Topografia Maidan PDF [PDF]

Zitiervorschau

TOPOGRAFIA SATULUI SI HOTARULUI

MAIDAN DE

SOFRONIE LIUBA

i

AURELIE IANA

ITRMATA DE

STUDIt DESPEE

CELTI

NUMELE OE LOCALITATI DE

Dr, AT, M. MARIENESCU

A44a. CARANSEBES 1895 TIPADIUL TIPOGRAFIEI DIECESANE

www.digibuc.ro

TOPOGRAFIA SATULUI

I HOTARULUI

MAI DAN DE

SOFRONIE LIUBA

i AURELIE IANA

'ENEMATA DE

STUDITT DESPRE

CELTI

1

NUMELE DE LOCALITATI DE

Dr. AT. M. MARIENESCU

CAEANSE13E$ 1895 TIPARIETL TIPOGRAFIEI DIECESANE

www.digibuc.ro

REPRODUCERE DIN FOAIA DIECESANA"

-_w_-

www.digibuc.ro

ILUSTRITATII SALE DOItINULUI

NICOLAE POP EA EPISCOPULUI DIECESEI ROMANE A

CARANSEBE,ULUI,

APÉRITORIULIII FI SPEIJINITOBIULUI A TOT

CE E ROMANESC §1 DREPTCRED1NCIOS

Oil DEVOTIIINE

Sofronie Liuba Aurelie lane

Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro

P4kiolk 'A. me:,

4; /1,74,

rifi',(-4,7 '1-", eoe Gt

www.digibuc.ro

.2

Are sar O

.4-zdaa7,1_.W/444cle&ree

1\12

stimate amice 4ofronie puba ci tiurelie jana Dorinta, ce mi-ati descoperit, i precum mi-ati scris, si a altor ca purcederea etimologica i intelesul numelor de dealuri, de pitriie si de alte localitè4i, insirate In pretuitul operat presinte al D-Voastre, se le lämuresc pe tiara studielor flcute, vin ca sè o

Implinesc; dar' mai nainte de toate am, ca sè dau Mmuriri despre Insêninitatea mimelor de localitäti i deapre datorinta, sau in sensul strins, despre sila moral& i necesitatea nationall, ce pe Români Indeamni la culegerea numelor de localitAti si la studiarea acestor nume.

In Anglia, Francia si Germania, inteligintii i Invètatii au Inceput Inca cu un secul mai nainte, ca sè 'culeagl numele locale sè studieze intelesul lor i prin ei s'a constatat, c numele de localitati de pe teritoriul, pe care locuesce un popor, din multe punete de vedere sunt de mare Insèrnuiltate pentru poporul respectiv ;

asifel e ratioual a deduce, el numele localitätilor, de pe teritoarele pe unde locuesc R.omânii, sunt de mare ins'émultate pentru noi. Acf sunt muntii, dealurile, vuile, colnicele i allude; aci cu 18 sunt riurile i pirliele, tot acele la cad strämosii nostri secoli mai nainte s'au asezat, si-au Mcut locuinte si au plämädit poporul daco-roman.

Pe acele localitäti inainte de noi au trdit alte popoarè,

si

; pe acele locaiitè4i, dap& noi, au nivilit alte popoaril, gi cele de pin/ din secolul al 9-lea, s'au potopit ! Strämosii nostri, din seculi, in seculi, din generatiuni In generatinni, aci s'au luptat, acf 0-au férsat singele pentru bunul, esistinta i limba lor, peutru aceste teritoare, ea locurile nascerii, vietii i patriei lor! Dar' pe aceste bend afläm ai urraele popoarelor de dinainte de noi, i ici cole. urmele popoarelor venue dupa noi. Acatti- rocuri adese-ori aunt legate en traditiuni istorice nationate, cu mituri pägäne dela strärnoai, cu mitari pägine incregtinite dela alte generatiuni ale strimosilor ; cu legende crestine, cu povegti despre atare familie sau individ al poporului, ori al unui sat. Eati I de aceste locuri e legati istoria, tradyunea, arheologia gi mitologia daco-romilal; dar' aceste locuri foarte adese-ori ui spun numele lor inteo iirnbä vechiä, ce azi nu o pricepem, ì par'ci s'au

www.digibuc.ro

VI

adese-ori ne ociresc : Cc? In toatii ziva ne pomeniti, si nu ne Intelegeti." Eati, I numele acelor locuri aunt isvoare de scrutare pentru limbile vechi din patrie, de mai nainte de colonisarea noaeta ; i pentru limba noastri cea vechi i ale formirii ei si pentru limba noastri de azi si din causa aceasta, ne !livid, ea se culegem numele locurilor i se Invetim de a sci Intelesul bor. Aceste aunt motivele, ce ne Indeamni, ca se culegem deosebi numele muntilor, dealurilor, vailor, colnicelor, dalmelor, isvoarelor, riurilor, prejurilor i campiilor, cici aceste In parte mare pureed din timpul de din nainte de asezarea noastr i. pe aceste teritoare i numele aceste In doaue mii de ani, noi le-am sustinut ; apoi In parte mare pureed din timpul nou al limbei, i acele nume trai le-am dat din limba noastri, i sunt material si forme din limba de azi.

din Popoarele trecetoare prin Dacia, parte nici au avut limp ca se se aseze de Onis, parte au ciu-

causa nivilirii altor popoare

tat locurile mai minoase dela sesuri i aci au putut propaga nume din limba lor, noaue streine ; pia ce muntii i dealurile au aperat nu numai esistinta poporului i numele nostru, ci mele de localititi, date de popoarele anterioare, si create de strimosii nostri i urmasii kr ; i pentru aceasta i numele din limbi stable siS pot Intempina mai numai la numirea oraselor i satelor, de:tit poporul nostru, pentru cele mai multe sate, are si numiri apeciale, sustinute din timpuri vechi. Ce fel de colectrani avem pentru nume de localitäti ? Pentru Ungaria i Ardeal se afli numai A magyar korona országainak

helységnévtára" publicati de oficiul statistic, In interesul adminis-

tratiunii, adeci numai ca numele de orase, sate si cercuri. Eu in societatea etuografici. din Budapesta, am fost atras atentiunea unor membrii la lipsa de culegerea numelor dealurilor, rturilor etc. dar' nu am cunosciinti, ca se se fie ficut ceva ; apoi eu din mapele comitatelor, cu multi greutate am cules cateva nume de dealuri si de Ce se atinge de Romania, Dimitrie Frunzescu la 1872 In Bucuresci a publicat un Dictionariu topografic si statistic" si acesta

are primal merit, ci a publicat i multe nume de dealuri dar' firesce ca. nu-s complete. Se vede, a Romanii din Romania au avut instinct bun, cand au Infiiutat Societatea greografici" i vi-a priceput chiamarea, ca se adune toate numele de localitäti din Romania si din 20 de judete au produs 20 de dictionare de nume de loca-

ELIO. Dar' priceperea pentru insemnitatea numelor locale la Romani

www.digibuc.ro

86 redid, foarte tare, child Beim, c1. regele, principele de tron, Bodei a1i Romani dqtept,i, an tatea geograuic premii framoase

pentru culegerea numelor locale din atari judPte (districte). Dupa eompletarea coleqiunilor, remane, ea litergii §.1 invela4ii din Romiinia s6 scruteie rinterialul istoric, limbistic etc. §.1 86-1 esplice. ce zic str6inii despre numele locale de pre teritoriu locuit de Romiani ? i despre tema presinte ? Traugott Tamm (Über den Drsprung der Runninen, aded depe originea Romanilor, Bonn

1891 pag 6) atinge lupta serietorilor strèini, carii zic. eè. Romanti in secolul al 11-lea si 12-lea au venit din B dean pe teritoriul male locuesc azi i atinge lupta scriitorilor Romani, carii zie, eè. Romanii dela colonisare,

dela anii 106 107 nu s'au mic'tt din Dach

cA de atunci totdeuna au fost aici i apoi Tamm ni spune : Dar causa aceasta preste tot nu poate fi inaturlf dc a spune judecatif,

pilna Mud cinera nu s'a fi cutezat la studiul de name de locuri ; IAA,' Ileum pentru astfel de studiu nu s6 aflA Inca nici pregatirile eele mai dela inceput i de lipsk mai ales in Romania, asa ineat deocamdata dad, voim, ca intrebarea s6 o aducem mai aproape de r6spuns, nu ni remane nimic alteeva, decat materialul ee s6 a95. §i e cunoscut de al supune inc6, odatI unei judee4i stlict-critice." Apoi Tamm (la pag. 86) '§i dä pärerea : Ca oaspe permanent in Dacia, a paqit slavul, ai daa noi acuma in Vt,ra muntoas5. a Ardealului, nu-1 mai intAlnim, sia inc6 mimai ca eoloniiti arzati in timptd de tot modern, tottut: num6roasele nume slavice de sate, dealuri, rind i localitati, clan testimoniul cel mai nesuspicios despre aceea, cä slavul a luat odat6. o parte mare a terii in posesiunea Dedisputatii ai duratoare." §i Tamm niai in jos recunoace,

ea Slavii au loeuit la vale, adecg la camp ai pustk earl Romanii sus in dealuri." Astfel numele localitatilor din dealuri nu au putut fi slave nici slavisate, i Tamm face bine, cä nu vre sè decid& causa. tn fine Tamm s6 mai intoarce odatA, (pag. 63) la insilmnà-

tatea numelor locale pentru Romani, i deoareee el arata, a nu urrne, cif Romeinii din Balcan saa din alte pdrii au venit in Arilcal, ba din contrk s6 aflè urme, cit Romanii, din Ardeal s'au seoborit in Romania, ni mai aduce aminte : cif vta liul nunalor va face povibil odatil, ca asa precum sperim noi de locuri invederat sa" urnulm arantarea int de peg a Ronufnului din Ardcal trwile de fes ; aci e reserrat viitoniuleei un edinp king de scrutare, plind de resultate". Samuel Borovszky in opal s6u A honfoglalas törtene, adecii : istoria cuceririi patriei prin Magiari, 1894 Budapesta" la pag. 68-82

www.digibuc.ro

arati multe numiri de localititi din Ungaria i Ardeal si toate le esplici din cuvintele de toati ziva din limba slaveani de azi ; apoi la pag. 83--94 arati nume de localititi, ce 0 esplici asemenea din cuvintele de toati ziva a limbei germane de azi, BA dechiarli toate purcese dela Slavi i Goti respective dela Nemti i In fine la pag. de a spune, cA 151 Incepe dupti zicala lndatinati de azi Valahii In teara aceasta sunt venituri din secolii XII si XIII. Poate ci lucriri de aceste, ne-ar educe In perplesitate, daci In lume nu ar fi alti oameni Invètati i nepreocupati, carii sunt chiimati de a decide In cause de aceste. Wilhelm Obermüller a soils opul Deutschkeltisches-Wörterbuch, Berlin 1872," doaui tomuri eu 1721 pagine, peste 6000 de articoli despre numele geografice i istorice, i In articoli peste 18 mii de nume de localititi sè esplici pe baza limbei vechi celtice a limbelor celtice vetuitoare.

Wilhelm Obermüller In prefatinne zice : Au fost Inceput literatii germini, ea toate numele de localititi si le esplice din limbile germine, escA Slavii din cele davene. Limba germini nu ne dA deslusiri Indestulitoare; toemai asa de putin i cea slavici i In asemenea mod e relatiunea cu numele romane si grecesei. $i totus aceste mii de nume trebue si aibe un Inteles, eici nu soartea le-a

aruneat pe pimênt. Dupi, multi &tin. In fine a succes de a Oa cheia de deslegarea enigmei i anume din limbele si dialectele cel-

tice vechi. Dela Celti purced mai toate aceste numirCei au fost primul popor de culturi, ei au dat numele popoarelor migritoare, cari au nivilit preste ei, i dela Celti au trecut acele la Greci la Romani !"

Dar' si mai ascultim pe Obermüller, ei ce mai ziee despre nationalitatea numirilor locale.

Obermtiller (Tom. I. pag. 1) zice : Cind Germinii au intrat In Odle Celtilor, ei numele de ape, ce le-au aflat, le-au sustinut, dar' de reguli au adus aha, numele apei In limba germina, astfel a adaus o traducere a numelui celtic." Asemenea In sute de locuri sè dovedesce, ei la numele dealurilor, numite dupi limba celtici, germttnii au adaus cuvêntul Berg" ce inseamni : deal. Obermüller (tom. L p. 275) zice : ,,Slavii au primit numele vechi celtice, tocmai asa ca Germanii, tAci Inainte de latirea Slavilor

nordul Europei, anume tara Schytilor, a fost celticA. Letli si Litvanii apar de a fi pistrat mai multe eleminte celtice ; de aci e inrudirea apropiati a limbei lar ea sea greaci Apoi OberIn

www.digibuc.ro

Ix Willer (tom. L peg. 818) slavenisatoriler 11 mai spune aceste ; La devi Srhaffarik, Deesplicarea numelor vechi eu limba slaveana dedura brovszky, Kopitar, Kollar, Manusch, Palaczky i altii nu poti merge mai departe, decti.t. pot.i merge truda nemirginita cu limba germani !" Dar' 54 vedem bazele opului lui Obermüller. Acesta In prefa-

tiune ni murturisesce: Autorul a Incercat de a ailuna toate, ce premergétorii lui din Germania, Anglia Id Francia pe acest teren au putut aduee la lunand pentru prile lor ; dar aceea tine de meritul esential al Iucrarii sale, ca. scrutarile si le-a latit pr ,ste toad Europa si ping departe in launtrul Asiei." Eu eu multi ani mai nainte Incepusem de a studia numele geografice din Dacia vechia, insirate de geografii vechi i In cerceam aflat, cA Inca din secolul trecut s'au %cut studii tAnte pentru esplicarea numelor locale din mai multe tad, si prin manuducerea de uncle opuri Inca in 1882 am ajuns la resultatul, el partea mai mare de nume locale sa pot esplica numai prin limbile celtice i pentru aceasta am primit baza, pe carea sti W. Obermailer i alti scrietori renumiti In literatura celtici. Lucrand altii pentru esplicarea numelor locale din Italia, Spania, Francia, Anglia, Germania etc. au lucrat tot-deo-data mijlocit i pentru esplicarea numelor vechi din Dacia, si aflatoare azi pe teritoarele locuite de Romani, pentruci partea mai mare din numirile geografice, In partea mai mare a Europei aunt mai tot dela aceleasi popoara si din aceeasi epoca, din doi trei seculi inainte si un secol dupa, Christos, i din numele locale, ce esisti azi, asemenea

parte mare aunt tot scale vechi. Dad p. e. in alte tasri sa afil 20 de nume identice, dupi ridecina i sufix, si pe teritoarele noastre firesce dernustrand sè afli 1, 6-10 asemenea nume, urmeaza ca acele nume sunt de o origine si de un inteles. Asa p. e. Deva Fla afli eras aproape de Mures In comitatul Hunidoarei ; Déva-vanya or. in comitatul Jasz-Kun-Szolnok, ceroul

Tisa de sus. Dar s'é MIA Deva riu i oral, la riul Deva ln Spanis, spre sinul de mare gasconic. Mai departe Deva in anticitate a fost ora i capitall In Britania roman& (azi Anglia) si a zacut la sinul de mare, respective la canalul ce duce spre insula Mona.

Sa pot Inlira Inca Deba oral in Arabia, Deba oral In Tibet Deba sat In Galitia. Aceste nume, nu sunt aruncate de soarte cum zice Obermüller

i pentruca In Galitia sa aflA satul Deba

nu urmeaza, ca numele Deva din Ardeal, e de origine slaveanä,

www.digibuc.ro

X

eau in Theba din BoeMia, tara In Grecia vechil, au locuit chndva Slavi, fiindd la Poloni debina InseamnA stejar çi stejAret. Astfel studiele mele celtice, fiind basate pe resultatele scrutArilor unor scrietori renumiti pe acest teren, §i purcezênd pe basa sistema lor, am convingerea, eh toti aceia, carii poartA atare interes pentru aceste materii, pe RingA cht de pMinA cunosciintl limbisticA, vor recunoasce adevèrul hi esplicArile mele.

Gl. Toclescu In opul sAu Da 'ia inainte de Romani" 11 mai multe locuri aduce pArererea multor scrietori asupra Intelesului nu-

melor locale din Dacia vechil; 0 dad 0 rpte In§i esplich atare nume local, de regull sè aratA mai tot athtea pAreri 0 la pMine nume, Intelesul mai mult sè ghicesce, decht sè dernonstread. filologice

aded deal sè aratA, ce e ddecinl, ce e sufix, de unde e originea ce e Intelesul neresturnabil. B. P. Hasdeu In Cuvintelele din bAtrilni" In Istoria critic&

a Romhnilor" 0 In Magnum Etimologicum" esplid multe nurne de localitAti, de pe teritoarele, pe unde locuesc Romfinii, 0 din acele mai multe le-am studiat mi eu, dar' aflu d fArA de bad adeseori le-a Inchlcit in slavihm. De voiu avea vieatA, voiu pertracta despre acele Ca adaus acestui operat voiu descrie positiunya Celtilor fat&

de alte popoad i voiu adta leghtura Valahilor din Dacia ea Celtii cu limba lor, ca In acest mod sè se umureze priceperea §i judecata asupra numelor esplicate. Deci, fratilor Liuba mi Tana ! eat& motivele, din cari eu mi cred el i cei pricepAtori de causä recunoascem pretal na-

tional 0 limbistic al operatului i vedem cu bucurie nu numai un Inceput friimos pentru culegerea numelor locale 0 din pArtile noastre, dar' mj diliginta i priceperea, ce Mi adtat-o la culegerea numelor §i cuvintelor de twit zina ; 1i pentru aceasta operatul D-Voastre

poate servi de o mustrA bud pentru alte colectiuni din alte pirti, ead D-Voastre de esemple mhndre pentru preotii §i Invi1tatorii diligiMi i deltepti.

Oradia-mare 15 Decemvrie 1894.

Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro

TOPOGRAFIA SATULUI SI HOTARULUI

MAIDAN.

www.digibuc.ro

PAR TEA I. Descrierea satului Wino

i

a locuitorilor lui

Dupa ce am satisfieut din indemnul nostru apelului Prea Stimatului nostru literat, Domnul Dr. Atanasie M. Marieneseu, fileut in Familia" din 1892, referitoriu la supranumele de familie la Românii din comuna noastra Mäidan, am fost indemnati de acest Prea Stimat Domn a face §i o deseriere a statului nostru, in earea sè 11'10ram toate numirile locale din otarul nostru, precum : numele välilor, apelor, oga§elor, dealurilor etc. a§a §i. a datelor §i legendelor ibtoriee, ce s'è mai sustin In comunk ca a§a din acestea, sil se poatä dovedi vechimea §i ori-

ginea satului nostru §i a numirilor acestora. La aceasta descriere, ne vom folosi numai de date eulese din gura poporului, referitoare la singurateeile numiri locale §i legende ori traditiuni poporale, pästrate in gura poporului OA in timpul presinte. Ear prin aeeasta seriere, sperhm ea vom fi imitati de toti colegii nostri, eh a§a toti din toate pärtile s'è adunäm date istorice din gura poporului nostru, cari sunt cele mai mari dovecli ale esibtentei noastre, pre acest pàmênt, ce'l locuim.

i fiind-el numele locale de pre teritorii J.

www.digibuc.ro

-2românesci nu sunt culese. sè le adunitm i s däm ()easiune literatilor no§tri §i in deosebi Dlui Dr. Al. Marienescu, ca sè cerceteze vechitatea numirilor locale, cäci noi credem, eumca In ele sè reoglindeazä a§a limba istoria noastra, precum §i a popoarelor mai anterioare, premergätoare colonisärii noastre.

A) Satul 1Lihlaii si teritoriul Satul nostru sè numesce Mitidan.

Mäidanul e o comunit mid. (sat) en un teritoriu (tênut, otar) de 4.120 jugere (lantè) catastrale, eu 336 numere de case §i 1.260 de locuitori, toti Romani de religiunea gr. ort. Mäidanul e situat !titre dealuri, pre ambele maluri ale välii IIiava, (sau Lkava, cum o numese stritinii) carea isvoresce de cAtrit räsìirit. Izvorul ei este la erucea miei ; o Anti izvoresce din dealul numit Serinciob"

alta din Dobreia ;" §i impreunându-se, curge spre apus prin mijlocul satului, carele mai sus are trei, earii la mijloc patru rênduri de case, cu trei drumuri (strade) principale.

Ilkava in timpuri ploioase, mai vêrtos primävara, esundeazA de multe ori in holdele cele mai mänoase din hotaräle : Mäidan, Rachitova §i Greovat, (In veehime Gre-

oniu" ce a fost unicul opid in tinutul nostru) §i fãcênd striciciuni mari, mai cu samä in Zbèg," (o luncä in otarul Greovatului) unde sè imbini (sau varsä) cu riul Cara§.

In astfel de timpuri ploioase, comunicatiunea pre drumuri, preste vñii i oga§e, e eu totul intreruptä, caci apa cresce repede aducênd petrii (bortoane) §i lemne, rupe pnntile §i umple vadurile sau le surpi §i in acelea

www.digibuc.ro

-3sè fac ripe. Trig indatä ce inceatä plofle si si neaua dela munti s'a topit si s'a seurs, valea scade. Ilisava nu poate esi din albia sa prin sat, pentru-eg, oamenil au plântat pre la maluri : sälci, rgebiti, pliuti (populus piramidalis), nuci, bAgrini (cârtaci sau acatii) etc.

B) Satul Maidan si locuitorii Satul Mrtidan e aproape de doi kilometrii de lung si la

apus sè ineepe cu Nrul casei 291 langii Ogasnl Gergonilor," si spre räsgrit se terming eu Nr. c. 60, lângä Ogasulu Miului," in strada principaiä, in carea la partea dreaptä (pe malul sting al Ilisavei) se aflä, 98 locuri de ease si fie-care e eke de 20 metri de lat ; ear dad mai computäm §i locurile de case goale si ogasele, lungimea satului este chiar de doi kilometrii. Fie-care loc de casä (plat) e de 400 orgii parate si platurile sunt ingrädite cu garduri de nuele, f mpletite

printre pari, MO tot de o urmg unul de altul In pä mênt, sau sunt Ingradite eu gard de zid. Inaltimea gardurilor acestora e dela 1 m. Ong la

1.50 metri cu propte, ca se nu le trânteaseä vêntul si eu stresinä acoperitä eu paie sau spini, ea se nu putrezeasel.

In grAdinile caselor sunt plantati pomi, si mai eu samä pruni, §i numai putini cultiveaa, in grädina easei §i legumele de gräding. Locuitorii cum am zis la Ineeput, toti sunt Români de religiunea gr. ort. Sunt evlaviosi si tin tare si neelg,titi la datinile si obieeiurile strämosesti, si sunt isteti §i foarte curagiosi ; sunt bine desvoltati, eu o staturä comunä de 1 70 m. piing la 1.90 m. ba unii sunt si presto 2 m. Inalti, eu pept §i membre foarte desvoltate, o stgturk ce nu s6 vede in alte sate invecinate. 1*

www.digibuc.ro

-4Statura femeilor variaza Intre 1.60 in. pang, la 1.80 metrii dar i !titre femei sunt multe de statura mai Malta bine desvoltata. Coloarea fetei esle rumèna bruneta, sau cum zicem noi, oache§a i apoi béla adeca: blonda, cu ochi negricaprui i vênéti, pér negru castaniu ori blond.

La Maidaneni, caracteristic este traiul comun. Ura sau invidie, nu esistA In Maidan. Cei de o etate 86' titu-

vere," sau varuicA", chifrate" sau zule" (tizule) sau chiza" §i matcuta." Cei mai tineri pre cei mai liétrani tituleaza cu uicA" (unchiule) sau mama" ceica" (matu§a) §i uina," fie Inruditi sau neleazä

ear cei bètrani pre cei tineri, cu draga" nepoate" copile". Cei cu eke putini ani mai tineri, zic Inruiliti ;

celor mai batrani nenea" i bacea" ear femeilor doda." DacA Intre barbati obvine vre-o cearta pentru dreptul de proprietate sau pentru vre-o (laud, femeile i fami§tiu de aceea, ele pun desbateri din hile

partea femeilor de ambele parti, cauta a s'é Impèca, ceea ce mai totdeuna s'è Intêmpla prin cedare, sau restituirea daunei In natura. --------Nécazul din trecut IndatA s'é uitä, §i retneepe dragostea frateasea de mai nainte. DacA femeile sè cearta, mai Ortos pentru prunci, mania Intra sine nu dureaza decat un moment, §i nici rand nu sè vatäma In onoare unele pre altele, ca In alte locuri ; earl de certele femeilor, barbatii nu §tiu nimic. Vecinii Intro sine 8'6 ajuta Imprumutat, ca fratii. Vecina ce nu e la lucru in camp, ci acasa, cauta de vitele vecinei, carea e ocupata la camp, mi fierbe §i face bucate pentru eina, ti hraneste poreii veniti dela hîtä, ti mnlge vacile etc. Un lucru destul de caracteristic, cu Incredere reciprocil, fie-earea lurk ca In averea sa propria.

www.digibuc.ro

5

A Fè strica" vecin pre vecin, s'é considerä de mare pécat.

Un strain, ar cerca Inzadar, de a pune marturie pre un Maidanean contra altui Maidanean, cad : el n'a vézut nimie, nu stie nimic." $i din contra, data' veun strain ar ataca pre vr'un Maidanean In presenta consatenilor s'éi, vela poate fi sigur, di numai el va fi, eel ee va perde!

Maidanenii Isi tin de pécat, a nu sè ajuta la réu unii pe altii ! Cand moare cineva In sat, sè Intrec ai da ajutoriul recerut; ear rudeniile si mai vértos vecinii, fsi considera de pécat, a merge la lucru In camp, sau a lucra si acasa,

(And este un mort la vecini, sau la un Inrudit. Pentru facerea sicriului, a crueii sau a groapei mortului, s'ar considera de cel mai mare pécat, dacà cineva ar lua plata pre acele lucruri. Séraci, cari ar fi avisati la ajutoriul altora, n'au fost si nu sunt In Maidan. Ear dad, sè Intérnpla, ca ve-

cina Ware dela moara" sau »nu si-au putut cumpéra" sare, luminare, unsoare etc. pentru aceea nu duce nici cat féu, nici nu sé culca flamanda, cad alt1 vecina ti da Imprumut o strachina de fanina, o lingura de sare o crisca de dish.* etc.

Cand sii ia din stank sé culeg pomii etc, toti vedull Isi au partea lor, cad vecina le da, de pomana" si In sanatatea oilor" In stirea lui Dzeu" etc. Mid s'é frige" (fierbe) rachie, merg unii la altii nechiemati si

beau ea din al lor propriu, ear femeile Isi due unele altora ate o plosca de rachie, ca s'é nu stie barbatii, si ele nu beau nici cand, ca s'è le stie barbatii. Cu un cuvênt, la noi sé sustine datina : »a lucra cand afli pe cine-va luerand, si a manca dud 11 afli mancand."

www.digibuc.ro

6

Din aceste sé vede, cà traiul comun Intelegerea §i ascultarea reciprocg, pastratg la noi in Maidan dela sta.mo§ii nostri, sunt special caracteristice. Femeia sé nume§te : Stilpul casei." bärbatii §i femeile, bétrani §i tineri i toti la

olaltg, fi zic unii altora tu". Sé salutg unii pe altii cu : bung, dimineata," bung ziva" dupà ameazi cu bung vremea" bung seara" shngtate bung," sé dee Dzeu bine" etc. Cei bétrâni sunt stimati, ear un escendent, sau nemorala, este in general de toti despretuibl. De presinte in Alaidan sunt : de genul bArbätesc de genul femeese

656 611

la olaltà 1267 suflete. Fiind-ea pàmêntul din otarul Maidanului, partea eea

mai mare e cu pgduri §i loc de p4unat, delos, i preste 300 jugere steril, locuitorii afarä de luerarea plimêntului, economia vitelor (la cari le ajutä foarte mult femeile), §i de plântarea de mosii cu pruni, foarte multi locuitori sé ocupg §i eu industria, anume: ea ocriari la ocnele de chrbuni din Anina, ca stânginari §i ziva§i la societatea de drumuri de fer i la calea ferath, carea trece prin Izlazul §i alodiul dominial al comunei noastre, ear partea cea mai mare ca cioplitori de peatrá la petrgria de granit In Màidan i de marmor in Brädet", cari prin truda lor aduc multi bani In comung. Máidgnenii dintre profesiuni Imbrato§eazI fauritul §i läckaritul, cojoehritul §i preste 200 sunt cioplitori de peatra (Steinmetzer §i Ritzeri).

Afarä de acestea in Mäidan (din fiii Maidanului) papucari, rotari, butari, argasitori, mäsari, zidari, cioplitori de lemn, croitori, negutitori etc. sunt

www.digibuc.ro

7

In anul acesta un del/ din Miidan a gitat cu pictura, i asa de presinte avem i un pietor. Ear Arta musieei eu fluera, surla, flueroniul, bucinul, eiribile eimponiul, cljnetul, flauta i alauta e asa de Rititi, Incit

mai toti locuitorii stiu canta fa cite un instrument de acestea.

