Transnistria. Incercare de monografie regională [PDF]

Zitiervorschau

1943

BIBLIOTECA REVISTEI

"MOLDOVA

NOUĂ" Nr..2

Dr. N I COL A E M. P O P P

.. : .

:

TRI~ \

INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA

BUCUREŞTI

www.dacoromanica.ro

,

Dr. NICOL AE M. POPP

TRANSNISTRIA INCERCARE DE MONOGRAFIE

REGIONALA

BUCURESTI 1 9 4 3

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE Peimerntul Moldovei, cu velluriri largi fi cununi de peiduri, cu stepe manoase fi senintiri de ape, se intinde §i dincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnistrio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisarit fi

opus spa(iul dintre Nistru fi Bug, iar spre sud merge pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in

precis, deli in cea mai mare parte tot natural -cursuri de apei

pe

este la nord. Aici urmeirefte cursul

Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca -drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului. -Unica por(iune de hotar conventional este intre localitatea Vierhovca pe Leadova fi oraful Bar, pe par. Roy, afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnistriei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar. Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei grade latitudine (46°-49°), nordul Transnistriei deptifefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei dincolo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Hotinul. Dat fiind cei Bugul dare peste tot un curs parole! cu Vistrul. dep6rtarea intre cele aloud fluvii can limiteaza

www.dacoromanica.ro

Transnistria variath. Pentru acest motiv, la care se adaogei fi altele cari vor fi areitate, dela inceput trebue felcutd

o granituire intre cele doua parti principale ale provinciei.

Axa principals a provinciei este orientate" NV-SE, ca fi direct is de curgere a celor cloud fluvii marginap. Dela Odesa panel la Bar e o distantei de peste 360 km. Se poate vorbi foarte bine de o Transnistrie de nord qi de o Transnistrie de sud. Limdta intre cele cloud pOrti intru totul distincte ale provinciei este mai curdnd o zone" de transitie de ca. 30 km, latime, deceit o simple" linie pe hart& Aceastd zone" e cuprinsd intre o linie la nord, care pleaca dela cotul Nistrului dela Molochi$ (nord Reimnita) fi se indreapta panel la cotul Bugului dela Savran, fi o linie la sud,' care tine valea lagorldcului, afluent al Nistrului, tae dealurile dintre Beirzu ti Balta fi merge apoi pe Codima, pond la veirsarea acesteia in Bug. Zona aceasta: MolochipSavran $i lagorleic-Codima separd cele doua gull ale Transnistriei: Transnistria superioarA, cuprinsd intre cele cloud fluvii can curg aid paralel la o de-

partare ,de 80 km. intre ele $i Transnistria inferioara, marginitei de acelea$i fluvii, dar mult mai distantate (litre

de: la peste l60 km. Prin coturile dela Molochi$ ;i Savran, Nistrul se indoaie spre sud, iar Bugul spre est, pricinuind astfel cuprinderea unui teritoriu cu mult mai larg pentru partea meridionald a provinciei. intre aceste timite astfel descrise, Transnistria acoper?" un teritoriu care, dace face transitia itntre vest $i est, intre lumea carpotica fi lumea fare" margini" a Europei reisaritene, inchide totuqi un spatiu al carui peimeint fi Villtel ometzeascei se integreazei perfect in spatiul geografic $i etnic romeinesc, de al carui destin este legatd.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-a

GEOGRAFIA FIZICA CAPITOLUL I TECTONICA

Privind Transnistria pe o harfa a Europei sud-estice in raport cu Romania si cu Ucraina, prima impresie care to isbeste este ca fara de Romania, Transnistria este o provincie excentrica, pe cata vreme cu Ucraina ar 'Area ca face trup comun. Totusi ratiunea dupa care Transnistria e normal sä stea alaturi de Ucraina sau alaturi de Romania nu e o chestiune care sa fie rezolvata pe baza de estetica desenului unei harli. Este suficient sa cercetezi

plasmuirea pamantului Transnistriei pentru ca prima impresie sa se modifice simlitor. Cand Rusii au venit pentru intaia oars ca stapaniton ai Transnistriei, asta la 1792, imparateasa Caterina II, cu fina ei intuilie, a botezat pamantul acesta cu numele de Moldova nova". Ceiace intelegea ea prin Moldova noud", gandindu-se la populatia moldoveana a acestui linut, putem extinde not §i cu privire la cadrul fizic al lui. Problema care se pune dela inceput este urmatoa-

www.dacoromanica.ro

6

GEOGRAFIE FIZICA

rea: data din punct de vedere morfologic §i. tectonic, Transnistria se leaga mai armonic cu relieful din dreapta Nistrului on cu cel din stanga Bugului. Observatorul-geograf, care venind din Carpati §i tre-

cand Nistrul ar patrunde adanc spre rasarit, pan5 dincolo de Bug, ar ramane frapat de uniformitatea, de monotonia peisagiului, indiferent ce drum ar urma: fie dela Movilau spre Brat lay,. fie dela Tiraspol spre Vosnesensc. Cu exceptia Nistrului §i chiar a Bugului, cu vaile adanc incastrate in sol, ar ramane frapat de intinderea suprafeici §i colo, mai ales catre sud lelor plane presgrate de movile. Trecand Bugul, acela§ relief: inaltimile obse-

dant acelea§i: in primul traseu 250-300 m. alt., In al doilea, Inaltimi pe jumatate. Dupe aceasta fugarA pri-

vire a intinsului solului, ar reie§i ca mai de grabs Moldova din Siret §i 'Ana In Nistru se leaga de Ucraina. Realitatea arata insa contrariul, cum. se va vedea. Cheia problemei sta in analiza tectonicei regiunei. 0 unitate tectonics precise o formeaza regiunea cuprinsa intre Siret §1 Bug. Este o regiune care morfologic are infati§are de podi§, iar structural este o platforms. Aceasta regiune se sprijina la apus pe o alts unitate tectonics importanta: Carpa(ii, prelungiti pana in Siret prin Vorlandul for de aceia§; origine: Subcarpatii. Regiunea de podi§ sau de platforms dintre Siret §i Bug se sprijina la rasarit pe un masiv granitic strdvechiu, puternic framantat, pe care not 11 numim masivul ucrainian 1). Acest masiv iese la zi numai intre Bug §i Nipru. Cele dou6 rauri jaloneaza marginile lui. Bugul curge pe marginea interns a masivului, iar pe intreg parcursul de pe masiv are o vale bine calibrate, dar in acela§ timp §i bine sApata in masivul granitic. Niprul curge, dela Chiev In jos, pe marginea externs a masivului; aceasta Ii pricinue§te o vale net asimetrica, cu malul drept abrupt §i dominnnd lunca cu peste 100 m., in timp ce malul stang 1), Cu numele de masivul ucrainian se intalneste in literature franceza si italiana de specialitate (cf. Camena d'Almeida si Giorgio Pulle). In literatura german5, in speta la Suess si Bubnoff, este nunlit Blocul sau Borstal podolic (Siidrussische Steinplatte).

www.dacoromanica.ro

TECTONTCA

7

e jos, plat si mlastinos. Masivul ucrainian represinta un fragment de munhi de incretire stravechi, tocii, apartinand Paleoeuropei, orientati NV-SE si cari in paleozoic trebue sa se fi infatisat cum vedem noi astazi Carpatii cristalini. Masivul ucrainian este orientat oblic fata de Carpati.

Spre nord, cele doua unitati tectonice se apropie intre ele, cam pe linia Cernauti-Brailov, o departare mai mica de 200 km. le desparte. Spre sud insa, in masura in care Bugul se departeaza de Siret, masivul ucrainian se departeaza de Carpati, dat fiind ca cele doua rauri iii au albiile sapate in lungul unor zone de contact. Cursul inferior al Bugului este la aproape 400 km., distanta in linie dreapta de Siretul de jos. Ina ltimile cele mai mari ale dealurilor podisului saul ale platformei dintre Siret si Bug sunt tocmai in regiunea unde cele doug unitati tectonice importante se apropie. In directia SE. directie in care masivul ucrainian se departeaza de Carp* Ina ltimile scad. Spre NV, in Galitia, procesul se repeta, ca directie, in sens invers: in masura in care Carpatii se departeaza spre NV de masivul ucrainian. dealurile scoboara si apare depresiunea poloneza din axul .

Vistulei.

