Transnistria [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Gimnaziul Coşerniţa

Proiect didactic Durere şi lacrimi .Războiul din Transnistria

Subiectul :Durere şi lacrimi. Războiul din Transnistria Tipul lecţiei :mixtă Timp:45 min. Obiective operaţionale: O1.Să relateze despre importanţa Patriei în viaţa omului;  O2.Să distingă diferenţa dintre un stat dependent şi unul independent,în baza exemplului cu hulubaşul;  O3.Să argumenteze necesitatea menţinerii păcii într -un stat; O4.Să determine simbolurile de stat ale Republicii Moldova; Strategii didactice Metode şi procedee:conversaţia,problematizarea,asaltul de idei,jocul didactic, descoperirea Mijloace didactice : Texte literare, non-literare, documente, fotografii, desene,etc Forme de organizare:în grup,frontal,individual. Desfăşurarea activităţii : Momentul organizatoric : Organizarea spaţiului de lucru Captarea atenţiei :Textul ,,Pasărea păcii  , de Spiridon Vangheli. Era odată un împărat. într-o zi ce-i dă în gînd? Pune la cale un război. — Tra-ta-ta! Tra-ta-ta! sunau trîmbitele. Indată s-au adunat oştenii. Aveau coifuri, aveau suliţe şi erau gata de luptă. împăratul şi-a prins sabia la sold. Dar la război nu te duci cu capul gol. Cînd a dat să-şi ia coiful, 1-a găsit răsturnat. Ce-i văd ochii? O porumbiţă albă îşi făcuse cuib în coiful împăratului... Mult s-a mirat împăratul şi a căzut pe gînduri. Poate că pasărea îi apără viaţa? Apoi le-a spus oştenilor: — Război nu va fi. întoarceţi-vă pe la casele voastre. De atunci i se spune porumbelului pasărea păcii. Anuntarea temei şi a obiectivelor –obişnuit Dirijarea învăţării: Motto: Pacea este libertatea mea, şi a ta, şi a tuturora de a ne juca, de a gîndi, de a ne exprima liber, de a munci, de a ne iubi, de a fi noi înşine, de a desena porumbei albi, de a înalta mii de baloane colorate sus, sus de tot... Ce ne relatează motto-ul propus? Elevii îşi expun opiniile, aducînd argumente. Sarcini:  Identificaţi cel puţin 5 avantaje ale păcii.  Elaboraţi o emblemă a păcii.  Daca aţi desena un tablou cu tematica păcii,ce culori veţi utiliza? De ce? Copii să ştiţi că pacea are un frate rău care se numeşte ... Război.  Informaţii despre războiul din Transnistria .Anexa 1 Dar ce semnifică cuvîntul RĂZBOI?  Elaborează tabloul verbal al cuvîntului RĂZBOI. Copii , cum credeţi ce ne aduce războiul...

Propun grupurilor de elevi spre meditaţie poezia „Visul cîmpului” Cimpul verde visa să devină galben. Spre dimineată a devenit posu. Doamne, doamne... Au căzut ostaşii seceraţi ca snopii. Mamele le-au adus roua ochilor Si au aprins lumînări. Ard facliile ca nişte spice... În fiecare zi o Marie cu privire senină îşi cheamă acasă bărbaţii: - Scoală, Ioane, e vremea de semănat! - Hai, Gheorghe, nu te mai lăsa aşteptat! Dar nu raspunde nimeni. Nici Gheorghe, nici Ion. Ei stau de veghe Veşnic rămaşi pe ogor! - Vino, Vasile,vin pe ogor! - Nu pot, măicuţă, Nu am un picior... - Du-te, Gheorghiţă, pîn la fîntînă... - Nu pot, măicuţă, Sînt făr-de-o mînă... - Ioane, strînge –ţi copilul la piept! Nu pot, măicuţă, în sînge mă-înec. - Vino, Stefane, te aşteaptă Ileana de –o viaţă la poartă! - Nu pot, măiculiţă, Sînt stîncă de piatră! Maria ară ogorul, seamănă speranţa de pace în lume. Miine vor veni Gheorghe şi Vasile, Stefan şi Ion. Mai sînt căteva zile. Dar nu vin ostaşii! Ostaşii nu mor, Ei au rămas de strajă - ogor! Analiza poeziei.