Dui talpa poporului" adeci tëranul e muncitoriu agonisitoriu si are cunoseinta de sine, el e inima nationald, si el pentru bunistarea generalä va cresce industriesi i Invètati, care vor fi sufletul poporului. Miidanul

are inima" si sufletul poporului" esit din fii sal! Ba cu tot dreptul afirmirn, cif fn fntreg comitatul Ciras-Severin, Mäidanul 86' poate numèra tntrà comunele eele mai fnaintate In cultural ; cad a dat, di si va da natiunii oameni fnvëtati ; i e plicut a auzi cite pre un

Oran romin zicênd : ,Un Costa Liuba Radivoia, orn numai cu 8 lanté de pimênt, si are un fiu pipucariu, o fatà preoteasi, un fiu ferariu eu atelier In Bucuresci, unul filvètätoriu i altul victor sau Un Ghith Mielea Trifu un fiu protopop i un nepot jurist absolnt, ear eu numai un copil am, si si5 nu fiu In stare al tinea la scoali ?" Dar si mai frumos, (And un biet ocnariu, de multe ori ehiar firä pimênt, emuleaza, muneind In fundul piimêntului" spre a'si tinea fiul ski sè studieze, ea s'é

nu ajungi i acesta a mundf In greu ca el". Cu putine eseeptiuni, mai toti Miidinenii sciu ceti si scrie, cbiar i cei mai Ntrini din sat. Rini pre timpul Impèratesei Maria Teresia, tn Miidan erau preotii ea fnvètitori, la aeäror scoalà veniau tineri si din satele verine, ba chiar i din Indeptirtäri de unde preglititi fn seriere, eetire i cantare, mergeau la Carlov4 ori la VOrs4 In teologie.

www.digibuc.ro

8

Sub impëratul Iosif al II-a la 1782, precum am ghsit in protocoalele scoalei, Mäidanul a avut invsétatoriu pre Gruia Liuba 0 scoalä publieh,' cu salariu 0 emolu-

minte staverite pentru invkátoriu, §i solvite de erariu (camarä). Edificiul seoalei atunci a fost unde astäzi e biserica, ear biserica unde e casa notariali, ear casa notarialà in locul de cash' Nr. c. 116 de astazi. Scoala de astizi, de längh s. biseriett, este edificath din an. 1825 §i adoptath In anul 1885 ; e din material tare, in stare fohrte bunh 0 e cereetath regulat de toti pruncii apti de scoalä, cari nici child nu sunt mai putini de 100 de ambe sexele. Precum scoala, a§a 0 elevii din ea, sunt provkuti cu obiectele

§i

recuisitele prescrise pentru fuvëtámênt.

Salariul fnvètátoresc, impreunat cu postul invètätorese e de 350 fl. ; apoi sè dau 60 fi. pentru procurarea lemnelor pre sama scoalei 0 a InvkAtoriului, 15 8. pentru scripturistice, 20 ti. spese de ciatorie pentru MOthtoriu, 20 fi. pentru inmormntäri, cortel liber cu doaush chilii, stal, podrum etc. §i 212 jugere de pitmênt. Spesele cultului, la cererea loeuitorilor, sè acopër din darea adrepartatä pre credincio0 in parti egale, dupi numgrul de cash, 0 spesele s'é solvesc regulat. De presinte functioneag ca Invètfltoriu subscrisul.

Din anul 1868 Ora in 1882 ca adiunct al tatalui meu Milli Liuba Marcu, ear de atunci panä azi ca definitiv ; provézut cu testimoniu dela pedagogia conf. din Arad, testimoniu de cualificatiune dela Ven. eonsistoriu din Cargnsebe§ §i diploml din limba magiarl dela pedagogia de stat din Arad.

In Mhidan din anul 1782 Ong azi au function at ea inv'elatori : Gruia Liuba, Hun Liuba, Pavel Popoviciu1), 9 Pavel Popoviciu, acesta este still-114W protopresbiterului actual din Oravita, Al. Popoviciu,

www.digibuc.ro

9

carele pre la anul 1805/6 s'au dus la Mêrcina ca inv. ; Pavel Popoviciul) dus In 1809 la Agadieiu, Gruia Olariu2)

dela 1809-1810*), Joachim L. Popoviciu3) ca diacon inv46totiu pänii la anul 1816, George Liuba.4) Oat la anul 1823, Pavel Liuba Ong. la anti! 1834. Vicentiu Popoviciu Oa la anul 1847 cilnd s'au dus la Agadiciu ea inv6tAtoriu, Daniel Liuba5) pänä la 1868 respective Ora' In 1882 §i de atunci pänä azi subscrisul Sofronie Liuba. Mäidanul are o biserieä micutä. tu socoata s. biserici

din 1787 am Oat cA In 1786, Maiestatea Sa impèratul Iosif al II-lea a donat 21t0 fl. pentru edificarea de nou a turnului tresnit In 1785 i s'au spesat pentru reedificarea turnului 339 fi. solviti lui l'etru Corb dirt Oravita. Lufind In considerare, c episcopul concerninte la edificarea unei biserici därue§te bisericei antimisul i cä antimisul biserieei noastre e din anul 1733 In limba greceascä, in carele sè poate ceti : Meletie episcopul Rlinnicului etc. aunci biserica a trebuit sè se zideasei tnainte de anul 1733. Turnul bisericei e fäcut de nou In 1871 §i e acoperit cu

Biserica are astäzi un capital de peste 2000

fi.

Ornamentele s. biserici precum : steaguri, candele, poli-

candre, feloane, carti ete. etc. sunt donate de credinciqi singuratici, sau In asociatiune mai multi la olaltä. Tut asemenea ssé fac §i crucile, fântânile i puntile din ot.trul nostru. I) Celalalt Pavel Popovicin este strimopl lui Constantin Popoviciu invëtltoriul actual din Jdioara. 2) Gruia Olariu este strimokiul lui Iuliu Olariu Dr. In teologie 0 director la instit. de teologie (lin Caransebeq 0 al Dr. Valeriu Olariu, medic in Teregova. *) Simion Popoviciu au fost 2 ani 1811 0 1812 qi InvEtätoriu. 3) Joachim Popoviciu este nand meu de pre mama. 4) George Liuba este tatAl lui Dionisiu Liulat actualul preot din MaIdan.

4) Daniel Liuba e tatIl meu.

www.digibuc.ro

10

In Maidan, de pre la anul 1760 pang azi, ea preoti au funetionat din familia Lungu ; sé intelege frisk ea sub nurne s'arbite, i anume: Petru Ianosov i Ianosoviciu In parohia I-a, ear tn a II-a Pavel Dragomir i Dragomiroviciu. Tiaiitiunea ni spune, ca i parintii, i mosii acestora au fost preoti, ceea ee i sufixa viciu" adeveresce. Morind Petru lanosoviciu, i-au urmat in parohie fiul sén Dimasehin, carele a fost santit prin Eppul Sacabent la anul 17901) clandui-s6 numele de familie Popovieiu ; ear lui Pavel Dragomiroviciu fiul séu Dimitrie, asemenea eu numele sehimbat In Popovieiu. (Pavel Dragornirovieiu a mai avut un fiu, eu numele Simion Popoviciu preot In Maidan, carele a slujit numai odata ea preot Iii biserica, unde caznd a vêrsat st. daruri ; pentru care inttimplare, de Intristare s'a bolnavit si zaeOnd un an In p it, a murit ) Dupa moartea lui Dimitrie Popoviciu,

lii

parohie

au

urmat

Ioachim,

fiul

lui

Damaschin Popoviciu, ear In parohia lui Damaschin pro la anul 1823 s'a oeupat parohia aceluia prin fostul Inv& tatoriu de atunci George Liaba, carcle a trait pad la anul 1856. La anul 1830 murind Ioachim Popovichi, i-a urmat fratele séu Gerge Popoviciu, carafe a preotit pail la anul 1840, dud i-a urmat fiul sè'u Adam, tatal actualului preot George Popoviciu.

Dupa moartea lui George Liuba la 1856 In parohia a urmat tiul s'au Dionisie Liuba actualul preot primariu,

langh care este asezat ea capelan nepotul seu de fata, subserisul Aureliu Tana asemenea nascut in Mäidan. Daeä eautam genealogia acestor familii de preoti stau In legatura de sange din Maidan, ne convingem 9 Damaschin Popoviciu a fost gi invStoriu. L'am aflat subscris inteun protocol de circulare Damaskin Popovits Schulillehrer in Majdan." Circulariul e din 1785, ear el a fost preotit la 1790.

www.digibuc.ro

-ncuserie, cu multe familii preotesci din jur. De unde deducem, el Miiidanul Inca din timpurile cele mai vechi, a fost un foeulariu al desvoltärii nationale. Si in .epend dela anul 1765, am aflat, ea din Maidan foarte multe familii au emigrat, mutându-se la campie §i cu deosebire fu granita militarri la popor numitä §i militie. Ar din familia Ambrur : mai multi in0 s'all arzat In Cacova, Grebenat, Ritirr §i Voivodint ear la

unii afhlm seris numai: dus in militie;" din familia Amajan" : in Deliblata ; din familia Gerga" : In Cditaz, §i In Câmpie" (pasta) ; din familia Cipu" : in Satul nou i Varadia ; din familia Cimponeriu" : In

Oravita

Ternova, Tievaniul-rnare, Cacova, Gladna-romântl, Gerliste (unde unii se numeqe Lepa, dela morl lor Lépa Cimponeriu) i militie; din familia Ivan" in milit;e; din

faniilia Curia" In militie; din familia Mielea" In Grebenat, Cäitaz, Rachitova, Mereina, Vraniu, Iertof, Uzdin, Deliblata, Sefeheriu, Orlova, §i militie; din familia Bora"

In Grebenat ; din familia Juice In Greovat ;

i

din fa-

milia Popoviciu" In Agadieiu, Ferendia, Verme§, Mereina, Rachitova, Comori0e, Ciudanovita etc. (ea preoti). Din familia Liuba" : In Vräniut, Vraniu, GerNte, Ruschita, Nicolintul mare, Deliblata, Greovat, Almäj," Jurjova, Ciorcea, Agadiciu, militie, Oravita si dus din sat" la Câmpie" ; din familia Merrvilii" . In Nicolintul

mare Alintij" i militie ; din familia Petal" : In Grebenat i militie" ; din familia Lungu" : In Vräniut, Berlisee, Greovat, Gerlisce §i militie; din familia Preda" : In Orept ; din familia Golea" : In Grebenat ; din familia Olariu" : In Caeova,- Nicolint, Macovisee, Almäj" Grebenat, i militie ; din familia Stefan" : In Greovat i militie; din familia Junea" : Oravita, Ciclova, Recital 0 Almäj".

www.digibuc.ro

- 12 Afarl, do acestea, mai gäsim o multime de preoti tnOtittori, din tirnpurile mai vechi i mai incoaci, aplicati in oficiuri in comunele din jur §i Indepärtate.

Emigrarile s'au intêmplat mai vêrtos pre timpul revolutiunii lui Horia" din Ardeal, fiindc i ni nostri cercaserã sé se revoalte dupa adunarea de popor tinutt in Rricä§dia la anul 1784 Strimo§ul meu Miuta Liuba Mareu nAscut pre la anul 1765-1768 §i repausat tn 1872, erInd eu eram deja inv'étAtoriu, mi-a spus el, doi unchi ai séi au fost siliti sè se dueà din sat in militie, fiindeä,' au luat parte la adunarea de rebeli din Rhersi§dia ; ear altii, fiindeä au luat parte la resmerita_ atitata de Napolemi _13onaparte anume. eand Românii au voif s'é cuprinda Timipaen, dar au fost trldati de un popl sarbesc, unii fiind siliti a

lasa carale arzOnd In cetatea Timirrii. de oare ce erau cu arMe aseunsä in fen, ca du§manii sh nu punä -mlna pre ei, au fugit numai cu boii. Eu, dela strAmo§ul meu am elphtat o sabie din FRINCIA" i un pistol de aramä, ce li s'au Impärtit acolo, ea sé se bath cu ele. acea rèscoall err inscriptiunea

Sabia aceasta am dat-o Magnificentiei Sale D-lui Vicentiu Babee pentru academia rornânii din Bilcuresti.Familiile, cari s'é mai afl i astlzi In Maidan sunt urmätoarele, tnsirate dupa maioritate : 1. Liuba, 2. Lungu 3. Miclea. 4. Dräghicescu. 5. Gerga, 6. Cipu, 7. Tunea. 8. Cimponeriu. 9. Olariu. 10. Semaror. 11. Cra$ovan. 12. Stefan. 13. Zbercea. 14. Cica. 15. Ivan. 16. Ambru§. 17. MOr§ovill. 18. Preda. 19. Stepan. 20. Mircea. 21. Sima.

22. Juicl. 23. Guramare. 24. Petcu. 25. Borcianu. 26. Velea. 27. Brinzeiu. 28. Blaj. 29. Stoian. 30. Popoviciu.

31. ardu. 32. Fratila. 33. Filipoviciu.

www.digibuc.ro

34.

Adam. 35.

- 13 Patariu. 36. Guga. 37. Ardeleanu. 38. Simu. 39. Colonel lo

(Italian din Udina, In Italia). 40. Anzolut (din Caste IlaVaso In Italia). Nu mai sunt In Maidan, familiile : Andreiu, Golea, Iciu, Vucan, Novae, Pascu, Bura, Vuia, Iovan, Neagul, Béla, Curia, Marian, Médru, Sutan, Firca, Soimu, Mieléu Blagoe, Zaria, Bosiica, Bordan, Petroane, Borca, Nistor i utul, cari nume de familii obvin tn conscriptiunea bis. dela anul 1803 pana pre la anul 1820. LI fine amintim, cà Inteun Circulariu din 1785 pre foaia din dos am gasit urmatoarea Insemnare, in carea recunoascem scrisoarea fiertatului preot Petru Lungu Ianosnviciu _ Insemnarea pentru (ea sè se scie) cati feciori au luat In catane (cand au fost Mae) la Frantoz 1. George Liuba. 2. George Ambrus. 3. Mindru Zbîrcea au venit. 4. Traila Zbircea. 5. Paul Lungul. 6. Paun Cica. 7. Paseu Burghie au venit. 8. has Miclea. 9. Milosav Cimponeriu, 10. Enna Lungul. 11. Medru Gu-

ramare au murit. 12. Ian Drindu. 13. Iancu Preda. 14. Traill Liuba. 15. Traila Cimponeriu. 16. Traila Gherga. 17. Cahn Miclea au venit. 18. Meila CIrsovanu au venit. 19. Muica Miclea au venit. 20. Nun CIrsovanu au venit.

21. Micul Miclea au venit. 22. Hun Cipu au venit. 23. Dragoi Magureanu. 24. Jiurjiu Miclea au venit. 25. Paul Pistiol au venit. 26. Ianeu Tiganu. 27. has Lungul au venit. 28. Paun Miclea au venit. 29. Angel Miclea. 30. Nun Curia au murit. 31. Martin Iota au venit. 32. Adam Sima au venit. 33. Hun Liuba au venit. 34. Gruia Tunea au murit. 35. Traila Bura. 36. Adam Mérsévila. 37. Pavel Velea au venit. 38. Trifu Miclea au venit".

www.digibuc.ro

14 C) Portal. a) a baetilor sau copiilor

Copii miei pänä sunt la tItä, sb" infl§ie In scutece tesute din

lânä

i

sè"

Invälese

Inteun

petee.

mai

mare tesut mai gros din canurä, ce sè ziee cuìna. Preste

cu§mä s6 leagä cu Jaqia, carea e fäcutä dintr'un baer gros de IAA. De un eapèt al fa§iei e Inodatä o veriga de fier, In carea sunt 9 obiecte de fier §i adeca : trei sulitioare, trei cutitele i trei toporele, cari la Infä§ierea bäeatului vin legate a§a, ea sè steie pre peptul lui. Aceste obieete sè pun pentru Pazä" In credinta, eä mama padurii, carea _schimbä copii sèi unti cu ai oamenilor, veL nind i vézênd bäeatul Inarmat sä teme §i-1 lash' neatins. Dar S'è mai erede, cá aceste obiecte arme s'è pun la fa§ie, ca copilul Inca de mie sè se joace eu arme, de cari ea bärbat va avea lipsà pentru apérarea sa In vieatä.

Când copiii pot §edea In cimpit" adeca pre mani §i picioare, nu s'è 1as-A sè §adä pre vatra goalä, ci pre o cu§mä de kind §i atunei sunt Imbräcati Inteo chimemp, carea Ii acopere numai partea dinainte, ear cand e frig, li s6 clä un mânecari fäcut din vitstä ori lânä colorat ori pistritiu, ce sè ziee i spen(el" tot In forma chime§utei. Pre cap 1i-A da o sau capita din lânä de bin* earl fetelor §i ceapsà sau capul li sè Impropodesce cu carpe. and pot umbla li s'è dä o c1ìime.à cAt corpul de lung& §i preste mijloc s'è hieing cu breciri, §i numai dupä ce au trecut de 5 ani dau §i izmene fará fund. Preste chime§ä poartä peptari de lânä, ear eänd e frig §i o ubit(d sau i folare i mcinecare din piei de miel alb ear fetelor o scurteicI. In picioare poartä opinci legate cu ate sau eu cu-

rdle ea §i cei bâtrâni §i au eiorapi de lânä sau obiele

www.digibuc.ro

- 15 -de rang. Tot astfel sunt fmbräeate i fetele, cari panii ce sunt micute numai de dull eereeii din ureehi se pot deosebi de bdeti i fetelor numai dupâ ce au treeut de 4-5 ani li se dà o cotrint5: dinainte, ear opreg numai dupà

ce au trecut de 6 ani. Copiii Indatá ce s'au desvoltat corporalminte, dau ajutoriu parintilor In eeonomia i mai vêrtos la päzirea oilor, poreilor i vitelor cornute. b) al barbatilor femeilor Mäidäneantul de cate ori voesee se caraeterizeze pre eineva pentru impopotonarea prea mare, eu haine seumpe i luxoase etc. fi zice Ori te poartä cum ti-i portul, 0-'ti IA port cum ti purtarea,

Meek ori te poartä aso cum t'a läsat Dzeu portul dela stramosi, ori ti-I sehimba dupá purtare, cá adeel time se nu te mai eunoaseä, cà apartini neamuhii, din care te tragi. Cel mai frumos port romtinese este portul junior si junelor, care de un timp fncoace fiind prea luxos a devenit spre dauna poporului.

Junii sunt fmblicati fnteo chimeqd albá din fuior de in sou bumbae de multe ori asa de lungá, ch; fiind fneältat eu opinei sau eu cizme earna nu mai ve'd eioarecii ear vara izmenele. Ea consta din doauá foi foaia din fafd §i foaia din dos. Chimesa spre poalá se birgesee asa eá dela ehieiuri Intre foi se bagti de ambele parti o bueatá triunghiular5., ce se zice clini." Gulerul câmesei e lat i fmpistrit eu rniitasä rosie stä fédieat Ili sus ; tot asa sunt luerati i pumnasii (la capétul mânecilor de eaträ pumn se prinde un petee) dela mâneei.

www.digibuc.ro

- 16 Chime§a sau cärnad constA §i din umerq. Preste spate s'è prinde dela un umër pänä la celalalt. De acest umera§ sè prinde foaia din dos (in partea din jos) ear de cea parte (a umèra§ului) de sus sè prinde gulerul. La maned subsuoad spre a lärgi dupl mèsurä maneca cad umeri s'è pun petece cuadrate ce se zic pätleicriqi" sau pardelinti. Izmenele constau din cracul drept i stang, fäcuti

din ate doata foi §i sunt destul de largi, nu hid prea largi ca §i ai Ungurenilor (aya numesc bAnAtenii pre fratii no§trii de preste Mure§) §i de craci este prins fundul izmenelor. Deasupra s'é eivesc ad, d sè lad o gaud,

ca sä se tread' prin ea bräcinariul, cu carele sè leagl (string) izmenele pre lAngA corp. Sub locul unde s'è leagl dinainte brAcinariul este läsat o gaud ce sè zice ghizdel."

Tot astfel de chimed §i izmene ca §i junii poarde §i bärbatii cu deosebirea, eä la cei bätrâni nu sunt fine §i nu sunt impistrite §i Incheiate aa ca ale junilor. Chimed femeilor este sau intreagä aded pad, la pàmênt4 sau e compusä din un ciupag i poale4 . Ciupagul e o chimed scurd pänä la bräu fad guler ei sus la grumaz sè fac numai incretituri i s'è civese eu o panclid impistrid cu mätasä ro§ie sau vênAtä ; sau preste acele Incretituri (ori pe pAntlica ImpistritA) s'é prinde o cipea sau cipd, ce stA plecatA In jos. Cipd s'é zice la o impletiturA fAcutti cu ace In diferite figuri §i colti din tort de bAmbac (Spitzen) sau cu fodori aded o incretiturä cereuad fAcuta din pand. Fodori sè pun §i la mäneci

In loc de pumna§i. Sub ciupag sau chimed sè poarti §i un ciupayariu earele e o chimed fArA mâneci §i carea e numai preste pept §i strInge pieptul femeilor (titele) sä nu sè cunoascit (un fel de corset).

www.digibuc.ro

- 17 In jurul gurei chimesii la piept Inch se Impistritesc liori cu mätasä rosie i vênittä, ce sè zic bradi. Nici foile nici foile din care se fac mâneeile sau izmenele nu se civesc, ei se prind unele de altele prin nesce teseturi In figuri frumoase fa:cute cu acul din atä i acele se

zic chei", ear la poala chimesii

i

izmenelor sk scot

nisce fire din pang (se räresce panza) apoi printre firele acelea se fac nisee figuri din gäuri cusute cu atl, ce se zice vciurliturd" (schingerei). Poalele sunt largi din patru, cinci i de panzä fäcute si se leagä preste ciupag.

pe civiturä Intre

foi

ese foi In

loc

se fac chei frumoase, ear la par-

tea de mai jos ale poalelor se face ciurätura (schlingerei)

ori se prinde cipcä. Preste poale In fall se leagä o cotrinti, ear napoi un opreg sau Cotrintele sunt sau cumperate i sunt de lanä, somot sau metasä In diferite colori, sau femeile le teasä din per de lânä In diferite colori i argate, ori de o coloare

pre carea In resboiu tesêndu-le sau lucrändu-le cu acul se Impistresc nisee figuri (imitatiuni de flori, frunze etc.) ce se zic pui; cotrIntele sunt si din pänzsá albl tesutä de ele.

Opregul constä dintr'un petec cu ochi tesut din urzald de bumbac, ori per de oaie, i bätealä de fir aurit sau argintit, pre carele (petec) se impistresce cu acul, cu vrIsti (Berlinerwohl) diferite imitatiuni de flori i frunza sau crenge eu flori i frunze etc. sau se tese In resboin Impistrind eu märia printre fire, diferite figuri ; ear daeä opregul e de somot negru, vênet, rosu etc. se Impistresc

pre el diferite flori cu metasä, cu fir de aur sau cu janil. Imprejurul opregului se pune o strmä (tesäturä Incretttä din fir) sau o para (tesAturit din märgele). Opregul 2

www.digibuc.ro

- 18 este to forma ca si cotrinta pusg din döröpt, dela MeingAturg In jos. Dacg petecul cm vine impistrit e numai de jumiltate

de lung ea cotrinta, de el sè prind ciueuri lungi fäcuti din fir de Mug rosii si rösuciti

atunci se numesc chi(ele" .

Ciucurii sunt rosii, dar sunt invristati in trei locuri, de ambele margini cu vênöt si galbën, ear la mijloc cu alb sau verde sau rosa ori viorint. Ciueurii sunt prinsi in partea de jos a petecului si sunt lungi de ajung pang jos, asemenea eu poalele. Ciucurii nu sunt tesutt In rösboiu, ei doaug femei ii tac in mani ; de ambele margini a petecului sunt prinse laturi de ciucuri scurti, asemenea tricolorati (rosu, galbön, vênöt), ear intre laturi si petec sè

prinde o partg. sau &mg ca s'è nu sè vadl civitura bor. Preste chimesä, opreg si cotrintg s'é !wing cu brgciri sau brline late de Or de oaie tesute si foarte frumos luerate eu diferite colori. *i bärbatii si copii s'è incing cu brdeiri. De asupra de schimburi (chimesi) 8'6 poartg urmgtoarele haine : 1. Peptariul carele sè numesce si prisluc, ciurtaria

§i clintu§ e un vesmönt din lâng albl sau vênètg, sau de vêngtg cu ochi albi din bumbac tesuti de femei. Peptariul e Erg mâneci si pre margini in colturi si in spate e infrumsetat cu flori rosii din cAlmajin (postav rosu) incunjurate cu birnas (sinior) negru sau vênöt lat si ingust. Cei tineri au peptare albe, sau vên'éte eu ochi albi

mai fine si mai seurte ; eari cei bètrâni au numai albe si lungi si pentru inchepturat sunt de multe ori pang la poala chimesii cu bumbi albi, semigloburosi. Vara numai peptariul sè poartg preste chimesg.

2. Aubuta carea sö mai numesce durq qi suman, e o hid. din Ling albit cu mâneci, carea ajunge numai

www.digibuc.ro

19

pana la genunchi i ssé poartä preste peptariu. ubua sau durutal sè imbraca primävara i toamna ; earä earna la lucru sè incinge proste ea cu braciri ori curea.

Femeile vara poarta o hainä din pänura alba, cu i scurtä carea ajunge numai pad, la ehiciuri, are earna din cojoc adeca pele de miel i s'è numesee

maneci

mdnecariu ; dacä haina e de postav, negru, rosu, galbsén etc. este infrumsetata eu bfrnas si pre margini cu prem,

somat sau piei de mat, jdier ori alte animale cu pér fin si pre spate e cu ori fara gaitani i aceasta haina sè numesce scurteicil ;

ear dad haina e lunga pana la ge-

nunchi, sè zice bundä sau bundric. Femeile i fetele vara In sèrbatori mai poarta peptare si mânecare de mètasa, carora li se ziee vizitle (vizicle sing. vizitlu). Hainele, ce nu apartin portului românese poporul le numesce (undre §i men(luri. Tundra sè mai zice i unei femei cu purtare imoralä. 3. )11ba sau cablini(a este din panura de länä alba sau vênäta i e asa de lunga, cà ajunge pana la glesne,

ear la poale e atâta de larga ca aripile ei sè se poata arunca i preste umere1). ua e infrumsetata cu bfrnas, cabänita e fárä birnas. La ambele haine pre spate Se prinde de guler o gluget (un petec cuadrat) care asemenea

e frifrumsetatä cu bfrnas. Aceasta gluga in vremi rele legändui-se capetele cu nesce atfsoare apare ca o straita in forma triunghiularfi i sè pune (s6 trage) preste cap. 4. Cuma sau i cujma e o hainä lunga cu glugä fail maned i sè Incheptura sub barba en o catarama de aramä prinsa de o curea. Gluga e gala dintr'o lastavita [asa sè numesce o bucatä de panza taiatä de pre 0 and umblä romauii nostri pre drum, arunc aripa sting&

a subei preste um6rul stang, asa ci maha dreapa In carea de comuu 86 poart6, bat, Bau boatä, 86 fie libea 2*

www.digibuc.ro

- 20 sulul din résboiu] de straniu alb din Ian& cu bete [ärgi] negre sau vénète. Cujma, la tempestilti servesce ea hainä de seutire, ear alteând de a§ter nut, s'é poartä numai In càlàtorii §i mai ales de pästori pentru scutirea eeloralalte baine.

5. Folariul sift poartä de bärbati femei §i copii §i e o haini de piele §i scurtä pänii, la brau §i färä mâneei, din piei de miel sau ied §i acopere peptul §i spatele. Are ebeptori §i bumbi de piele §i sé fnehepturä la umérul stäng §i subsioara stängl.

Femeile mai bätrâne mai poartä un peptariu mai lung §i färä mâneci i fmprejur Infrumsetat cu pele de miel laiu (negru). Dar cel al fetelor este mai scurt §i Infrumsetat eu bfrna§ negru sau vênèt. 6. Cioarecii

sunt din 'Aura albl de länä §i sé

strfng cu o cureauil pre längä corp. Sè poartä de bérbati earna. Chime§a sè poartä (de bätrâni) preste cioareci. 7. Cojoeul e o hainä lunga cu mäneei §i chieptori piele, cu burnbi iara§ de piele de oaie §i e fäcut din, piei de oaie §i de miel. Pre marginile cojoeului este eu-

suti o la§ie de piele cu pérul dinafarà,

§i

läng5, care

pre ambele pârti ale pieptului 'Ana' la poalä s'é pune o

curea ro§iii de 3-4 cm. de latä, ear la coltul aripilor sé fnfrumsetazii cu flori. Asemenea eureauà sè prinde §i la capétul mâneeilor, §i s'è poarti earna. Femeile fuel au cojoace, ca §i barbatii, albe sau galbine. Astfel de cojoe cu cureauil ro§ie pre piept poarta numai Mäidänentii, Jitinentii, Goruenii, Giurgiovenii §i Agadicenii (cei de sub codru). Cei tineri poartä cojoace galbene si Infrumsetate cu felurite figuri din bfrna§ vénét, ear cei bétrani poartà cojoace de toi albe. De pre port sé cunose oamenii nostri, care din ce sat e. suba, peptarele §i cojoacele In &care sat sunt altfel fmpistrite cu postav §i Inior (Wm*.

www.digibuc.ro

21

8. Piclia e o hainä albit din piele de oaie, lunga ph& in pämênt i färä maned, asemenea eu o curea rotrasä pre piept i mijloc, ear pre spate prins de guler atärnti o piele intreagI de mi el alb ori caciorà (pistrità) eu pèrul din afarä, carea intocmai ca gluga la §ubit In vremi grele servesce de acoperit capul. Phclia e o hainä grea, deei numai bärbatii o poartä earna In ger la cähltorii in träsuri §i earna servesce noaptea ca hainä de aeoperit In pat. 9. Ca tneinghtoare servesc brdcirile, briul, cureaua

§i praria. Brheirile sunt din pèrul seos din länä §i s'é tes In felurite feluri, asemenea sunt i brfurile, daca pre ele nu 0' mai adaug §i alte flori fácute cu acul (Impistrituri).

Briul e de 15 20 cm. de lat i ca Inchepturätoare sunt prinse chtärämi §i curele, eu bumbi pre margini sau impistrit cu fir de aur §i de argint, vrtstä ori mätasä. BrIul sè poartà la shbätori, eänd e omul aceiat (chitit) frumos.