Masivul ucrainian, in intregimea lui ca unitate tectonics, se compune din cloud parti: o parte descoperita, la suprafata: este masivul propriu zis despre care s'a vorbit pans aci si o alts parte care-1 inconjoara, mai ales pe flancul de nord si vest; aceasta parte este mascata sub depozite mai noi, in deosebi tertiare. Numai vaile mai adanci, cum e Nistrul, desvelesc temelia granitica a regiunei. Masivul ucrainian vizibil este mutt mai restrains in suprataid deceit masivul ucrainian mascat de depozitc mai tinere. Acesta din urma formeaza insa fundamentul regiunei nordice a Transnistriei si Moldovei. In zona de poarta larga sau de sea dintre Cernauti si Brailov, care represinta si zona de apropiere maxima dintre cele doua unitati tectonice menlionate, masivul ucrainian se reazima in subasement pe temeliile Carpatilor. La nasterea acestora, curbura' pe care Carpatii nordici au facut-o la www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIE ERICA

8

intrarea in Romania se explica tocmai prin isbirea valurilor orogenetice de masivul stravechiu ucrainian preexistent si a provocat strivirea Vorlandului carpatic; aceasta a dus la sudarea Subcarpatilor de zona muntoasa. +

+ I

+

+

+

1.4

ka, -4.

Niliciu

+ +

MeV

+

+

v .+

41419 +

+

+

+

+

+ +

150 Km

1001

+

+

+

50

O

+

+

+

+

+ Tarnopol

+

+

+

+ +

+

+

e+ + + 4rt

Qi +

4

+

+ +

+

4-

*

+

jrz

+

+

+

+

+

+

it

+

+

+

+

+

+ +

+

+ + +

+

+

+

+ +

+

+

Odeti Masivul grantic le

suprarqa

Crystallnul acoperit% da

depozite twocena

I lerpilor

rokergf,`,'"/

[Mite* 'maim&

moldo- podono ToOtry

Fig. 1. Schita tectonics a podi§ului moldo-podolic, dupa S. von Bubn2ff §i W. Laskarev.

Cu toate ca valle cari brazdeaza masivul granitic in zona acoperita de depozite tertiare au diferite adancimi, se constata totusi ca temelia arhaica se afunda in masura in care se apropie de Carpati. In acest sens trehue inteles faptul ca Nistrul, la Iampol, in canionul lui, reuseste sa descopere granitele rosii ucrainiene, ca I'rutul intre Lipcani si Ripiceni nu atinge deck cretacicul superior, iar Siretul nu poate sa desveleasca nisi macar

www.dacoromanica.ro

TECTONICA

9

baza sarmaticului. De altfel afundkrile tectonice din fata zonelor cu efort orogenetic constitue un caz fiecvent intalnit. Nu mai 'departe decat tot in Romania, Carpatii sudici se manifests si ei asemanator cu Carpatii orientali. Cretacicul platformei prebalcanice care in dreapta Dunarii ocupa dealurile la 160 m. alt., pe chiar malul stank al fluviului cretacicul s'a ascuns sub o prttura de 70 m. grosime de aluviuni dunarene. Intr'un sondaj la Filaret (Bucuresti), acela§ cretacic n'a Lost descoperit nici macar la 1000 m. profunzime. Deci §i aici apropierea de Carpati duce la afundarea progresivA a formatiunilor mai vechi, cu nastere de geosinclinal. Prin analogie cu depresiunea getica, cum a Lost numita depresiunea de Vorland a Carpajilor meridionali (V. Miliailescu) sau mai bine zis geosinclinalul dintre

Carpati si podisul prebalcanic, credem foarte potrivit a numi depresiune sciticd, depresiunea de Vorland a Car pajilor orientali sau mai exact zona geosinclinala dintre Subcarpatii moldovenesti si masivul ucrainian. Toata regiunea coprinsd intre cutele carpatice din dreapta Siretului si ivirile arhaice dela Bug este, dupti

cum s'a mai aratat, o regiune de podis sau de platforma (in sens structural) 1). Aceasta regiune se compune dintr'un pachet de strate neogene, neincretite sau slab deranjate in zonele periferice ale ei si solidar inclinate spre S si SE, asa cum arata si cursurile consecvente ale apelor principale. Panta stratelor este mai repede (led t panta morfologica; asa se explica dece in directia SSE se trece treptat dela orizonturile inferioare ale mediteranului, la mediteranul II si apoi la sarmatic, pentru ca in partite sudice ale podisului sau platformei sä ramana dominant pliocenul §i in cele din urma in zona chiar cuaternarul. Grosimea depozitelor noi. litorala si din ce in ce mai noi, creste tot in directia SSE. Estc directia in care se merge spre depresiunea marii Negre (Senke des Schwarzen Meeres'' la Bubnoff). 1). Platforma ruseasca in genere nu trebue privity ca ton:

tabulara simply asa cum o considera Philippson (Fr. Machatschek : Landerkunde, p. 212).

www.dacoromanica.ro

10

GEOGRAFIEE FIZICA

Este imposibil ca vorbind de regiunea de platforma sau podis dintre Carpati si masivul ucrainian sa putem separa ca unitate tectonics Transnistria de restul Moldovei. Daca se poate face totusi o separatie, aceasta se face transversal pe cursul apelor. Tot nordul acestei regiuni de platforms sau podis, pana la o linie care pornind dela sud de Cernauti ar urmari maiul drept al Nistrului pand la Ramnila, iar de aci, in arc de cerc, ar cadea pe Bug la Vosnesensc, se poate separa tectonic de restul aceleias mari unitati. Aceasta portiune nordica e asezata pe temelia granitica a aceluia§ masiv ucrainian, si tine atat cat se intinde aceasta lemelie straveche. Noi recunoastem aceasta regiune nordied sub numele de platforma podolica. Tortonianul din aceasta regiune, ca si depozitele cu mult mai vechi, deschise de erosiune, in canioanele Nistrului si ale afluenlilor sai, ca si posilia nederanjata a acestor strate pe toata adancimea lor, a Indrituit pe cerc,etatorii germani, ca vorbind de aceasta regiune s'a numeasca Die gallzische Tafel". La sud de linia mentionata, pe toata porliunea de desfasurare a sarmaticului si pliocenului, care nu mai are fundament arhaic, sau poate Inca nedescoperit, si pana la linia de separatie Intre pliocen si cuaternar, sedesvolta porliunea cea mai intinsa a acestei zone de platforms sau podis. Indiferenta fala de cursul Nistrului, aceasta portiune se intinde din valea Siretului de mijloc si pana la Bug, la Vosnesensc si constitue ceiace not numim podiqul moldnveriesc propriu zis 1). Tectoniceste se poate susline o separatie Intre platforma ,podolica si podisul moldovenesc, in legatura cu raporturile for respective cu scutul arhaic; morfologiceste task aceasta separatie e inexistenta. Pentru acest motiv, not referindu-ne la regiunea de dealuri dintre Siret Si Bug le numeam regiune de platforms sau podis. Tot pentru acest-motiv, literatura de specialitate nu s'a fi1). Numele de podis moldovenesc atribuit pi unei por(iuni deteren de dincolo de Nistru Isi are justificarea dac5 ne ttanclim ca tocmai in aceasta regiune se constata mai mares raspandire a elementului moldovenesc (recte romhnesc) dincolo de Nistru.

www.dacoromanica.ro

TECTONICA

11

xat Inca asupra unei denumiri definitive a regiunei. In sfar§it tot pentru acest motiv regiunea colinard in spela poate fi numita la fel de bine sau platforma podolico-moldava sau podiml moldo-podolic. Trebue 1nsd sa se recunoasca in aceasta regiune de dealuri ca este o nu parte nordica cu anume caractere specifice ei numai de profunziune (granitele), dar §i de suprafata §i ca este §i o parte sudica cu larger ra's(canioanele) pandire a sarmato-pliocenului. Conchizand, din punct de vedere tectonic ajungem

la desprinderea urmatoarelor unitati naturale: Ia apus de Siret, arcul carpatic, cu cununa sa de dealuri de incretire, admirabil individualizat. Dela Bug la Nipru, masivul ucrainian, un scut arhaic Intepenit. La mijloc, intre aceste cloud unitati tectonice §i prin raport cu ele, se afla o zona de depresiune tectonics; ea este continuarea spre NV a insa§i depresiunei marii Negre. Morfologice§te, dar numai fald de Carpati, tinutul de dealuri de podi§ dintre Siret §i Bug poate fi privit ca o depresiurie. Inca in comparatie §i cu. regiunea care o m'argine§te la rasarit, acest termen este impropriu, De aceia not

am atribuit regiunei un alt nume ca mai potrivit deck acela de depresiune, fie ea tectonics. Data fiind scaderea nivelului dealurilor catre S §i SE, deci morfologice§te, dar nu §i lard Insemnate temeiuri tectonice, intreaga zona de dealuri poate fi separa-

ta in mai multe subunitati. Fa§ia de nord, atat cat podi§ul zace pe o temelie granitica formeaza platforma podolica. Toata partea centrals §i cea mai Intinsa a podi§ului propriu zis o formeazd podi ?ul moldovenesc. In sfar§it fa§ia de sud, din lungul marii Negre §i cantonata mai ales pe cuaternar, formeazd ceiace am numit cam-

pia poptica sau litorard, despartita prin Nistru in doud regiuni cari numai ca apelativ istoric se diferentiaza Intre ele: Bugeacul Ia vest §i ledisanul la est de Nistru. Numai inaltimile ei sub 150 m. justified' numele de campie atribuit zcsnei de litoral, caci morfologice§te §i tectonice§te, campia pontica nu este deck prelungirea fireasca spre mare a podi§ului moldovenesc. www.dacoromanica.ro

