Trasaturi Temperament ADHD [PDF]

Zitiervorschau

Care credeți că sunt trasăturile temperamentale predictive pentru patologia copiilor cu ADHD, tulburari de conduită specifice pentru învățare?

ADHD:- tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie. ADHD cuprinde 3 subtipuri : neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea = > tipul predominant neatent; tipul predominant hiperactiv impulsiv; tipul combinat. nu toti copii cu ADHD sunt identici!!! 1. Tipul neatent necesita prezenta a 6 posibile simptome din cele 9 existente, si anume: a) nu acordă atenția cuvenită detaliilor; b) are dificultăți în menținerea atenției mai mult timp; c) pare că nu ascultă cand i se vorbește direct; d) este incapabil să-și termine treburile ( școlare, teme pt acasă, treburi casnice); e) are dificultăți de organizare; f) evitarea angajării în sarcini care necesită un effort mental sustinut ( efectuarea temelor acasă sau în clasă); g) pierde lucruri necesare ( creioane, caiete, teme); h) ușor distrat; i) uituc. copilul trebuie să manifeste și 4 condiții suplimentare: a) să fi persistat cel puțin 6 luni; b) să cauzeze o incapacitate semnificativă ( relații, performanță); c) să se manifeste în 2 sau mai multe situații; d) să fie prezente înainte de 7 ani. copilul care suferă de ADHD de tip neatent este deseori neînteles ți rămâne nediagnosticat; suferă consecințe dureroase a tulburărilor de internalizare și prezintă probleme la școala; principala sarcină a elevului este de dezvoltare a sentimentului competenței, priceperii și eficienței; copiilor cu ADHD le este foarte greu să satisfacă aceste exigente școlare și sociale; se caracterizează prin procesare “ leneșa” a informațiilor ( procesare lentă) și probleme de concentrarea atenției sau atenție selectivă. Acești copii confruntați cu “ zgomotul scolar” nu pot distinge esențialul de neesențial; Lipsa de atenție pentru detalii = > din supraîncarcarea informațională și din incapacitatea de limitare selectivă a atenției. Acest deficit de procesare conduce la neglijențe și respectiv calificative mici, dificultăți în efectuarea temelor pentru acasă, dificultăți în menținerea atenției în cursul activităților plictisitoare, lipsa de motivație ;

În cazul în care temele sunt efectuate pana la capăt, acestea sunt efectuate sub supraveghere, iar în cazul unui elev dezorganizat se întamplă frecvent ca acestă temă să fie uitată undeva. Indatoririle scolare reprezintă o sursă de frustrare. 2. a) b) c) d) e) f) a) b) c)

Tipul hiperactiv – impulsiv sunt necesare 6 din cele 9 simptome ( 6 simptme de hiperactivitate si 3 de impulsivitate): agitație sau neliniște; dificultăți în a ramane așezat; motricitate excesivă; dificultate în a fi angajat în activitățu distractive în liniște; în continuă mișcare; logoree permanentă. simptome de impulsivitate: “ trantește “ răspunsurile, comentează; Nerabdător, are dificultăți în așteptarea rândului; Îi întrerupe, ori îi deranjează pe ceilalți.

aceste simptom trebuie să persiste cel puțin 6 luni, să fi cauzat disfuncții severe, să apară mai mult decat un context ( acasă, școală), evidente înainte de 7 ani, să nu se încadreze în caracteristicile specifice stadilului de dezv; copii cu acesta tulburare au probleme sociale, le este foarte greu să-și facă prieteni, sau să îi mențină. Aceștia gravitează în jurul altor copii cu probleme și există șanse să adopte diferite forme de încalcare a regulilor, alte tulburări comportamentale; copiii care îndelinesc crieteriile pentru ADHD de tip neatent și de tip hiperactiv-impulsiv suferă de ADHD de tip combinat; hiperactivitatea și impulsivitatea apar în jurul vârstei de 3 ani, problemele de atenție apar la varsta școlară. Semne premergatoare: foarte greu de diagnosticat înainte de 3 ani; copii mici cu temperament dificil au risc crescut de a dezvolta ADHD; activitate excesivă; obiceiuri nesănătoase legate de somn și iritabilitate; copii greu de consolat atunci când sunt supărați; între 1-2 ani și jumătate au un nivel ridicat al comportamentului necontrolat suficient ( lipsa de autocontrol); în perioada de tranziție către vârsta preșcolară ( 3-6 ani); lipsa autocontrolului persistă; obositori; stresanți și problematici în comparație cu ceilalți copii, în special în timpul activităților libere sau nesupravegheate. ADHD la copii de vârsta 6-11ani nu fac față exigențelor scolare și sociale sporite;