Prascia e o curea latä ce acopere Intreg pantecele 'Anti pre piept §i servesce i ca armariu pentru purtarea cutitului cu teael. pistol, fluerl, amnariu, cremene i iascä. Fetele i nevestele poarti ca infrumsetare zgardá de talefi ori galbeni legati la gug adeca la grumaz. Acele, cari nu au taleri, poartä márgele §i o cipeä latä ee ajunge Ora la jumaate de umèr. Bärbatii in cap poartá paldriel neagrä cu aripi semilate, tari din Or de vite ; cleibdt alb de piele de miel §i laiu din piei negre. Ambe sunt nalte, vêrful aplecat spre frunte sau la o parte. Caciulele scunde negre sè poartä cu fundul rotunzlt §i prins spre cap. S'é poartä mai ales de bärbati §i de copii. Cilnd ai nostri jälese pre cineva, umblu eu capul gol, sau ca i femeile fi

www.digibuc.ro

22

leagit capul eu o carpa alba sau neagra. si o poarta un an de zile. Ear eand femeile jalesc pre barbatii lor, 01 poarta foarte murdare. Jelirea dureaza un an intreg. La femei in cap sè" face peptendtura cu peptenul rar (de descaleit) si eu peptenul des (de netezit). La fetele mari sè face (*are cu fusul si pèrul dandu-se napoi, sè implPtesce tnteo eoada, ce in ceafti sè face colac si sè" infrumseteaza eu fiori si taleri, ear pèrul de deasupra de ureebi s'e Impletesee inteo parta cu multe vite (8) si trasa preste ureehil sè prinde (baga) in coada de dinapoi. La neveste pèrul astrAngêndu-se la un loc, s6 leaga,

in jural peptenului sub erescet de call ciafä, si sè leag5, apoi cu o carpa ea semn al atêrnärif dela cineva. Femeile bètrane fug t-si sucesc pèrul in jurul conciului. Conciul e un fier subtire ineovoiat asa Ca jumétate sè fie pre partea dinainte a capului, In earea e legata si ceapsa impistria frumos, asa ca acopere cemea" sau eraniul, ear jum'étate pre partea dinapoi OA la ceafa. Preste conciu apoi f-s leaga fiuntea cu o mitrama Impaturata In latime de 3 degete, si marama sè inoadä indarat la ceafa. Femeile tinere si bètrane, cat e gptamana, preste coada, pepten si conch,' 86' impropodese cu o cdrycl, la sèrbatori sunt cu coada impodobitä si cu eapul gol, dar pre cap au o parta de margele ori de taleri si flori lasata, pre fruute.

Nevestele 4 leaga peptenul en o carpa frumoasa de

Or ori de mètasa si o inoadä dinapoi asa, ea' cornurile carpei s'è sphzure frumos resfirate pre spate, in forma aripilor si cozii unei paseri sau a unui fluture, si aceasta, Si!) zice legat.

www.digibuc.ro

23

Cele mai bêtrdne tug preste ciaptg i conciu sé leagg, de sa grumaz preste urechi cu Uil fachiu (earele e un stergariu, insg, ingust i eu capetele frumos Impistrite), i sé inoadg la creseet asa, cá eapetele fachiului sé acopere coneiul dela ceaftt. Purtarea fachiului legat preste eonciu inseamng b.& trânete, neputintg i curgtènig, de unde s'au fgcut zicala : (la joe) Nu mi's muere eu conciu

Sè mé vait, cg nu mai poeiu, Ci-'s fecior cu comgnac,

Ia'n te uitg, ce-o sé-i fac.

Femeile bétrâne ti rnai leagg fruntea si conciul cu un petec alb si lat de trei degete i petecul sè zice : propoadd.

Iihrbatii In picioare poartg opinci, care sunt in parte murate i facute de ei tnii, fn parte cumpérate dela arggsitori ; ei invalue pieioarele in obiele de lang pistritg i imbraeg opinca, earea la vérf e ascutitg, adeca cu

gargui, ear pre delgturi cu gguri, ce sé numesc nofifr, printre aceste sè trece eureaua, carea leagi mai intaiu fluerile,. cari sé infäsurg de deasupra pulpelor in jos OA la nojifr (la Infgsurgtoare), apoi sè prinde de o curea dela eglegiu, de unde sé trece la gurgui i prin nojite pgng sé sfOrsesee.

Opineile, când sé Inggurg (s6 rup) sé egrpese cu talpoanie din lguntru [darabe de opinci], ear and opinca e ruptg, sé pun in ea dinlguntru cgtrg degete nisce bucliti de piele, ce sé zic qfeirloagea. Cand sé rup curelele, acestea s'è cgrpesc cu copcii de fer ori de aramg.

In degete sé poartä inele de aramg si de argint gravate cu figuri.

www.digibuc.ro

21

Românii si româncele noastre dud sunt aceiati Elm-

bracati curat] au o tinuta si umblare mareata i prin aceea voese sé aréte, ca sunt fillosi pe portul lor strämosesc.

D) Numiri familiare si de ruder& Sunt semnificative numirile ce le dau sätenii nostri membrilor din familie si neamurilor. Pentru completarea studiului nostru lasam mai la

vale ssé urmeze ele asa cum sunt In graiul poporului mama, muma nostru sätean : Tata [tatuta, tuta, [mami, mamita, mumita], parinti [parintiori, parintei], soti [sotior], sotie [sotioara], barbat [bárbatel, bárbatus], muere [muerioara, muerusca], fiu [fiut], fiica [ficuta], baeat [Vietél, bäetandru], prune [pruneut, prunesor], prunca [pruncuta], copil [copila§, copilandru si copiloniu], fata [fetita, fetisoarä], june [junelas], juna [junisoara], fecior [feciorel, fecioras], fecloara [fatä mare], frate [fratior]=fratini

sau frätie, sorá [sorioark soruica]. Taica [la tata pärintilor mei], maica [la mama parintilor mei], tatá mare [la fratele mai bétran al tatálui meu], mama mare [la sotia fratelui mai mare a tatälui meu], tata mic, mama mica [fratele mai mic al párintilor cu sotia sa]. Uica si unchiu la fratii si verii phrintilor si la toti cei ce ne-ar putea fi pärinti, dar cu deosebire,

cä la acesti din urma dud Ii strigam sau vorbim cu ei le spunem si numele, pre And la rudenii nu, ci numai cand vorbim despre ei In a III persoanä. Ceica, sau mltusä la sora pärintilor mei, la verele primare si secundare

a acestora. Una si uinita la muerile fratilor si verilor phrintelui meu.

Taica mos, sträbun si steams, la taica pärintilor

mei. Maica bunä si strOuna, la maica parintilor. Mo§ si baba la oameni bkräni, când vorbim despre ei. Nepot

www.digibuc.ro

25

[nepotel], nepoatä [nepotä] la copii fiilor, fratilor §i ve-

rilor mei. Stränepot si stränepoatä, la fiii nepotilor mei. Vèr [vèrut], varli [väruieä, veriparAl primari la fiii fratilor pkintilor mei. A II-lea veri sunt nepotii fratilor. A III-lea veri stränepotii fratilor. De aci ineolo sè ziee neamule" §i nemotenia". Ginere, este bärbatul ficei mele ; ginere de nepoatà etc. Norti este muerea copilului meu; norá de nepot, de nepot de frate etc , de soil etc. Cumnat, este fratele sotiei mele §i bkbatul surorii mele. Cumnatä este sora muerii mele §i muerea fratelui meu. Fä§iu pl. f4ii, sunt doi tn§i cari au de mueri doauil surori. Tätäi§e sunt muerile a doi frati. Cuseru, cuscrä, cuseri, sunt cei ee §i-au disätorit fiii, nepotii etc. la olaltà. Tatä vitreag sau ma§ter [mästioniu] marnä vitreagg sau ma§terä, [mä§tioane], sunt ai doilea parinti ai mei,

eari m'au crescut, dar nu mi-au dat naseerea. Frate vitreag [ma§ter] si sorii vitreagi [ma§terä] sunt fratii ce au doi tati §i una §; aceia§ mamit sau doad, mame §i unul §i acela§ tatä. Nuna§ sau na§ §i nuna§ä sau na§à sunt cei ce m'au botezat [tncrestinat]. Cumetrii [bärbatul cumätru §i femeea cumhträ] sunt martorii dela cununia mea; §i anume cumétrul mare este martorul feciorului ear cumètrul mic al fetei. Fin 0 finä suntem eelor ce ni-au botezat i cununat. Moa§ä, Imi este carea mi-a Meat buricul, ear eu sunt ei nepot de burie". Mo§oniu 'mi este bárbatul moa§ii mele. Mari de acestea sè mai considerl ca rudenii fratii sau färtatii de cruce, de lantiu [despártire].

www.digibuc.ro

PARTEA II. Descrierea hotarului, a satului Mgidan si a rartilor singulare

Mäidanul 1. Maidanul e un sat In cercul Oravitei-montane din comitatul Caras-Severin. 2. Cuvêntul Maidan In limba noastra, poporala, In-

semneaza un loc desebis, de unde adeca sè vede In depiirtare

3. La Romanii din *tile Timisorii

si Logojului,

cuvêntul ,Maidan" Inca are cam tot acelas tnteles, d. e. s6-1 scoatem la maidan, ea sè-1 vada toata lumea." In unele locuri prin Banat, euvêntul Maidan fnsemneaza : loc de adunare, loc de petrecere, adeca: locul unde sè aduna oamenii chid nu au de lucru, numai si5 se vorbeasca, ear tinerii s'é-si petreacA. 4. Maidan dupii glosariul Acad. Romane asemenea

A esplica de locus apertus" adecl: loc deschis, loc liber, si anume : un maidan stä dupä, si altul Inaintea easei

Oranului; a esi la maidan Inseamna a esi In

www.digibuc.ro

fatal

eu

27

cineva ; a s6 descoperi ceva, §i Glos. A. R. acest cuv6nt '1 tine romänese.

5. inidan la Arabi, si de aci la Turd inseamnä : piata de tArg (Marktplatz dupl Lex. de cony. Meyer). 6. Mclidan dupl dietionariu s6rbese inseamnä : fodini, ocnä (baiä, minä) de anima. Amnia la Turd s6 numesce : bacher si astfel nu dä intelesul de ocna, de aramd.

7. Maidan la Poloni inseamnä : loe de fabricä, scoalft, de cälärit.

8. Majclan s6 aflä inch' un sat In cercul Canija-turceascá, in Comitatul Torontal. Majdan §i Majdánca o comunä mica, ce s6 tine de Lapusanca, si o pustä to cereul Ökörmezö, comitatul Maramures. Maidanpec sat romftnesc in S6rbia, Itingä Negotin, cu port asemenea ca al locuitorilor nostri din Mäidan.

9. Prelftngft, toate aceste numele satului Máidan nu

apare esplicat prin limba turceasa sau sOrbeascft, mai ales cand In alte pärti s6 aflä numiri de localitilti, ea si cele urmätoare : Mojda in Italia, oräsel pre deal. Majdelberg sat pre deal In Silezia Austriacft. Majdenhad ora§ in Anglia la 11'11 Themse. Majden insulä in Irlandia. Majdstone oras cu peträrie in Anglia.

10. 0 traditiune ne spune, cä In vremile vechi, intemeietorii Mäidanului nostru s'ar fi asezat mai intâiu in virful dealului numit : Obtr§ia Mäidanului," lftngl care este si un ogas cu numele Maidan" in partea sudicä dela sat. In vhful acestui deal, este o poianä in carea s6 cunosc mai multe vetre de foc vechi, land. cari s6 aflä tioace (hirburi) de oale §i blide de pâment groase pänä la un policariu. Dela acest loc, unde s6 vorbesce cä

www.digibuc.ro

28

s'ar fi wzat mai intAiu staimo§ii nostri, satul nostru hi are numele de azi. Cautând dela Obtr§ia Mäidanului spre vest, vedem satele : Raehitova, Brosceni, Greovat, Värädia, Mercina,

Vraniu, Vraniut, Iam, Ciorcia, Cqteiu, Voivodint, Straja

etc. päna la dealurile de näsip (Flämända") din otarul Grebenatului ; ear spre nord, päna la dealurile Boe§ei. Noi deducem, ca numele Maidan, ce'l are satul nostru, este românese, pentrueä consunä eu vorba popode unde sé vede in loc deschis ran,' mäidan" depärtare. Dupii traditiune Mitidanul, MAreina, Greovatul

§i

Váradia sunt cele mai vechi sate din vest jur. Este adevérat, ch in Mäidan au fost topitoare de metale, a caror urme se eunose in 5 locuri de pre zgura, ce a rémas dela acelea, adecii : una a fost unde sunt azi casele Nrii 20, 21, 22, 23, 24, 25 §i 26. In gradina casei Nr. 23, a gäsit In seelul treeut mo§ul lui Jurgiu Liuba Posta o nicovalä (ambus) grea de 3 mäji, carea §i azi s'è mai sustine la urmatorii din acea familie. Durere insiti, cii afard de nisce liniute drepte, ple-

cate, culeate §i grämädite unele preste altele, sau laugh' altele, nu se ved pre ea alte semne sau litere. A doana topitoare a fost unde sunt azi Nrii C. 46, 47, 48, 49 §i 50. In grädina N. C. 48 Fiu Stefan proprietariul de azi, In tineretele sale a gäsit o bucatg mare de plumb. Tot aci se cunoasce .i locul unei caune (oene). De aci spre Vest, peste Valea Cuptoriului" in gritclina N. C. 45, ,s6 cunose §i azi gäurile de caune (time) sapate in peaträ.

A treia topitoare a fost pre Valea Cuptoriului" lângä moara lui George Liuba Cräciun.

www.digibuc.ro

- 29 A patra si a cincea topitoare au fost pre Ogasul Gergonilor" deasupra de Cetate". Längä casa comunalä ,tn Ostru" (ostrov, insulà,) unde a fost mai de mult moara Olärescilor" se pot 1ncä vedea urme de spälätoare sau topitoare vechi, de aur ;

ear mai spre apus de ad, de topitoare mai noaa, care loc §i azi se ziee : teampuri" (Seiampuri). Este adevèrat (dupa traditiune), ca Tureii la Miidan ar fi locuit mutt timp, §i di ei prin pästorii adunati In Mäidan furl sec* din cetate si omortti pänä Intr'unul, dar nu e urmare, cal ei au Intemeiat Mäidanul, caci noi vom dove& cu date istorice, vizibile Inca, eä Mäidanul e cu mutt mai vechiu! S6 poate Insä, ea, numele Mäidan, (loc deschis") fiind format tot din acelea§i silabe ca §i turcescul ,Mäidan" [minärie], a fäcut pe sträinii venetici sè creadä, cä e tntemeiat de Turci ; ceea ce trisä, nu stä, pentruci urmele de ocne, de pre dealurile noastre dupl constatarea Dlui Steiner geolog din Bpesta, dateazä dela Romani. Ear cetatea, dupä constatarea Dlui George Voiniciu, profesor la scoala de cadeti din Timisoara, dateazä, din

evul mediu, In carea D. Voinoviciu sustine, ca a fost postatä o garnisiune pentru apkarea minelor si a lulltorilor de mine ; ear din bucätile de eärämizi gäsite ad, dupä modul cum sunt arsè, Inca sustine, di cetatea a fost ziditä de Romani, sau cel putin adaptatá de ei. Celelalte date, le vom spune mai la vale, la singuraticele numiri locale de pre teritoriul nostru. Otarul nostru Mäidan, se márginesce la Nord cu Agadidul si Jitiniul ; la sud eu Oravita-mont. ; la ost cu Ciudanovita, Steierdorf-Anina si Oravita-montanä, ear' la

Vest cu Rachitova si e tmpärtit In urmátoarele pärti [teritoare] :

www.digibuc.ro

- 30 -

Barbura Spre Sud dela sat, langa Oga§ul Maidan" §i OW§ia Maidanului" este un deal numit Barbura" §i un

oga§, numit Oga§ul Barburii", sub poalele Tilvei mari".

In partea [coasta] nordieä a aeestui deal, este o ()ea bine conservata, fiind in peatra sapata, careia nime

din cei vii nu-i scie originea, ear pre toate *tile acestui deal sunt mai multe sapáturi [groape] dupa metale. Dl geolog Steiner din Bpe§ta, carele a visitat mai anii treeuti otarul nostru, mi-a spus, ea toate urmele de oene din otarul nostru, dateaza dela Romani. Barbura, e nume femeesc. Sub N. C. 286 loeuesce Patin Olariu supranumit Barbura, de dupa numele mamei sale Barbara Olariu,

Barbure", se zice la noi §i la astutitul skurii. In deseantecul de numèratura mare", obvine tnainte : seeuri barburate." Barbar §i Varvar" se zice la un om %I:a credinta in Dzeu.

Pre copiii eei mici, caul Incep a vorbi, parintii ti prind de barba, desmierdandu-i ap.: Asta'i barbä barbura" Asta'i gura bucura. Iista'i nas puturos, Cal mucos §i irnos [manjit]. Astea's buci, eu bug dulci, Asea-'s ochi licurici ; Asta-'i frunte beleuza ; .A.sta-'i cap flocotos.

Bogoe Nu departe dela Barbure spre Ost, tot sub Tilva mare", este un deal, ce se numesce Bogoe", cu oga§ul lui Bogoe" carele së varsa tn Valea Cuptoriului."

www.digibuc.ro

Pre acest deal Inch: sunt multe urme de ocne ; ear prin pädure sunt nisce meri vechi, cultivati. 0 traditiune ne spune : a.* un s'erb ar fi venit pre acest deal se caute ocne de sare, dar cheltuindu-si banii

pre ogasul lui Bogoe",

si negäsind sare, s'a väitat una Inteuna pomenind pre Bog" ; ear d'atunci se fie fémas numele dealului Bogoe". La noi se mai sustine si azi credinta, eä, In acest deal ar fi sare. Boghie" se numesce la noi o elanie [plast] de fên.

Bogdan In partea sudicA, langa sat, In izlaz sunt doaul dealuri numite: Bogdanul mic" si Bogdanul mare."

Despre aceste mime nu existä nici o traditiune; dar se seie, cl locuitoriul Iosif Radu, pre ogasul Bogdanului a. aflat multi bani vechi de aramä sau bronz, grosi

ca bumbii, pre cari »era o vaca la carea sugea un vitel". Nefiind buni tug acesti bani, i-a vindut la un cäldäras, carele i-a topit."

Botul Ursului

Asa se numesce un crac" [picior] de deal, ce zace spre ost dela sat, lângä, Valea-Cuptoriului. Se vorbesce c5, aei ar fi fost o vizurinä [vizuinä]

de ursi, si d'aei tsi are numele botul ursului". Ad este peaträ moale [tuft].

»Bot", se zice pre la noi la gura unui animal. Porcul are ,;flit". Botul Corcanului In partea nord-osticä dela sat,

pre Goronis este un deal, ce se numesce Botul Corcanului" si ,Cra-

www.digibuc.ro

82

cul Coreanului", land. care este §i un oga§ ea

acela§

nume.

Sé povestesce,

ca pre acest Crac" §i Oga§, au

venit Capcanii" ea sé iee dela spate pre Da lea", fostul proprietariu al minelor de aiei, carele se postase la cheia din Cracul Subii" spre a oprí calea Capcanilor. [Vezi Morméntul Da lii"].

Corean" i sè zice la noi unui soiu de paseri rlpitoare, ce se zic §i §urliti §i §oimi. Sé povestesee, ca Tatarii ar fi avut cap de cane, de unde le-a §i dat Romanii numele : Capcani." TAtarii aveau un feliu de §oimi, cari sburau prin aier

tnaintea Mr, cand cautau sé afle pre Romanii aseun§i de

frica Mr prin paduri, cari data vedeau pre Romani ascun§i, croncaneau" prin aer deasupra lor, ear Capcanii ocolindu-i ti prindea §i manca." E posibil, ca dela ace§ti coreani [§oimi] sé pétat acest deal numele.

fie ea-

Bortoane Deasupra satului spre Nord, langa drumul Ciudanovitii [la

Cioaciii, sunt nisce petri mari de ruda de

fer §i de dupa aceste §i local se numesce Bortoane". Aceste petri sé cred a fi rémase din topitoare ea Ur§i" [a§a se numesce la noi metalele ce se Ingramadesc peste olalta In cuptoriu §i nu se mai pot topf]. Ear bortoane numim noi petrile mari, singular bortoniu"].

Buroni In partea sudica langa sat §i oga§ul scolii" este un loc §i un izvor eu ciuciureu [ciuciureul este un valau

de lemn pre care curge sau ciuréia apa] numit : Buroni" ;

www.digibuc.ro

la

-- 33

n acest loc sunt doaug ocne vechi. Una s'e crede,

cè e de araml, a cgrei caund (gaurä) este sub scarpul càlei ferate; ear a doaua este langg, ogas, i sè vorbesce,

cg ar avea o Al de rudä de argint de 17 policari. Din aceasta isvoresce un izvor (cu ciuciur6u) cu apg foarte bung.

Acest loc si-ar avea numele dela un locuitoriu din Maidan ea numele Bura" ; azi supranume a unor familii Tiunea.

Aceasta ocng, sè poate, cg dateazg dela Turci, pentru cg s6 zice, cg acest Bura" a fost un bulibasä" turcesc, carele din tot tinutul Thcassa &Li pentru Turci, pàn

i dela VOrset.

Brad Deasupra satului spre sud, 136 aflg dealul numit Brad", care nume 86' Ace, a l'ar avea dela brazii, ce cresceau chndva pre acest deal.

Pre coasta nordicg si la poalele dealului Brad" sunt trei rênduri de case. Rêndul de case deasupra sub calea feratä sè zice Curioni," prescurtat din

s6 crede aded, cg familia Draghicescu, cari mai toti locuesc aci, dela Corniareva ar fi venit In Corniarevoni ;

Maidan.

In vArful acestui deal este o peatrg de granit (sienit) cu fats, spre nord, pre carea sunt cioplite semnele acestea :

1> ET etc. legate prin nisce unii, i toate sunt bine conservate.

www.digibuc.ro

- 34 0 copie cu aceste semne am trimis'o D. archeolog Gr. Tocilescu In Bueuresci, carele zice : ea sunt semne de uvrieri (Steinmetzerzeichen), tndatinate la Greci, Romani §i alte popoafé antice §i din evul mediu, ca tragg cont la platg. Eatg darg un document, cg, Mgidanul cu minele lui, e mai vechiu decat stäpânirea Turcilor, carii la anul

1552 au cuprins Timipara §i au stAptinit in Mat pang la anul 1717. Din jos de aceasta inscriptiune, tot In partea nordicA o rfpg, din carea ese apg verde, §i srj crede, cg aci ar fi fost o ()mg de aramg. Spre Nord la poalele acestui deal sunt urme de zgurg sau §leagng de metale topite, printre cari s'è Obese cgrbuni de lemn, §i din aceasta deducem, cg metalele

acelea au fost topite cu cgrbuni de lemn. tn acest loc a

fost &it'd nicovala, de carea am vorbit mai sus. Ear sub Nr. C. 236 Costa Cimponeriu a gäsit 9 cildäri de aramg. Spre sud-ost la poalele acestui deal, Ring& Oga§ul Peichii," sr) allá o ocng de antimoniu pgrásitg.

Spre Ost la poalele Bradului sri crede a fi fost o ocng de aur ; ear dela vale de aceasta, alta de aramg. In grgdina conlocuitoriului Nichitg Draghicescu Nr. C. 275 86' vorbesce, cg, ar fi o wig Ingräditg (boltitg) cu peatra.

Tot la poala ostici a Bradului peste Valea Cuptoriului §i Casa Nr. 275, langg moara Crgciunescilor" sè cunoasce alt loc de topitoare. La poalele Bradului" spre nord-ost in grgdina NrC. 45 tug sunt ocne vechi, bine de cunoscut; ear de aci peste Valea Cuptoriului sunt urme de zgurg §i ocng In gridinele NI% C. 46-50.

www.digibuc.ro

85

La poalele vestice, lângA Oga§ul Predii," este o petrArie de granit (sienit) in directiunea petrei cu inscriptiunea din vérful Bradului. Pre coasta nordicii a Bradului, ne spun bAtränii, cA ar fi fost mormintii (cimiteriul) lucrAtorilor de mine, acAror cruci §i Zleamäne" (petrile, ce 86 pun lângit crucea mortului) s'au phräsit §i lAp6dat d'aci, duph impArtirea acestui loc intre Urbariolisti, ca gradini de izlaz (litre) prin

plântarea de mo0i. Locuitoriul din Madan Arsenie Draghicescu, la anul 1890, cand a s'épat la fundamentul sillaplui, a gAsit aci o monetti romanA de pe timpul lui Licinius §i mi-a dat-o mie, §i o pAstrez incA. Licinius s'au näscut in Dacia,

impëratul Galerius la anul 307 l'a denumit de August in locul lui Sever impèratului bizantin §i Licinius la 324 d. Cr. a fost ucis In Thesalonica. Aceasta monetA e de aramA sau bronz §i are pe o parte capul impèratului, ear pe alta, lupta unui atlet cu animale. 0 legendA ne povestesee, el: cel ce ar sci ceti inscriptiunea de pre stAnca din Brad, ar gAsi ocna, unde fostul proprietariu al minelor de aici Da lea, a ascuns averile sale la venirea CipcAnilor" (TAtarilor). Despre aceasta ocra in carea ar fi ascuns Da lea averile sale s'é crede &A ar fi in capul grAdinei noastre Nr. C. 91, unde fie-care generatiune *find aci, vi-a cercat norocul a descoperi ocna aeeia, dar fAri resultat. Acest loc este pre Coasta Miclescilor" vis-a-vis de Brad, peste Valea Ili§ava dela locul, unde au fost topitoarele (Cuznitele) de sub Nr. C. 20-26. Mo§ul nostru Jurgiu Liuba Marcu, a gäsit In grädina noastrit nisce bucAti de metal alb cu litere §i numere romane §i o sabie ; ear vecinul Florea Sima Nr. C. 92, mai multe mèsuri de monete de argint mici §i mai 3*

www.digibuc.ro

86 --

mari si o multime de ciirbuni de peatra In pamênt, la o afunzime de 2 metrii.

Acest Florea Sima din desperare el banii nu au fost de cei buni si nu i-au putut schimba cu de cei buni. dupit ce i-a ascuns undeva, a prostit si nu au mai sciut spune urratorilor sei unde i-au ascuns."

Pre dealul Brad" haiducul Nun Ivan, pre la Inceputul seclului acestuia, a fost Mat ell roata. Dupii, ce In Oravita furase o ladit cu bani dela Vasa Petroviciu de Ciudanovita (de origine din famili a Lungu Pisule din Mäidan), acest Nun Ivan fu observat de un pändur, ce strkjuia ctimara tinpèräteascI din Oravita, carea s'è afla Iângti casa spáhiii Petroviciu, si fu tmpuscat de acest piindur in avlia lui Petroviciu ; de uncle apoi fu adus In Maidan, si ca 0 inspire fricii, locuitorilor, au fost titeat cu roata pre dealul »Brad" si lasat pre furci netrigropat, ping au pleat carnea si oasele de pre corpul lui. Despre acesti haiduci sè zice, di nu furau dela Români, ci numai dela strèini sau dela apèsätorii Romttnilor.

Cãrpeni arpenise sunt doad, Ciirpenisul mic si eel mare." A§a sii numesc doaug, dealuri, dela sat spre ost acoperite cu carpini, dela cari credem, cit-'si au si. numele. Ambele Ciirpenise sunt foarte stancoase, din peatra

de var si ell drsie (vArf stâncos), pe carea nu sij poate umbla. In coastele sudice a ambelor Cirpinise 86 gäsesce peatrii moale (tuft).

In Ciirpenisul mic deasupra acestui tuft este un izvor, care vine dintr'un crater astupat, ear In päretele arsiei cu gura spre sud-vest, este o gaurä, numiti : Gaura buhnitorii" la carea nu s'é poate suf nime. Fiind

www.digibuc.ro

37

ca. aci este si peatra moale si crater, deducem, cit Mrpinisele au fost odatä nisce Vulcani miei. La poalele COrpinisului mare pre Va lea Disava sunt

mai multe petri (bortoane) mari, despre cari sè erede, di,

de pre stand ar fi fost slobozite (läsate) inteo Vitae a uriesilor, cari s'ar fi bittut la chieia d'aci. Aceastä credintä poporala sé adeveresce prin urmele de uriesi, ce sé véd petrifieate pre Va lea Ilisavei si eoasta Carpinisuluil), precum si prin izvorul de aci numit: (luciuréul Noväeescilor"2).

05rpinite Asa sti numese poalele dealului Fa ta mare Carhoaie". La poalele nordice ale ,Fetii mari arhoaiei" este o ridicaturä stincoasä, acoperiti eu eärpinite ; dela

aceste eärpinite 10 are numele aceasta parte de deal si sZi Al In partea ostieä dela sat. Sé zice, cl aci ar fi o gaurà (pescerä, cavernä) mare, In carea oamenii In timpurile invasiunilor barbare s'ar fi aseuns cu toate vitele bor. Eu am gäsit aei o gaurä, Inläuntrul careia sé aude eurgênd apä ca 'Inteo vale. In

tot chipul este apa izvorului, ce ese din *Ant din jos de acest loc numit izvorul din Loznic", sau eel din coasta sudieä a acestui deal (din Fata Natrii), numit

Fantana lui Marian." Despre aceasta fântanä crede poporul c5, e lecuitoare, la carea vin indivizi si din satele vecine a bea si a sé spéla cu apa acestui izvor.

04rhoaie VArful stancos al dealului ce poara numele : Fata mare," Teius" si Teiusel" spre Nord, Natra" si rata 1) ncêndu-se ad un drum, au fost acoperite mai toate urmele. 2) Poporul crede, cl NovAcescii au fost acei uriesi.

www.digibuc.ro

38

Natrii" spre sud, sè numesce Carhoaie," de cari sunt trei cu ridicAturi de peaträ de var; §i zac dela sat spre rèsärit. Yn partea sudiel a acestor:CArhoaie, sunt mai multe

gluri §i pqteri, in cari sè crede, dar s'é §i cunoasee, cl in timpurile primitive au fost loeuite de oameni. Pre stancile CArhoaielor s'è gasese urme de animale petrificate,

ear prin pe§teri oase de3animale. Pre partea nordieä, omul .9'6 poate sui pAnä in vêrful acestor CArhoaie, pre unde sunt tot tufe de Ililieci (Lulled sau §i Iorgovani), §i omul din vêrful for cAutand

spre sud, vede o prepastiä mare, Inch sè infioarl find stanca aplecatä, ea §i cand sth gata sè ma'. In una din pescerile acestea, am gisit un instrument

de os, In forma unui colt de pore, pe carele fl tin

§i

acuma.

Carbunariu Pre Valea Cuptoriului" la gura oga§ului Bogoe," este o *Tina, ce sl zice CArbunari. PAmêntul este negru (petri§ de ar§ite)1) §i sil crede, el aici s'ar fi ars eandva cirbuni, pentru minele, ce au fost fn Mäidan.

Cetate WO Oga§ul spre vest, La capiitul satului Gergonilor" indèfétul Case lor Nrii 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186 §i 187, sunt mai multe platuri OA de case (vacante") cu grAdini, ear deasupra §i din jos de acestea sunt mai multe grädini din izlaz (litre"). Acest loc sè ehiamA Cetate" §i preste oga§ 1) Ars 4e s6 numesce un petriq, ce stá in fata soarelui fli pe care de arqita (arderea sau pripeala) soarelui nu cresce nici o plantl.

www.digibuc.ro

39

dela Cetate sä zice Seliste", si sä crede, a odatä si

aid ar fi fost sat. Ruine de ziduri sau de castele nu mai sunt, dar locuitorii Máidanului sciu s'è arke locul, unde sii pot vedea nisce canaluri de peaträ, cari conduc in mai multe directiuni. Pre din afarä sä gäsesc bucätele de cärämizi

arse. In anul 1865 s'au gäsit aci un tun mic de amnia sau bronz, care sä aflä acum in museul de anticitäti din Timisoara1).