12

GEOGRAFIE FIZICA

CAPITOLUL II CONSTITUTIA GEOLOGICA, STRUCTURA

In cercetarile sale asupra vaei Nistrului, Th. Vascoutanu §i-a putut da seama de structura tabulara, nederanjata in decursul intregului trecut geologic, a podi§ului moldo-podolic. Mari lacune stratigrafice separd intre ele paturi de diferite varste, ramase neincretite. Singurele mi§cari cari se fac vadite in viata de Vaud azi a podisului sunt miscarile pe verticalA, pozitive si negative, de aceia§ amploare sau de intensitati diferite, miscari epirogenetice, uneori chiar compensatorii. Acestea din urmd, miscarile isostatice, vor fi avut loc cu ocazia ridical" §i desavarsirii ridicarii sistemului carpatic. Existenla for se demonstreazil prin afundarea spre Carpati a temeliei granitice si ingrosarea In aceia§ directie a sedimentelor mai tinere de deasupra. Existenta rniscarilor epirogenetice se deduce din Inclinarea intregei stive de strate catre sud. Miscari de schimbarea nivelului marin, mifcari eustatice, cu repetate transgresiuni si regresiuni, combinate cu miscarile de sol, complied' §i mai mult evolujia morfo-tectonics a regiunei. Lacunele stratigrafice §i discordantele unghiulare denota aceasta. Iata dupa Th. Vascautanu serierea paturilor cari compun platforma podolicei. Transe a. impresionanta a Nistrului, de 150-200 m. adancime, a permis cercetarea intregului profil1). Fundamentul este dat de granitele rofii precambriene de tip finlandez, Insatite de gneisuri si diorite. Ele apar partial pe fundul tuturor canioanelor Nistrului §i afluenjilor sai, dela frontiera Transnistriei, pans mai jos de Iampol. Blocurile imense de granit pe cari apele Nistrului le spalil in fata local'tajei, foarte nimerit numita Praguri, sunt de un pitoresc deosebit. Deschiderile cele mai frumoase sunt in v. Mural a. 1). Th. Viiecflufanti: Silurianul din basinul moldo-podolic, An. Inst Geol. vol. XV, Bucuresti 1930.

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA GEOLOGIjCA

1:4

Deasupra granitelor rosii urmeaza fisturile gresoase siluriene, asemanatoare ca facies §isturilor verzi din Dobrogea. Intreg canionul Nistrului, pans mai jos de Soroca, spala aceste §isturi. Peretii stancosi ai vaei se datoresc lor. Pe §isturi se astern conglomeratele lsi gresiile cretacicului mediu, deschise in chip de polite, tot in valea Nistrului pang aproape de Camenca si pe uniia din afluenlii ski. Prima mare lacutna stratigrafica este aceasta: dela silurian la cretacic. In vremea mesozoicului inferior si mediu platforma podolica a fost exondata. Urcand in seria stratigrafica se constata absenta integrals a paleogenului 1). Acesta nu apare decat spre regiunea Bugului de mijloc. Rolul pe care sarmaticul 11

are in platforma podohca de a forma acoperisul stivei de strate care mascheaza temelia granitica, la rasarit de Bug se pare a-1 avea paleogenul, 1ntrerupt numai pe vai, can descopera precambrianul, aici mult mai a, proape de suprafata. A doua mare lacuna stratigrafica, deci a doua epoch' continentall a platformei podolice este din cretacic pang la tortonian, cu exceptia unei porjiuni de Tanga Bug.

Argilele tortonianului au cea mai redusa desvoltare. Sunt in schimb primele formatiuni dintre cele citate pang aci cari ocupa interfluviile, deli nu au o grosime prea mare. Ele sunt cantonate intre Prut §i Nistru, in tinutul Hotinului. Se pare ca nordul Transnistriei

nu -este atins de tortonian. In schimb o desvoliare

mult mai frumoasa, deli nu la suprafata ci doar pe vai, are buglovianul, acoperit pretutindeni de sarmatic; cu un fades caracteristic, acelas pang la Bug: calcare cochilifere.

Buglovianul, pentru vai si sarmaticul, pentru interfluvii, sunt singurele formatiuni geologice comune. atat platformei podolice, cat §i podisului moldovenesc. 1). cf N. Popp: CongresuI dela Soroca, Bul. Soc. Reg. Geogr,

tow. LIV, BucureVi 1936.

www.dacoromanica.ro

GEOGR.AFTE FIZICA

14

Toate depozitele mai vechi decat buglovianul §i legate de temelia granitica apartin exclusiv platformei podolice. Tot ce e mai nou deCat sarmaticul nu se gAse§te exclusiv cleat in podiml moldovenesc propriu zis. Dupd sarmatic, etajele pliocenului se succed cu regularitate. Dela nord de latitudinea Tiraspolului, sarTRANSNISTRIA Herta Geologies 0

25

SO

75

100 Km.

SORQCA

Legenda Cuaternar CRISINA

Dacian

Meotic +

TlGHIN

Sarmatic

Sarmatic

IIIIIIIII

Oligocen Eocen

Cretacic

Fig. 2.

111111111111111 Silurian

n

Sist cristaline Diabase.gramte

CET ALBA

M.Neagrh

Dunk' harta geologica a Romaniei (1: 1.500.000

si 1; 500.000) si harta hidro - geologi, a a guvernaman-

tului Cherson de N. A. Sokolow.

maticul inceteaza de a mai forma interfluviile §i trece in vai. Locul lui ii is meoticul. Cu acest etaj pe interfliovii se terming podi§ul moldov9tesc. Predominanta sarmaticului §i a meoticului a piimis separarea unui pod4 sarmatic §i a unui podi$ meotic al Moldovei (fig. 2).

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA GEOLOGICA

15

Odata cu trecerea meoticului in vai §i ocuparea interfluviilor de damn (ponticul lipse§te ?) se intro intr'o noud .unitate a marei depresiuni dintre Siret §i Bug: campia litoralet. Cam la 30-40 km. departare de mare, dacianul trece §i el in vai, impreuna cu levantinul, care are o desvoltare superficiala extrem de redusa, deoarece e mascat mai pretutindeni de loess. In multe parli, faleza cu care se terming uscatul spre m. Neagra este constituita tocmai din calcarele fosilifere daciene, foarte cunoscute sub numele de calcar de Odesa. Pe alocuri baza falezei o formeaza insu§i sarmaticul. Ex.: faleza ela sud de Odesa, din regiunea Fontanul Mare. Din repartitia formatiunilor geologice de suprafa-ta §i adanc, cari constitue podi§ul moldo-podolic, sunt de tras cateva concluziuni. 1. Din paleozoic fi panel asteizi regiunea n'a suferit

nici o mifcare de incretire, singurele mi§cari de sol rezumandu-se la isostasii on basculari 2. Privity pe suprafatei intinscl, panto geologicei este mai accentuata decat panta morfologicei, in directie N-S. A§a se explica .dece cu cat ne deplasam dela nord

la sud intalnim rote tot mai tinere §i dece formatiuni cari la inceput constitue palaria dealurilor, roman apoi

apanajul talvegurilor. Continuand §1 mai spre sud, stratele respective dispar §i din vale, care cu toata adancimea nu le mai poate atinge. Un foarte graitor exempla ni-I da valea Nistrului §i limanele din regiunea Odesei: meoticul care acoperea dealurile mai inalte dela NE de Tiraspol, dispare inainte de a atinge tarmul marei, pe o N de 0linie oblica fats de mare (S de Cetatea Alba Cuialnic la 25 km. departare de mare). vidiopol 3. Privite pe supralete restranse, stratele se Infeitipath' orizontal. De aceia o vale cu cat este mai adanca,

cu atat poate sa desveleasca paturi mai vecfii. Tipica este din acest punct de vedere tot valea Nistrului §i vai le afluentilor sai podolici. Valle afluentilor Nistrului

