator. Dar nu s-iit pulua ca. au/md anumitc lucrun. ei sa Jc li mierprctat in maniera Inr lanie/isiS? Adcvarul c ca eele tret personaje. Huniadc. Rakocsi *51 Saim-tim ca exista $i o alta cale. cunoscuta in special in hermelismui occidental §i in anumite $coli tan trice. "Calea directa" care arde elapele, care e extrem de primejdioasa. chiar mortala. dar foarle rapida. Or, am gasil o povesle care arata cu toata clantatca posibila aceasta cale; ea se inlitulea/a

Fata imparaiulut Ro$u. m

A fost odata un imparal care se chcma Imparaiul n^u El avea o singura fata* cca mai frumoasS care se vazu.se vreodata * Nenumarati regi, prin^i. boieri §i vileji o cerusera de so(it\ dar imparaiul ii alunga pc to(i. jn sfar§il. el va hotarat sa supuna prelendenlii la urmaloarea incercare: a pus sa se const ruiasca un turn tnall a a$e/ai lata in varful

69

Itii;a Infipt in /id . la accca$i inaltimc, osuliia in varfulcarcia alarnat o coroana dc aur... A poi Im paratul a vcslil prclulindeni prin vestitori ca-$i va da fata aceluia carc va sari cu calul sau atat dc sus ca sa la coroana... Nenumarali e a v a lc ri §i-au gasit m oarlea, caci im paratul nu icrta infra ngcrea $i dadea mortii pc cei carc nu rcu$cau. La sfarsit. Fa I-frum os. pc C'altil nazdravan. a sarii pana la coroana i>i a luat-o aslfcl odala cu lata. Ni sc pare ca aceasta Inseamna sa lie lucrurilc spuse pc nume: De$tcplarea violent^ a lui Shakiin-aT li puiut li aratata in mod mai Iimpede. Turnul simbolizeaza coloana vertebrala: fata im p aratu lui$/ coroana sc referS la un aspect superior al lui ShaktL fara Tndoiali la "ccntrul ' Sahasrara. Calul estc K unda/inidc$lepiiila in mod violent carc nu iniar/ic la centrii intermediari,ci sarc pana la iclul Suprem. In sfar^it. mul(imea dc pretendenti carc n-au rcu^il carc au fosi uci$i dc “ imparalul care nu iarta”, reaminte^ic primejdia extrema a aceslei cai. A m pulea multiplica in mod indcfinit exemplele. dar acesta de mai sus m sc pare desiul de edificator $i desiul de semnificativ pcntru a nu mai insista.

NOTE

Diana, lemminul lui lanus.

Cf, Basmul Itncrcfc fara IJatranefe ff Vfafa fani dc Moarte { culectia Ispircscu )►

FSt-Frumos cup irul de aur ( colecfia Ispircscu ) Acjiunea Ra/ci Ccrt^ii nu esie cfectiva decat dad! produce, priri reflexia sa pc unui din accslc phnun (sau slari dc fiinta). o vibra(ic care propaganda-sc $i amplifictndu-se in lotaliiatca fiinici. ilumineaza hapsul ei cosmic sau uman" (K,Guenon: Le Symbolismc dc fa ( 'nrix, p. 175).