Aceasta cetate, desi poporul credo cä a fost tartotus (dupä pärerea Dlui profesor Voinoviciu) nu e adevèrat ; pentru di e la strtmtoare Intre trei dealuri, area nici o oarit n'ar fi putut resista tunurilor, ci ceascit,

in tot chipul e din timpurile vechi primitive, ear mai apoi adaptatä prin Romani, pentru ea in câmpul dinaintea Cetati spre Vest numit nObrejä" si Gaiut," arand, sä glisese petri rotunde grele si sägeti ascutite din beicd (cvarti) cristalisatä, recuisite de bätae din timpurile primitive. Cumcii si Turcii au locuit in cetate, este sciut numai din multele povestiri, de cari fie-care mo§ §i babi sciu povesti destule. 0 astfel de traditiune s'è sustine si In familia noasträ Liuba", si in povestä s'è spune : c5, in seclul al 17-lea, doad: cätane turcesci, voiau sè sileascä o fatä, din familia noasträ ; frateele ei venind dela oi, a omorit pre amêndoi Turcii, ear apoi intorcêndu-s6 in codrii, a adunat pe toti pästorii si alti oameni fugiti de Turci, si Inteo noapte au omorit pre toti, câti s'é aflau in sat si in cetate.

Acest viteaz, a fost denumit de mäiestru de postä aici,

ear mai târziu a fost mutat

la Straja (Lagerdorf) in

Cottul Timisului. Ultimului descendinte din aceasta fai) Acest tun l'au gisit fra0i Florea

si

George Mêrsiovili

prinand pesci, pentru tun a *Oat dela stat premii de 20 de talent.

www.digibuc.ro

40

milie, mnainte cu vre-o 10 ani i-s'au confiscat primêntul, apoi a fost suspendat din oficiu. Acest descendinte, Petru Liuba, si!) aflä acum In Moldova noauä. Este dovedit, eä legendele, baladele si traditiunile, sunt fèmase din generatiune In generatiune. Si oare nu afläm noi destule urme ? CA In legendele In deseAntecele noastre etc. etc., este pästratA istoria si. mitul strämosilor nostri RomAni ? Fiind aceasta o dovadi nedisputaverä, vom Insii a $ i noi In aceasta scriere a noastr ä. toate legendele si traditiunile ce le-am auzit despre trecutul satului nostru, si prin acele vom dovedi vechimea satului nostru. /n jocurile copiilor, auzim urmatoriul vers : Hei, bui 1 Ce vèzui ?

rézui fata Banului, Pre drumul Mäidanului ; Cu bani vechi La urechi ; Cu bani noi din'apoi ; Cu coda Radului, Cu caii 'mpèratului.

Apoi, la noi sä sustine credinta, cA, In cetatea de aici CApcânii" ar fi Inchis multe fete si neveste tinere,

spre a le duce In tam kr. Aceasta credintA o Intäresce urmätoarea baladi, cAntatä en laerimi, de lAtariul de aici Iosif Miclea Cazimir : StrigA Doamne, cine'mi strigä,

Striga Lupul si Gheorghità Si cu viteazul Ionitä ! De sub poala codrului, Din dealul MAidanului ! CA Ctipcânii-or adunat

www.digibuc.ro

41

Multe fete din Bänat Si'n cetate le-o fnchuiat, In cetatea Banului, La Cheea" Milidanului. Si-or litsat juni fär' drägutè Si voinici fär' nevästutè. /mi striga cAt fmi striga, Dar nime nu-i auzia, CA voinicii s'é temea, Capcânii i-or fn§ela Cum §'altä-datä. facea :

Cätä unul fi prindea Si pre toti li omoria, D'aia nu sè rèspundea. Atunei ei sè sfätuia: /n trei pärti sè frnpärtia Si In trei parti mi§ pleca Potere mari a scula. Lupul trecu Dunäreal) Si'ntoarse la Craiova ; Gheorghitä la rèsärit, Ear Ionith la sfiintit ; S'adune cätanele Ca s'é scape fetele. Mud potera o scula Si la cetate pleca Pre drumul Vighemiului (?)

=new fata Banului In drutä Incuiatä, Tot cu aur ferecata, De Capcâni fncungiuratä. i) Ai nostri au cunoscuti si asazi paste Dunire, in tinutul Negotinuhti, printre Romanii d'acolo, cu cari sè si cerceteaa. la Nedee. *

www.digibuc.ro

42

Ale lei! pägämilor !

Dusrnanii Crestinilor !

Stati In loc se ne vorbim Cad de nu, viS präpädim! Pre Domnita s'o läsati CA de nu, vii nu scäpati. Cand Ionitä-asa vorbia Cincizeci de Capcilni säria, Potera Ii omoria, Cu alti cineizeci se lupta ; Numai unul viu läsau,

Cu lanturi string II legau; Cu moarte-'1 ameninta,

Seama lor de nu va da : Fetele, cari or furat, Uncle ei le-au pitulat ? ! Ear päganul de Capcan Sciind firea la Roman, Mult rugament n'astepta, Numai d'una se ruga Cu vieatà a-1 Elsa, de grabä, le spunea : Fetele, care le-am prins, in cetate le-am Inchis; Sub poalele codrului La Cheea Mäidanului, Earti fata Banului, E pre sama Cânelui,1)

anelui Cäpcânilor, Dusmanul Crestinilor. 1) Oare nu va fi fost acest vers avi : E pre sama Chanului, Chanului l'Itarilor" etc. ear mai titrzin s'a schimbat?

www.digibuc.ro

43

Ear Ionitä ce-'mi film In fruntea poterii pornia ; Säi ! din sate si Bänate S'ajunserä la cetate. Cetatea mi-o 'neungiurari Mandrile si le scäparä ; Pre Cäpcâni fi prépädirä Tara de ei curätirä.

Cerét Spre nord deasupra satului, in culmea coastei sceam-

purilor, este câmpul Cerk." In acest teritoriu sè MIA 18 jugere de pämênt parobial, mai multe jugere urbariale si ocoalele Oläreseilor." Cer sè numesce un soiu de gorun (lat. quercus cerris), de cari mai sunt si azi pre Cerk ; si credem de

dela pädurea de Cerii", ce a fost vfodatä aci, fsi are si numele Cerk". Domnul preot local Dionisie Liuba ni-a spus, cä arand eu tatal s'éu In sesiunea parobialä de aci, (In tineretele sale), au gäsit nisce dude (tevi) de fier (nu bädic), cam de vre-o trei urme de lungi si de 1/2 urmil de largi, si e de pärere, el tevile au fost fntrebuintate la niscar masini sau pumpe.

Tot In pämêntul parobial de aci, este un vêrtop (groapä, lac) unde sè crede, cii In vechime a fost un pravk (ocrai, fântânä).

Cernele La sudul caselor Nrii 119, 220, 217, 216, 215, 214, 213, 212, 319 .0 211, este un loc bältos (mocirlos),

ce sé zice Cernele." In capétul grädinilor Nr. 214 si 215 este un izvor, din carele curge apä neagrä, si sè

www.digibuc.ro

44

crede, clè vine dintr'o omit de aur, ce In vechime ar fi esistat aici. S'è vorbesee, el mai demult, muerile cerniau (negriau) hainele, motchele etc. eu apti din acest izvor. i fiind di apa acestui izvor e neagra ca cerneala, credem,

el si locului i-s'au dat numele Cernele." Lftngl acest Mc sè crede a fi fost fn veehime si mormintii comunei.

George Liuba Pena Nr. 217, când si-a edificat easa, a gäsit mai multe monete de argint miei si mai mari, de pre timpul Impèratului Leopold I, eu datul 1694 (de cari am si eu elteva bucäti). La noi si azi e datina a si5 arunca bani In groapa mortului ; ear femeiele tinere si fetele mari sè Ingroapl cu banii tnsirati ca par* legata pre frunte sau ea zgardl cle grumaz, purtatl de femei uneori cu mai multe monete ;

In urmare banii cei afiati aci (In mai multe locuri) area,

el femeile A trigropau cu partl pre frunte sau zgardä la grumaz, prin ceea ce A adeveresce, di ad au fost morminti In seclul al 27-lea.

CloacA Dela sat spre Nord-Ost este un delut, ce sti zice Cioacit" acoperit cu tufe de gorun, si o parte din acest teritoriu e a comunei (Izlaz), ear pre coastele Cioacei" sunt locuri de arat si livezi ale singuraticilor. Numirea si-o are dela cioacii" (aye, EA' numesee trunchiul cu riidacinele unui arbor uscat, scos din pl.mênt). 2n Cares mai multe Inältimi sau dealuri si5 numesc

eioacl".

La poala nordicl a acestui deal, de unde st5 fneepe

ogasul Giliei," si5 vorbesce, a ar fi fost o ocnI veche rilmasit de pre timpul piticilor", din aeela loc curge apti verde.

www.digibuc.ro

45

Ceçoheligi sau Circhiligi

Langa Lacul Maniului" i Cioaea," sub drumul Ciudanovitii spre Nord dela capétul din deal al satului, este un loc ce sè. zice Circhiligi sau Cereheligi," i e o parte din izlazul satului, i aiei e o paduritä cu tufe (smida) mici.

Astfel de tufe mici sè zie la noi circhiligi" circoni", §i. eredem, ca dela acestia fsi are si numele acest loc.

Chee De la sat spre Ost, pre langl valea Ilisava, sunt mai multe locuri, ce sé numese Chee" i drumul din Chee." Astfel sunt : Cheea din Cracul Subii," Cheia dela Gaura buhnitorii" Cheea Carpenisului" etc., si sunt nisce strtmtori intre dealuri, cu drumuri taiate din stanca (clean).

ChinisiSci) Poiana (campul, livada) dintre Tilva mare° si

Tilva mica," sé numesce Chinisk" dimpreuna cu valea acestor dealuri, ce sé estinde panä la izlazul nostru, dela sat spre sud. Aci sunt mai multe opini" (asa sè numesce materialul scos din ocna) de ocne vechi, ear In ogasnl

Racovita" langa Odai," este o oena, mare ziditä din peatrl eioplita §i sè zice, el contine argint.

Chilavita Dela sat spre Vest, langa moara ,,Catinii" este un drum dela vadul Iliavei, spre stanga, ce merge la Agadiciu, ear spre dreapta altul, care duce la Ciudanovita trece preste deal. Drumul acesta de pre deal 86' zice 1) 0 parte a acestui teritoriu, este in otarul Orav4ei-mont,

Ear Germanii ii zic Königseck."

www.digibuc.ro

46

Colnic." De marginea acestui drum vste un oga§ eu nu-

mele Chilavita" si un izvor, al Chilavitei, carele izvoresce din coasta steampurilor (Sceampurilor). Teritoriul dintre aceste doauè drumuri, cu un complex

de vre-o 7-8 jugere, sè numesce Chilavita", si padina acestui teritoriu e moeirloasä (bältoasä). Chilavità sé zice la noi si la o sapä oenäreascA ascutith, cu coada scurtä. A chilävi, chilavire si chilav (pre alte loeuri schilav) e identic cu a malträta, vathma, lovi, adese-ori ell stricarea unui deget etc. Am auzit din bätrani, el precând au venit Ungurii pre la noi, au pus la marginea fie-carui sat românese spanzuriitori, roti, tepi sau alte instrumente omorttoare de oameni, asemenea acestora, ea sè Inspire frica Romanilor rebeli, cari nu voeau sè-i recunoasci de stäpani etc. Daeä luhm In considerare forma aeestui otar, ar sèmtina cu o chilavitä de säpat la oenä. Daeä ne lam dupg traditiune, atunci teritoriul acesta fiind längä sat, drumul Agadieiului, Jitiniului si Ciudanovitii, adecä cum spun bätrânii, la marginea satului längA drumurile publiee, s'è poate, c'd numele Chi-

lavita, a rèmas dela locul de chilhviri eu roata etc.

Corni Spre Nord deasupra satului, este o coastä sterilit cu petris, ce sè zice Cornis" si un ogas al Cornisului". Preste aceasta coasta este si o poteaca, ce sè zice calea de pre Cornis". Si5 crede, cä In vremile veclii, pre aici ar fi fost tufe de corni, si dela aceia si-ar avea numele Cornis". Pre ogasul Cornisului tncä sé cunosc urme de ocne vechi de pre opinele (materialul scos din ocnA), ee sè vkl.

www.digibuc.ro

- 47 Coasta Sceampurilor

De la oga§ul Chilavitii" pänä in dreptul bisericii, coasta nordich de l'ângä sat, s'é numesce Coasta sceampurilor.

La poalele acestei coaste In doauä locuri sé ved urme, unde sti zice, cä au fost topitoare sau spälätoare de aur ; eari sceamp numesce poporul presa, cu carea sé fac monete sau bani, §i fiindcii la poalele acestei coaste au fost In vechime sceampurile, are acest deal numele: coasta sceampurilor." Coasta Miclescilor

Coasta dealului spre nord dela sat, deasupra de easele Nrii 91 pang la 101, stâncoag §i de tot sterilä sé zice : Coasta Miclescilor," §i e despärtitä de Coasta sceampurilor prin oga§ul Ivana. Sub coasta aceasta mai multe familii Miclea t§i au casele lor, §i asttel coasta t§i are numele dela acele familii. Coasta Circhiligilor Coasta nordicá, la capèlul din sus al satului, Intre oga§ul Corniplui, al Maniului §i. drumul Ciudanovitii,

dela locul nuroit Circhiligi" pänä la valea Ili§ava" sé numesce Coasta Circhiligilor" in tot chipul, fiindeä deasupra acestei coaste sunt Circhiligi" (tufe mici, smidä).

Pre aceasta coastg Ind sunt mai multe urme de ocne vechi §i mai noauè.

Colnic Ap sè numese toate drumurile, cari tree preste vr'un deal, §i un deal mai mic. Coasta Coanii Dela sat In partea nord-osticl, preste valea Ili§ava, lângä moara din Chee, este un deal numit Lgculete,"

www.digibuc.ro

48

ear coasta acestui deal se zice Coasta Coani," care asemenea e stern si stâncoasä. Aci trebue se fie fost odatS o peträrig, ceea ce deducem din foterta (sfarimäturi de peatrá), grämä,dit la poalele acestei coaste. Mari de aceea aunt si urme de ocne vechi.

Se vorbesce, cä in aceasta coastä ar fi o ocni, In carea ar fi ingropat un burdus" de bibol (sac de piele) plin eu galbini. Coasta popii

Coasta vesticä a dealului numit vêrful Simii" se numesce coasta popii", ear ogasul (pariul) ce curge la poalele ei (carele pänä aei se nurnesce ogasul Borehii) inch se zice ogasul popii,"si este tot acela, carele se numesce si ogasul scoalei," de laugh biserieS. De unde isi are numele, nu se seie. A,A e loc de pisune in izlaz si, o parte, steril. Coasta pustinTe

De la sat spre nord-ost, nu departe de otarele satelor Agadiciu si Jitiniu, in partea otarului numit cu nume comun ,,Goronis," este o coastä mai de tot sterilii, pre carea numai unde si unde erese nisee tufe de plopi si de fagi, si e In mijlocul pämentelor cu piiduri a le singuraticilor locuitori, si aceea se zice Coasta pustinIe". Pan li a nu veni societatea de chi ferate austriace aci, coasta n'a fost a nimerui, ciiei nime nu a volt, se o ocupe fiind sterila, si a remas pustinie, de aceia au si numit'o aya. Asthzi si aceasta coasts, ca si tot celalalt alodial, (iberland) formeazh averea comunei, carea dela societatea

ces. reg. austriach de eSi ferate le-a cumperat in perit, cu pretul de zece mii de flouini v. a. si cedarea dreptului

www.digibuc.ro

- 49 de lemnarit, pasunat, jirovina etc. pentru trecut §i viitoriu, ce l'au avut fostii nostri Urbariali§ti din Pillidan ;

earl acel alodiu si industriale, au un complex aproape de 1000 de jugere catastrale. Caosta Glurilor

Dela sat spre ost tare Ttiva mare" §i Fata mare" este o coma', ce se zice Coasta Glurilor." Gaurl" se' numesee la noi o vizuinä [vezurinä] In pamênt adecà o pescerä, cu gura de intrare strimta. Aci sunt mai multe astfel de Ouri §i. d'aci numele

ei Coasta Glurilor."

Cuca Dealul, ce sti spre sud deasupra unei pärti din sat,

se numesee Cud." In partea

vesticä

a Cucei sunt

mormintii comunei.

In limba poporului Cueä se numesce un deal, care sel singur rntre dealuri, despärtit prin väli. Peste dealul acesta e tliat [sepat] un viaduct mare

al ellei ferate, in carele un Italian luertitoriu, in anul 1851 a gäsit o comoarä cu monete de aur ; carele Indata dupà ce o a gäsit, s'a dus, poate Inderet in Italia, de unde a venit.

In otarul nostril bi dupà cum scim §i in satele vecine] sunt mai multe dealuri numite Cud:" §i Cachitä". Sub Fata mare" este un loc, ce se zice Intre Cuci", pentru el, se aft/ intre Cuca mare, Cuca Ursului §i Cuchite."

Cucuiul

Kai

Deasupra de Barburl" §i la poalele Tilvei mari este un deal [sau cum fi zicem noi geal], ce se numesee Cucuiul Mielii, §i ear e singur ea §i ,,Cuca" titre dea4

www.digibuc.ro

5Q

lurl; delft. comuna zape spre sud, in izlaz, si e acoperit cu tufe mari de fag. !a acest Cucuiu pre toate coastele stint urme de one. Din vhful lui sè vede peste tot otarul nostru si otarele veeine despre sud. Lovind ea piciorul in acel deal, dealul fésung, ca si

and- ar fi o pesterä in el. Tot WO Cucuiul Miclii" mai sunt doauè dealuri numite: Cueuiul mie" si Cucuiul mare."

Custuri De la sat In partea sud-osticii", (la ost dela Ti Iva

mare), este un deal numit Custurä", carele e propriet4ea societatii, si e acoperit cu arbori ; ear coama e stincoasä.

Un ofitir din armata comunti la maparea teritpriului

a botezat acest deal: Zuckerhut" (cap de zähar). Eu insä i-am spus, ctt de va intreba pre un român de Zuckerhut," fie sigur ea nu-i va sci spune. Convingêndu-se

acesta, a qu am drept, numele romänese Custurä" l'a Insemnat sub »Zuckerhut."

Custurii sè ziee la noi la un cutit stricat, eu carele st5 rad cismele (eioboatele) de irnalI Coasta osticit a dealului Custurä, Oda la drumul Iiisavei mici", sè numesce Bejinä."

Cornul Moater sau si cornul Tilvei

Craeul vestic al Tilvei mail" (intre Tilva midi si Tilva mare) s'è ziee ,Cornul Moater" si Cornul Tilvii", pentruci are forma unui corn. Acest .teritoriu Ineä s'è tine de proprietatea ciilii ferate.

In cornul Tilvii mari sau Moater, este o (ma eu

www.digibuc.ro

61

coloare rosie, ee se zice boialä si s'é folosesce de a bof sau a väpsi pliretii cu aceasta boialif. Sti povestesce, el In partea sudicii a acestui Corn

si in l'ilva mare, ce A zice : Fata Oravitei," cleasupri drumului Oravita-Anina, ar fi o pester* In carea au fost ascunsi nisce haiduci, urmäriti spre a fi prinsi. Crätändu1i-A bucatele acestor haiduei ; ca s'è nu moará de foame au fost siliti sfé tragä sorti, ear pre eel ce va cadea soartea, s'é-1 frigti si mänAnce ceialalti. Asa au si fäcut. Voevodul sau harèmbasul lor si-a täiat din sotul fript 0 bucatä si bAgêndu-o In gurä, Indatä a läpèclat-o afarä zicAnd celoralalti :

Sé nu mai cuteze veunul a gusta,

cáci toti ne vorn priipädi, cAci carnea de om e otravitä. Mai bine s'è murirn Oa, Inteunul moarte vitejeasd, cleat sè ne oträvirn cu carne de frate !" Dupri aceea esind afar* au astupat gaura pesterii de acum nu s'é mai poate afla. In urmä, scâpând de potera ce-i nrmäria, harèmbasul a spus sotilor gi, ca pentru aceea li-a zis, eä de vor mtinca carne de OM, vor muri toti, pentrued carnea de orn e foarte dulee, si asa s'ar fi mancat unul pre altul. Locuitorii nostri din generatie In generatie cautä aceastti pesterä, fiindeä s'è crede, ca in ea sunt comori aseunse, dar s'è cautä fail resultatl).

Cotul Teiuului sau cum zicem noi Ceiusului"

In Fata mare" cätrà Ost, este o livadit d'e trei pärti incungiurath cu pädure, ce sè zice Cotul Ceiusului." 1) Se povestesce, a, unii ar fi aflat aceasta pesterá, in carea intriind au vèzut un bälaur mare, cu ochii sclipitori ea focul, de aeArui frici au fugit. Auzind apoi, el acest bllaur ar fi din cearg, eu oclfi de diamant, s'au re'ntors a recauta pestera, dar InzAdar, c6, nu o mai pot reafla. Toma 1.unu Sutul din Maldan ni spune c§, : a facut si semne In arbori langi acea pesterä, la carea mergênd cu Adam Freda, semnele le-au glsit, dar pestera nu. 4*

www.digibuc.ro

52

La noi afarA de cotul mftnei si la unghiul din liiuntru al casei si5 zice cot.

Ad Ina e un cot din pAdure, si d'aci numele cotul Ceiusului."

.

Pre Maticiu" Inc& este un cot numit : cotul Maticiului."

Cracul Subii Li pArnêntul alodial, lftngA gara cAlii ferate, este un crac (picior) de deal, ce s'è zice : Cracul Subii."

titre acest crac si intre dealul Fruntea perilor" pre valea Ilisavei este o strimtoare, cu un drum s'épat in stancA, ce si5 zice Cheea din Cracul Subii." In virful acestui Crac" este un loc eu peatrft de beicA (sau cvart) bunA pentru uiagA.

Cracul Olárescilor

In Goronir lftngA Coasta pustinie,"

de cAtrii,

otarul Agadiciului, este un crac adecA picior de deal, ce sé zice ,,Cracul OlArescilor." In tot cbipul, pentrucA acest crac formeazA posesiunea familiei Olariu ; si preste tot e acoperit cm päduri de gorun. Dela comunA zace spre ost. Cracul lu Lupeiu Land, cracul OlArescilor, peste ogasul OlArescilor spre Ost este Cracul lu Lupei. La noi 8'6 pune cftnilor numele Lupeiu (dela lup). Cracul Corcanului

Peste vale dela acesti craci, este un crac numit Cracul Corcanului" sau si Cracul Coreanilor" (si lftngA el, ogasul Corcanului sau si al Corcanilor), ce sè intinde

www.digibuc.ro

53

dela Nord spre Sud OA la drumul Ciudanovitii si in dreptul cracului Subii. 0 traditiune (sau poveste) ne spune, el Cäpclnii, dupl ce au spart si devastat Greoniul, au auzit, cà la

Máidan ar fi un spälle (domn de pámkt) bogat cu numele Da lea," au plecat cu putere mare asupra lui, dar nu l'au putut bate, caci avea foarte multi lucrätori la minele sale.

Atunci o parte din ei a plecat pre valea Ilisavei ear alta, pre valea Glades, si esind pre cracul i ogasul Corcamrlui, la cheea din Craeul Subii, i-au luat din dos §i ad s'a !twins o luptà, earea s'a terminat eu nimicirea armatei lui Da lea. Despre aeeasta vom vorbi mai pre larg la Mormêntul Dalii." La noi aunt un fel de paseri riipitoare (un soiu de huli), ce sè zic Corcani. Muerile, cari nu voiese sè pomeneasdi in jurämintele §i injurAturile lor pre dracul saa alt neeurat zic: s6-1

ia Corcanul" sau te ia Corcanul." Nu seiu, de nu vor fi acesti soiu de huli, din cei ce sè zice, cà aveau Cäpclnii (Tätarii) si sburau sè mute unde sunt oamenii ascunsi, apoi cronaniau" i corliau" deasupra lor, pnä veniau Clpelnii, ca prindä. Poate el dela acesti Corcani, fsi au acest crac si oga§ numele Corcanul."

Cracul cu plopi Langl, gara eälii ferate dela Ilisava spre Sud, este lva lui Stefan", ce sè un crac pre carele ne suim in zice Craeul eu plopi," pre earele crese mai mult plopi, decât alti arbori ; dela sat este spre ost §i e averea societatii.

www.digibuc.ro

54

In acest crac este un tunel, priti carele trece carul -de foe.

Cracul Slovanului De la Ilisava mica" voind a ne Rif la MAO la," trebue se mergem pre cracul Slovanului. De la comung zace spre Ost. Ajuns In culmea acestui crac MAO, Lup" sau Puscar i drumul Oravita-Anina, este un grop

(vIrtop) numit Gropul Drincionilor." Drincionii au fost nisce haiduci, urnogriti spre a fi

dar ei au prins acio pre administratorul (Waldschgfer) erariului din Oravita i l'au purtat cu ei prin codri piing i-s'au rupt hainele i Incaltämintele toate, Meat au trebuit se-I fncalte In scoarte de teiu, prinsi ;

se le scrie rogiri de grathre apoi Pau purtat dela Ponor° si Tilva Zinii" peste munti pang la Caransebes. Pre coama (eulmea) acestor munti este o cale (poteacg), pre carea se zice, ca omul din Anina Ong, In Caransebes, ar ajunge In 5 6 oare. In acesti munti au asteptat spionii Drincionilor respunsul de amnestie, care l'au

primit, mai mult de mila administratorului ; de unde s'au pogorft la Caransebes, la Teius", unde Episeopul cu litia li-au esit fnainte, si dupg ce i-au cuminicat, li s'a cetit decretul de agratiare si a mers fie-care la casa sa. Drincionii sunt familii din Jitiniu, i se zice, ei au fost cei mai periculosi haiduci. Ei au si chtece (doine) jalnice numite a Drineionilor.

Timpul lor din povestiri nu l'am putut apriat eonstata, dar In tot ehipul e mult de atunci, pentrueg se zice, cg li-au esit Episcopul fnainte. Prin urmare va fi fost, cand era episcopia noastrii cea veche din Caransebes [la fnceputul suit. XVIII.]

www.digibuc.ro

55

Pentru ce sè numesce acest crac al Slovanului, nu seim.

Clianful Cerbului La CArhoaie" este un bortoniu mare, ce stä. aple-

cat ca §i dud ar sta s'è eadA §i se numesce : Cliantul Cerbului." Cliant se ziee la noi la o stfncii, pre earea omul nu se poate suf.

Datnäcu Coasta nordicA a Custurei" sè numesee DAmheur. Aici sunt meri §i peri domestici, bètrAni §i gro§i. Asemenea §i de cei sèlbatici. tu ambe soiurile sunt mere de earnA §Argate. Printre merii ace§tia, este un izvor In peatrA cu apA bunA, §i se scurge In Oga§ul Natrii. In Milieu§ sunt §i poeni eu livezi mari. Acuma le-au plAntat societatea cu moleti. In aceste poeni, satele din jur §i-au pAseut turmele lor, eAnd erau fugAriti de pAgAni. Numele nu-I seim, de unde 04. are.

Dealul mare sau cum zicem noi Gealu mare

Aa sè numesce teritoriul de mai multe sute de jugere dintre sat (la vest), otarul Oravitei-montane (la sud), otarul Rachitovei (la vest) §i drumul mare, ce merge din sat spre Rachitova, panA la Valea Racilor.

Unele pArti din acest teritoriu mai au §i alte numiri d. e. oga§ele cu coastele lor, despre cari vom vorbi la locul bor. Vecinii nostri RAehitoveni, numese acest teritoriu : pâmêntul Tureului". Noi trig nu ; ci numai un drum deasupra de Obreja", ce conduce In cetate, scim, cA s'a numit drumul Tureilor."

www.digibuc.ro

- 56 Locul e Impiirtit prin patru ogase In trei dealuri si e peste tot arätoriu si fertil. Pre dealul mare In multe locuri sé aflä vite de vie

sgbaticl numite strugurite jidovesci," aciror frupte, cAnd aunt coapte, sunt gustoase. Preste Dealul mare" IncA trece drurnul de fier. Coasta osticä de liingä ogasul Gergonilor a dealului mare, Se zice : Coasta cetätii." In aceasta coastä deasupra de podul (viaductul) cAlii ferate, mai nainte err 40-50 de ani, Georghe Gerga Frentiu voind sii restoarne un arbore, a gäsit nisce vase de aramä (7), din cari si-a fäcut cäldäri. Mai la vale de aeest loe, In locul numit si Seliste" au gäsit Iosif Liuba chiopu In anul 1864-5 o nicovalá de fer, actirei capete erau de un stingin de lungi.

La Ceroane" In otarul Agadiciului, Ind s'au gäsit mai multe table mari de aramä. in Mäidan sé crede, ci familia lui Jurgiu Liuba ar fi bogatli, fiindcä la un strämos al s'étr, carele era la lucru In ogasul Liubonilor, ar fi venit o cämilá, pre carea erau Inearcati doi disagi cu taleri si galbini. Acesta luând disagii, camilii i-a dat drumul mai departe. Aceasta s'a Intimplat dupä alungarea Turcilor din cetate. S'é crede, eg acea camilä ar fi fost a beiului" carele era mai mare preste cetate, si cäzênd In bätälie, eämila a tras la cetate, unde-i locuia si stäpanul. Dealul Sciubeiului

Dela sat la vest, längä otarul Rachitovei sub dea-

lul mare si drumul Raehitovei, Oa, la drumul Greovatului si Valea Racilor sau mai bine: local dintre aceste doarfé drumuri se zice : Dealul Sciabeiului" si e peste tot pamênt negru arätoriu si fertil. Sciubeiu" s'e zice la noi la un izvor sau fântänute, a ciirei apà se sprijinesce tnteo butoarcä de said, sau de

www.digibuc.ro

- 67 anin ori alt lemn. In sesiunea parohialä de aci se aflä, un astfel de sciubeiu, si poate cit pentru aceea se zice acestui teritoriu Dealul Sciubeiului" sau si numai Sciubeiu". Dea lul (Gealul) lu Buzé

La nordul comunei langa Glades" ()tarts cu Agadiciul, este un deal si un ogas cu acest nume. Lttngä acest oga§ este o pädinä numitä : Ndina Drägänescilor", carea din timpuri uitate a lost si este proprietatea familiei noastre Liuba. Noi credem, cä e posibil, cä familia

Liuba, mai nainte de a avea preoti sérbiti, carii sciut este, el dedeau copiilor nume sérbesci, ear nurnele de familie le sörviau, a avut numele de Drägan sau Drtigänescu, pentruch In teritoriul nostru sunt mai multe numiri locale de dupà numele de familie al posesorilor cracul Olärescilor, coasta Miclescilor, ogasul Gergonilor etc. Deci tocmai asa a putut si aceasta asa d. e.