^unt cu atat mai adanci cu cat sunt mai apropiate de punctul de confluents. A§a se explica dece vai cari

www.dacoromanica.ro

i§i

16

GEOGRAFIE FIZICA

au obarsiile in sarmatic, sfarsesc prin a desveli depozitele !Ana la siluric si chiar precambrian 1). 4. Ca dovada ca prin transgresiuni marine de dif erite intensitei(i au luat naflere cel putin, depozitele mai noi, depozitele de cuverturei ale podimlui moldo-podolic, este faptul ca neogenul apare spre SE, deci spre m. Neagra, cu grosimi din ce in ce mai mari. Trebue subliniat si aici ca, nisi ca geologie, Transnistria nu poate fi tratatil separat de restul Moldovei. CAPITOLUL III MORFOLOGIE

1) Genera litati. Din punct de vedere tectonic, podisul moldo-podolic are o extensiune mai mare decal 'Ana in. granitele Romaniei si Transnistriei. In afara de cele trei limite precise ale sale: Carpatii, teirmul marii §1 Bugul, la NY_ se intinde pana la o linie care pornind din Carpati, ar uni orasele Haliciu si Tarnopol, pana la isvoarele Bugului. Aceste limite, astfel precizate, ar ingloba urmatoarele provincii istorice: Moldova toatei (cu Basarabia si Bucovina), Pocufia adica teritoriul din nord-vestul Ceremusului si Transnistria, dincolo de frontiera actuahi (rani Leadova), in prelungire fireasca tot pand la Haliciu. Aceasta mare unitate tectonics coreTunde unei tot atat de maii unitati morfologice, ceiace inseamng ca." aceastil regiune astfel limitata poate fi privita ca o regiune naturals, avand toate caracterele can dectirg de ad. Morfologiceste, relieful regiunei dintre Carpati Si Nistru se continua nestingherit s,i dincolo de acest fluviu. Caracterul de podis tectonic si morfologic al acestei re1). cf. Harta geologicA a Romanieifoile 3 a si 3 h, scara 1:500.000 si Harta geologica a partii europene a U.R.S.S., scara 1:7.500.000

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIE

17

giuni justifica larga predominanta a formelor plane, in coborire domoala, nu fara destule neregularitati, in direclia apelor principale, adica spre SE. Inaltimile cele mai mari ale Intregului pod:q se gasesc in regiunea Cernauti: la vest de ora.5 este cota ma-

xima: 540 m. §i la nord de el, o alts cola': 516 m. 0 crupa de inaltimi mai mari, cantonata pe zona torto-

niana (peste 450 m.), se desprinde din Carpati, in directia Storojinet-Cernauti-Cernauca. Ea desparte in chipul acesta basinul cursului superior at Prutului .0 o parte din

cel al Nistrului, Pocutia propriu zia, cu Inaltimi mult mai modeste; sub 400 m. chiar. In nici un singur punct la nord sau est de Nistru nu este atinsa macar Inaltimea de 500 m.

1. Pocutia. Pocutia sau Tara din colt" represinta spatiul dela poalele Carpatilor pana la Nistrul podolic. Spre rasarit se Intinde pana la crupa de Inaltimi de 500 m., iar la apus pana la o alts crupa de Ina ltimi cari pe la vest de Stanislau coboara In forma de sageata pana la Haliciu. Pocufa nu este altceva decat o zona de sub munte, acolo unde platforma podolica vine In contact direct cu muntele, prin absenta Subcarpalilor. Caracteristica morfoiogica a Pocutiei este data de marile acurnulari de piete§uri carpatice, randuite in imense conuri de Impra§tiere turtite qi Ingemanate Intre ele, Incat au format un piemont care estompeaza contactul brusc dintre munte §i platforma. Ape le cari au creiat aceste conuri sunt, sau erau, culese in cea mai mare parte de Nistru, care pe la marginea Pocujiei curge prin an1ul situ caracteristic. In partea superioara a Poculiei, Nistrul joaca rolul unui rau de margine, culegator al apelor carpatice. Prin Indoirea arcului muntos spre SE, Nktrul implicit se departeaza de Carpati, rolul sau fiindu-i acum luat de Prut.

§i acesta curge o bucata ca rau carpatic de margine, pant!' ce ie§ind din Pocutia, suferii §i el acea§ soarta ca §i Nistrul. Din dreptul Cernautilor spre SE, un alt rau 2

www.dacoromanica.ro

18

GEOGRAFIE FIZICA

trece la rand: Siretul, care nu -i mesa cedeazrt rolul, deoarece se pAstreazil. pang. la caprit paralel cu muntii1). 2. Podiful Podoliei de vest. Dupe Poculia, tinutul piemontului carpatic, a doua unitate naturals podisului molf-lo- podolic o formeazgt podiful Podoliei de vest. Prin Podolia de vest, care a dat numele platformei gi podisului homonim, se intelege regiunea mrirginita la sud

de Nistru, la nord de cumpana apelor dintre Nistru si Bugul polonez, iar la vest se Intinde pans la Liov. Singura limits mai putin precise este cea de riisiirit; aid trece de Camenita Podoliei, dar n'atinge in nici un caz actuala frontiers a Transnistriei. Astfel delimitate, Podolia occidentals se infatiseazrt sub forma unui podis cretacic, care se odihneste pe soclul granitic striivechi si este la randu-i acoperit de miocen. Carateristica morfologica a Podoliei de vest este urmiltoarea: panta morfologica, conformil cu panta stratelor, des final imi cari scad dela 450 §i 400 m in NV, la 350 si 300 m in SE. Marginea ridicatil a plikei de calcare miocene deasupra basinului puternic adancit §i mItistinos at isvoarelor Bugului polonez ii dg. un aspect de cuesta viguroasrt, cu o denivelare de aproape 200 m. Aceastil

coasta, in lungul eareia alearga cele mai mari ltimi ale Podoliei de vest, iar pe ele limits nordica a basinului Nistrului, poartil numirea locals de Go logory. Isvoarele . Bugului polonez stau la 270 m. alt. lute° regiune de campie neteda si mlastinoasil, Mergand spre SE, urmeazsa coasta abrupta Gologory; dupes ce o escaladezi atingi o g.lta suprafata neteda de podia, cu 180 in. mai sus si nemlIstinoasil. De atci din Gologory pornesc spre sud, paralel, toji afluentii Nistrului: Zlota Lipa, Stripa, Seret, Zbiuci, Smotrici etc. (fig 3). Fates de valea foarte adancill a Nistrului chiar sub 150 m. alt. abs. afluentii lui pe masurii ce se apropie de colector au vai tot mai adanci. Matematic, la fieca-.:e

din afluentii ssi distingpm trei portiuni ale cursului. De 1). cf. N. Popp: Din morfologia Carpatilor polonezi, Bul. 8.

R. Geogr. tom. LINT, Bucureti 19,36.

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIE

19

remarcat ca In Podolia interfluviile ocupg suprafata dominantil a terenului; vaile iii rezervA spatii foarte subtiri. Ei bine, in cursul superior, afh.entii NiArului au valea la suprafata podisului; pentru acest motiv, vaile for sunt adesea.mlastinoase on fac salba de lacuri 1). Cursul for e suficient de rectilin. In cursul niijlociu, vaile incep sa" se adanceasca, iar cursul for sä devina usor sinuos. In cursul inferior, vaile iii desavarsesc adancirea, iii com0 .1

40

20

604n,

I

HINIA

V0

_,L._;.1.,

?ir

Lioy%

°

,04

soi".-; e 04 7 St

..1: 6 r-5t

0

L

ICA

n 'es --1

Ternopol

.

M4,nev

1 EZI Reg carpatica 2I I Podis cretack 3

r7

Cutuarul Nistrulut

4 61E11E. Canion

5 '2

To/try 0,04. Cuesta 7 Ass. Conuri de impristiere

Fig. 3.

/

of ,

.

-

. .

. .

.

.

Cernauts lLs

'1'

.

.

.

.

.

.