70

C A P IT O L U L Vi

O M U L U N IV E R S A L

In articolul. deja ciiai, asupra Sfanluiui Graal, Rene Guenon ia in con side rare posibililatca ca un om sa fit* ales «Je o organiza(ie inijiatica, daiorita talentukii sau literar. peniru a expune anumile mituri iniliaticc; $i aceasia. fara sa fie necesar ca sa-$i dea exact seam a de semnificatia reala a opcrci sale. A$a ar putea fi cazul scriitorului Ion CreangS. redaeiorul basmului H a rap-A!h pe care-1 va expune studiui prezenl. Peniru cilitorul nefamiliarizal cu liieratura Europei de rasariL vom spune ca Ion Creanga este unui din cei mai man scriilori romani ca ei a ridical un gen dc proza la un grad de perfectiune. nemaiatins niciodatS apoi. nici chiar de deparle. Un om ciudat acest popa r&spopit. de o vigoare rablesiana, nevinovat $i profund, fals neciuplil. naiv perspicace, (aran rafinal. enorm delicat ca un elefanL Mamile sale aspre $i blinde au creal o pro/a densa, aerata, bogata, reunind loale sevele pamaniului nuan\ele cerului, salbatica $i voluptuoasa. La aceasta se adauga un perfect dar de credibiliiate. Adevaratul sau nume este $lcfanescu ; Creanga este un pscudomm sau. mai exact, numele de familie al mamei sale. O r, Creanga in romane^te inseamna “ ramura" §i are echivalent numele Rum... Acesta era aulorul lui Harap-Alh, lucrare clasica ce se gase$te la mdemana oricui: orice Roman de patrusprezece ani 1-a ciiil $i tolu$i nimeni inca n-a banuii ca e un profund simbol iniliatic. de vana hiperboreana, ceea

ce arat£. inirc allele, ca nu e mijloc mai hun pentru a ascunde sensul profund al unui mil decat sa se laca din el o opera dc pen iu. Acest mil arc u multiplicitate dc sensuri pe planuri Inane diferiic. Lc vom siudia pc cclc doua principalc: primu] care sc refera la o rca It/are inilialica deplina (calaloria mfcrnala: Micile Marilc Misicrc) 'ji al doiica carc se refera la un simbolism "avataric *. in speja la accf al lui Parashu-Ramn. Numele eroului, H arap‘A/b\mc:ur\n\\ Arafr-Alb* Harap ftindodeformarc populara a lui Arab,or. in popor. termenul Harap nu se aplica deloe poporului Arah: estc pur $1 simplu. cchivalcntul lui "Negru ("Estc negru ca un Harap": "accsi boicr avea Harap/\\\ slujba lui"). Unpdp’A th . deci, estc Negru-Alb. Yin * Y&ftg-uL Negrul avand aici o im p o rtan t ce depa$e$le de dcparle hermetismul $i se refera la indistinc\iunea lui Pm krilL ( a Yin-Yang. Negru-A /ft esle corelalia Esenl2-Substan|a. prima polarizarc a Frincipiului. ca insa^i inea nemanifcslaia. Harap-Alb. nume androginic. eslc o dcscmnarc a Ornului Universal, caruia eroul va trebui sa i reali/e/e in mod efccliv posibiliia|ile integrate cand il va primi intr-un tel mitiatic.cum o vom vedea mai departe. Nu ne putem gandi sa dc/voll&m aici multiplelc sensuri ale aceslui simbol ; trimitem cililorul micrcsai la arlicolul lui Guenon asupra dublei spirale1. Sa irecem acum la un all ordin de idci. Ain araiat inai inainte im p o rtan t culorii negre in isloria iriitiatica a Dacici unde arc. Inainle dc orice, un sensdc primordialitate. Ncgrul esteculoarea lui Saturn, a Balranului C raciun. Zeul Dacprin excelenla, Pelasgos. latal lui Hiperboreus s-a nascul dm "Pamanlul Negru"; mama daciea esie o Marc Neagra (Marc C ranium ). R o m an ia este den urn 1 la de vecinii sai ca "Pam aniul Negru" sau *T&mantul Negrilor +(acesia eslc sensul cuvanlului Valah). Aceste dale, la let ca loate cctelalte expuse in cursiil siudiului nostru. nc lac sa ne gandim ca Romania a fosl una din “ Eliopii": . $1 ca foarle imporlanla funcite saccrdotala "Negru-Voda". rcpre/entand !>elul Suprem al ( enlrului dacic ( i ah-mar1. Rege al te r u lu i), era aceea a unui Prcoi loan, cum o arala si silaha ft) de investiture* A m ciiai observaiia ctnologului Bczsonnv .ea inpoc/iilc popular? ale Sarhilor. Bulgarilor, Ucraimcmlnr. Romania