Wing, a fi numitä de dupi numele de familie Drägan sau Draginescu In pädina Drägänescilor. In familia noastrà

esista urmätoarea legendä despre inceputul numelui nostru de familia Liuba :

Un strämos al nostru fu prins de Turci si dus

In robie In tara turceascä, unde'l turcirä. El a läsat acasä, In urma sa muerea si doi pruncuti. Pre unul l'a chemat Lupul (cel mare) si pre celalalt Liuba. Dupä 15 ani sciipand de robie dela Turci, a venit acasä la muere si copii, pre cari i-a gäsit mari. tntr'o zi a zis feciorului s'éti mai mare : Drag& Lupule ! na punga asta cu galbeni, si dute la oras (Biserica albä) së-'mi cumperi un hat" (un cal de caliirit), cad voese s'é merg la vliidica sè mö desturcesc."

Bo, eu tatä nu mö duc, cad mö tem, cil mö prind. Turcii din cetate §i. mé omor" !

www.digibuc.ro

- 58 Atunci Liuba (fiul sell eel mai mic) a luat punga dela tat:41 self cu sila, (eitei find acesta Inca eopil, nu

voia WO sat sé-1 la* terandu-se, eä i-s'ar putea IntImpla ceva) si. Liuba vol se piece dupä hat" ; atunei tatfil seu vezend, el nu-1 poate oprf, Ii dete svatul, ea se i-a sama, eit Tureii nu-i vor vinde cal de cälirit. El lug se Intrebe pe Turcii, cari va MO, lnf cu cai, oare 'i vind calul ? si eAt cer pre el ? Acesti turd, crezend eä el nu va avea bani fiind Ind. copil, vor cere dela el o sumä oare-eare pre cal. Atunei el fndatä se scoatä punga si se plateaseä Tureului

farti a se' mai pogodi,

cat a cerut pre cal, elici Turcilor, ull li este ertat se-sit retragä euventul dat odatà. Liuba, nici n'a ajuns In oras, &lei intelnind un turc pre drum venind spre el dilare, l'a fntrebat o nu-i vinde calul ? Dac4 fmi dai 30 de galbeni ti-1 vind"

zise Turcul. Liuba scoase 30 de gal-

beni si li dete Turcului pre cal, luä ealul si-1 aduse tatälui seu, ea se poatä cAlAtorf la vladica, ea se' se des-

turceascä. Taal s'a dus si s'a desturcit, ear apoi pre Liuba l'a binecuventat zicend : Sé dee Dzeu, Liubo dragli,

se' te Inmultesci si nici dud se nu fi färä ajutoriu, nici tu Wei urmasii tei, Dzeu se-ti sporeaseä neamul si binele (averea) feu, ea nici cand se' nu aveti suferinte de ori ce vé va cere inima. .. Ear tu Lupule! Se dee Dzeu tot singer se fi. Niei tu, nici urmätorii téi, se' nu aveti pre nime dela eine se cereti ajutoriu." Liuba acesta a avut 12 copii, cari au luat numele de famine Liuba si dela acestia se trag toti Liubonii de azi.

Lupul au avut numai un copil. Nepotii lui Lupul auzind de bléstemul pus pre mosul lor, si-au sehimbat (au luat) mai tarziu si ei numele de familie Liuba, dar IAA In ziva de azi, In familia icestora tot numai cite

www.digibuc.ro

69

unul au, si nu sunt dead 3-4 familii din urmitorii lui Lupul, prectind din a lui Liuba e jumatate satul si ori unde s'au mutat din Mäidan s'au inmultit. Aceasta credinti au fäeut din Liuboni, fii evlaviosi si cu pietate eäträ pArintli kr si pänh azi. Cand un pitrinte e aproape de moarte chiamä pre fii sei la sine, li pune maim, pre cap §i-i binecuvinteaz1 eu cuvintele mo§tenite : Se dee Dzeu se te inmultesci, putin se te chinuesci si bine se' te hränesei." Aceste le seiu din propria-mi esperintä, pentrueä

tot asa mi-au zis 0 mie strilmosul meu Miutä Liuba Marcu, mo§ul meu Jurgiu Mareu §i tat5.1 meu DAnilä Liuba Marcu ; si eu reeunose, eä e o mangliere sufleteaseä

in toatá vieata mea, când imi aduc aminte, el acosti pärinti ai mei cu MA iubire mi-au dat binecuvêntareEt lor, ear efeetul acelei binecuventäri In adever vezAndu-1 1mplinit, a inthrit In mine statornicia credintei in darul lui Dumnezeu, In legea si In datinele strämOsesci ! Dealul Meii

Spre nord-ost, la marginea otarului nostru cu al Agadiciului, Jitiniului este dealul cu acest nume. Teritoriul e parte aratoriu, cu fanate (livezi), parte cu päduri (tufe) de gorun. Dos

Coasta nordieä a dealului numit ,Fruntea lui Vragoviciu" spre ost deasupra satuIui, se zice Dos". Asa se numese toate coastele nordice a dealurilor, ce n'ati alte numiri. Pro dos in párnktul alodial (iberland) stint §i ()male (industriale) eu pruni si päduri. In dos este o oenä veehie, despre carea poporul crede cii e de pre timpul piticilor, fiindett e foarte scundä si se crede a fi continut aur.

www.digibuc.ro

60

Dosul lui Ruces Coasta nordiel a coastei pustinie, ce sé otAresce cu Gladesul" si otarul Agadiciului sé numesce dosul lui Ruce§ ; e CU pAduri i e proprietatea locuitorilor nostri. Mei In mai multe locuri sé ved urme de ocne vechi. In arhiva oficiului de montanisticA din Oravita, comisaiiul ar fi aflat nisce date, cA aiei, mai nainte

de venirea Tureilor, ar fi fost o oeng de aur foarte bogatA. Dênsul a cAutat acel loc, dar nu l'a putut deseoperf. Noi am rugat pre Magnif. D. cApitan de montani-

sticA Aron Pap din Oravita, ea sé ne lasA a cerceta arhiva montanistich, dar cu pArere de réu ni-a spus, cA toate actele vechi au fost duse de aici. Ni-a promis trig, cA ne va da nisee date referitoare la MO dan, ce-§i aduce aminte, cà le-a pAstrat, dar intêmplAndu-se o nenorocire cu comisariul Váradi, dud le-a cAutat, nu le-a mai gAsit, unde le-a pus.

Dosul Borchii Coasta nord osticA a dealului Barbura sé numesce asa, §i e acoperit eu tufe de fagi. Aiei Inca sunt urme de ocne. Numele nu'l scim de unde §i'l are.

Dobrela Valea dintre Cärpinisul mare §I dealul ostic dela acesta, precum si ogasul dintre acestea sé numesee Dobrea" si este proprietatea societAtii, carea a cumpérat acest teren dela Petroviciu de Ciudanovita, Domnul de pArnênt ; zace spre nord-ost deasupra garei Ilisava. Dealul e stâncos si cu !Mud, ear coasta vesticl valea cu livezi, sunt ale Ciudanovitenilor. In vérful

Dobreii" este un lae numit Lacul Gruii."

www.digibuc.ro

61

Fate mare Dealul, preste care ni-sé ivesce soarele §i luna cand resar, sé numesee Fata mare" §i e loc de pii§une fn

alodiul comunei. Ìn tot chipul pentructt din sat sé vede toatä coasta aceasta, sé numesce Fata," caci nici o coastit vestieä sau nordica. nu sé numesce fatä. Sé crede, cä aici ar fi o pe§terä, in carea ar inehepe toti locuitorii Banatului. Noi am gäsit gura unei pe§teri, carea merge drept In jos, dar s'è aude curgénd apé, in ea, de aceea nu am cutezat a Intra inläuntrul ei.

Pre Fata mare sunt mai multe pe§teri, din cari unele, ee au fost cu virtoape, péeurarii le-au umplut cu petri, ea sè nu cadä oile in ele, §i tip, eu timpul sé vor perde §i urmele kr. Fata mare" e din peatril, de var. Deasupra mai toate petrile sunt mutatoare. Sé crede cä, Fata mare, cândva ar fi fost loc de arat sau cu vini. Pre Fata sunt doauii, prioduri" (priod st3 numesce locul, de unde sè incepe drumul stâncos preste un deal), unul e priodul Ceiu§ului §i altul, carele ese la Seofaina. Laugh acestea sunt nisee petr6rii mari, din peatri de var §i e foarte bunk §i mai ca marmorul de tare.

Fate Cuptoriului Sub Fata mare la vest, ear dela sat spre Ost, este un deal, ce sè zice Gruniu", ear coasta sudicit a Gruniului sé numesce Fata cuptoriului" §i este In pamêntul alodial al comunei, unde e loc de pä§unat. Partea

cea mai mare a dealului e din peatrà de var, numai langft sat §i de catra valea Cuptoriului este o petrArie de beicá (evart).

www.digibuc.ro

62

Fate Oravitei

Asa se numesce coasta suclick a Tilvei mari, earea este propietatea societätii. Aei Inca sunt pesteri. Fate Natrii Coasta ostick

i

sud-ostieä a Teiusului si Fetii

mari se. numesee Fata Natrii", dela ogasul (Natra) ce curge la poalele acestui deal, si izvoresee din Fata Tilvii mari" i Därnkeu." Aci am gasit pesteri, In cad am aflat oase de animale i alte seule de lucru din timpurile preistoriee. (Uncle din aceste le am luat eu, altele le-am läsat aeolo). In aceste pesteri se' poate bine eunoasce, cä eandva au fost loeuite si de oameni. Pesterile

acestea sunt sub arboaie

i

Carsie" (asa

se'

numesc

virfurile stkneoase).

La fésboiu, instrumentul de tesut, trick sunt natre." Cele doata lemne eioplite, tn cari sunt coekile," pre cari sè sprijinese crueelnicul" i brtglele" s'è numese natre. Locul, dela sulul, pre care se' Invklesce panza tesutä plink la roAul", printre carele s'e trece suveiea," dintre spath i panza tesutä, sè zice spat," ear dela ite, pän ä. la sulul dindkrät se zice natrà". Poporul crede eä. pre Natra s'ar fi fkeut natre pentru resboaie dela aceste s'é numeste locul acesta Fata Natri" i Natra". Fantâna lui M5rianh)

Pre la mijloeul Fetii Natrii" este un isvor cu apä foarte bunk, ce sè zice fitntâna lui Märian. Acest isvor sè considerd de leeuitoriu. Lick i azi morbosii nu numai din Mäidan, ei si din satele verine merg acolo a se" 1) Pe valea Cuptoriu" Ring& moara Craciunescilor mai este un sciubeiu cu acest nume, carele asemenea B6 considera de Ant, apà lecuitoare.

www.digibuc.ro

63

lecuf. Nu Rim, credinta, sau buneta apei 0, a aerului curat, ori santenia locului (cum crede poporul) sunt vindecätoare, dar scim, cit multi morbo0 t§i tin, el acolo s'au vindecat !

Sé zice ca. Marian MAr§ovila a fost un cäräba§ In Maidan. Pre acesta l'a purtat zinele (miluitele) cu ele prin vézduh, sé le elute In dirdbi ; 0 el, dup ä. ce miluitele l'au eliberat, a cAzut Intr'un morb greu zäcénd fn pat mult timp. 0 zina, fiindu-i min,' de el, i-s'a arétat In vis, spunkdu-i, CA nu sé va vindeca, pänä ce In fata Natrii nu li va face o Minna. Sculandu-se apoi din pat,

a mers In car pall la Fata Natrii, ear dupé, ce a sapat isvorul §i a beut §i s'a spélat cu apa de aceea pre picioare, a venit siinätos acask dar tau§ a rémas orb de un ochiu.

Sé crede, cl cäräbile lui Märian cantau 0 singure.

Pi§coanea, tiriuzul 0 butea acelor cäräbi le am eu, 0 azi sunt ale mele.

Fântâna Zinilor In Dos" deasupra clii ferate, este un izvor, ce sé zice Fântana Zinilor." La acest isvor Ind. merg bolnavi sé spalä §i beu apl d'acf spre a sé Insénato§a. Astfel de isvoare saute" mai sunt In otarul nostru unul pre valea Cuptoriului, unul pre Chinisec §i until Dup. Surd." Din acesta, decând oamenii au Inceput a suduf pre Dumnezeu 0 Sântii, a sécat apa." Fântâna race

La Glade§" langi otarul Agadiciului spre nord dela comunä In teritoriul numit Spinaturi," este un sciubeiu §i teritoriul, ce sé numesce a§a. Fantâna Coanii Pre coama dealului Vragovi .iu" este un grop (acuma

e sec), ce sij zice Fantana Coani."

www.digibuc.ro

- 64 Fântana Panii

Intre dealurile Päräschiu" si Mari la," la obirsia valii Jitiniu, este o poianä numità

»Tare," in dealul

Tarcu," sub aceasta poianä este o fântang mare (isvor), ce s'é zice Fântâna Panii". Din aceastà tântânti s'è conduce pre dude [tevi] apa, la Mile Mari la. Apa, dupd ce s'e iolosesce in bAni, s6 scurge in valea Jitiniului.

Far lea

Valea, ce zace la nord-ostul comunei intre »Planta" (sau si Planita") si Chrpinisul mare, mArginindu-s6 eu

otarul Ciudanovita, sè zice Far lea" ear ogasul din aceasta vale, ogasul FArlii", care 'si

ia inceputul de sub var-

toapele de pre Planta, deasupra satului Ciudanovita, §i este proprietatea societâtii si a dominiului Ciudanovitii ; are livezi §i päduri si nisce cucuruzisce a locuitorilor din Ciudanovita.

Furnea Ogasul spre Nord dela sat, In lund, dintre SpinIturi" si Grosi" s'é zice »Furnea", care sè varsä In Glades. Pre acest ogas sunt multi raei. La obirsia Furnii au fost In vechime un pravèt (oenä ca fântâna), earea ar

fi pâtruns ocnele din Colnic" si Ivana", ce s'è cred a fi esistat in vechime. Fruntea mica

Deasupra satului spre sud, sub Tilva mare"

si

laugh'. Obirsia Mtlidanului" este un deal numit Jruntea mid" si e In izlazul de päsune al comunei. E soat (locul unde pasc trag-etorii) pentru vite. »Fata ostid" a acestui deal sè zice Fata Obirsiei si este arsite, numai cu putine tufe de fag. In aceasta coastä Inca s'é v&I

www.digibuc.ro

- 65 urme de ocne veehi, ear in coasta nordica sunt grädini en pruni. Fruntea lui Vragoviciu

sau 0 Fruntea mare

Deasupra satului spre ost este un deal mare, ce sZi numesce Fruntea lui Vragoviciu. De la poalele acestui deal spre vest sä incepe azi comuna. Precum In vIrful acestui deal a§a §f pre toate coas-

tele lui sè v'e'd multe urme de ocne mai vechi 0 mai noaué. Unele sunt foarte mici (seunde) §i se crede, di sunt de pre timpul piticilor. Astfel de ocne de pitici, sunt In multe dealuri din otarul nostril. La noi este o traditiune, carea ni spune, eä In seelul treeut de preste Dunäre a venit la Maidan un domn cälare pre un cal frumos, Imbräcat cu tol fäcut din fir de aur, cu scdritele dela chingä 0 zabrelele frtului 0 eu pintenii dela Ineältdmintele lui, toate de aur. Acestui domn i-ar fi spus cineva (bagseama pärintii sau mo0i lui), cä de frica Capeanilor In dealul dela capkul satului Mäidan, lâng 5. un bortoniu mare, ar fi astupatä gura unei oene de aur foarte bogatä. Acesta a pus

acf lucrätori multi §i a scormonit tot dealul, Ong 0-a eheltuit tog/ averea, ba 0 calul ea podoabele lui, 0 mai pre urmä vèzênd, cä nu gäsesee nimica, de aici s'a dus pre o mârtoagá de cal cu chingl 0 filu de teiu. Acest domn suphat, cä toatä averea §i-a cheltuit-o inzädar, una'ntruna pomenia pre Vrago", care l'a manat aiei ; ear ai nostri In batjocurá i-au zis Vragoviciu 0

Fruntii mari" Inca' i-au dat numele Fruntea lui Vragoviciu". Aceasta traditiune o seie nara

ori-care om sau

copil din Mäidan. 6

www.digibuc.ro

- 66 Daeä trebue s'è credem acestei legende, c adeca tn

adevër a venit aid in dealul din capëtul ostic al satului s'ë caute oena de aur, si dad." in dealul din capétul satului nainte cu 200 sau mai multi ani In adevk a fost o oend bogatä de aur, atunci acel domn a gresit dealul, pentru ed strämosul meu mi-a spus, cd Maidanul numai dela alungarea Turcilor de aiei, s'a estins in lungimea de azi, ear mai nainte a zdeut dela ogasul Gergonilor din locul, unde azi s6 ziee Selisce" si sunt locuri de case goale si grädini ; pänä la ogasul Predii, unde In locul de ease Nr. 14 si 15 a fost si el näscut, si dupä acpea locurile de case de nou s'au impartit. Ear tatal ski i-a spus, ca In vechime satul numai pänd aci s'a estins.

Atunci dealul eäutat de acel domn, nu a putut fi altul deck Bradul", in vkful cdruia së afid peatra amintitä mai sus la Brad" eu semnele de uvrieri. Fruntea perilor

La nord-ostul comunei, preste Valea Ilisävii dela Cracul Subii langl Cheia d'acolo, este un deal, ce sé

i un oga§ numit Ogasul periloe, ear coasta sudica a acestui deal Oa la Matici" sè zice numesce asa,

coasta perilor si e mai de tot sterna', numai pre culme sunt livezi i päduri (aci e si pamêntul scoalei) slabe. Sè crede, ea, numele 'I are dela nisce peri (pomi), ee ar fi fost acolo.

Frapsini Dela Cucuiul Miclii" pand la Brad" este un deal, ce sè ziee Frapsini"; coasta Ostica a acestui deal, ce sè zice coasta Frapsinilor" si un oga§ cu acela§ nume ; din acest teritoriu ce In islas, putin e aeoperit eu tufe de

www.digibuc.ro

- 67 fagi, ear in partea cea mai mare e steril i petros, coasta vesticii a Frapsinilor" se zice coasta Predii (Pregii). Se crede, cä ad ar fi creseut odatä, frapsini (frassinus) acuma fuse nu sunt nici tufe de frapsini ad yi dela aceea yi-ar avea loenl numele.

Gaiu La vestul comunei, Street-rend dela drurnul Agadiciului

de MAIO Childvita", titre acest drum, Intré Iliyava (la Sud), Glade§ (la Nord) yi otarul Rachitovei (la Vest) este un teritoriu eu loe yes, de nisce sute de jugere de p'6,-

mat negru

i

buniyor,

i acela se

zice Gaiu,

§i

este

proprietatea locuitorilor.

In limba poporalä o pädure din yes se numesce Gaiu." Se crede, c In timpurile vechi, aici ar fi fost o padure, i poate cá dela aceea i-a remas numele GaiuIn mijlocul acestui teritoriu e un loc mocirlos, cam de vreo 3-4 jugere, In care cresee trestle i ovar, i aproape este un sciubeiu numit: Seiubeiu lui Maxim.

G5iut Dela Gaiu spre Sud preste valea Iliava i Zevoaie, Intre drumul mare al Rachitovii i ogayul Liubonilor, la vestul satului, este un teritoriu cam de vre-o 5 6 jugere pre la mijloc mocirlos, ee se zice Gäiut. In vest Joe se gäsese o multime de petri rotunde In forma oauelor yi mai mari i grele, cari dupä' forml i greutate, se cunose, el in timpurile primitive au fost gloante de prascie.

Gaiul Gerului La nord-ostul

Fetii mari" längl Teiuy" este

polar* ce se ziee Gaiul Gerului" (poiana se zice o Ii5*

www.digibuc.ro

68

vada din mijlocul pädurii). Nu së scie, di numele de unde §i-1 are.

Gaura Toni De la sat spre nord-ost in dealul numit Dobreia" la gura välii Jitiniu, este o gaurä (pe§teiä) mare cu gura

cAträ dealul Po loin" §i sè zice gaura Toni ;" ear in Tilva Dobreii e un lac numit lacul Toni" §i e posesiunea societatii, tinêndu-se de dominiul Ciudanovitii.

Goroni tntreg tinutul din otarul Mäidanului la nord-ostul satului, fneepênd dela oga§ul Giliei" pang la otarul Ciudanovitii, Agadiciului §i Jitiniului sé numesee Goronir. Li Goroni§ sunt mai tot päduri de gorun, afarii de Coasta pustinie" §i unele Dosuri." Livezile cele mai bune din otar sunt prin poenile

din Goronir §i pre §esuri, de unde au fost scoasä pàdurea, §i sunt putine loeuri arätoare, din causa ea pämêntul e näsipos §i petros, dar mai cu sama, vênturile mari de ost, prin puternica lor suflare, due pämêntul §i a§a de frica vêntului, oamenii nu cuteaa, s'è are, decât in dosuri". Goroni§ul este locul de pä§une in timpul iernei, aid locuitorii din tufele gorunului toamna fac frunzare pentru vite (vaci, oi §i capre), ce partea cea mai mare le consumä prin livezile d'aci (dar §i pre Camp), ca sé se gunoiascä locurile.

Glade Valea, carea in partea nordieä, desparte otarul leidanului de otarul Agadiciului sè numesee Glade§," §i s'è Incepe dela Rap§ag ; desparte Goroni§ul, Poiana petrilor, Dealul lu Bug, Spinäturile, Grosul, Gaiul, §i Gro-

www.digibuc.ro

69

panele din otarul nostru, de otarul Agadiciului, si la gura välii Racilor, sé varsä in Ilisava.

Pre land, aceasta vale cresee un soiu de salca ce sé numesce Glades" (lat. Acer Tataricum) poate cA dela aceasta salcA tsi si are numele.

Gropul lui M5rilá La gura viilii Ilisavei mari" si gura ogasnlui Märilä" si intré dealurile Câpriireti" este un grop (virtop) numit Gropul lui Märilä. Numele nu scim de unde'l are.

Gro*i Teritoriul dela nordul satului §i Cerèt" (sesul)

dintre Furnea" liana in drumul Agadieiului dela Gaiu" si ¡litre Glades, sè numesce Grosi" si este eel mai fruptifer pilmént din otarul nostru (nu hurnä). Sé erede, cä numele l'ar avea dela arborii grosi, ce candva au fost aci. Päun Dräghicescu Ibrisin din Mäidan, voind sé asemeneze o movilä din pämentul séu de ad, a gäsit in ea o lance intreagä bine conservatä, mai multe verigi dela frâne de aramá sau bronz, si o sabie dreaptä, si la vérf ascutità de ambele phrti, IncovAiati (indoitä) la mijloc ; si e de 90-95 cm. lungâ. si 7-8 cm. latä, pre gravura de langä. mâneiu s'è cunose nisce punete. Mâneiul a putrezit, si sabia e ruginità §i acuma e in posesiunea mea.

Paun Drägliicescu mi-a spus, cá si tatäl ski a gasit aei mai multe lanci si säbii frânte, dude de fier etc. si din aceea deducem, c5, ad fiind vre-o bátálie, cei cäzuti in lupta au fost fnmormêntati pe loc.

Gropurele Spre sud dela sat, intre dealul Barbura" si Stanisce" liingà drumul Tilvei mari" este un tinut, ce se

www.digibuc.ro

- 70 ziee Gropurele", si

gropurile sunt urine de sAphturi

dupä metale.

Gruniu Dealul sau cracul pre carele ne suim in partea osticä a satului la Fata si Tilva mare", se numesee Gruniu". Gruniul aeesta e Intre Valea Cuptoriului" si Ogasul Miului" ; in pätnentul alodial al comunei, si e loc de p5§unat.

Gruniu-Peichii

Cracul, dintre ogasul Peica" si Valea Cuptoriului, pre earele ne suim la Stii mina" si Tilva mare" se

Gruniul Peichii. Dosul acestui Gruniu" se chiamä dosul Peichii" §i e plfintat cu pruni ear fata lui e acozice :

peritä, eu päduri, pre unde sunt urme de ocne vechi. Preste coama acestui Gruniu, e granita sau cum zicem noi sirita" intre izlaz si pamentul alodial al comunei. Dosul este in izlaz, ear fata G-runiul in Iberland.

Ivana Spre nordul satului deasupra numerilor de casä .109, 110, 111, 112, 113 si 114 sunt doaué ogisele numite Ivana", cari eam la mijlocul coastei Mielescilor" si coastei Sceanipurilor" se impreunä la olaltä. La obirsia ogasului vestic, este o fântand (sciubeiu). Mai anii trecuti nisce locuitori acf, in locul numit Boialä" (o coloare rosie) din ogasul vestic au sapat, ca

se caute bani, cad inteo noapte au vezut ad o parä de foc si au gäsit o lopatä. de lemn si nisce terusi (pari mici), cu cari se mesoarä in ocnä, petrificate.

Ocna a fost siipatä caträ, Cerk", ceea ce s'a constatat de pre scenapii" (asa se numesc lemnele, ce se

www.digibuc.ro

71

pun de marginea i deasupra caunei [gaurei de ocna] ea

sé nu eadä sau se nu se surpe ocna), ee s'au gäsit putrezi aci. Acesti oameni negäsind nimic ad, dupä ce au säpat vre-o 4-5 zile, s'au läsat de lucru, mai vêrtos pentrueä pärnêntul fiind urnblat (säpat) mai de Inainte, cat säpau ziva, noaptea se surpa. Traditiunea poporalä Inca ne spune, ca aiei eandva ar fi fost oene : cea din

ogaul vestie a mers pe sub Ceret" ear cea din ogasul ostie s'a lntâlnit cu alta din Colnie" la Obir§ia Furnii". I4ava (I4aua) sau cum li zic sträinii Lisava" Asa sé numesce apa sau valea, ee treoe prin mijlocul satului nostru. Mai departe Ilisava mare" se numesee valea adecä locurile dintre dealurile Dobreia, TIlva lui Stefan, Scrinciob i Märilä ; ear llisava mica" se numesee valea dintre Bejinä i Märild". Valea Iliavei isvoresee din doaue locuri dela erucea miei" si din Scránciob"1)

0 legenda poporala ne spune eh; In Disava mare si Ilisava micà odatä ar fi locuit unguri, cari de frica Tatarilor, au fost fugit din pustd. in poenile Iliavei mari se ved urme (groape) de zomonite (bordeu) In mai multe locuri. Prin padure se gäsese pruni, men i peri domestici de pre timpul acela. Se povestesee, el tot acf ar fi o pescerä mare, In carea Ungurii, la timp de nevoie, s'au retras de Tátari. Ungurii au gäsit ad phstorii români, retrasi eu turmele lor, tot de &in, Tátarilor. Sé mai povestesce, cá 1) Scritnciob s'è mai zice la noi i la un leganus S6 bate un par gros (pociumb) in plmént cu un cuniu de fier (told6u) la capètul de sus. in acest cuniu sè pune o scfindurä cruets, pre carea la ambele capete s'd pun copii i sè invertese. De aci proverbial : Lucru scrânciob" sau lutortocat" (invêrtit). Scranciobul 8'6 mai zice si

www.digibuc.ro

- 72 acei Unguri cinsteau pre pästorii romani eu vin zicOndu-le :

,,derai phitae când le da vin A beie. Intre Cuci

Dela sat spre Ost, intr6 Cuca Ursului, Cuea Loznicului §i Cuchité" sub Fata mare, este un §es eu pruni numit Intre Cuci." Intre Tilve Poiana dintre Tilva mare §1 Tilva mica" s'é nu-

mesee tntre Me." Aci este o petrarie numitä la Bozoru" §i multe opini de ocne. D'aci i§i i-a ineeputul oga§ul Itacovita," carele lângâ, Coasta cetätii, s'è varsä in oga§ul Gergonilor.

Jitiniu Sub l3rlidet" in coasta ostiel a Cápräretului" isvoresee valea Jitiniu, carea desparte otarul nostru de al Staierului. Curge spre Nord printre Dobreia (la Vest) §i Polom (la Ost), intrá in otarul Ciudanovitii, d'acf curge spre Vest prin mijlocul satului ; tot asemenea prin mijlocul satului Jitiniu, §i sè varsii In ritil Cara§, intre otaiul Secaplui §i al Tievaniului mare. Pre valea Jitiniului, cat eurge printre plduri, sunt multi pästravi (pesci). Lacul Maniului

Pre Goroni§" sub Cioadi" (In partea ostica) §i sub vtrful lui Urduc" este un lac de un teritoriu de 4 jugere catast. numit Lacul Maniului," de altä parte e pe langâ. drumul Ciudanovitii §i dela sat spre nord-ost zace deasupra coastei Coanii." Despre numele acestui lac, esistä la noi urnAtoarea legenda :

www.digibuc.ro

Tjn nobil Roman, numit Mania, voia, ca din campie se fugA la munti i d'aci la Caransebes, ca se se intèlneascA cu alti soti de arme, dar fiindci valea CArasului era (la Giurgiova) opritä de CApcani (Mari), ea se ajungA la munti, a trebuit se tread, peste MAidan, Ciudanovita, Gherlisce etc. Fiind lacul Maniului langA drum, a crezut,

ci e un vad, i voind a trece presto

el,

s'a inecat ad

dimpreunä cu familia sa.