Comentăm analizînd motto-ul : ,, Nimeni nu este atăt de nebun să aleagă războiul în locul păcii! In timp de pace, copiii isi ingroapa parintii, in razboi, parintii isi ingroapa copiii.” HERODOT

Feed-backul.Astăzi am aflat...

Formulează un îndemn, pentru oamenii maturi, referitor la dorinţa copiilor de a trăi în linişte, siguranţă, pace. -Acum, drag copil, vei descoperi un suflet mai bun, mai bland, mai tolerant, mai sensibil, mai creativ intr-un univers al pacii si al iubirii.. Tema pentru acasă :Desen ,,Noi pace vrem…”

Motto: Pacea este libertatea mea, şi a ta, şi a tuturora de a ne juca, de a gîndi, de a ne exprima liber, de a munci, de a ne iubi, de a fi noi înşine, de a desena porumbei albi, de a înalta mii de baloane colorate sus, sus de tot...

Motto:,, Nimeni nu este atăt de nebun să aleagă războiul în locul păcii! În timp de pace, copiii îşi îngroapă părinţii, în război, părinţii îşi îngroapă copiii.” HERODOT

Desfăşurarea războiului In seara zilei de 1 martie 1992, gardistii si cazacii au provocat un incident la o petrecere, apoi au atacat politia moldoveneasca chemata in ajutor; politistii au deschis foc, omorand un cazac, dupa care s-au retras in sediu. Acest incident a servit drept pretext dislocarii ultimei sectii moldovenesti de politie dintr-un oras transnistrean. Sediul politiei a fost atacat de gardisti si cazaci, care i-au facut prizonieri pe politisti, dezarmandu-i. 2 martie 1992 - Republica Moldova devine membru ONU, ceea ce conduce la recunoasterea caracterului ilegal al auto-proclamatelor "republici" nistreana si gagauza. Este ziua in care incepe razboiul, prin declansarea conflictului armat la Dubasari, printr-o diversiune a separatistilor, despre a carei pregatire se stia de multa vreme, dar pe care autoritatile statului moldovean nu au incercat s-o dezamorseze. Comitetul executiv raional si toti politistii din Dubasari sau retras in satul Cocieri, care a devenit un centru de rezistenta, aici refugiindu-se locuitori din satele vecine. Gardistii au intrat in Cocieri, cu 2 blindate, deschizand foc fara avertisment asupra trecatorilor. Au fost impuscati doi tarani si o mama care mergea cu copilul de mana. taranii si politistii au reusit sa-si procure, fara incidente, armament de la o cazarma subordonata Armatei a 14-a. Gardistii si cazacii vor bloca podurile de peste Nistru - de la Vadul lui Voda, Tighina, Camenca, Rabnita constituind "posturi de control " cu cate un blindat; astfel de posturi vor fi create si pe soseaua Tiraspol-