Pocutia §i Podolia de vest (partial dupa E. de Martonne)

plecteath meandrele incatusate si desvelesc cretacicul sau chiar temelia granitica. La fel ca Nistrul, si afluentii lui

formeaza canioane in adevaratul inteles al cuviintului, adica vsi adanci, cu meandre incatusate i spate intr'o 11. De notat ca isvoarele Bugului polonez stau lute° campie ml4tinoasa. Aici numai vaile stint ml4tinoase; podi*ul e uscat.

www.dacoromanica.ro

20

GEOGRAFIE FIZICA

structure tabulara; acest tip de vale este numit local

iar"

Aspectul de podi$ neted i uscat, cu vei progresiv adeincite spre Nistru, formeazei caracteristica morfologiei Podoliei de vest. Specificul local este ccmplectat §i de cateva forme de relief minor. Astfel prezenta gripsurilor

tortoniene da nastere pe alocuri la mid fenomene carslice, un fel de adancituri marunte In forma de palnie, numite popular verteby". Sunt apoi calcarele dure coraliene, toltry", cari sparg netezimea podisului. Cei mai importanti toltry se aliniaza dealungul unei creste rectiline, ridicata cel putin cu 50 m. peste podi§ si care pornind din fata Hotinului se indreapta spre NNV pcmu la nord de Tarnopol. Aceasta creasta formeaza un recif al marilor calde miocene. Dace acumuleirile de pietriquri formau specificul Pocutiei, podiful tabular intrerupt de toltry scoate in evidentei invidklualitatea Podoliei de vest 1). Alaturi de Poculla §i de Podolia de vest, restul podisului moldo p3dolic, deci §i Transnistria, se inscriu cu alte caractere specifice, deli coprinse in aceia§ familie de forme.

3. Platforma podolicel. A treia imitate geografica a podisului moldo-podol'c este platforma podolicei propriu zisel. Ea ocupg toata Transnistria de nord, iar din vechea Moldova numai valea Nistrului, aproximativ Walla la cumpana de ape dintre Nistru de o parte §i Prut-Raut de alta '). Trecerea de"a Podolia de vest la pla forma podohog se face pe nesimtite, a§a ca tinutul Movilaului se aseamana suficient cu regiunea retina dela NV (Podolia de ve t), in timp ce restul platformei tinde spre o aspmanare mai accentuate cu podi§ul m3ldovenesc, Caracteristica m9rcolcg'ca a platformei podolice este urmatoarea: spre deosebire de unitittile morfologice 1). cf Max Frrederirhsen: Polen in Handbuch d. geogr. Wissenschaft si E. de Mar(ohne: La Pologne in Geographie universelle,

vol. IV.

2). Transnistria de nord, ca unitate morfologicg, se suprapune aproape exact platformei podolice pe care o depaseste numai spre SE, in spre Bug.

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIE

21

anteri3are, constituite integral din cate o panta monoclinala §i anume: la Pocutia spre NE catre Nistru *i la tot catre Nistru, platforma Podolia de vest spre SV podollcn se infatiseaza ca un acoperis Wait de cases, cu doua pante slabe, avand la .margine cate un jghiab colector al apelor ce se scurg Pe acest acoperis. Creasta acoperisului ar fi cumpana de ape dintre Nistru §i Bug. E o cumpanii relativ simelrica fates de Nistru §i Bug, ce coincide §i cu Inia final imilor maxime. Altitudinea cumpenei de ape descreste catre SE, solidar cu panta ce'or douii povarnisuri ale raurilor de margine. Punctul culminant al platformei podolice §i in acelas timp al Trans-

nistriei este cota 365, dela sud de gara Bar. Cumpana apelor Nistru-Bug se terming la cota 285, langa satul Brosteni (SV de Balta). Tot aici InceteazA nu numai plat-

forma podolia dar chiar Transnistria nordica. Diferenta die nivel de 80 m. intre cotele extreme ale cumpenei, esalonate pe o distanla de 175 km. des o pantA foarte slabs, d.. numai 0,5 % °.

Datorita aspectelor deosebite pe cari valea Nistrului le are fates die valea Bugului, gi cele doua versante, cari privese spre cele doua rauri, se deosebesc intre ele. Ca si panes ad, si in platforma podolica Nistrul se menfne cu aceleasi caractere de vale in canion; in plus aici e si

mai adanc. Talvegul lui coboarra dela 70 m. !a 30 m., printr'o regiune in care platforma scoboarrt dela 280 m. la 220 m. Adanemea de minimum 150 m. a vAei a transmis aceste adancimi mari i afluentilor Nistrului. Bine inteles ca acestia §i -au croit Valle dupes ace'easi criterii ca *i in Podolia de vest. Datorita \Tailor adanc Incastrate in sol, atingAnd Ins4 ternelia graniticg, unele platforma are aspecte de podif malt, neted $i uscat, cam ca. Podolia de vest (pl. I). Cu totul altfel se presintru" povarnisul din spre Bug al platformei podolice. De aceias inalrme in valoare abso-

luta ca i povarnisul nistrian, povarnisul din spre Bug este diferit ca peisagiu. Explicatia vine tot dela rani principal, Bugul, care aici curge chiar pe soclul granitic (in aceasta parte masivul uccainian e la zi), are o vale

www.dacoromanica.ro

22

GEOGRAFIE FIZICA

mult mai putin adanca decal Nistrul, deli are o panta mai repede ca el. Talvegul Bugului, intre Movileanca §i Savran, trece dela 230 m. la 98 m. fatil de ace;asi platforma cu inallimi cari scad dela 300 m la 200 m. Deci adancimea Bugului este pe jurnatate cat a Nistrului; desigur si efectele de erosiune vor fi reduse. Afluentii Bugului au vai largi i putin adanci; fundul p' -at al acestora e mliistinos; de multe on raurile formeath salba de lacuri. Aceste caractere le au chiar si cei mai importanti afluenti, cum ar fi Dohna, Savranca etc. Din aceasta cauth, versantul spre Bug al platformei podolice are mai mult aspectul unei cdmpii joase in ra§i cu ondu!ari largi, cleat aspectul port cu raurile unui podis. Fattt de orientarea NV-SE pe care o au cursurile paralele din platforma podolica ale Nistrului §i Bugului, afluentii pe stanga a= Nistrului sunt dirijati N-S, in timp ce afluenlii pe dreapta ai Bugu!ui au direct' a V-E. Pentru acest motiv, linia de cea mai mare panta coincide cu insai cumpana apelor, simetric orientate printre Nistru si Bug. Data fiind panta monoclinala a stratelor, conforma cu panta morfologica evident ate de linia de cea mai mare panta, afluentii Nistrului au veil consecvente, ai Bugului vai subsecvente. De aici, marl diferente in morfologia vailor celor doua versante. Diferenta sporeste dach se tine seams de nivelul de bath local foarte scoborit la Nistru, mult mai putin adancit la Bug. Wilk afluentilor Nistrului sunt simetrice, strimte, addnci i au meandre9. Valle afluen(ilor Bugului, din cu coaste pe malul drept, sunt potriva, sunt asimetrice largi, relativ putin adanci st destul de rectiline. Asimetria vailor se datoreste subsecventei; tot din aceasta cauza unii afluenti ai Bugului, din sus de Savran, au cursuri in baioneta. Acestea sunt suficiente caractere deosebitoare pentru ca adaose celor aratate la interfluvii sä 1). Trebue observat ca aciancirea

gi

meandrarea vailor acestora

creste progresiv cu apropierea de Nistru (cf. forma vailor din Podolia de vest).

www.dacoromanica.ro

23

MORFOL 0 GIE

complecteze imaginea aspectului bifacial al morfologiei platformei podolice. 4. Podiqul moldovenesc. Podisul moldovenesc propriu zis are o extensiune mult mai vasta decat platforma podolica pe care o continua la sud. El se intinde din va-

lea Siretului pana la Bug. Suprafata lui e departe de a mai avea regularitatea platformei podolice. Dar si in podis, spatiul dominant este ocupat tot de formele plane, asezate insa la mai multe nivele. Raurile cari brasdeaza N-S podisul, ca §i dea'urile dintre aceste rauri, au inaltimi diferite. Se constata totusi di nu exista raporturi dela cauza la efect Intre reteaua hidrografica si interfluvii. Basinele raurilor nu sunt Inca adaptate la talvegul colectorului; sunt asa dar ca varsta mult mai tinere decat epoca in care diferitele nivele ale interfluviilor au fost netezite. Se poate afirma §i sustine disarmonia dinIre morfologia dealurilor i morfologia vailor. SA notam acum altitudinea la care raurile principale intra in podisul moldovenesc i inaltimea dealurilor dintre aceste rauri, in lungul liniei Pascani-RamnitaOlviopol. Vaile: Siretul: 220 m, Prutul: 50 m, NistruP 25 m,

Bugul: 65 m. Dealurile: E Siret (Dealul Mare) 550 m, V Prut (stepa Jijiei) 180 m, E Prut (stepa Baltilor) 200 m, V Nistru 300 m, E Nistru 250 m, V Bug 160 m (fig. 4). 60

550.