Läculete Peste drumul Ciudanovitii, dela lacul Maniului spre

Sud, pre culmea Coanii" sunt mai multe bAlti mici numite LAculete." Lacul cu Mchità La obtrsia ogasului Corcanului" este o poianä In carea este un lac, numit Lacul cu RAchità." De la lacul cu RAchitä se scurge apa pre ogasul perilor, carele la Cheia din Cracul Subii se vars1 In Ilisava. Numele, poate cA 0-1 are dela RAchitele (un soiu de salce), ce ad vor fi crescut candva.

Loznic Teritoriul de sub Fata mare, Incepênd dintre Cuci,

coasta ostici a Sttnei° i Fruntea lui Vragoviciu, tircu i cleantul CArpinitelor (la Sud) se numesce Loznic Pre cceasta vale curge un ogas [pAriu], carele isvoresce din Fata mare si dintre Cuci, i asemenea se zice Loznic" (ost)

apoi laugh coasta perilor se yard, In Ilisava. De la sat zace spre Ost. La gura acestui ()gas este un ses, ce se zice ,,Selisce" i sè crede, cA candva ar fi fost ad niscari case. Noi zicem vitei de vinie lozh. Loznic se zice la loze

IncMcite ; poate cA vor fi fost candva aci multe loze de vinie, i dela acelea numele Loznic."

www.digibuc.ro

- 74 -

Loznicel Intre Aurcu" si Teius" este un ogas numit Loznicel," si sè varsii in Ilisava la gura Maticiului.

Maticiu Ira lea si ogasul dintre coasta nord-vesticä a Cárpinisului mic, coasta Perilor si peatra Berectariului s'é zice Maticiu. Ogasul sè adunä din mai multe izvoar6, dar in-

ceputul vi-1 are din dealul pea tra Berectariului," din locul numit Obirsia Maticiului" (sau si obirsia Olärescilor,

fiindeä poenile si pädurea de aci formeazä proprietatea lor.) Maticiul, are un teritoriu de vre-o 40-50 jugere de pämênt ; In coasta Cärpinisului sunt livezi, ear

celalalt teritoriu e tot pädure. In coasta nordicä a WOnisului sunt doauè izvoare : un ciuciur6u si un sciubeiu ambe sunt sub Carsia CArpenisului. In familia noasträ s'a sustinut credinta, &A de deasupra de sciubeiul, care este

in niva" (asa sé numesce o livade) mea, erezitá dela strämosi, ar fi o pesterä, carea ar sträbate pänä la ceealaltä parte a Cärpinisului in gaura Buhnitorii si carea in vechime s'ar fi numit : Pestera Mittriciului" ear mätrice la noi sè zice la oile cu lapte, si poate cä dela matriciu läsandu-se afará nr", a fémas maticiu si de aci numele local Maticiu". Mätriciu si mhtriceriu sé numesce pästoriul mätricilor. Aceasta pesterä e de mult astupatii, prin surparea pamêntului.

Milrila Deasupra de Ilisava mare, Tare si Chpräret este un deal numit Márila." /n culmea acestuia este o poianä, In carea de presinte sunt bdnile Marna" (scaldele) Met drumul takrdorfului.

www.digibuc.ro

75

Locul e cu pgduri mai mult de brazi si e proprietatea societätii, si zace la o tatime de 857 m. deasupra nivelului mgrii.

Morrantul Dalii Din sus de sat,in partea osticg a comunei, pre valea Ilisava, sub coasta Coanii din jos de Cheia din cracul Subii, este un ses ce se numesee Mormentul Dalii." Ad In pgmentul alodial, sunt industrialele locuitorilor.

0 legendg ne spune, cg Tatarii (Cgpcanii) dupa ce au spart Greoniul, carele era unicul opid cu terg mare

in tinutul nostru, au auzit cg la Mäidan ar fi un nobil bogat cu numele Da lea, carele ar avea atata aur si argint, Meat se imbrace tot Banatul eu aur si cu argint ; si. apoi au pornit cu putere mare asupra lui, dar Tätarii in campul numit Obrejg" full bgtuti si respimi de lucrgtorii si armadia" lui Dalea. A doaua oarg veni toad'', Cgpegnimea" asupra lui Dalea, o parte din ei venia pie valea Ilipsei ear alta a apucat pre valea Gladevlui Tgtarii esind pre eracul Corcanului a luat din dos ar madia lui Dalea si aci la Cheie intl. e ei s6_ Incinse o luptä, carea se' finf cu totala nimicire a oastei lui Dalea, ba in aceasta luptä a cgzut si el si familia sa. TAtarii frisg aci nu au ggsit nimic pretios, cgci Dalea toate averile lui precum : aur, argint si aramg. si toate sculele de lucru, le ascunsese tnteo ocng, ce era in fata de topi-

toare, care avea gura spre resgrit si era spre apus, ear locul l'a asemiinat de nu s'a mai cunoscut. Fugarii din codrii re'ntornând in sat, eampul l'au aflat plin de morti si i-au inmormentat aci. D'atunci locul se zice Mormentul Dalii." Fiindeg satul era tot scrum si cenuji, oamenii au fost siliti se fuga earg la codri, dar nici acolo n'aveau pace de Cgpeanii, cafii ii prindeau si dupg ce mai tritgiu

www.digibuc.ro

- 76 fi bateau s'e le spuna unde sunt comorile lui Da lea, aceia Insa nesciind a le spune, Tatarii Ii Ingrasau cu simburi de nucli si fi mancau. R mai povestesce, ca Capcanii siliau pre oameni ea §i ei sifi' mance earne de orn. 0 alai legendä, carea o am auzit povestindu-se si In alte sate, ne mai spune : ea o Isla mare fiind prinsa de Capcani si Ingrasata cu nuci, dintr'un podrum unde erau mai multi prinsi, a fost scoasi de o baba capcana, ca s5 o lege de picioare, si se' o spanzure cu capul In jos (cum adeca s'è zice ed spanzurau Tätarii pre cei destinati spre consumare), dar fata nu s'a lasat, cici era mai tare, decat baba ; apoi duckndu-o la cuptoriul ars pentru a o arunca si frige In el, a zis fetei :

Pit fag pre lopata! Pun'te babo de'mi arati ! Baba crezênd, ea fata nu scie cum sè sadi pe lopatä s'a pus ea, ca sk-i arete. Atunci fata prinzAnd lopata :

yip cu baba In cuptoriu"

Fata s'a dus apoi si a

taiat legaturile celoralalti prinsi si slobozindu-i pre toti codri, unde erau si ceialalti conationali ai lor. Din aceste legende A vede, ci nu Turcii au lucrat

s'au dus la

la minele de aici, si ci legendele sunt mult mai vechi decal de pre timpul Turcilor. Am zis, ea legenda cu fata, pre carea baba faitroane a vrut sè o frigä, am auzit-o povestindu-se In mai multe sate, In unul si acelas mod. Din acele deducem, ca Romanii au fost strIns legati la olalta, toti au sciut de soartea si suferintele unui irate sau sorä ! Cei de azi

nu suntem oare stränepotii acelora ? R fie perit de tot mila de frate ?

www.digibuc.ro

-- 77

titre dealurile noastre, unde singele e curat roman, V6 asiguram, ea n'a perit !

La noi §i azi sii (Aka vieata oare-carui frate sau Borg, §i patkiile lor pentru natie ! Esemplu demn de imitat pentru noi §i viitorime. Eata aici un cantee de acestea

Cd ntarea lui Moisi Nicoard carele a suferit pentru neamul nostru"i) Merge, merge, eine inerge, Merge Nicoara Moise,

C'o scapat dela rob* De lanturi Impovarate Asuprit färi dreptate, Deputatul Romanilor

Si5 mi. din sinul lor. Pre carele s6-1 jeleascl Toata limba româneasca. Ìmpèratesc pas sè"--i ceara.

S'é scape din a lui tarti ; Sè scape de n'écazuri mari, Pornite dela du§mani Pentru neamul sèu iubit, La temnite osandit Pati u ani §i jumétate Pentru vorbe de dreptate. Lui Cristos agmanare La robia la 'nchisoare. Cristos pentru lumea toatii Mimi moarte §i groapa ; 1) Moise Nicoarl e rase& I n Giula Cottul Bihorului, li este prirnul apostol a românismului, pentru despäilirea de Serbi. (Yezi mai pre larg Dreptatea" Nr. 221 din 1894).

www.digibuc.ro

78

Nicoara pentru Romani Primi fier6 §i la mani. Prietenii l'au läsat, credinta feor caleat. Nicoara fie laudat De Romanii din Banat ; Cat Romftnii vor trill Numele i-or pomeni.

Despre Dalea sti povestesee, cl a avut un frate mai mic, carele zi §i noapte âmbla pre un cal de bidiviu"2)

§i se ducea la Cdpcdni, ca el scia unde sunt aseunse comorile lui Dalea. ti conducea apoi In o pe§tera, unde dud Intrau dupg, el, fi omora unul eke unul. Noi am publicat In Familia" o baladl poporala: Dalea Dämian" carea 86' calla la noi, nu Rim insa

este tot a acestui Dalea sau ba!?

Natra A§a sè numesce valea dintre Tflva lui Stefan, Teiu§. §i Damacu§. Oga§ul din aceasta vale Mai sè zice Natra. Aceasta vale !ilea este proprietatea societAtii. Nurnele, dupa cum am spus la Fata Natri" sè crede, c1-1 are

dela natrele de rèsboaie.

Nedeclie Dela cetate spre Sud, este un delut, ce s'è zice Ne-

declie, §i e plantat cu pruni, ear mai de mult, aci au fost vini.

Sè crede ca sub acest deal este un podrum, acárui fntrare au fost din cetate. 1) Bidivia e un cal ce !Mud jeghiu (cArbuni apringi) tine tot in intunerec.

www.digibuc.ro

§.1 sò

- 79 Numele, il esprimä poporul Negeclie" si e un teritoriu de vre-o 10 jugere cu grädini (litre) din islazul comunal.

Ob lrOe

Asa sè numesce inceputul fieeärui ogas (pariu) d. e. Obirsia Gladesului sè ziee fie unde sè incepe valea Gladesului. Obirsia Maticiului, Loznicului etc.

Locul unde, precum am zis mai sus sii crede ci in vechime ar fi fost asezati primii intemeietori ai Mäidanului, se zice si numai Obtrsie" ; ear euvêntul obirsie In limba poporului insemneazä : de unde s'é trage (derivä, descinde) ceva sau cineva d. e. Obirsia noasträ e dela Romani sau noi suntem din obirsie Romani.

La Obtrsie este urmä de o ocni veche.

Ogal Asa sè zice la noi unui päriu. La sudul otarului si satului, luând de centru, drumul principal, si incepênd dela Vest [de earl Rachitova] Ong, la Ilisava mare", sunt urmätoarele ogase : Ogasul Gherghii, ogasul Liubonilor, ogasul Gergonilor, si Racovita, Seceaina, ogasul popii ea Mäidanul si ogasul Borchii sau al Barburii, ogasul Pregii, ogasul Frapsinilor, Peica, Bogoe, ogasul Ursului, ogasul Miului, Loznicul, Loznicelul

si Natra, cari sè varsä In Ilisava. In partea nordicä : Chilavita, Ivana, Colnicul, Cornisul, ogasul Maniului, Perilor, Maticiului, Firlea si

Dobreia ; ear pre câmp si Goronis tot in partea nordid dela sat sunt : Furnea, ogasul lui Buzá, ogasul Giliei, (Gina), al Nieolii, al Petrilor, al Corcanului, al meilor si Räpsagul. Acesta sè varsti in valea Jitiniului, ear cele lalte In Glades. La sad sunt si doad van : Cuptoriul si valea Racilor ear la Nord Gladesul. Toate aceste vii sè varsä In Ilisava, ear aceasta in Caras laugh. Värädia.

www.digibuc.ro

- SO -

O brejA LANA sat spre vest, campul sè Incepe cu teritoriul numit Obrejä", carele este naintea Cetttii, intre drumul Rachitovii §i al Turcilor Oa la oga§ul Liubonilor. Arand cu plugul totdeuna scoatem petri rotunde §i. grele, ca oul §i mai mari §i. sägeti din cristal despre cari poporul crede, cil stint din tresnet picate, §i mai vêrtos de sub dealul Obrejä [carele este tot proprietatea mea], am scos grimezi de petri de aceste.

Od Ai Coasta sudict a Fruntii mid," pänä la oga§ul Ra-

covita §i langä ObNia Mäidanului" sè zice OM" §i este la Sudul satului, in izlaz. Odaiä sZi zice la noi la o casit din camp incungiuratt cu mo§ii. Cine va fi avut aici (AM, nu sè scie. Numai locul odtilor anumite sti mai cunoasce astäzi. Aid tnct Bunt opini de ocne.

O (ariu La sudul satului inträ Cucuiul Miclii, Barbura, Frapsini O. vArful Simii, este un teritoriu numit Olariu" cu o poiant §i un sciubeiu numite a Olariului sau dela Olariu." Din acest isvor f§i i-a Inceputul ogaqul Pregii. Aceasta poiant

dupä credinta poporului sau a fost candva proprietatea veunuia din familia Olariu, sau di aci s'au fault veodatä oale. E in izlazul comunal soat pentru pi§unarea trtgkorilorl).

O stru Locul din sat in izlaz, dupit casa comunali sii zice Ostru [dela ostrov, insult] §i e intre valea ni§ava §i ieruga (canalul) morii foaste a Oltrescilor qi a Sceampurilor.

www.digibuc.ro

81

Dupl Nrii Caselor 65, 76, 75 si 74 este un isvor ex un lac, din care sè scurge apa in Valea Ilisava. Acest

loc Inca s'é zice Ostru de si nu e incungiurat de toate pärtile eu apä. incliná (Päginä)

Asa 8'6 numesce sesul de pre coasta unui deal. Ìri otarul nostru sunt urmatoarele pädini : ['Mina gäurilor, Mina Ostoii si Pädina haiducilor la poalele Tilvei mari.

Mina Ursoanei sub Fata mare. Pädina gäurilor tot aeolo. Mina Cipului sub Teius. Pädina sacä in Cäprareti etc.

PolanA Sè numesee la noi un eämp ori o livadi din pädure. In otarul nostru sunt urmätoarele poeni :

Poiana mare in camp spre nord, IncepAnd dela Colnic (drumul, ce iese din sat preste deal la camp) pänä la ogasul lui Buzä si ogasul Giliei. Poiana Turcului este spre Nord dela ogasul Giliei si intre ogasul Nicolii si lacul Maniului ping. la Glades. S'è numesee a Turcului pentruel Turcii, cari au locuit in Agadiciu pre poiana aceasta, au avut drum mare, ca 86si aduel vitele de a le adIpa la Ilisava noasträ. Poiana cu drog pre Goronis, Intre ogasul Corcanilor si ogasul MIeii, este o poianä numitä cu drog. Drog este o buruianä amarä, ce oile o manancl cu placere, dar laptele II face amar. Ael cresce drog de acesta si de aceea s'è ziee [Iva.

Poiana Cioarei este pre Goronis intre ogasul petrilor si al Nicolii, intre Orful lui Urduc si Glades. Poiana cu foiofiu este la eliantul Cärpinitelor pre Loznic sub Fata mare. 6

www.digibuc.ro

- 82 Poiana petrilor este titre oga§ul petrilor §i Glade§. In aceasta poianä sunt nisce petri mari, §i dela aceste petri f§i are numele. Poiana Peichii este o poianä In Peica avênd o fanUna; tot cu acel nume. Poiana mica spre Sud deasupra Cernelelor.

Plisc La capétul satului In izlaz spre nord-ost este un crac de deal, numit Plisc. Coastele lui sunt de tot sterile. Peste Plisc a fost odatä colnic de mers cu carul

din sat la câmp. In limba poporului vorba plisc Insemneazit coastä sau deal steril, acoperit cu peatrá.

Pipirig Locul langii Racovita §i coasta sud-vesticá a Bog-

danului mare, de a:bit otarul Oravitei montane sé zice Pipirig. Pipirig este un soiu de earbg, ce cresce In locuri bältoase. Poate el cândva §i aici va fi crescut pipirig §i dela acesta I§i are numele ava. Aici In izlas sunt grádini (litre II, de juger catast.) de ale locuitorilor §i industriale. Pämêntul fost cu vini §i locul de aráturl, e buni§or.

Planta (§1 Planita) Planta la nord-ost sé märginesce cu otarul Ciudanovitii §i sé estinde pänä deasupra satului Ciudanovita.

VIrful Plantei e car§ie (stincos) nil eulmea e yes. Pre car§ia Plantei din otarul nostru este phdure, earl pre coasta vestici pänä In drumul Ciudanovitii, sunt livezi. Planta din Otarul nostril este a societätii, ear cea din otarul Ciudanovitii parte a singuraticilor, parte a comunei dominiale, carea dela familia Petroviciu a cumpkat intreg dominiul Ciudanovitii.

www.digibuc.ro

- 83 Numele poate ca 04 are dela eulmea Plantei, carea e planä adeca §es. Peatra Berectariului

La nord-ost unde otarul nostru s'è marginesce eu pädurea urbarialä a Agadiciului §i cu Räp§agul este un delut §i pre eulmea aceluia o peatra mare, numitä peatra Bereetariului ; eari pre coasta sudieä sunt industriale cu päduri In Intindere de vre-o 4 jugere (Astäzi Intreg deluul formeazi proprietatea mea). Mi-a spus mo§ul meu, eä un haiduc din Greovat eu numele Guga (pre vremea Tureilor) Intre drumurile de

ad, a fost tras In tapä, pentru aceia locul unde sè erucisazi, aci drumul Mdidanului, Agadieiului §i al Ciudano-

vitii s6 ziee Tapa Gughi."

Prislop Locul dintre doi munti, sau doauè dealuri, pe unde

este treckoare pre culmea lor §i are formi de §eauä (de eälärit) s'é ziee prislop. Preste prisloape dintr'o vale Intealta sè* poate trece §i cu carele. Dela prisloape s'é vede peste väile dealurilor. Asttel de prisloape sunt la noi : ,,Prislopul scofeinii" Intre Fata mare §i Tibia mica. Prislopul Crädi§anului" Intre Dämäeu§ §i TIlva lui Stefan. Prislopul IliOvii" Intre Custurii, Bejinii, §i Märilli. Toate acestea sunt dela sat In pädurt3a osticl a soci etä tii

Racovita A§a si5 numesee oga§ul, carele la sud-vest desparte otarul nostru de al Oravitii montane. 6*

www.digibuc.ro

- 84 De dupi numele acestui oga í esul de sub Tflva mid. din otarul Oravitii, '§i are numele Raeovita.

Ripag De la sat In partea nord-ostici, unde sè märginesee otarul nostru cu al Agadiciului, Jitiniului §i Ciudanovitii

sunt mai multi craci, väi §i oga§e, cari fi au Inceputul de sub Planta, ce sè. ziee Riip§ag." Apoi .si mai numesee Rip§ag i oga§ul, carele desparte otarul Agadieiului de al Jitiniului precum §i toate coastele rfpoase a dealurilor toate trei otarele, forde ad, pänä, la satul Jitiniu. meizi teritoriu de mai multe sute de jugere.

Rol sau §i Jol coasta nordici a TIlvei mari este un loc cam a§ezat, carele din coasta Tflvei mari sè estinde preste Stfrminä" pinà la poalele ei §i sè zice Rol sau §i Jol. Pre acest Jol trebue sè fie curs lava din craterele, ce sè di In virvul Tflvei mari, did sub Jol este multi peatri moale sau tuft.

Sêciu La Sudul satului In izlas, fntre oga§ul popii

§i

al

Predii, este un deal, ce 86 zice Skiu." Sèciul f§i i-a Inceputul de lingi sat §i sä estinde ping sub Barbura la Olariu.

Sä zice ci fn timpurile vechi pre culmea Sèciului au fost morminti. Bitrinii seiu so5 spunk di pia a nu fi ad plântati pomi §i arituri, s'au putut vedea Zleamene" (a§a, sè numesc erucile §i petrile, ce st) pun la mormintele celor morti).

In Skiu In mai multe locuri sunt groape §i urme de ocne. Preste Skiu IncA trece calea feratä.

www.digibuc.ro

85

SeceaTna Valea ogasului Secealna sè zice Seeealna i e lângá

sat spre Sud deasupra Cuchitii.

Ad este o petrarie mare de granit (sienit), earea loeuitorilor Ii aduce mult venit. Locuitorii Maidanului din aceastä peaträ fae petri de pavagiu, eari sè transpoartá fri toatä tara.

In petriiria de aid s'a gäsit o oenä de araniä, din timpurile vechi. Aceasta peträrie e esarendatä arhiteetului I. Bibl din Oravita, earele plätesce economiei rurale din Mäidan 200 ti. v. a. la un an, si Indatorirea, ea aef numai lo-

euitorii nostri sè aibe dreptul de lucru. Lucrul la peträrie locuitorilor le aduce la an venit, de minimul

10.000 1 v. a.

Surupini Coasta ostieä a Tilvei lui Stefan s5 numesce asa, pentructi sè zice, eä eandva coasta aceasta s'a surpat.

Surcu Litre Loznie i Loznicel, este un deal ce stä singur

eheamä Suet'. In vtrvul euhnii ai acestui deal e o poeanä. Läng poeani e o stancà i langä aceasta sè v'e'd griimezi de peaträ hem* i fiind cu muschiu pre ea, eine seie de (And va fi täiatä. Teritoriul titre Fata mare, Teiu i urcu sè ziee dupä Sureu." Aici sunt nivi (eu livezi) de a le loruitorilor nostri. Si Surcu cu industriale i nivi, tncä e a loeuitorilor nostri. Nivä sè ziee la un agru sau livadä, ce e de 3 jugere la piimêntele de 11 sesiune) si de 2 jugere la pämêntele de 7 (1/8 sesiune).

www.digibuc.ro

86

Scofaina Coasta osticA a TIlvei mari dintre Dämleus-Custuri O. Fata Natri e pAdinoasA (la poale) ea un seof (o oriel sau troacA micA de lemn) si s'è zice Scofaina. Scofuri si animalele au langâ, chiciuri. Unul seaci eând sunt animalele flAmânde (cel stâng), ear celalalt când sunt setoase. Poate de aci Isi are numele. scofaina, earii scot* din scob, scobit.

Li seofaina Inch' sunt pesteri, sè erede cA oamenui ele s'au ascuns de pAgânii de

In timpurile crake In CApcâni.

Scámnel Sub TIlva mare si Jol, este o Wink ce sè zice Seämnel" adeel seAunel. Sub aceastA Winä este peatrA moale, In earea e o pesterk unde locuitorii nostri vitele lor le-au ascuns de Turci.

Apa, ee picl din aceasta pesterk

s'è

petrificheaz1

si din ea s'e" formeazi figuri frumoase, ce proprietarii acelei petrArii, le vind cu pret bun pentru, cA sè folosese la facerea de rondouri prin grAdini. Gura acestei pesteri

de nisee ani Incoaci s'a astupat ea peatrA neintrebuintaverk lApAdatil de cei ce fac peatrA moale. Selmnelul e proprietatea locuitorilor cu industriale, In pAniêntul alodial.

StIrmin5 Deasupra de ScAmnel" pAnii In drumul de sub TI lva mare si la vest OA In drumul dela Stanisce aded o parte din coasta nordicA a TI lvei mari, este o pAdure deask ce sè zice StirminA micA si mare si e din Iberlandul comunei.

www.digibuc.ro

87

LI Stirmina mid' (cleated Stanisce) este o petriirie mare, de unde s'a fãcut peatra, pentru podurile dela ealea feratä. Peträria e din peatra de var §i foarte bund pentru zidiri.

Stanisce Teritoriul dela Barbura" Ong, sub Ti Iva mare si5 zice Stanisce." Aci e locul petros. Stan de peatrd" s'é zice la noi la sand,. Poate a d'aci t§i are numele. Sub drumul dela Stanisce, este §i un oga§ numit Stanisce §i pre laugh'. pädina Ostoii §i coasta Staniscii trece spre Vest eätel Ti lva mid §i s6 varsi in Racovita.

Sparturi Pre culmea Carpiniplui mic, este o poianä, alta e pre culmea Loznicului, una pre Stinä §i alta pre Stirmina micd, §i sè zic Spärturi. Sè povestesce, cd aceste poeni au fost arate de nisce pdgani, cari au voit si-i se a§eze aici, §i apoi lasate, cdci din ele au fost alungati de strámo§ii nostri.

Stin5 Cracul dintre Gruniu, Fruntea lui Vragoviciu, Cuchità §i Loznic 8'6 zice Sttnä"1) §i este in Iberlandul [alodiul] comunei, ear la poalele lui de ambele pärti isvoresee ,,oga§ul Miului."

Stinä sè zice la mai multe boteie de oi, vara adunate la un loc, spre a sè mulge. t) Pre stini aunt mai multe movile, ce au as6mInare cu movilele unde sunt ingropati soldati. Apoi sunt si ingrldituri cu petri mari, ce samän& cu fundamenturile zidurilor. S6' crede, a aici ar fi fost vr'odat6. o Wm mare.

www.digibuc.ro

88

La Stinä din lapte sa face casul. Aceasta insotire fie-care silit a merge In toatä ziva spre a-si aduce laptele. Stina sa face In tot anul §i s6 Incepe la Ales,"

o fac pècurarii, ca sè nu fie

cand aeolo sa fac petreceri.

SpinAturi Teritoriul dintre Furnea, Oga§ul lui Bug si Glades 86 zice Spinaturi si e in camp, spre nordul satului. Sa vorbesce cä ad a fost smidä de spini, dar oamenii scotêndu-i au cultivat acest teritoriu. Ad Inca sunt 18 jugere de pamênt parohial. T1 lya mare

Este dealul sudie (cel mai mare) de deasupra satului nostru de 585 metri Malt. Toate dealurile si muntii cu coamä (culme) lungäreata rotunda sä zic Ti lva." În virful TIlvii mari este un lac numit lacul Tilvii mari."

Tot ad, In cuhnea coastei nordice sunt trei cratere,

dintre cari cel de deasupra e mai adinc si mai larg. tu Tfiva mare Inca 86' zice, ca ar fi ocne de pitici.

Tfiva mare e proprietatea societatii §i e acoperitä cu diferiti arbori. Ti lya mici

La vestul Tilvei mari este TS lva mica" si e in otarul Oravitei montane. Ad pre toate coastele si la poalele ei sunt foarte multe urme de ocne de argint, arama si fer, atat vechi precum §i mai noauè.

www.digibuc.ro

- 89 Ti lya Dobreii

Spre ost dela sat §i deasupra de statiunea CAM ferate din Ili§av4 spre Nord este Diva Dobreii In virvul ehreia este lacul Toni.

li lya lui Stefan Peste valea Ili§avei dela Ti lva Dobreii este 'Diva lui Stefan. Toate aceste Tilve sunt ale societAtii. Interiorul

lor e de peaträ de var, printre eari sunt multe cârtoage, vizuini §i pe§teri.

Vad A§a sè numesce trecétoarea peste o vale sau pärtu (oga§) §i fri otarul nostru sunt multe. A§a. sunt : Vadul din cheia Cärpiniplui mare §i Carpeniplui mic. Vadul dela Varnitä lângii Gaura Buhnitorii. Vadul Gruii la Racovita sub Tilva mica, cu nume proprii locale. Celelalte vaduri nu au nume proprii. Sé crede, ca MAO vadul Gruii, ar fi o ()era de aur vechie.

Vracnità Poarta dela marginea satului, carea sè hichide, ca vitele sé nu poatä ie§f tn camp, sé ziee Vracnitii".

La noi numai numele VracnitA" a limas la eapétul vestic al comunei, unde sè zice cä odatä a fost vracnitä (poartä). Valea Racilor

Valea, ee la Vest desparte otarul nostril de al BIehitovei §i mai spre Sud (la Prisaca") de al Oravitei sé numesce ap. Isvoresce din Cornul Tilvei mid. §i sé varsä la gura Glade§ului in Ili§ava.

www.digibuc.ro

90

Sè crede,

cä pre aceasta

vale au

fost

multi

raci §i d'aceea sè ziee Valea racilor. Valea Cuptoriului

Isvoresce din Stirrninä la poalele Tilvei mari, carea In sat, la gura Corniplui, sè varsä in Ili§ava.

Vacdreata A§a sè numesce un loc la poala Cracului Peichii lfinga valea Cuptoriului.

Vara ad s'é adapä vacile, ce sunt mânate la dcariu.

Virful Simii

Li izlaz la Sud lângi Olariu" este un deal numit Virvul Simii," e eu pädure §i cm mo§ii. Ad MCA este o peträrie de granit (sienit). Virful lui Urduc Lângä laeul Maniului, dela lac spre Ost, este un vtrf de deal cu acest nume, §i e cu pädurile locuitorilor. Urduc" dela na urduca" a sè" rèclica, a s'è ardica, a s'é sui ; dar are inteles §i de : a da sè sune. Sè ziee ca in acest virf uneori sè aude urducäind, pentru aceea ii zic virful lui Urduc. Virful lu Rujei Langä virful lui Urduc §i intre Ilieulete este alt yid numit Virful lu Rujei". Acesta e in alodiul comunei §i mai de tot steril.

Zevoaie Incepênd dela marginea de vest a satului §i preltingä ambele maluri a välii Ili§ava pana la otarul Rachi-

www.digibuc.ro

- 91 tova, e pä mkt ntisipos, de arat, §i in tot otarul nostru e eel mai fruptifer, i teritoriul pänä la valea Racilor sé numesee Zevoaie.

Zäbranio !litre holde, a§a sé numesce o pädure a singuraticilor. Unii plänteazit arbori in jurul colibilor (easel) de (Imp, ca sè fall zävat (scutealk) adäpost de vênt.

Ulcior Locul unde sunt eraterile din ,,Ti lva mare" s6 zice :

Uleior." Ulcior sé zice la noi 0 la un vas de phmênt (lut) pentru apa in forma cArciagului, ell gura strfmtl, féré, gaurd in coadit *

Noi aceste nume locale, le-am descris ava, dupä

cum ni-au spus bâtränii, 0 dupi cum si5 atli In vechile documinte urbariale §i In contraetele dintre loeuitori ; §i mai toate sè aflä a§a luate 0 in cärtile funduale, cä, acele ce au apartinut otarului nostru. Dar' de cand a venit soeietatea drumului de fer §i e mare proprietariu 0 in Mäidan, slujitorii ei au inceput, ca ici colea, unele locuri sè le boteze pe nerntie 0 ea nu cumva ace0i oaspep ai nostri, mâne-poimâne sé schimbe §i numirile locale ale acestor dealuri 0 väli, am afiat de bine a le descrie, ea s'é fémilna spre pomenire stränepotilor nostri.