vulnerabilitate dpdv scolar; apar dificultăți datorate impulsivității, incapacității de stăpânire a unor reacții care împiedică învățarea eficientă; toleranță scazută la frustrari; abandonarea sarcinilor deoarece nu găsesc o rezolvare imediată; risc crescut de rănire accidentală; neatenția este percepută ca lipsa motivației; rezultatele scolare slabe se explică prin problemele de menținre a atenției; capacitate de organizare redusă și usurință cu care se lasă distrat; nu știu să se organizeze, întampină dificultați. Comorbiditate: - performanțe scolare și probleme de învățare sunt frecvente ; diferențe de învățare; -probleme de internalizare – reacții supracontrolate ( anxietate, depresie, izolare socială); -probleme de externalizare; -probleme de relaționare socială. Factori bio si neurologici: - este cea mai frecventă tulburare a copilăriei; - activitatea din regiunea frontală este mai redusă; - 50% șanse de moștenire de la un părinte care suferă de acesta tulburare; memoria de lucru; functii de autoreglare. Probleme de conduită actele de agresivitate explicită îsi ating apogeul în al-2-lea an de viață, atenuându-se cu vârsta, pe masura socializării; ( nu este valabil pt orice copil!!); agresivitatea explicită poate fi un pattern comportamental stabil cu durata din scoala gimnazială până la adolescența târzie = > aceasta constă în reacții agresive pronunțate. Tulburarea opoziționismului provocator ( ODD ) ODD : - debutează între 4-8 ani; - cei care suferă de această tulburare nu suferă de probleme de conduită; - simptome agresive comune dar diferite calitativ; -comport agresiv și opozițional Descriere clinica si caracteristici: “ pattern comportamental persistent, ostil, sfidător, nesupus și negativist, orientat spre persoanele care reprezintă autoritatea”;

Copii cu ODD au un important factor de stres; au un comportament continuu și durabil ( minim 6 luni), greu de stăpânit ; în permanentă opozitie Pt diagnostic sunt necesare minim 4 din cele 8 simptome: a)pierderea cumpătului; b) se ceartă cu adulții; c) sfidător/nu se conformează cererilor; d) agasarea intenționată a persoanelor din jur; e) blamarea altor persoane pentru propriile greșeli sau probleme; f) susceptibili și usor iritabili; g) furiosi și ranchiunos. - aceste manifestări frecvente afectează viața de familie, activitățile scolare sau slujba; - copiii sunt uneori pasivi-agresivi, ignoră des rugamințile adulțolor, nu acceptă compromisuri, nu cedează, resping negocierea, au o stimă de sine redusa sau exagerată; - aceste comportament se manifestă mai întâi acasă Probleme de conduită și tulburarea de conduită ( CD ) Tulburarea de conduită ( CD ): - debutează înainte de 10 ani; - simptome agresive comune dar diferite calitativ; - exemolu de comportament: nerespectarea autorității sau încălarea proprietății - caracteristici: -prima caracteristică conform DSM-IV este” pattern comportamental repetitiv și persistent de încalcare a normelor sociale sau a drepturior celorlalți” ; *agresiune fața de oameni și animale:- bătăi, amenințări, uz de arme, cruzime fața de aceștia etc. * distrugerea proprietăților: incendiere; vandalism. * frauda * încălcarea regulilor:- fuga de acasă, absența de la școală. tinerii îi manipulează pe ceilalți, mint foarte bine, se prefac și nu îsi respectă promisiunile, nu îsi îndeplinesc obligațiile; foarte rar sunt cuprinși de remuscari sau sunt empatici; foarte putin sensibili la sentimentele celorlalți; au tendința de a-i bănui pe ceilalti de intenții ostile; foarte des mimează sentimente de vina pentru prevenirea unei pedepse mari; au comportament cu grad mare de risc ( predispuși la accidente, consum de substanțe, boli cu transmitere sexuală, etc); Factori de risc biologici, neurologici și genetici: activitate redusă a lobului frontal la adolescenți; un parinte biologic sau adoptiv cu tulburari de personalitate antisocială; un parinte alcoholic, schizofrenic sau cu istoric de ADHD.

Dificultățile de învățare specifice Dificultatea de învățare specifică este o tulburare ce afectează unul sau mai multe procese psihologice folosite la ințelegerea și folosirea limbajului scris și oral, care se manifestă prin deficiența de a asculta, a gandi, a vorbi, a citi. Deficiențele pot aparea de la gradiniță 3 moduri de afectare a competentei sociale: a) abilitatea socială deficitară b) performanța socială deficitară c) autocontrolul social deficitar Subtipuri de dificultati de invatare dificultate de învatare nonverbală; tulburările învățării nonverbale. Simptome: - deficitul abilitatii interpersonale, deficitul rezolvării problemelor non-verbale, lentoarea motoare, discalculia, dezorganizarea perceprii vizuale. Dislexia ( tulburare specifică a cititului) este un tip specific, nu o dizabilitate generală; dificultatea de a recunoaște cuvintele nu este anticipată de abilitati cognitive; probl de întelegere a textelor scrise; dezvoltarea slabă a vocabularului; lipsa de fluență este o consecință majoră și de durată.