00

400 300 200

_ Pan fa .511a

ti

25

0

9?nerala

220

co 180

C.

200

SO

IS

100 Km

a

il or leo

co 65

100

25

25

0,

Fig. t. Transect schematic pe linia Pfi§cani-Ramnita-Olviopol

Din aceste cifre se pot trage cateva concluzii:

1. Desi cel mai adanc rau nu este la rasarit (Nis-

www.dacoromanica.ro

24

GEOGRAFIE FIZICA

trul), totusi cele mai marunte dealuri sunt acolo, pe Ynalul Bugului.

2. Desi Prutul este mai pu(in adanc decat Nistrul, totusi dealurile cari ii margine:x sunt chiar ca altitudine absoluta mai mici. 3. Ce!e mai mari inaltimi, nu numai din podisul moldovenesc, dar din intreaga regiune moldo-podolica, sunt in Dealul Mare din stanga Siretului; cola maxima este 568 m, !a NE de Dolhasca. Este clar ca In linii generale podisul moldovenesc are nu numai o panta N-S, ci i una V-E. De aceia linia de cea mai mare panta priveste spre SE, catre Bug, deli nu Bugul este cea mai adanca apa a podisului. Inalti mea maxima a dealurilor dintre Siret $i Prut are 568 m, si e in vest, langa Siret. Inalimea maxima a dealurilor dintre Prut si Nistru are numai 420 m, dar e tot in vest, aproape de Prut. Inaltimea maxima a dealurilor dintre NiAru gi Eug ca-e Ala; 303 m, si e tot in vest, langa Nistru.

In morfologia podisului moldovenesc se constata mai multe discrepante. Prima s'a analizat: lipsa oriciiror raporturi de corelafie intre ada'ncimea valor fi intdfimea dealurilor. A doua discrepanta e to urmatoarea: cumpuna apelor dintre diferitele basine fluviale este asimetricet, fiind in mod obisnuit mai apropiata de raul din vest, chiar cand dealurile strabatute pans acolo sunt mai inane in est. SA !u5m cumpenele pe rand si sa le analizam. Cumpeina Siret-Prut: raporturi normale Siretul

mai sus deck Prutul; dealurile in pantil continua dela Siret spre Prut; este deci normal sa fie cumpana mai apropiata de Siret, prin Jijia. asimetrica, mai apropiata Cumptina Prut-Nistru de Prut prin Rata; raporturi in parte normale; e normal ca Nistrul fiMd mai jos decal Prutul sa-si fi desvoltat basinul in paguba Prutului, dar nu e normal ca O. fie cumpana langa Prut, cand dealurile cele mai inalte sunt langa Nistru. Cumptina Nistru-Bug, tot asimetrica, mai apropiata de Nistru prin Codima; raporturi anormale = Bugul sta

www.dacoromanica.ro

'of

PLANSA I

N. M. PoppitTransnistria

1

Ova

1

,

.............,... 8/WI/a l'c.

., Tulein ,_,..?

'

...

A,

C.s

r )i

fl-QIIA,V"', li

, < .7 i' . ,-12;;;N,

..

a----;

. ------,7=----ti dela rdsdrit s'a terminal. Lupta pentru asigurarea desvoltdrii noastie coptinuei". Acesta era coprinsul comunicatului marelui cartier general roman din 25 Tulle 1941 dupa ce Romanii se ggseau din nou stapani pang la Nistru. El exprima insa si prima concluzie geopolitics asu-

pra rosturilor romanesti in Transnistria: noi nu putem consoli,da si cisigura rdsdritul #aril deceit de dincolo de Nis-

tru. Transnistria se incadreaza in spatiul nostru vital. Istoria sta.' martora: noi n'am putut fi stapani pe Moldova intreaga deceit atata vreme cat sau noi controlam tinu-

www.dacoromanica.ro

200

GEOGRAFIE UMANA

turile transnistriene, sau dincolo de Nistru nu se grisea nici o putere organizatri.

Dar Transnistria nu e numai spaliu vital, ci si spa (iu etnic romfinesc. Cine ne mai poate contesta azi pe temeiuri objective ca not nu suntem primii sositi in Transnistria, deci cei mai vechi aci? AstAzi ntj se mai pulse problema Romani lor pfinil la Bug care trebue inteleasil dela sine, ci se pulse problema Romani lor rilsfirati dincolo de Bug 1). In acest sens ne-am exprimat si cu un alt prilej, intre allele urmatoarele: La riistirit de Nisscriind iru se constatil marl miscriri de populatie; ele constituiau caracteristica regimului sovietic si se filceau cu !,copul de a amesteca si uniformiza pe locuitorii uniunii. In retragere. trupele rosii au luat cu ele foarte multi populatie; credinciosii regimului au fugit singuri; ceilalti au fost ridicati. De aceia, prin sate nu vedeai (in August si Septembrie 1941) decat aproape exclusiv femei, copii din cei mici si ceva lAtrani. Soselele Transnistriei erau pline de bejenari si prizonieri can mergeau spre satele lor. Somelele sovietice aveau aspectul unor furnicare pe care misunau fiinte can veneau de obicei de foarte departe si mergeau spre destinatii de multe on necunoscute. Foarte multi se duceau dintr'un loc in altul in virtutea unei inertii a misciirii" 2).

Concluzia de Eras era urmatoarea: Pala de inertia miscarilor de populatie din teritoi file dela est de Nistru ar trebui procedat de urgentil la mutarea populatiei moldovenesti din spatiul Bug Nipru, in Transnistria, cornpensatti de transplantarea benevolii a Ucrainienilor din Transnistria dincolo de Bug" 3). Aceastri operatie se pulea si se poate inch face cu loath inlesnirea, dacil 1 ) . Onistfor Ghibu: Hoinfinii de dincolo de Bug, Transnistria an, 1, nr. 18, liueureti 1941. 2). Extras din raportul inaintat la 1 Oetombrie 1941 d-lui Prof. (i. Alexianu, guvernatorul Transnistriei. 3). Acelii raport.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZLI

201

tinem seamy de insasi dorinta fiber exprimata a Molciovenilor de dincolo de Bug 1). Utilitatea gruparii populatiei au inteles-o Germanii, din primul moment. In comunele din Transnistria, socotite comune germane, deci cu majoritatea locuitorilor Germani, toti cei de alter origine etnicA an fost indepArtali. Pe de alter parte, Germanii cari formau minoritate in alte sate, au fost adusi in satele nemtesti. Tot asa se proceda chiar §1 impotriva vointei locuitorilor; ex.: schimbul (le populatie al locuitorilor dintre comunele Saichi si Andreasovca, din jud. Tiraspol, s'a Meta fara asentimentul celor in cauzA, totusi s'a facut, §i ih modul acesta, ostazi, in Transnistria, comunele decretate comunitati germane sunt 100% germane. Astfel grupatd, nevoile populatiei tale sunt mult mai usor de urmrtrit, iar puritatea de rasa si integritatea etnica mult mai usor de asigurat. Numai astfel populatia germanA nu poate suferi nici o influents strainer daunatoare. Exemplul dat de Germani trebue sa fie pilduitor, iar ca procedeu optim de urmat pentru strangerea gramilgioarA" mai ales ciind e doritA de cei in chestiune a tuturor RomAnilor transnistrieni in spatiul dintre Nistru si Bug 2).