72

esie dcnumita ca "T*na Atabilor" Am arnUit dc asemenea asimilarea I acuta ini re ”Sunih'\ nume al caMci supreme saccrdoial-regalc a Dacilor si "A ra b ", aces! lennen avand exaei ace Iasi sens pe care-1 are a/i in popor in /Jarxp-Afb. adica aeel a de Negm: am eilal ea/ul eel mai eelcbru* ace la al imparatului Filip Arabul carc era in realilale l ilip Sarabul Rcaminlim, in tmc.ca Basanthft. casta care a londal imtialic in evul mcdiu prineipalele romanc. crau idetiliei Sxfttbihff Toate ace si ea araia ca Hnm p-AIbi Arab-Alb) este milul auienhc hiperbnrcan al unui Sarah A lh. ccca cc este de o exccpiinnala importanta. nun ales daca (mem scama dc rcdaciarea sa aproapc contcmpurana. Inamle de a merge mai dcpartc e ncecsar sa deschidem i>paranlc/a asupra scmnificatici radacinilor nth sau rai ale cuvanlului Sitra h . aceasia nu nc mdepartea/a de subiccutl noslru, ci dim potm a, Aeeea$i radacina, dar invcrsata. hnr^\ utr. de numeric Mistrc(ul,simb*i| si rid hiperborcan al prc/enlci Kalpa (Shn SbvCta-Vitrahii-Kiilpii). al Ceniruhn Suprem ( Varahi), al I raditici Primordialc si al Pazitorilor sai, Rugam citilorii sa reciicasca articuJul |tu Rene tiucnon "Misirtul^i Ursul"l:va sesi/a alunci toala valoarea consjderatiilnr Cc vor urma. Aceasia radacina este I'oarltr raspandita in limha mmana Misiretul mascul se numcste wer1. l/voarclc de apa minerala sunl denuinitecu lermcnul de Bonce* dc Horen sau Broftcni; exista sta(iuni termale ca Borsvc. Boren sau BwftvnL Una din regiunile sacre ale Romiiniei este " Vraneca' (in vechime numila " Varanha' ): o alia este "Tara liarsci carc si-a dal numclc unci faimoase specii dc oi. “ Barsana lucru curios, ciobanii romani se foloscsc. pcntru a-^i aduna oilc. de cuvantul-chcic: hart... ceea ce este intcrcsani daca ne aminUm de simbolul lui Ram !>i daca se $tie ca berbec se spune in roimncste la perechca oil. Rcaminlim $i numclc dc Boristcn, Pjriboridava* Hramov. Bran Pad urea unde era paziia U n a de A u r se num ca Sybaris (P adurca M istrlu lu i ea Brocclianda). lermen identic cu cel al raulm romanesc Sabar. Cel mai iluslru din regii daci este Bure his hi: profetul hipcrborean .4 bans est e si un Mist re U a pare, in Argonuuticn lui Valerius Flaccus suh numclc de Sneer vaier Varus averii/and Sci(ii de stisirea Argonautilor. Poporul seit al Avarilor* care a locuil in Dacia limp de mai multe sccole. tfk