Dubasari si la barajul hidrocentralei Dubasari. 3 martie - au fost blocate caile de acces dinspre Chisinau spre Tighina, a fost blocata emisia radioteleviziunii nationale; gardistii si cazacii ataca satul Cocieri, dar sunt respinsi; seara ajunge in sat o unitate de politie, trimisa de la Chisinau. La 4 martie, orele 14, gardistii si cazacii patrund in satul Cosnita, atacand pe cei 15 politisti, nevoiti sa deschida focul. Patru autocamioane Kamaz pline cu gardisti sunt trimise la Cocieri. 6 martie - "Comitetul de aparare a republicii sovietice socialiste moldovenesti nistrene" a hotarat izolarea tuturor politistilor care nu au depus juramant de credinta fata de "republica"; in aceasta situatie erau 85 de politisti. In noaptea de 12 - 13 martie, doi politisti de la postul Ursoaia de pe soseau Tighina - Causeni au fost atacati dintr-un camion - care transporta armament pentru separatistii gagauzi - pe care il oprisera pentru control; un politist a fost ranit, altul ucis. La 13 martie, la Tighina, dupa desfiintarea sectiei moldovenesti de politie (singura institutie care mai reprezenta statul moldovean in oras), este inaugurata o sectie de politie subordonata secesionistilor, constituita ca o forma de putere sovietica; este infiintata o noua formatiune paramilitara ilegala; gardistii ataca politistii din Cosnita, ucigand unul si ranind mai multi; dimineata, 2 blindate ale gardistilor au deschis foc de mitraliera asupra satului. 14 martie: Gardistii si cazacii arunca in aer podurile de la

Vadul lui Voda, de langa Dubasari, de pe soseau Chisinau - Volgograd. Pozitiile moldovenesti de langa Roghi sunt atacate, inregistrandu-se 15 morti; La 15 martie, Smirnov semneaza un decret prin care se creeaza o comisie de stat pentru ocrotirea sociala a militarilor si persoanelor demobilizate, actiune menita a atrage de simpatia militarilor, guvernul Moldovei face un apel catre gardisti, pentru depunerea armelor pana la data de 17 martie. 24 martie - Se semneaza un nou acord de incetare a focului; se efectueaza un schimb de prizonieri: secesionistii elibereaza 11 persoane, moldovenii, 18. 31 martie - presedintele Snegur tremite o telegrama companiei moscovite de teelviziune Ostankino, protestand contra modului de prezenatre a conflictului, si alta telegrama maresalului Saposnikov, protesatnd impotriva zborurilor avioanelor militare ale CSI la Tiraspol. Atacuri asupra populatiei civile Toate localitatile din Transnistria, ramase fara politie, au ajuns la cheremul cazacilor, gardistilor si delincventilor, de obieci beti mereu, care atacau, jefuiau, violau, bateau si torturau populatia romaneasca. 7 martie - Gurie Popa, primarul din Parata (Dubasari) , a fost atacat in casa de un grup de gardisti si cazaci care, dupa ce au tras rafale automate asupra casei, l-au batut si batjocorit. Inginerul sef, Grigore Bulat a fost batut cu salbaticie. Luna aprilie marcheaza implicarea fatisa a Rusiei si Armatei a 14-a rusa de partea separatistilor; intentiile clare ale Rusiei sunt de a pastra Tighina drept cap de pod.

1 aprilie: politia moldoveneasca incearca liberarea orasului Tighina, controlat de secesionisti; cad in lupta 8 politisti. 2 aprilie, gen. Netkacev, comandantul Armatei a 14-a adreseaza un ultimatum presedintelui Snegur, cerand ca fortele moldovenesti sa se indeparteze la 15 km de Tighina. 2 aprilie - pe aeroportul militar Chisnau se semneaza un acord de incetare a focului, intre primul ministru al Moldovei, Muravschi, presedintele "sovietului suprem", Maracuta si comandantul Armatei a 14-a rusa, Netkacev. 14-17 aprilie, semnarea protocolului grupului de lucru pentru stabilizarea situatiei in Tighina: dezarmarea formatiunilor para-militare, deminarea zonei, asigurarea ordinii de catre politia moldoveneasca si militia separatista. 17 aprilie, la Chisinau are loc o noua reuniune cvadripartita la care se adopta statutul comisiei mixte pentru controlul respectarii incetarii focului, stabilinduse un numar de 400 observatori care sa supravegheze linia ce separa politia moldoveneasca de fortele rebele pe o lungine de 262 Km. Pana la 15 mai, numai observatori din Moldova si România ajunsesera in zona pentru supraveghere. Incetarea focului va deveni efectiva la Tighina de-abia din 20 aprilie. La 6 si 7 mai, este atacat cu rachete postul de politie de la Cocieri. In perioada 8 - 18 mai au loc atacuri asupra locuitorilor si posturilor de politie de la Cocieri, Cosnita, Gura Bicului, Dragalina, Dubasari-Pod, Roghi.