.42 -1,

www.digibuc.ro

PAR TEA III. Material limbistic sau cuvinte poporale din

satul Widen

Sciind, cè un popor numai dupà limba s6 poate i dejudeca mai bine, i fézênd, cá literatura noastrii Oat' astäzi foarte putin atentiune au dat pärtii

cunoasce

asteia

uneia dintre cele mai de cäpftenie la alte 1.opoar6

culte , tot la Indemnul M. O. Domn Dr. Atanasie Marienescu am cules acest material limbistie, care constä din descrierea edificiilor §i a luerurilor eu toate pârtile §i numirile tebnice ale acelora, pre care romilnul nostru zilnic le folosesce §i care farii Indoialti nu fará oare-care Ingmniitate istorici le-au putut sustinea In graiu atata timp. I.

Casa si partile ei Casele sunt zidite cu frontul la drum, numai casele mai vechi, de pre timpul robotelor i clácel, sunt zidite In avlie (obor, ocol) §i la stradä au 61 separat (tras pre dinaintea ferestrilor) §i nu frontul easei, eara ztdul este mai Inalt decat preajma ferestrilor easel. Acest Ad spun

www.digibuc.ro

93

b`ttrAnii, di. pentru aceia ar fi fost fheitt. ch, mind s& natoril sau phndurii satului la cash ea sé-i inane la roboth sau clack sè nu poatii tntra deloc (nemijlocit) lu curte, sau sé asculte pre la ferestri, ci sé fie siliti din ulith a striga la stilpAnul casei ; ear acesta dad. nu putea

sau nu vrea sé meargh la lucru s'è se poath ascunde de pändurii, eari erau opriti §i eAte de un cAne réu, de a infra indath in avlie sau cash. Datina de a nu intra In avlie sau In cash la cineva Ong, a nu striga afarä pe atarele din cash, la locuitorii nostri s'è mai sustine §i astäzi.

Casele din Mhidan mai toate stint fAcute din lemn de gorun §i numai putine smut zidite din peatra §i mai v'êrtos din peatrh moale sau tuft. CAnd s'é zidese casele mai fnatiu sè saph un rtnÇ (canal) de 2-3 urme de afund. In care vine zidit fandamentul, fault din peaträ de var sau din sienit (granit alb), de care mai tot hotarnl nostru e plin. CAnd e gata §antul pentru fundament, s'é cheamä preotul ea sé sAnteasch locul casei. l'hnä cetesce preotul rughciunile usuate ard lumänäri de ceará in unghiurile acestui §ant. In unghiul de chträ réshrit, sub peatra ce sé pune mai IntAin In fundament sé depun monete de aramh i argint din anul zidirei. Sé zice eh mai demult, sub aceasta peatrh s'ar fi Ingropat de viu i un coco§, ea Kin moarte aceluia sè fie rescumpérat un membru al familiei destinat a muri, la edificarea casei noaue.1) i astäzi sè mai crede, cA zidindu-sé sau adhugAndu-se (adaptAndu-se) o cash, unul din cash trebue sé moarh. Sé mai erede, cA zidindu-se In fundamentul ('asei umbra unui individ, acela negre§it Inteun an va murf §i sè va face stafie sau inuroniu. 1) Anul trecut edificitudu-se de nou casa de sub Nr. C. 3, ear anul acesta cea de sub Nr. C. 127 ne-am inforruat pe deplin, cä aceasta datida se practic& i astazi.

www.digibuc.ro

94

Umbra acelui mort in tot anul in ziva, in carea i-s'au zidit umbra se va ai eta, ocolind easa la mezul noptii. Tot asemenea se crede, eh, fie-care cash are o vital earea

o päzesce, §i carea s6 zice, eä este un §erpe. Cu cat e mai mare vilva, cu atat e mai cu stare, mai avut gazda easei. Pentru aceea un §erpe ghsit in cash nu se omoare. Dupä ce s'a zidit fundarnentul, carele de comun dela

suprafata pmêntului e cam de un metru de nalt, de 10-14 metri de lung §i de 5-8 metri de lat, cat adecit are se vina de lungh §i de lath casa. Pre fundament se pun bulvanii de gorun, cari sunt de 20-30 cm. de gro§i ear de lungi cat este §i fundamentul. In bulvani se seebesc eu (ful (o daltit de fier) cu maneiu (coadh) ascutit la ambele capete opuse, a§a cà dach däm in lemn eu o parte a tiului se face thetura perpendicularä, ear tntorcênd ceia-lalth parte §i lovind in lemn s'é face thetura orizontalä

sau culcatä. Ca pill nu vrea sè lucre draeu,

fiind ch

face cruce."

In bulvani se fac atatea npilugi" sau fopuri cate cari sunt de lip* eari in aceste pilugi vin 1)44 stau perpendicular. In chtei de ambele parti inch se scobese vàhie, In cari se' bagä bîrnele, uriorti u§elor §i a ferestrilor. Chteii de regulä sunt de 2.3 metri, dar sunt §i de 2.9 m. de inalti, cum aded stripanul voesce se fie de Malta chilia.

Intre chtei se pun bîrne. Incheetura btrnelor (pusul birnelor una peste alta) la unghiurile casei se ziee cheptoare. Deasupra ciiteilor se pun in lungime i lätime 4 corzi (sing. coardä), cari tin obada casei (chteii a§ezati perpendicular in achror välitie de ambele laturi sunt tn§irate birnele), ea se nu se desfacii.

www.digibuc.ro

95

Preste corzi sè pun grinzile In departare una de alta tot cate de 1 metru. Corzile §i grinzile sunt de re-

gula dela 20-25 cm. (patrati) de groase, ear de lungi cum doresce sè fie casa de larga. În capkul fie-carei grinzi vin scobite topuri (gituri) in cari s'e" baga. cornu. Cornii In partea de sus unul de altul sè prind cu cunie de lemn §i au forma de piramida

Cornii sunt de regula de 10-12 cm. de gro§i §i 4-5 metri de lungi. Cornii dela fundoane (latimea casei) sè" numesc capriori. Pre corni se' prind lateti preste cari 86 prinde §Thdra (§indila) sau 86' pune figlei.

Daca casa e mai larga decal de 5 metri s'é face sub acoperif (sub corni in pod) §i scaun de grinzi, mai vértos cand easa sè acopere (astruca) cu tglä, ca sè sprigineasea, cornii find tigla grea. Parti le de din jos ale acoperiplui sè zic stresma, ear daca la fundoane s'é fac chible (adeca zidurile din frunte §i dinderept), ce s'è MaltS. Ora la virful acoperi§ului, atunei sunt la casa numai doauè stre§ini. Cateilorl) in cari vine u§a, li-se fac cuptusele din scanduri. Tot asemenea §i celor dela ferestri.

U§ile de regula sunt de 2 metri de Ina lte §i 90 cm. 'Ana. la 1 m. de late ; latimea lor sè face, ca s'è aiba proportiune. U§ile sunt eu breivi (sing. brava) §i incuetori sau cu clentaica de fier ori lemn pentru a le tinea inchise, ear ca inchuetori au piteici cu locote.

Ferestrile sunt dela 70 cm. pang la 1 metru §i 20 cm. de Mahe, ear latimea dupa proportie. La casele din vechime, ferestrile sunt §i numai de 30 cm. patrati, la cari In loc de uiaga (sticla) era pelnus (pele de pre tarbanul de bou) de animale, prin care strabatea vederea In chilii. 1) Cateii stint la case din lemn, ear la cele de peatri sunt usciori Incheeati.

www.digibuc.ro

96

Obada easei sè lipesce cu imalci flcutd din lut mes-

tent cu paie, ce sè zice rirfii (dela tire); dupä ce sè uscä ttrfa, prin carea s'è apasä nisce groape pänä ce e moale ca degetele, s'es spoesee eu muruialei sau spoialei

fäcuta din var §i pies& prinoiu sau näsip] muiate cu apä. Plafontul s'è acopere eu scânduri, sau s'é face din

tiple de lemn, ear pre acestea sè pfind nude de alun sau trestie, cari spoindu-se sè zice cerime. Padimentul ce la noi sé. numesee §i vatrei sè face sau din plimênt bätut eu Inaba sau din scânduri. Partea easei deasupra de plafont s'è zice pod. In läuntru obezii casei sè fac imprimezuri (ziduri) din cärämiciä crudä sou din peatra moale [adedi ziduri

cari despart ehiliile unele de altele] atätea eke sunt de lipsà pentru tneheperile sobe], ce vrea sé le aibä fn cash'. Chi liile s'é fac de comun de 4-5 metri pätrati. Case le de comun sunt Impartite prin doaué Imprimezuri, eu ate 2 sobe [chilli] i o Casa [a§a sè zice la noi bucätdriei] sau mind. Una din chilli sé intrebuintazA §i ca cliet [cAmar6]; clietul Insa la cele mai multe case s'e afla de o parte a tinzii [iiinblet, gang], sub care de regulä sunt ceirtoagO) sau cot* pentru porci, gâsce, rate' etc. Casele cele din vechime, Inaintea u§ei de Intrare de chträ avliä au tdrncge adeeä, o plasti [stre§Inä] rézimatä pre coarda casei §i pre alb: coardi sprijinitä de stilpi sau gireci. [Deasupra de u§a easei, ce duce In curte, s'é Intinde In obor de pre stre§ina casei o bucatä de acoperernênt, care e sprijinitli de stilpi, ca s'é nu ploaie Intre u§ä, ori sè bag soarele In casä]. Co§urile caselor, s'è fac din peaträ, lemn sau nude. Lemnele in co§ s'é pun cnizontal, pre ele sé pune slasta 2) Pegerile unde locuiau oamenii in timpurile primitive culeuple auimalelor selbatiee, ncä s zie cartoage.

www.digibuc.ro

97

adecä. clisa sau lardul [slanina] si carnea spre a sé afuma §i acele lemne 86 numesc civiguri. Sub -multe case sé an §i podrum sau pimnitd [celariu] cu copilefe [gäuri in zid de pästrat lucruri, unelte, glaje de prin podrum]. Oamenii in vremile vechi, dud bietului roman nici vieata, nici averea nii-i erau scutite de fierul §i focul popoarelor, ce näväleau In continu preste el, locuiau in

zomonife. Sé sapä adecii o groapä in pämênt, de 1 m. afundä dupl trebuintä [de lunga §i largä] preste carea sé pun alfe din' arbori in formä piramidall [ca acopereméntul caselor] preste aceste lemne sé pun glii [bucäti] de päinênt §i locuinta era gata. II.

Lucrnrile din cash /n casä [buckarie] se afiä un cuptoriu pentru de copt pane sau un cdmin pre carele sé face focul pentru a sifi fierbe bucate ; cei ce nu coc pita [pane] §i mdlaiu

in cuptoriu o coc sub rest [un fideu mare semioval de bädic] sau in cerine de lut pre cämin, carele e de o margine, ca din co§ sé nu cadh funingine in bucate. in chilii sunt cuptoare [sobe] de bädic [fier turnat] sau de primênt, In cari [cuptoare de päniênt] pre toate piirtile sunt zidite blidu§ele mici de päinênt, anume arse de olari, pentru ca incälzindu-se cuptoriul, ele sè impräseie mai tare cäldura. In chilii sunt paturi. In pat s'é afiä o dricald [strojac]

implutd cu paie ori vreji [frunze sau ghija, de cucuruz] pre ccesta sé a§terne o poniavä. albi ; la capétanIu sunt capétanie [perini] implute cu vreji de cucuruz ori cu pene ; apoi pentru astrucat [acoperit] sunt stranie [pro7

www.digibuc.ro

- 98 covite] ori ponevi tesute din länä [la unii am vkut stranie tesute din Or de capre]. Earna sè acopër [astruch] si eu parili, adecä cojoace mari färä mâneci ; ear cei mai eu stare au dufaguri [pilote] eu pene i paploame sau iorgane Imp lute cu ptimucä

[sau bumbac], si mite de länä ear preste acestea In pat flori din sè pune un covor poniava tmpuiat frumos colori diferite]. Pi oprietariul casei la cäpètâniu fsi tine furla, fluera 0 flueroniul, ca seara, dupd ce sè mica, sè cânte una casnicilor, spre a uita chinul i osteneala de preste zi.

läzi sau i dolapuri (ormane wine), In cari si pre eari sè pastreazi haine de purtat ponevi [covoard] trimbe [sulun] de ptinzil, viguri de furca nu cioareei sau plinurä din lima etc. Resboiul in chilli s'è atiii

i

i

lipsesce din niei o cash. Pre päreti sunt atArnate In cunie icoane siinte nici dintr'o casti nu lipsesce icoana piaznicului Fa latlonului easei] cari sunt Vinerea mare" [Cuy. Paraschiva] Gavnl], San-Micoara" [St. Aranghelul" Nicolae, care'l serbeazä numai 4 ease din familia. Crasovan],

Sfuitionul" [St. Joan Beteziitoriul] si Stinta Maria mare [Adormirea Näsciit. Dlui].

Iroanele dupti ritul nosttu, sunt de pirtori desem lute pre uiagti, [stitla] sau e pâflzâ ; In timpul din urma insä cele mat multe ieoane de ritul nostru sunt de httrtie eu insrriptiuni slave sau germane, §i modelul agemenea dupä tit rom.-catolic. La ferestri Intré paturi s'è add masa. Mau giuratd de lavite [scaune Dupd usil pre pilrete s'é add o neirumä sau pre carea s'é tin hlide i cinere [tdere] de poreelan linguri de metal.

www.digibuc.ro

99

Unii au i ciasuri" sau orare de phrete. La grinzi aunt chi(i [buebete] de bosioc sau busioc,

buziene [floarea unei miluite" sau a zinei numite Budiana] foio)lu, dombravnic, lefWean i priboiu. Toate aceste

fiori sè ttn fpristreazal In cash, ea sè fie la Indemanh In casuri obveniente de boale, chei eu aceste flori sè fac cinstele si sè deqcanth.

In cash [bun ärie] sè afin vase de case precum un rtq sau o ceri ie de copt Inï1aiu, piCi, turth de mhlaiu poyare de pane nedospith. De cate ori s'è mace mhlaiu, mama face elite un hoholas [turth] de pranzisor [dejun] pentru fie-care membru din familie, ca sè nu Inceaph rnálaiul cald, chei In-

cepêndu-se cald sè sparge. Ear dach mama s'a uitat 86' fach bobolos sau cand coace pane s'è kcal mai ales co[coapte ambele pre j(ohin adech chrbuni vii] totdeuna-i molcowsce [Impach s'e tacq cu credinta eh

bine sè se Ineelph mhlaiul ori pita atilt timp in ce ajungi §i Intorci dela moark" adeed phnh s'a reeit mAlainl sau pita.

In cash sè mai aflh un siircineriu pentru de pus pre el oale, strachine, tiqiiii (o rainh cu 3 pieioare) picionw adech Ogre qau pirostInIe ; cifidare micä, i mare, cotaie (o chldare mare !lira baier) un feiu (ciubér) In

care s'é aflà un mac (o lingurh mare) de aramd pentru de beut aph. Apè s'è mai aduce §i eu carceagul (un vas de phrmInt cu coadit sau maneiu Inghurit In care Intrii, apa pre 3 ghuri dela gura carceagului) o ciupei sau ulcior (o oall eu gura strimth) §i burin? (un vas de lemn ca o roath); un ciuvanin (o aim (ditrab de lemn) de trupinä scobith) In care sè frèmanth pane ; apoi sunt : cori(i (troace) cola, i (troci semi ovale) carlie (troei lunghrete mari) cotariti (eo§uri) pentru sprijinit cereale i legumi §i obo7*

www.digibuc.ro

100

roace acute din scoarte de teiu ; o albid de spalat schim-

buri in carea se afla o obadd (o scoarta sau coaja de teiu lath') pentru a se pune fn ea chime§ile child se toarna pre ele uncropul (apa feartä); un faceiletiu, bruceriu sau §i colefdriu §i 2 talpire, cari se intrebunteaza la facerea colesei (mamMigii de cueuruz) si scrobului [fa-

cut din faina de grhu stropita di aph intocmai ca mamaliga], o nultccl de scrobit [sdrumicat, flecit] legumele fierte ; un badiniu cu match, de batut smintina pentru unt ; un veitraniu [lopata] de luat foc [lumina] ; crupdtoare [lopeti] de bägat phnea in cuptoriu ; chiqita de scos spuza din cuptoriu §i carbunii ;. sita §i ciurd sau ciururi pentru

cernutul fainei, protac pentru ciurait grhu (un dur de piele cu gaud mari) o pica de pisat, sare, semênta etc. o druga de fntins aluatul pentru taietei, geile(i [vase din lemn] pentru lapte ; ciobarnace [ciubere de 30 50 litre] pentru läturile porcilor ; funduri sau schndurile de taiat ceapa etc.

Li diet se tine fanina in läzi, saci sau bddeiniti [cazi] ; ciubere cu branza, cfirnati §i shngereti uscati pastrati in unsoare, ca se se tina mai mult ; pre pareti sunt cuniere, in cari se spanzura clisa, ea se steie svhntata [uscata], ear pre la grinzi §i in mile pre pareti sunt motche fuse etc. cu torsaturi. Yn diet se piistreaza si teujin de [uneltele] de lueru adeca barda, burghii, gbilaie sau obluri §i alte ciuble [vase] neaperat delipsa la facerea lucrurilor mai mid de pre lânga casa, dar cm deosebire la rênduitul

[reparatul] carului, plugului si alte unelte de lucru. Pre PATIO' case se mai afil grajdiuri pentru vite, fopruri pentru scutit carul de ploi, tream (un §opru cu o plash] pentru scutirea plugului de ploi ; buzaind In carea se' tin cizi §i. bädaniti sau §i brcidaniti pentru comina de prune ; cazile §i. bradanitele sunt la gura de

www.digibuc.ro

101

1 m. panh 1-5 m. largi, si de 1-5-2 m. la fund, ear

inaltimea de 2-3 m. si sunt dela 40-100 aeoave de mari ; eiuberele aunt de 1 acov, ear eiobarnacele au guri

strtmtä si fundul mai larg de 60-80 litri

si au urechi prin cari s'é bagi ciobarndcariul, iepila sau si toica, chnd sa' due pre umere.

Unii au cdzdnip in care s'è tine cdzanul de fript [fiert] rdchid §i calpacul cu mulele lui, cari s8 afli In cada cazanului, si fucia sau buria, in carea curge lit:Ma churl sZi fierbe.

Vasele [butile] s'è tin in buzainä la eei ce nu au podrurn. Asemenea si graul si ov6sul s'è tine in buzaina prin cäzi, earna (And nu sunt prinse cu Comilla', ear cu-nruzul prin poduri eaci hambare nu sunt la noi. III

A vlia, graldina si coliba a) In avlia s'é tin lemne. Lemnele sè sparg (creapä) si taie cu toporul §i securea [loeul acestora e pre scara din cash, ce sta la oena podului] 8'6 icnesc eu tilde In cari s'é da cu maiul sau buzduganul.

In avlia duph cash prins sau langi grajdiu de o margina sè afla un ppru sub care s'è scutesc uneltele de lucru, carul, plugul, rotilele, tanjala, säpe, arsoave loItrele cele lungi si leucile child carul 'i cu ladä, ear eand e cu loitre ssé scutesce lada. oprul e acoperit ori eu *-indrei [la cei mai In stare]

sau eu paie [la cei mai sèraei]. In avliä sa mai aflä o cocind pentru porci ell una sau doadi desphrtèminte ca s'è ailia omul dud intarcd purceii unde sè bage scroafa, ea 8'6 nu o sugd purceii.

www.digibuc.ro

102

In fiecare cocinh s6 afhl §i cate un veildu. Intepenit intre birne, ea se se dee In el de mAncare In cocita porcilor de ingr4at. Acest vAlAu e eu doautt despArOminte, in una se pune cueuruz ear in alta 1turi ori apei. Deasupra eorinei [in pod] adese e cote(al gAinilor unde dorm i unde oa0. Dach e podul mai mare apoi

se phstreazà in el

§i

furri, greble, pari de fen unelte de

lipsA, la lucrarea fenului. b) Av lia sè deRparte prin un gard de grAdinii. Locul

nude se poate true din ali Iiì guldinit preste gard, se zice prilaz si e mai rand [jos] pentru a pntea pi preste el, carele e astupat cu un tufwau [o tufg deasA] ea vitele

se nu treadi preste el. În grAdina sunt sèM(Ineiturile legumi, i flori. Inti e legumi amintim, pelsalea mieä i mare, ceea care se InOrA pre tiri Ijiponi curAtiti de crenge], (Tampa, mazère, ciapei, agimi [un fel de ciapA ce creme in aia sau usturoiu, piparei sau agimi ca aiul in

ardeiu mai ales de cea iute, ehirreu un fel de ceapai de primAvarA lungAreatii, moreoare,peitrinjeia sellatd, bob [un fel de päsule mare ea burieul degetului], varzA, chel, chelerabe etc. In grAdinA se mai atld pomi pruni, meri, peri, eire§i, vi§ini, perseci, jorgileni, gutini, seorNi ear pre la capetul grAdinii In gard §i pre la ltituri lemne de

gradie (de luerat lemnarii) frapseni pentru neipla(ii dela i faceii dela loitre ; asemenea §i ulmul din care se fac furei, carfe, nAplati §i buciumi de math; bagrini pentru ars §i foarte buni de buciumi.

roate

In grädine se mai all5, §i un prc (o Mgt Aditurà cercualä) In care se tine nutretul vitelor fen, paie, trifoiu, frunzare (verfuri de crenge din copaeii cArniti Incà cu frunza verde cu deosebire pentru oi), iesle pentru a se

www.digibuc.ro

pune nutretul oilor §i väliiie in cari oilor li se clä coming sare etc. c) Fiindeä o parte Insemnatä din locuitorii Wilda-

nului sunt economi de vite, §i la (Amp au locuinta lor aceste locuinte se numese colibi, ear pentru oi au &Vase §i pentru vite mari poefi. Colibele sunt ea §i. casele din birne, ear poetile §i sAla§ele sunt din nuele §i acoperite eu rogoz §i paie. IV

Moara in hotarul Mäidanului sunt 15 mori dintre cari 13 pre Ili§ava, ear doauè pre valea Cuptoriului ; dintre acestea 11 sunt numai a Máidänentilor, 2 a Miiidänentilor eu Agadicenilor una a Mäidänentilor §i a Ilächitovenilor §i numai una a Rachitovenilor. Locul unde se edificä moara se zice scoc de Tnoard.

Edificiul morii §i *tile aceleia sunt tot ca ale casei au tot acelea§ numiri. Dintre aceste, 14 mori aunt eu linguri la roatä ear 1 ell vaund [un fus gros imprejurul diruia este o roatii cu liizi In care cade apa] Cele cu linguri [Ltifelmiihle] se intore prin lovirea apei In linguri. Spre a se conduce apa la moard, se face o ierugä [canal]

ear in albia rinlui se face un iaz

[o

tulbinä, dulbind]

ear längii moar5, se face un zi-doniu, din ziitoniu se con-

duce apa pie buduroniu [o butoarch mare de 4-6 metri lunga] In acarui capét [din jos] este b5gat In el o ciuturd, §i In aceasta o teava, ce stau piezi§ ca se loveascii tare apa in lingurile din roatä. Roata morii e compusli din fits In partea din jos stint baute lingurile In buciumul fusului, cari sunt prinse cu un cere ca cel de pre roatä ; la capetul de jos de

www.digibuc.ro

- 104 sub linguri este bagat in fus un cuniu ce se zice calcniu, ear in cel de sus alt fer, carele e patrat in partea de sus, ear cel ce vine bagat In fus e lat i se numesce stem niu.

/n apä este o cobild (un lemn cu geamänä din natura), in carea e prinsa broasca (un fer lat), pre carea se pune ealcanIul fusului cu roata. Peatra de moara cea de din jos se pune pre scoli (un lemn seobit cum e peatra) In peatra aceasta vine un gringeiu (o teava de lemn), ca se nu se clatine fusul, ear in capetul staniului se pune pirpdrita (un fer lat care se bag In peatra de sus), carea intoarce peatra de sus. In prejurul petrilor este o obadd, ce se ziee ocoli, ea se nu iasa fänina decat pre ciudureu, ea se cada in lada. Deasupra petrilor de moara sta. coul, earele are guri larga i fund strimt deschis, din carele cad boabele in gurite (un välau mic), ear valäul se leagäna neintrerupt de un lätete, ce se title pre peatra morii §i se numesce chichirez.

and nu este de macinat la moat* se pune un fund la gura buduroniului, ear apa se sloboade pre o ierugä de o parte, ce se numesce jghIab. La moara eu läzi de aph, apa se conduce pre un vaiu din zatonIu §1 cade deasupra In lazi, cari umplandu-se, se intoaree vauna cu ea o alta roata cu dinti, cari intoarce fusul cu peatra. a) Mori le ce se 1ntorc cu maim se numese rkni(e. /n ri§nite se macina sare, §i cucuruzul 8'6 uruesce (zdrumica) pentru a se da vitelor uruiu" eu save, ear in timpuri sacetoasit se rt§nesee §i grail i eueuruz pentru Mina trebuincioasa in case, de pane §i malaiu. b) 0 moara, In care se invaigesc (inverto§aza, netezesce) tesaturile (panura, cioareeii) tesute din lanä se numesce vdiagd. Vaiaga are iaz, ieruga (eanal),jghiab, väläu

www.digibuc.ro

105

§i. math, ca §i moara. Roata vaiegii e cu vaunä dar cu läzi sau cu aripi, in care lovesce apa spre a intoarce roata. Land, roatä este o meld (vas desfundat la un cap) in care sé pun cioarecii, uncle sè tin mai multe zile, curgênd apa presto ei pre un väläu §i ii invêrtesce In continu.

Deasupra de vaura de o parte a väiegii in grinzi sus sunt prinse doaué ciocane (maie) mari §i grele. In \Tama sunt Mute sub ciocane nisce mâni de lemn, cari Intorcêndu-se roata, lovese In cocaiele ciocanelor §i le ridicA in sus treptat, când pre unul când pre altul, cari cad (lovesc) pänura pusä inteo albie (altä troaca) 0 carea neintrerupt si5 intoarce. Invaiegirea pänurei dureazä 8 zile. Crerlescenii, cari aunt de profesiune vliegari, numesc väiaga §i stupd. Pentru un cotl) de pänuri inväiegitä li-sé

plätesce 4 5 crucefi. In Mäidan Incä au fost in timpurile vechi o vaiagä, carea au fost proprietatea Märconilor, mo§ilor nostri ; dar murind mo0i, carii erau deprin§i cu inväiegitul §i alti urmätori ne mai indeletnicindu-se, s'au ruinat. V.

Carul, plugul si teujina [uneltele] economului. a) Carul Carul are doaué dricuri, cel dinainte §i dindérét. Dricul dinainte are o osie, capetele osiei, In care inträ rotile sé numesc cdrtiniburi §i. sunt ferecate cu doaué morcoafe ; morco§ul scurt de deasupra §i cel lung de din jos. Deasupra osiei sé pune o policioard, carea sé prinde de osie cu verigi numite scenyherite. !titre osie §i policioarä vin doauè fälcufr prinse cu cuie, la capétul acestora sé prinde protapul, in actirui capét sij prinde o citu§ä. 1) Cotul e o mEaurit de lungime cam de 75 cm. de lung. 7

www.digibuc.ro

Intre cátu§1 §i protap vine b5gat jugul, earele Se tine de ele prin un tolau [un cuniu gros de fer]. Partea din sus Ei jugului, care vine preste grumazul boilor, se' ziee jug, cea din jos policiord; aceste se tin de olaltä prin doauè fiulare cari stint sprijinite de deasupra prin scripue; ear la capetele jugului §i policioarei sunt gäuri, in cari sè bagl r'éstdul, cand sè injugä boii. Deasmpra policioarei de pre osie, care s'ö zice §i masä sil pune un ferchedeu, la acärui capete se' pun stulpizi, ca s'é tinä lacla sau loitrele. In ferchedeu, policioarä §i inima carului sh bagä un tol-

däu, ca sè till inima. Drieul dindöröt constä din osie cu cdreimbe, pre carea sö prinde eu verigi un ferehedeu ; tntrè aceste s'è bag& o furci gemènarä din naturk ce s'è" zice ciorobetri, la capöt are o gaurk in care s'é prinde cu un toldau inima carului. Cand sè call': fön, sè pun in car loitre, cari constau din doi fucei, ce s'é tin de olaltä prin carfe la capetele eärora sunt cercei de fer, In care vin bägate leucile [roata de fer a leucei ce vine bágatä In cárâmb sè" zice buc1e]. Când sè carä tulei deasupra loitrelor sti pun pätrat nisee präjini, ca s'é se poatä ineärea mai mult in car, §i acele s'è zit; cuberniti; ear când sè carä cereale s'é pune in car lada, carea constä din loitre mai seurte §i pre cari aunt prinse scânduri. Pärtile rotilor sè numesc : buciumul in care vin IAtute spitele ear in capul acestora vin ndplafii, ce s'è tin in cerc prin mádulare (cunie de lemn) imprejurul cárora s'e prinde cercul de fer. Ferul din roatä sè zice cotoro§. ear buciumul 8'6 fereeä cu verigi, ca s'è nu sè spargä. De inima carului aunt prinse lante pentru impedecat, legat

etc. Lantul e compus din ale; la un capk are o zalá mare, ce se zice bielciug, ear la eelalalt un cdrlig.

www.digibuc.ro

107

b) Plugul

Plugul consta din plug, rotile (espr. rocile) si Mnjald, in carea e jugul. Plugul are o trupifd de fier cu trei gemene, ce se numesc crenge; vêrful dinainte al trupitei se numesce barbd; de aceasta si de creanga dreaptä vine prins cu civii [Schraube] fierul lat, ce trece prin päimênt, ear deasupra lui In dreapta este cormanul, carele lapada breazda de pamênt in laturi. Acese corman se' tine de trupita prin nesce vergele de fier numite ftuletri ; un eapet al trupitei asa uumita creanga tnare, se prinde cu o civie de grindei

[un lemn lung, de carele se tine trupita si toate *tile plugului]. Creanga stanga a trupitei, carea umbla pre pamênt, ca se nu se juleasca (se se mance de pamênt) se inddesce cu o nadd0 de fier. Ìn capetele crengelor trupitei dinderet, vin prinse coarnele, de cari tine omul la arat. Naintea ferului celui lat, este prins cu o legatura de grindei, ferul cel lung, care tae pamêntul naintea ferului lat, ear naintea acestuia In grindeiu este Wadi nulseaua, dupa carea se leaga lantul, care tine grindeiul pre rotile ; cu maseaua aceasta se string si destring eiviile plugului. Rotilele (rocilele) constau din o osie cu doaue roti, dintre cari, cea dela dreapta (carea umblii pre breazda) e mai mare ; tntre osie si masa la dreapta vine un lemn, ce se zice carlig, ear de stanga alt lemn lat, din natura sabiat cu gauri, ce se zice sabie, carele servesce pentru a da sau a lua breazda plugului Tenjala are la capetul dinainte calm* In carea vine jugul, ear in celalalt capét un belciug (zalá) de fier, care se pune In carligul rotilelor.2) I) Dada = dela verb, a nädi = a adauge.