Oare existenta bimilenara a unui popor inteun tinut nu este suficientA pentru a indritui pe acel popor sa stapaneascA (inutul? Oare aceasta nu i-ar ajuta la concurenta cu un alt popor cAruia, deli pripasit mai recent, i s'a inlesnit totu§i o desvoltare mai viguroasA prin imprejurAri politice mai favorabile? Pusa intrebarea deschis: cui i se cuvine Transnistria? RAspunsul este: Ucrainizarea nordului Bucovinei in cei 175 and de stapanire austriacei nu indrituesc pe Ucrainieni la stApagrainagioara", cum atat de pitorese se 1). SA ne exprima Nloldoveanu(Ion Paierele din comuna Rahova de dincolo de Bug, sau sa firn cu Romania", cum cerea oastei romanesti mos Gheorghe ',vrem Caphatut dintr'un sat (Dunfirea-Dunaevca) dela marea Azov (pentru partea din urina, cf. N. P. Smochina: In slujba Transnistrici, Transnistria, an. I, nr. 18, Bucuregi 1941). 2). Tinem ea tii pe aceasta cale sfi aducem multuinirile noastre cele mai vii in deosebi d-lui Col. P. Georgescu, prefectul jud. Tiraspol, care cu multi bunavointa ne-a pus in dispozitie toate datele culese de D-sa in primele luni ale sosirii 1) -sale in fruntea judetula) ce ciirrnue5te.

www.dacoromanica.ro

202

GEOGRAFIE UMANA

nirea Bucovinei. Tot asemeni nici ucrainizarea ransmstriei in cei numai 150 ani de striplinire ruseasal nu i-ar indreptiiti sh o revendice. Dar in discutie s'au bilgat §i Ru§ii! Ei nu cunt nici cei mai vechi, nici cei mai multi. 150 ani de istorie contemporanh nu prescriu 2000 ani de traire neintrerupta pe un piimant. Doar Rusii au atins Pacificul cu 50 ani mai nainte de a fi ajuns la mares Neagh! ') E aceasta o realitate ce nu poate fi desmintitii! Deci nici drepturi into rice, nici drepturi etnice; atunci pe ce se intemeiazil pretentia sovietica? Numai pe forta pumnului? Chiar pentru un necunoscator al problemei, Transnistria poate fi push in discutie ca o chestiune romanoucrainianii. Pe Ru§i sau Soviete in nici un caz nu-i pri e§t e

Strilmosii Daci §i Romani ai Romanilor au stapanit §i trait pe aceste plaiuri transnistriene. Sosirea noastril, a s'a facut caci not nu ne-am nascut aci Romanilor mai tarziu, decal epoca de formare a poporului roman. Vatra strAromanil nu se intinde 'Ana in Transnistria. Ea se intindea mai mutt in partea vestica a teritoriului locuit actualmente de Romani. Pivotul poporului roman ramon Carpa(ii. Noi din Carpati ne-am putut intinde mai mull

sau mai putin asupra spatiilor pericarpatice, am putut inainta, on ne-am putut retrage, dar din Carpati niciodata nu ne-am mi§cat. In evolutia sa ca popor, nui poate ne-am retras din campia Tisei pe care o ocupam in primele secole ale miieniului al doilea al erei crestine, dar am inaintat spre est, dincolo de Nistm. Acest proces 1-a realizat §i aproape in aceia§ vreme §i poporul german. In trecut, Germanii ocupau tot estul Frantei in schimb la rilsrtrit de Berlin erau Slavii; Leipzig, Breslau, Dresda pentru nimeni nu mai con.stitue o surpriza stirea ea la inceput au fort orase slave. Cu vremea Germanii au pierdut teren in Franta . Max Friederichsen: op. cit. p. 35.

www.dacoromanica.ro

CONOLUZII

203

orientala, cil§tigand in schimb la rilsarit panes dincolo de Posen §i Cracovia.

Aceste fenomene de translatie etnica se oxplica iit primal rand in functie de raportul dintre desimea populatiei capacitatea de productie (indicele de fertilitate) al solului. Dupes cum miezul vetrei stragermane nu s'a nucat niciodata dintre Rin §i Elba, tot asemeni nici miezul vetrei staromane n'a suferit deplasilri din cununa Carpatilor. Orice infiltratii etnice tarzii nu pot desfiinta specificul etnic al autohtonilor, §i acestea fie ele in Transilvania, fie in Transnistria. Graitoare cunt cuvintele lui G. M. Murgoci: In vara anului 1918, la stransul fanului, taranii Moldovei au observat cu surprindere ca fanul for continea o multime de flori necunoscute. Aceste flori au rasarit din semintele pe cari le continea nutretul adus anul trecut, din stepele Rusiei .i ale Asiei, pentru caii Cazacilor de pe frontul roman. Flori curioase, flori ininunate, flori stranii. Semanate de 1ntamplare, ele s'au desvoltat, fiind hranite de bunul paniant al Moldovei.

Prin aceasta au modifieat ele oare caracterul florei

-moldave?"

Dupa anul 1600, cand s'a pornit seria colonizarilor romane§ti in Transnistria, suprapuse Romanilor preexistenti, Transnistria a inceput sa joace pentru Romani rolul jucat de Lumea Nouil pentru Spanioli §i AngloSaxoni. Panes §i graiul moldovenesc din Transnistria, in comparatie cu eel din restul Moldovei, a suferit o esvoluttie aseman'atoare graiului spaniol i englez din Virile de ba§tina din Europa. Transnistria este pilmant romanesc sprijinit pe via ta reninineasca .i istorie romaneasca. Drepturi istorice $i etnice avem. Necesitati vitale §i politice exists. Nimic nu ne impiedeca de a consfinti prin suveranitate politica o realitate istorica .i etnica. Credincio§i intr'o dreapta ortinduire a continentului nostru dupa incle*tarea din actualul rasboi, Romanii paesc inainte pe drumul traI). In traducere dupa G. M. Murgoci: La population de In

Bessarabie, op. cit.

www.dacoromanica.ro

204

GEOGRAFIE UMANA

sat de misiunea istoricii harrizita Romaniei in rolul de strajer al Europei, de aparator al virtutilor crestine $i at patrimoniului cultural european. Nistrul, in nici un caz nu poate fi o granita de rasarit a Romaniei, dupa cum el nu este nici granita a Europei. Din potriva, Nistrul, e un ax prin mijlocul unei regiuni naturale; ei polarizeazii si populatia Si bogatiile de pe cele douil maluri ale sale; el uneste. nu desparte. Axul central at spatiului unitar Siret-Bug it formeaza Nistrul sau Rinul romanesc (intocmai dupii cum Rinul este un adevarat Nistru german). ceiace Rinul represinta, pentru germanism este Nistrul pentru romanism. In acelas pericol in care s'a aflat rasa germanica la apus le Rin, a fost ba Inca mai mull in pericol neamul moldovenesc la rasarit de Nistru. Dar nu numai din punct de vedere rasial. cat mai ales fizic, Nistrul are mart asernanari cu Rinul. Valea Rinului din podisul renan prea putin se cliferentiaza de valea Nistrului in platforma podolica. La Nistru ca i la Rin, aceiak; vale adanca 5i giituita, siipata in strate orizontale despicand aceias zona de dealuri netezite pe ambele maluri. Viile §i pometurile din valea Nistrului sunt aidoma celora din valea Rinului. Pans cetatile Rinului apar sub aceias forma la Nistru. In fine aceias populatie germana de o parte si de alta a Rinului, si aceias populatie romfmeasca de 0 parte si de alta a Nistrului. Transnistria nu represinta altceva pentru Romani decal o mama orientala a romanismula Din Transnistria se apara nu numai Romania, ci insiisi cultura ti civilizatia europeana. Intr adevar, Transnistria este si trebue sa ramana bastionul de straja in rasarit $i linia Intaia de aparare a Europei. Transnistria, aceasta mama romfineasca in rasarit, trebue sa fie puss in masura de a-si valorifica aceasta misiune de cetate de protectie a neamului romanesc Si prin el a intregei Europe. 26. VI. 42.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE GENERALITATI 1. H. Lautensach: Landerkunde, Gotha 1926. 2. P. Camena d'Aimeida: Russie d'Europe, Geographic uni verselle, tome V, Paris 1932. 3. Max Eckert: Neues Lehrbuch der Geographic, II. Teil, Berlin 1933.

4. Max Friederichsen; Das europaische Russ land, Handb. d. geogr. Wissenschaft. Potsdam 1933. 5. Giorgio Pulle. Unione Sovietica Russa, Geografia uni versale, II Torino 1935. 6. V. Mihailescu: Romania, Geografia fizica, Bucuresti 1936.

PARTEA I 7. A. von Schweiger_Lerchenfeld: Zwischen Donau and Kaukasus, Wien 1887. 8 N. Sokolow: fiber die Entstehung - der Limane Sildrusslands, Mem. du Comae Geol. vol. X. St. Petersburg 1895. 9, C. Bratescu: Limanul Mangalia, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. XXXVI, Bucuresti 1915. 10. Ludomir Sawicki: Sur la stratigraphie du loess en Polog_ n.e, Krakow 1923.

11. T, Porucic: Lacurile sarate d,in sudul Basarabiei, Bucu rest

1924

12. S. von Bubnoff:

Geologic von Europa, I-er Bd., Berlin

1926.

La Pologne, tome IV, Paris 1930.

13. E. de Martonne:

Geographic universelle,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

206

14. Th. Vgscantanu: Silurianul din basinul moldo-podolic, An, Inst. Geol. vol. XV, Bucuresti 1930. 15. Max Friederichsen: Po len, Handb. d. geogr. Wissenschaft, Potsdam 1933.

