Dacia Literara [PDF]

Zitiervorschau

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia Literara, lansata la Iasi in ianuarie 1840 sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice, Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca. In primul numar al revistei, Kogalniceanu, in calitate de mentor al miscarii pasoptiste si ca redactor responsabil al revistei publica articolul ,,Introductie,, , considerat programul teoretic al miscarii deoarece sintetizeaza toate ideile si intentiile menite sa duca la dezvoltarea literaturii romane originale si unitare. Articolul ,,Introductie,, prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv. Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale, Curierul Romanesc(1829) ,Albina Romaneasca(1829) si Foaia inimii (1838) s.a. De asemenea, in articolul–program, intitulat „Introductie”,M.Kogălniceanu sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti: intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic (,,critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana’’), afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si literaturii romane, combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre, precum si promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romaneasca propunandu-se urmatoarele teme de inspiratie: istoria, natura, folclorul. Tot in articolul ,,Introductie’’ ne este prezentata si structura revistei in patru parti: in prima vor fi publicate compuneri originale ale membrilor gazetei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate in alte ziare romanesti; partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar in incheiere vor fi prezentate stiri si noutati referitoare la viata culturala. Astfel, Dacia Literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare si din toate zonele tarii ,realizandu-se o unificare a romanilor in plan literar si promovandu-se in acest mod cultura nationala si eliminandu-se treptat puternica influenta a operelor straine. Cu toate acestea, revista „Dacia literară” a fost interzisa de domnitorul Mihail Sturdza dupa numai 3 numere caci, prin chiar numele ei, revista se adresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, in care unirea nu era inca posibila. Dar chiar si asa, în paginile sale au apărut scrieri valoroase şi au publicat scriitori ce vor intra în patrimoniul literaturii române. În numărul I al revistei a apărut prima nuvelă istorică,

„Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi. Alţi scriitori au găsit aici găzduire pentru operele lor, cum ar fi pagini de proză sub semnăturile lui Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu, fabule de Alecu Donici, precum şi articole despre frumuseţea poeziei populare şi a obiceurilor folclorice româneşti. In concluzie, Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale, deschizand calea junimismului maiorescian si a perioadei marilor clasici.