Inca din luna aprilie, incepe retragerea unor efective de cazaci, de care chiar separatistii voiau sa se debaraseze, dat fiind caracterul indisciplinat si turbulent al acestora. In paralel, apar noi formatiuni paramilitare, ca Beretele Negre, sosesc din Ucraina, memebri ai armatei ucrainiene de autoaparare.

Pierderile Republicii Moldova în războiul din Transnistria: a) Umane: - Morți – circa 802 - Răniți – peste 5000 - Refugiați – 108.000 b) Materiale: - Venitul național al Republicii Moldova (1991) – 15,4 miliarde ruble - Pierderile economiei naționale – 12 miliarde ruble (cursul rublei din anul 1992) - Necesitățile refacerii localităților și obiectivelor distruse – 15 miliarde ruble. Eroii căzuți pe cîmpul de luptă Bulicanu Valeriu Gheorghe Născut la 11 noiembrie 1996 în satul Boldureşti, Nisporeni. Absolvent al şcolii medii din localitatea natală. În anii 1984-1986 şi-a satisfăcut serviciul militar.După revenire la vatră s-a angajat ca magistru la Uzina Experimentală Mecanică din Chişinău.În una din luptele de pe platoul Tighina, la 20 iunie 1992, a căzut cu moarte de erou. Este decorat post-mortem cu ordinul „Ştefan cel Mare”.

Ţernă Tudor Emilian Născut la 13 martie 1965 în satul Ciuteşti, Nisporeni. După absolvirea în 1982 a şcolii medii din satul natal, îşi continuă studiile la Şcoala Tehnică Militară din Kaliningrad, iar din 1985 şi pînă în mai 1990 a lucrat în calitate de tehnician-mecanic de reparaţie a avioanelor în oraşul Kotelinikovo. În noiembrie 1990 a fost angajat în funcţie de inspector superior al Secţiei de Paşapoarte şi Vize, ulterior fiind transferat în Secţia Poliţiei Judiciare ca inspector. Şi-a pierdut viaţa la 19 mai 1992 în luptele de pe platoul Coşniţa. Popa Ion Gheorghe Născut la 22 aprilie 1957 în oraşul Nisporeni. În anul 1980 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de bibliografie şi biblioteconomie. A lucrat un timp în calitate de şef al Secţiei de Arte la Biblioteca Naţională din Chişinău. După satisfacerea serviciului militar, a activat în diferite domenii, ultima funcţie fiind cea de şef de brigadă în satul Mileşti, Nisporeni. A luptat, în calitate de comandant de pluton, pe platoul Coşniţa, unde şi-a pierdut viaţa la 6 iulie 1992. A fost înmormîntat în cimitirul din satul Mileşti, Nisporeni. Dumbravă Valeriu Ion Născut la 31 iulie 1969 în satul Cioreşti, Nisporeni. După absolvirea şcolii medii din stul natal îmbrăţişează profesia de sudor electric la Şcoala profesională tehnică din Nisporeni. Între anii 1987-1989 îşi satisface serviciul militar. După demobilizare se angajează în Brigada cu destinaţie specială a Ministerului de Interne în calitate de subofiţer. Participat la luptele de pe platoul Coşniţa. A fost ars de viu de către separatişti în automobil, în satul Gîsca, Căuşeni. A fost înmormîntat în cimitirul din satul natal. E decorat post-mortem cu ordinul „Ştefan cel Mare”.

„Numai faptele ne fac să cunoaștem ceea ce suntem” (Molière)

02 martie 2017 Comemorarea a 25 de ani de la începutul acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991 - 1992)