csle poporul lui A harts'. Am araiai ca bar$ i yarapar uneori sub forma inversata dc rah sau rav. A§a cstc ca/u! ciivantului Sarah, denumire pcntru Hamsa dacica, cc sunt prin urmarc. Misirefi. ceea ce esie natural daca ne gandim ca Tradi(ia dacicili esie hiperboreaniL Basarahii. nume suh carc rcapar in Evul Mediu, sunl §i ei MistrctL Vccinii Romanic! numcsc aceasia lara ^Pamanlul A r a b ilo r o r , am mcntionat tleja asimilarea dintrc Sarah §i A rab, ceea cc mseamna ca ’’Pam antul Arabilor" vrca sa spuna ' Pamanlul Misire|ilor’\peniru ca c *% Pamaniul Sarabilor". Am vazut ca Sarah se descompune in .Sar^i rah, primul lermen, sar. insemnand !>ef, Cap, Domn (all indiciu de primordialitate) identic cu Shri. s/re. sir. ser, al doitea, rabhMistrei. Sarah (sar-rah)este D om nulM istrcj, identic cu Shri Var&ha. ceea cc capita odeosebitS imponanja daca nc amintim actuaiul K alpa se numeric Shri-ShwetaVarSha-Kalpa* Deci Sarabiisunl Pazitorii. prin definnitfe, ai Tradiiiei Primordiale. Har& p-Atb(ArabulAlb. Sarabul-Alh) esie prin urm arc M istrcfuf A lb . sau mai precis: Harap-Atb csle A rab-A lh Sarah-A lb. termen care se despartc. cum am vazut: Sar-rab-A lb D om nul M istrep A lb. deci Harap-A lb esie traduccrea fitcrala a lui ShriShweta- Varaha ( Sar - shri. rah = var. A lb = Sh weta ). M ai csle un fapt foartc im portant. Am sem nalai im p o rta n t Urus- ului In Traditia romancasca U rus sc zice in rom ani hours au ximbru% i rcgasim jar accea$i radScina Explicalia este, dupa parcrca noastra. in faptul ca Europa* “Pamantu! Taurului" §i In mod mai exact Dacia, dcvcnind la un moment al ciclului scdiu] Centrului suprem. s-a idcntificat prin forta lucrurilor cu ,kPamantul Mislretului” ( V§r$hfe\ ia luai radacina. Gasim foartc scmnificaliv ca trei aniinalc ciclice alat de importante ca Mistretuh Berbccul $i Taurul au in romane$ie accea$i radacina ( Vicr; Berbec. H o u r ). Deci Harap-Aihvsic D om nul M istref A lb. H arap este. am vazut-o, o deformare a lui A rab sau A rav (In romana populara). Dac3 inversam mtregul cuvant nu numai silaba raw obtincm iar Varah. Era odata un crai care avea trei feciori, $i acesi crai avea un frale mai mare, care se numea Verde-fmparat §i carc locuia la celalall capat al lumii. Imparaiul Verde nu avea feciori; el scrise fraieiui sau, craiuLsa-i trim itl unui din ai lui A

74

pentru ca sa-1 urmc/e la iron. Sc oferi leciorul cel marc al craiului; sc pregali. atesc un cal him $i arme $i porni. Dar craiul, peniru a -1 incerca. sc imbraca Intr-o piclc de urs $i sc a$eza la capalul unui pod, sa-1 intalneasca. C alul sc sperie $i feciorul craiului sc mloarse ru$inat la Laial s&u... Aceca^i palanie i sc miampla $i urmaiorului nascut. Accsi euplu Ira lesc a I unui Imparal unui Crai, dommnd fjecare la un capat dc lume, esie una din temele obi^nuitc ale legendclur romanc. Totdcauna superiorul esie cel care n-are copii*. $1 mferiorul estc cel care are $i care ii irimile fralelui mai mare. Aceasta ni sc pare sa corespunda unei polarizari a Aulorilatii supreme in Putere sacerdotala in Put ere regala. Prima nu produce, nu acfioneazd in afara, ceea ce esie simbolizal prin steriiitalea sa cu lolul cxlcrioara. Func\iunea ra/boinica eslc cea care trebuie s-o protejeze. so aperc. Fralcle mai mare eslc totdcauna Imparaiul Verde; iar, culoarea verde7eslc aceea a lui Ganeshaa dtruiapropierc cu lanus estc cunoseuta ; rcaminlim simbolismul Hindus al lui Skanda, Domnul Ra/boiului care protejeaza medita\ia lui Gancsha. Domnul ( unoa^icrii... Skanda$iG ancsha sunt deallmintcri reprczenUU ca frali, fiind i\ unul $i altul fii ai lui Shtv