16. Gh. I. Nastase: Valle submarine ale Dunarii, Cogalnicului, Nistrului si Niprului, Bul. Soc. Reg. Geogr. tom. LIV, Bucuresti 1935.

17. I. Popescu-Voitesti: Evolutia paleogeografica a Pamantului Romanesc, Cluj 1936. 18. Nicolae M. Popp: Congresul dela Soroca, Bul. Soc. Reg. Geogr. tom. LIV, Bucuresti 1936. 19. Nicolae M. Popp: Din morfologia Carpatilor polonezi, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIV, Bucuresti 1936.

20. G. Valsan: Nouvelle hypothese sur le delta du Danube,

Conga. Intern. de Geogr. tome II, Varsovie 1936. 21. Fr. Machatschek: Das Relief der Erde, I-er Bd., Berlin 1938.

22. C. Bratescu: Contributiuni la cunoasterea vaii Nistrului, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIX, Bucuresti 1941. PARTEA II_a 23. Nicolae Costin: Letapisetul Moldovei (1662 1711), ed. M. Kogalniceanu, I, Bucuresti 1872. 24. St. Rudnicki: Ukraine, Land and Volk, Wien 1916. 25. G. M. Murgoci: La population de la Bessarabie, Paris 1920. 26. Mara N. Popp: Contributiuni la viata pastorale din Arges si Muscel, Bul. Soc. Reg. Geogr. tom. LII, Bucuresti 1933

27. Paul Miliukov: L_ a politique exterieure des Soviets, Paris 1934.

28. Nicolae M. Popp: Romanii transnistrieni si Republica Mol_ doveneasca, Giurgiu 1935.

29. I. 0. Borisiuc si P. V. Mamaev: Moldova Sovietica, Tiraspol 1938

30. 44' V. Sestacov: Cursul scurt al Istoriei Uniunii R. S. S., Tiraspol 1938.

31. G. Bezviconi: Roirea familiiaor romanesti peste Nistru, Cetatea Moldovei, an. II, Iasi 1941. 32. $t. Ciobanu: La Bessarabie, Bucarest 1941. 33. Paul St. Iliin: Transnistria si Ucraina, Bucuresti 1941. 34. Andrei T. Niculescu: Balta, Bucuresti 1941. 35. I. Nistor: Ucraina in oglinda cronicelor moldovenesti, An. Acad. Rom. torn. XXIV, Bucuresti 1941.

36. Nicolae M. Popp: Fruntaria ae rasarit si miaza_noaptes. Bucuresti 1941.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

207

37. N. Al. Raclulescu: Republica Moldoveneasca. Revista Geografica, an. IV, Bucuresti 1941. 38. Gh. P. Grintascu: Viata romaneasca in aatele dintre Nistru si Nipru, Moldova Noua, vol. VI, Bucuresti 1942.

39. Gh. I. Nastase: Romanii si Ucrainenii, Viata Basarabiei, Bucuresti 1942

40. Nicolae M. Popp: Romanii din Basarabia si Transnistria, Bul. Soc. Reg. Geogr. torn. LIX, Bucuresti 1942. 41. Al. N. Smochina: Componenta etnica a Republicei Moldovenesti, Moldova Noua, an. VI, Bucuresti 1942. 42. N. P. Smochina: Die Rumanen zwischen Dnjestr and Bug, Moldova Nowa, an. VI, Bucuresti 1942.

43 Aurel V. Sava: Documente moldavenesti privitoare la Ro_ manii de peste Nistru, Moldova Noll& an. VI, Bucuresti 1942.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL PARTEA I.

Cap. Cap. Cap.

GEOGRAFIA FIZICA

Introducere I: Tectonita

3-4

III: Morfolog:a 1. Genera Milli

16 30 38 42

IV: Evo lutia paleogeografica V: Clime

I. Generalitati 2. Temperatura 3. Vanturile 4. Precipitatiile Cap.

VI: Hidrografia

65-78

VII: Vegefedia I. Genera Mali

66 68 73

78-86 78 80 82 83 83

2. Zona stepelor 3. Zona stejarului 4. Zona silvo-stepei 5. Zona luncilor

Cap. VIII: Solari Cap.

49-58 58-65 58 59 62 63

1. Basinul Nistrului 2. Basinul Bugului 3. Domeniul limanelor Cap.

5-11 12-16 16-48

II: Consfifufla geologica, structure 2. Valea Nistrului 3. Valea Bugului 4. Tannul Marii

Cap. Cap.

Pag.

IX: Begat' ile solului 41 subsolulul

Concluzii de geografie fiziat

www.dacoromanica.ro

86-90 90-92 92-94

PARTEA H. GEOGRAFIA UMANA Cap.

Cap.

Introducere I: Populatia Transnisfriei 1. Numar si desime 2. Modal de grupare 3. Compozitia popula(iei 4. Fazele de populare

2. Distributia Romilnilor dintre Nistru si Bug 3. Distributia Bomfinilor de dincolo de Bug 4. Roinfinii din (:rimeia si dela marea Azov

Cap. Cap.

95-96 96-120 96 97 98 105

II: Romanii transnist ieni 1. Num'ar

Cap.

Pag.

III: Dovezi istorice 4i geografice despre entericMateo Romanilor in Transnistria 1. Dovezi geografice 2. Dovezi istorice

120-140 120 127 137 139

140-144 141 143

IV: Relatiile politice ale Romanilor la est de Nistru

145-152

V: Ctitorii romanestir la est de Nistru. de Bug. de Nipru

152-154 154-157 157-165 165-193

VI: Romanii In viata culturala CI SOCiOla a Rustei Cap, Cap. VII: Sterile sociale din Transnistriis Cap. VIII: Asezarile omenesti: sat si oras . Satul romanese

2. Din viata Romanilor transnistrieni 3. Satul german

Cap.

4. Satul slavo-turanic 5. Orasul transnistrian IX: Geografia politica si a circulafiel in Trans. nistria 1. Impfirtirea administrative 2. Calle de comunicatie

166 172 17 181

184 1 193

-199

193 193

Concluzii generale si geopolltice

199-204

Bibliografie.

205-207

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR: 1. Minorifafeo roman° ulbanez6 din Jugoslavia, Bul. S. R. Geogr. tom.

LL Bucuregi 1932. 2. Romanii fransnistrieni si Republica Moldoveneascii, Giurgiu 1935

(epuizat). 3. Consideratiuni efno - demografice asupra pOpulatiei Romaniei,

Bueu-

Tegi 1937 (epuizat). 4. Despre i oti Ramona din Maramures, Convorbiri Literare, an. LXXI

Bueuregi 1938 (epuizat), 5

j L'evoluzione delo frantiera occidentale, 1900-1930, Bueure0i 1941.

6. Romani; din Raney! occidental, Timoeul, an. VIII, Bueure§ti 1941.

7. Fruntaria de reisiirif si miazi noapte. Dacia, nr. 7-8, Bueure§ti 1941.

(epuizat). 8. Romani! din Craina, Timoeul, an. VIII, lineureti 1941.

9. Craine, o verigi a spatiului etnic romonesc, Rev. Geogr. an. IV. Bneure§ti 1941r 10. Romani' din Basarabia si Transnisflia, Bul. S. R. Geogr. tom. LX, BucureW 1942. 11. Invatim6ful geografic la Soviefe, Rev. Geogr. an. V, Bucure§ti 1942, 12. Populatia Banafului- In timpul lui losif II, Timi§oara (sub Aipar).

www.dacoromanica.ro

IMPRIMER IILE DE EDITURA $I ARTE GRAFICE SOC. NATIONALE

DACIA TRAIANA"

BUCUREFTL STRADA

SARINDAR Nr. 54,9

Tiparit in ziva de 20/II

www.dacoromanica.ro

.

'g

,,,

;

,'

8.

,

...,

.., ;

-;

,

BIBLIOTECA REVISTEI M OLDOVA NOU A" . :4

. ..

PUBLICATII APARUTE :

.

V

. .

p

p.

N. P. Smochina §i Diomid Strungaru: Carlea Moldovanului pe

Nr. 1

r . i

anul 1943. Nr. 2

Dr. Nicolae M. Popp:

T r

ansnistria. Ineereare

of

de monografie regionals.

IA

K

N

11 ij ti1130

LEI 300

8-

%

>

REDACTIA: BUCURESTI, STR. NICOLAE GOLESCU Nr. 14 TELEFON 3.99.45

'

www.dacoromanica.ro

4

.