2) 0 unealtä, eu care se euräta ferul plugului de pärantul

prins pe acesta, este oticul sau oticul.

www.digibuc.ro

(Culegittorii).

- 108 Plugul de lemn e mai simplu §i are tot aceste numiri. Cu Plugul de lemn 8(5 arA Olind (o livade) §i mirifcile (unde au fost grail), ear cu eel de fier ogoarele (unde au fost cucuruz). c) Teujina economului

La dealuri sè sapA telina cu saponiul sau budacul,

carele e o sapl de 6-15 cm. de latA §i de 20-30 ern. de lungA §i grea. Cucuruzul, pAsulea, curcubitele (dovletii) etc. sè

saménA in cuiburi de pâmênt cu sapa, ear unde pAmOntul

e petros cu crasna (o sapit ascutitä la Or°. Când cucuruzul e cu cinci frunze si; pr4esce, ear când e mare sè" ingroapli.

Tuleii cueuruzului sè taie cu secera. Griul, fAnul etc. s'è cosesc cu coasa, (coasa s6 bate pre nicovala, carea e bAtutA intr'un butuc [picior de lemn] apoi s'é ascute eu cutea), s6 adunA cu furca §i grebla, si5 grAmAdesc in jirezi,

porfori, cleinii, §i plaftii sau boghii cu furca §i furconiul (o furcA lungA la un cap eu doaué coarne). PAnA 86 IncarcA carul, s'é tin boii la seingir1u, adeeit

sti desprind dela jug, sé leagit de protap sau de un pociumb (par baut in pAmênt). VI

Peen rariul Cei ce piizesc oile sti zic pgcurari, iar cei ce phzese caprele sè zic cdprari. La o turmA de oi di zice ciopor, ear la mai multe ciopoare impreunate la olaltA intr'o turmii 86 zice boteu (boceu).

Alesul" este serbAtoarea Ocurariului carele cade totdeuna In 22 Aprilie adecA in ziva premergatoare Sânwww.digibuc.ro

- 109 Georgiului. La ales sé Impodobesce strunga (o ingraditura

de ramuri verzi, in forma cercuald, unde sè baga oile, cand sè scot a sé mulge). La Ales s'è odárnese (s6 Intarca) si s'é aleg mieii de oi si iezii de capre. La Ales" fie-care proprietariu de oi si Sumbra

(ap sè zice celui ce's da In paza altuia spre *ire oile sale) pkurariului fi duce mancare mai bunii, ca de comun, si un colac de grau, In care dud s'é framênta .9'6 pune un ban de argint. Acest colac II trag (spre a-I frange) pkurarii la usa strungei, la care unii stau afarti ear altii In läuntru strungei. Sé uda pkurarii at galetäritele unii pre altii. Galeata este frumos impodobita cu flori si la,--40nuse-s legate buruenile descantate : urzica, leostean,(aiu (usturoiu), salca, pelin, scaete si areu (laptele canekri) si un taler (ban de argint) cu coada, iar In o carpsoara bine legata unsoarea gatitil de gazdarita casei la Todorosale (24 de zile tnainte de Rusale), constatkoare din buruenile sus amintite afara de areu, dar adaugêndu-se putina unsoare de pore, ca vraji pentru s'énatatea oilor.

Pkurariul ia banul dela galeata si de bucurie udI galetaritele.

La Ispas (Ìnilltarea Dlui) sau la Rosalii, sé aduna ciopoaféle In boteie pentru a si5 lua din stand. Atunci toti pkurarii impreunap Is aleg un Veitau" carele de regula este cel mai bètran si mai espert, si sè considera de mai marele lor A cest allay rénduesce, care dintre pkurari are sé pastoreasca mdtricele adult' oile cu lapte, si acesta 86 numesce mdtrieeriu; mai departe care s'é plizasca miei si acesta s'é numesce mielariu, 0 care sè pazasca sterpele (oile sterpe) si acesta s'è zice sterpariu.

www.digibuc.ro

110

Mieii, dela odarnire pAnA in primhvara viitoare, sè zie noatini (bArb. noatin, fem. noatinA) ear de atunci phi fatA femininul sè zire mioarei, ear bArb. terflu (tertius lat.) phi rand sé lasA, a sè Impreuna (marl° en oile.

In August sè despai t berbecii de oi i atunci sé zic arefi (lat. aries) iar eel ce-i pAstoresce sè zice are(ariu." Etatea oilor i berberilor sé computA : oaie sau berbece de un miel aded r:e 3 ani, de doi miei adecA de 4 ani etc. La Rusalii (au si la Ispas) sA mésoarA oile aderA fie-care proprietariu 'si mulge oile, iari laptele '1 mesoarA cu oca [3.3 lit ]. InseamnA cat La mésuratul laptelui, VAtavul lapte are fie-carea pre matiçe sau macite cu numere romane. Macita e o vergea pAtratii, fdeutä din lemn moale [teiu ori &Ilea] cl urmAtoarele numere : I, V, X penlitrele tru ochei ear jumétAtile eu I [jumétate

sau pararele de orA cu punct. Aceste apoi sè taie drept In doauè i jumétate din semne sé scoate afarA de matite, i sè dá. rendasului sau stmbrasului, iarA pArticea din matite sé chiaml rabo ea

asa sé nu poatA niri vAtavul a insela pe rêndasul nici viceversä, cáci rabosul trebue sé se loveasei cu tAietura din matite pre earea au rémas jumètate din semne, d. e. iatA o musträ de matite :

Nr. 1 are 3 ()the si 1/2, Nr. 2 are 51 oche, Nr. 3 are 15 oche, Nr. 4 are 193/, oche, Nr. 5 are 371/,

www.digibuc.ro

oche. Partea din sus s'é taie i scoate afard i sè dä rendasului, ceialaltd remâne la vätav pre matità. Cel ee are mai mult lapte, acela ia mai intâniu din stanä i anume

dupd o ocà ia zeee d. e. Nr. 5 atâtea zile mulge toate oile [a tuturora] Ong ia 3721/2 oche, ear Nr. 1 pánä au muls 35 oche. La stand: laptele '1 inchiagä in ca i urdä, adedi laptele st5 tneälzesce d'abiuta i in el s'é pune chiag faeut din ar cu rinza de vitel sau miel sugatoriu i coajä de corn. Te'rul sè fierbe si din el sè inchiagl urda. Zérul s6 strAcoarä printr'un cornir de MA [un sac triunghiulariu]. Casul apoi s'é taie fälii sè pune rênduri In ciubere, 86 sari, sè pune fundul i preste fund o peaträ, ca sè apese

i atunci sè numesce brdnzd. Pre furd sè toarnä

z'er proaspèt ea FA fie totdeuna curätenie. Dad oile mai au lapte, dupä ce fie-carele si-au

luat din staná sè repeteazd m'esuratul, dar atunci ia numai 5 oche dupä una sau si mai putine. Pkurarii, ca s'é aiba grija bunä de oi tnteo zi Inch' iau din stand. Vtunci Ocurarii fac balmaj, care sè face din cas dulee fiert in lapte dulce si in care fierbend s'è pune i putinä Miring, de cucuruz, ca s'e se ingroase.. Balmajul e foarte dulce si bun. Oile Ind, au nume. Asa oaia, carea imprejurul ochilor are un cerc negru s'é zice : Oachefa.

Ogripeana In jurul ochilor are un cere galbèn. Pistra e cu pupi negri pre bot. diminutivul Bellula este cu botul bal [alb]. Sirba e err coarnele ridicate In sus. Cornuta e cu coarnele Ind6r6t. Cdrleba e eu coarnele sucite [rotunde]. Bucellaia e cu botul negru. Coacina e eu botul galbén ori rop.

www.digibuc.ro

- 112 Laia e de tot neagra la lana. Caciora sau Pistrita alb-neagra.

,luta e farä coarne. yaia e eu lanä neagra creat.ä. Buyara e eu mitele ca coeorii (la vêrf intoarse rotund].

La capre se da mime ea: Breaza cu per alb pre frunte. Sileana e galbenä, Albuia e alba.

Suta e fail coarne. Secera e eu coarne strimbe. ledul dela un an Liana WA se zice vdtuiu §i vdtuie. Tapului se zice §i pfrciu [lat. hircus = pircus]. Oile §i caprele, ea se se cunoascä, la urechi se in-

seamnä ea erestäturi [y] sau in urechi li-se fac gäuri eu potricala [o daltä rotunda] sau li-se fae cereei adeea marginea urechii li-se taie de tot ca se spänzure sau se ciqegc la ureehi, sau li-se face !bra din vêrful ureehii, ori la bot, se infereaza eu jigul §i a§a fie-care eiopor '§i are semnul set' In o parte sau alta a ureehii sau botului . Ear ca se le cunoasca din depärtare, pre o parte a cor pului le boiesc eu boialä (o coloare ro§ie).

Oile se chiarna: hei biabia" §i noità." Caprele : pita, pitit" ear iezii : ciciule" (§ii§lule). CAM oile se alunga sau se abat de undeva, catra ele se strigii : tiie bucalaia!" ear la capre : herea breaza." Fie-care pecurariu la brau are o fluera, §urli sau flueroniu §i un cutit cu tea& Fluera pecurariului e &cud din alun §i lemnul nu se Ingaura cu burghia ca §urla, ci se crapa in doaue, apoi se scobese välaie In ele, in unul din aceste valaie sti fac 6 giuri iari in celaialt ochiul, apoi 8'6 asemeneazii

www.digibuc.ro

- 113 cum au fost päna a nu fi crepat cu scoarte de ciresi, ca verigele se" le strInga la olaltä. Fluera este de 25-30 cm. de lung& si de 2-2.5 cm. de groasa, la ambe capetele asemenea de larga, si din aceasta causal are sunet mai resunatoriu decal surla. ?arla e de doauè feluri, mai mica si. mai subtire

dela 20-30 cm. si mai mare dela 50-70 cm. iar grosimea de 1.5-2 cm. si cea mare dela 2.5-3.5 cm. urla este facuta din frapsin sau fräpsinita cu 6 gaud si la cap'etul de jos mai strImta. Flueron1ul este dela 70 cm. pang, la 1 metru de lung si dela 4.5 cm. pana la 5.5 cm. de gros asemenea crepat In doauti si Imbräcat cu scoarte, dar are numai 4 gäuri de batut eu degetele si gaurile sunt In partea de jos; si are un ton Anic care 8(5 aude din foarte mare Indepartare.

Tonul asta eand sè sufia cu un bas din gît se' zice ison." De la acest nume sè zice celor ce seiu canta frumos In fluerä ca cant& pre ison." Aceste instrumente sè intrebuinteaza nu numai de pkurari, ci si de fie-care roman ; panä ce barbatii zic In ele, muerile si fetele acompaniindu-i cantä tot felul de cantece, mai ales in vreme de earnä pre la sezatori si povestesc povesti mitice si istorice despre neamul

nostru, asa ea din neam In neam sau npana-i lumea" si pkurarii de pre

toate se' pastreaza; si la aceste zile la salase s'é reped acasa.

Pkurarii cu sine mai poarta si un sbiciu" din lanä cu pleasnä (vèrful) si cu gujba", din care sé face latul spre a Se pune In codwioei ; un ciobeirnacari (ori si meicinc(i), care e un bat mare eu maciuch la un capèt; o dastrucd de lemn (troaca) de o parte eu fescile (aprin-

gioare, chibrite, mäsine) de alta eu rädatina de spdnz 8

www.digibuc.ro

- 114 (earba) pentru Inierbat (numai In coada) oile bolnave ; foarfeci de codit oile (In Martie, cand earba e tinera, se taie lana de pre coada si picioarele din (Wept si aceasta se zice codire); o lingua cdrciord, ca se poata manea lapte din galeata, ciici alte vase pentru mancare afara de galeata nu poartit pecurarii cu sine. La usa strungii un sit rcineriu, In earele 'si aninä suba, galeata, zbiciul etc.

Pecurarii pentru a pazi turma de lupi, au chi cu sine. Canii de oi au urmatoarele nume : Cioban, un cane mare &cos. Labef, cu labe [talpe] mari. Ursu e de coloare neagrâ. Lupeiu eu per vênat ea lupul. Griveiu e griv aded pistrit. Moza are bot cu buze mari. Valcu are piept lat. Ordaf §eclo la strungl. Potaie este lenos, potaie. Albu e alb. Lupa o catea si Griva earas. Floarea §i Floria are mai multe colori. Ciolac cu urechi laie [negre]. Porumbac cu per cenusiu. Teldica e o catea, carea latra In continuu zi si noapte. Cdstglan pâzesce coliba. Vulponiu are coadä stufoasii.

Curtu n'are coadli. Cidu n'are urechi.

BuN este cu bot laiu. Bujleica e un spurghel mic. Paris e un cane mic. Liseiu e lis In frunte [alb].

www.digibuc.ro

116

Mareq e frumos in per [ca fumul] i Tisa au nume de ape, ca se nu turbeze. Diana 4i Dudaf sciu urmarf urma iepurilor si a caprioarelor.

Modol are mite [per ca lana]. Moth/ e comod [lenos]. illoza a-re glas resunatoriu. Roca [ell per rosatic, de regula cane foarte energic si darj]. TIntifan cu per sur.

Mai sunt pastori la boi, la vaci i la cai. 1. Numirile boilor sunt urmatoarele : Bal i BalonIn [e un bou alb]. Sara i suronia, surila, saran e sur. Priu §i Prian colorat. Codalb cu coada alba. Brezu §i Brezoniu eu fruntea alba.

Renca, Roran rep. Siva, Zaea albi suri. Marga, Muryila negru. Galbè».

Playa alb-galben.

Boian. Lanila fatat Luni. Do»zan fatat Duminecii. Virian fatat Vinerea. Joian fatat Joia. Rua. Calea [alb]. Cleitoniu [capatinos, flocos Intre coarne].

Bunzbac, Bica, Martila [fatat Marta], Rujan [rosu], Florea, Florian, Pislrila [pistrit] etc.

2. Nume de vaci. Vacilor li-se dau de comun numele zilii, in carea s'au fatat afara de Mercuri i adeca :

www.digibuc.ro

- 116 Lunioara sau Lunaia, Mdrtuica,Joica sau Joichip, Vinioara, Simbi sau Simba, Domnica apoi Suraia, Pria si Priana, 136 la, Codalba, Florin, Draga etc. 3. Nume de cai : Murgu, &Can, Mirgu, Mirga, Lila, Cesar, Suran, Itoibu, Vidan, Albu, Suru, Puiu, Turcu, Puiea, Mila, Vrana, Lisu, Pinta §i Pinteanu [cu pinteni la picioare, adeca alb] etc. VII.

Résboiul eu sculele si materiile de tesut Cinstea casei §i a femeii romane o formeaza résboiul.

Nu este cask unde se' nu s'é Ole résboiu §i cea mai urgisitä de lume s'ar tinea femeia, carea nu ar sci tese in résboiu. Résboiut e facut din lemn §i constä din urinttoarele

parti: doaué scenghere sau natre cioplite patrat, ce vin sprijinite de patru picioare si la capét prinse prin scanduri, ear la mijlocul lor prin o vergeauii de fier. La capete au opritoare pentru suluri. La mijlocul scengherilor sunt doauè coceii, pre cari sè sprijinesce crucelnicul ce tine itele 0 briglele (jugul); in aceasta este bagata spata, carea consta din dinti de lemn prin§i cu até intre procilei (marginele spetei) §i din babi(ele dela capét, cari tin spata, ea s'è nu s'è desfaca. Briglele constau din jug (brigle) §i policioard, cari sè tin de olalta prin doaué fiulare in capete. La partea dreapta a fésboiului lang'a scaun §i opritoare sè afia, cinzaica, carea consta din un latete cu gauri

multe §i din altul ascutit, ca sè intre in gaura din sul, iar de celalalt capöt cu jug, fri care vine bagat latetele eel cu gauri. Din partea stanga este un bat, asemenea

www.digibuc.ro

- 117 bägat tn sulul din ark, ce sè numesee zatcel, ca carele sè intinde coarda de tesut. Sub brtgle spre vaträ aunt iNpirele bAgate inteo vergea i prinse cu 46' groasè de fuceii itelor. Local dela sulul dinainte pAnä la brtgle, s'è zice spar; ear suveica, In carea s'è aflä un sfircel (o vergea de fier sau bäticel subtire) pre carea s'e pune teava eu bhteala, treee prin rost ; apoi locul dela ite pänä la sulul dindöröt st5 zice natr6.

Itele sè fac din atä sau canurl resucith pre speteazd (o sindrä ca o piramidA). Industria de cash s6 sustine la noi In fie-care famine. Fetele pànè. sunt mai miei invatä a toaree, iar cänd ies din scoalä, mamele IndatA

le pun sk tese la rösboiu sau sè fael chiei, sè Impistreasett gulere, pumnasi,

i

ciurAturä pepturi la chimesi,

sau s'é lucre la chiteli ori oprege ; did fata care nu seie industria de casä, nu sè mai poate märita. Femeia romänà luerA la industria casei numai dupl ce s'a ghtat economia campului. Dupä ce s'a smuls ettnepa, carea e de doauö feluri

[de varä masculinul] 0 de toamnä [femenina]. Cânepa sè leagA tn meintqi sau mdnunchi §i sè bagh. In grcape cu apA, ce s'é zic topile, unde stau 10 14 zile ea se' se topeaseä. Duph ce s'a seos, sè usch la soare i apoi s6 bate in prorap [un lemn crepat pAnA la mijloc In doaubl cu tin nabonic [o sabie de lemn], din aceasta bAtaie, pozdarile cad jos, ear fitiorul remâne In mänä. Acesta s'é drigleaza eu driglul [peptene cu dinti lungi de fier]. Din acest drtglat férnitne In manä fuiorul bun, ear in peptene stupa, carea iar si5 mai drigleazA 0 din stupä römâne In drIgluri calrii, cari sk mai drtgleazA Inch odatä pAnä realm In peptene firele cele mai groase ce sè zi drugeiloci.

www.digibuc.ro

118

Fuiorul si stupa sè perie cu o peri g. cu mftneu [coada] facuta din peri aspri de pore, si sè perie piin5. Aman fini ca matasa, ear In perie ri3man paMii sau pacqii. Fuiorul si stupa s'è tore subtire pentru urzalci §i bdteaM In panza §i ponevi sau covoara, iar celelafte mai groase pentru sad, ponevi etc. Din tors s6 fax motche

pre rkchitori [un bat eu geamiina la un cap, ear la eelalalt ell mice]. La ri.Oriat [facerea motchelor] sè obsearva asa numitele nunWrdturi 0 cafri. NIA) numèratura sunt -30 de fire. Trei fire din nurdératura fac o vearlui,

ear un ditel are 20 de verbe adeca 60 de fire din motel Aceste numèrAtuii trtbuesc bine ob,ei sate, si bine pazit, ca sè nu sè sminteasd, cad din acelea sè sciu eke ifschitoare de panza s'au pus. Lungimea unui rfsehitoriu este de 3 cop' 0 o palma, [cotul se' rasuf a dela cot Ineepênd pe:-,te vhful degetelor panii la nodeiul delangh puls]. Cand s'a gatat cu rIsehiatul, motchile sr-3 neilbesc [sii

fierb, ea sè albeasca], sè usca la soare si apoi sè pun pre virtelnitä [o cruce din FRO], carea stà pre un ca.pronIa [un fus cu 3 picioare] si sè aduna fuiorul si stupa pre mosoard [tevi marfl eari sunt puse In lietcel [un fused

de fier eu maneiu de lemn, ce e ea o sulita] eu ambele eapete 'Agate Mtn) stelajd de lemn. Mosoarèle la timpul sèu s'è pun pre alergatoare In nisce vergele [un lemn Incheat patrat]. Urzitul sau orzitul laud si al cioareeilor s6 lucri asa : sè pun doadé mosoare cu torsul pre alergkoare; la patru mosoarä sè recer doadé mueri, la 6, trei. Intr'o gràdidd cu pomi, s'è leagh la un porn o furd cu 2 coarne, dupa cari s'é face rostul [aded s'è pun firele crucis] si sè Intind firele dupa atatia pomi, de elite rtschitoare sè scie, d are sè vina de lunga coarda. La urzit

www.digibuc.ro

- 119 muerile umbra' una dupl alta, mutând alergAtoarele firele din mhnä in mhnti, la tutors. Sé crede, cä phnza nu e bine a sé urzi In toatä ziva, ci numai Lunia, Mercuria si Vinerea, si de aceia muerile numai in aceste zile ord sau urzesc. Cand sè i-a coarda de pre pomi sè pun doi fuscei, preste earl firele vin crucis si sulul Imprejurul cAruia sè invellesce coarda.

La inviilit sè bat doi pari In pämênt, dupl cari sè pune sulul, pre caiele sé invälesce coarda, si sè zice raboiu de "Mai& Coarda sè Intinde preste nisee seaune miei, ea sé nu ajungh la phmênt sé se ime [manjaseill. La capétul celalalt este un veildu In acärui capét 8'6 aflä un cunlu de lemn, In care vine pus capétul corzii.

Vul e plin cu petri, ea coarda sé

steie tilting. La

sul sunt doauè femei, cari rostesc §i au bung, grijä ea sé nu sé strice sau inchleeasca rostul, si cât sè invälesce dupä sulul tutors cu doauè re'staie, athta sé Jiang fuseeil Inainte pänä sè gatä invalitul. Pang, sé invälesce panza, s'è crede cä pruncii cari sugir de durere de ptintece [foale] §i strinsori, e bine si5 seadl in väläu, pänä s'è gatä cu invälitul. Capkul corzii dela väläu, 6'6 pune pre barburele sécurii si o muere cu un rästéu clä In fire pänä sé curml,

cad a sé täia cu cutitul sau foarfecele, sè crede eä nu e bine. invälitul inch, sè face afara in loc liber. Dupg ce sè gatà invälitul, urmeaza neiváditul. A dävadi sé zice la trasul firelor [cu acul] dela capétul Meat al corzii prin ite i spatà i acest lueru sé face in résboiul de tesut acasä ; când e gata näväditul, la care sé obseard eu bunä bAgare de saml numèräturile dela ri§chiat, sè inoada firele dupà o vergea de fier, carea sè leagä cu brâne [ate groase] de vifluitura [scobitura] sulului dinainte, apoi sè Incepe tesutul.

www.digibuc.ro

- 120 &Yea la [firele ce s'é bat in urzialé] s'è aduni din motehe eu socala sau cu cioccircul [o roatá, vijluitä Inprejur, earea s'è intoarce mai repede ca socala §i Intoarce fusul, pre carele s'é atlä teava, lat. tibia], In ghem sau pre tevi.

Fire le, cari réman In capkul corzii, dupa ce e tesutä Intreaga coardä sé taie, §i acele remâ§ite s'è zic ureiznic

Lana, aqa sé lucrâ : mai HAAiu sé fierbe, ea sé ieasä din ea usucul (gräsimea de sudori) ; din usuc mestecat eu civit (indigo), 8'6 face o coloare vênétä foarte frumoasii.

Dula ce sè useé. Una, sè scarmeinel, apoi s6 driglesce. Din driglu s6 smulge cu mâna firele mai lungi de Una facêndu-se din ele fàfii pre dupé degetele eu cari sè. smulg ; §i. acesta este pérul din carele s'è tore fire subtiri, ear In peptene remAne canura, din carea sè tore fire mai groase pentru obiele, cioareci, zeiche, §ube, di:-

Unite; apoi dupé ce canura e smulsä din peptene, en mai sunt fire bune, rèmâne in peptene scimul sau cimul (fire fnealeite) din cari apoi sè toarce bäteala pentru stranie. Urzitul, invélitul, nivdditul etc. sti fac tot ca la

fuioare, eu deosebire, cé, motchele toarse din Or pentru urzealli s'e. scrobesc (fierb in tArite de grail sau posincele,

ear bumbacul sé scrobesce cu fâninii albl de grail). Trimbele de pang §i vigurile de cioareci s'è tin In läzi, sau dulapuri, ear la praznic, ca gázdärita sé se féleascé el e vrednick de ambele pérti ale chiliei pre lângé päreti pe priijini tine stranie, ponevi (covoarä), meisaie sau nuIseiVri(e §i Mine. La ferestri, pre 'Anti, imprejurul icoanelor §i de grinzi, sunt spénzurate o multime de ftergare sau perhire §i aceasta este eausa, ca ferneile

noastre emuleazá unele eu altele intrecându-se de a avea haine mai multe §i mai frumoase. lzvoade de covoarà,

www.digibuc.ro

- 121 chiteli si oprege, cotrinte frumoase etc. pentru tmprumutare de a avea mustra de pre ele, sè plAtesce cu cAte

5, 10 ba si cu 20 fi. pre restimp de 10-15 zile pAni-'si tese sau Merl un eeva asemenea. VIII.

Numirile altor unelte sau scule de lucru a) Ale rotariului Rotariul curml lemnul eu ferestrè'ul sau firizul §i'l sparge cu skurea, tl cioplesce cu barda, tl netezesce cu mezdreala (carea e un cutit drept la ambele capete cu mAneie de lemn), tl netezesce sau oblesce cu ghileul sau oblul [si uglu] ; rotunzesce, adecA strujesce lemnul cu

strugul (carele e compus din o roatii mare si alta mid, ce sè InvOrtesc una pre alta prin o curea tntoreAndu-se roata cea mare cu maim). Rotariul tine pre lemn scoaba carea e o daltà cu vAlAu tn capét si aseutitä lungAret si cutitul piezif ascutit, cu care sè netezesce lemnul rotunzit prin scoabe. MilsoarA cu pamicul (circinul sau circlul) ; tngAurl cu burgia, cu spifrinicul, cu sfredelul §i cu lingura de ingdurit, iar pilugile ori topurile cu dalta dreaptd, dalta urechiatd, (o daltä pitratA cu trei tAieturi).

In daltA di cu ciocanul [de lemn sau maiul]. CAnd bate spitele la roti, pune buciumele pre cobilA [un scaun] mèsoarit cercul cu sistariul, un circlu, compus din 3 1Ateti, dintre cari unul si5 poate Intoarce spre a si5 forma

cereal presto nAplati. Buciumele rotilor sè InglurA cu spitelnice apoi cu ghinul, carele e o dalti semicercualA. Rotariul are si chesèriu carele e In forma unui sAponiu, si apoi mai are ciesle, carea e ca si chesèriul dar cu ascutit semicercual. Cheskiul $ i ceslea sè IntrebuintazA

www.digibuc.ro

- 122 la scobirea väläielor si coritilor etc. 0 clwie de impartit dintii la ferestree ; un riu de fficut topuri si un cdloniu

(un seaun de lemn pre carele sezind apasli err pieiorul de o thlpi(ä, achrei cap, lernnul ee este de mezdrit ti tine sus), in earele mezdresce. Mai are &wild, cutii §i pile (Feilen u. Raspeln) pentru a ascuti uneltele de luau. In Mäidan sunt 4 rotari. b) Sculele cojocariului

Cojocariu se numesce acela, care face haine [cojoace] din piei de oaie, miel si caprh. Cojochritul 11 Myatt); mai eu seamh copii oamenilor mai cu stare. Sculele cojoeariului

sunt: sdpia, carea e un ciuber [vas] de lemn la gurh larg, ear la fund strimt. In säpie se pun peile In anwiu adech in aph, ea se se inmoaie, apoi duph ce se spalä In apä rece, se cdrnuesc, adech se curatà de carnea ee pre pei ar fi remas dela belit ; duph. ce s'au efirnuit peile, se" direg sau se mureazd [iar in shpie]. Murhtura pentru direseall [gireseali] sè face din aph serath si posincele [thrite fine de grau]. La un pâtrariu de apa [14 !Uri] se recer 3 4 kilogr. de sare si 12 kilogr. de posineele. In muräturh stau peile 14 zile, dupa aceea se' scot si se intind la soare, ca se se usche, apoi se errata cu bripta (carea e un cutit In forma secerei cu mAneu de lemn prins de ambe capetele, si cu aseutisul din afarä) si eu cArjia (ea e ca bripta dar are mâneu in forma unei cArjii, care vine subsoarit cand se rad peile), apoi se fequesc (li-se face fath, se netezesc) pre asa numita coasa.

La end, deosebim : 1. scaunul, flcut dintr'un lemn cioplit pfitrat, 2. picioarele scaunului, 3. coasa, care este

Un cutit cercuat bine ascutit de 50-60 de cm. lung §i

www.digibuc.ro

12$

7-10 cm. lat, preste eari se trag cu ambele maid peat) Incoaci si incolo, 4. resboiul coasei eu icurile sau tintele,

ce tin strens resboiul, ea la ras se nu se elatine. and se curätä peile cu bripta §i cArjia se tin cu melila, carea constii din 'doi liubari [prtijini drepte] tare cari se pun peile ; are doaue picioare, pre eari stä melita räzimatA de un pArete. Cei doi liubari se string cu o legAturä, child se pun peile intre ei. Afarii. de aceste seule cojocariul mai are si foarfeci cutite pentru croit, degetare sau si naparstace, eum le zic bufenii ; un cot [pentru mésurare] clefte, §i ace cu .,i

aseuti§ triunghiulariu. CojocAritul pentru aeaea-1 invatä copii oamenilor mai cu stare, ea earna se nu peardä timpul tnzedar, ci

avênd de lueru [adult' de fäleut de nou din pei proprii, de ctirpit casnicilor, slugilor] se mai si ctistige ceva. In MAidan sunt 16 cojoeari. c) Sculele argitsitorbdui

(opincari" sau dubelari") Argäsitoriul ineä pune peile in amoia ea se' se moaie

si eurete de imalä, unde stau 2-6 zile, dupA aceea se pun in amuf care e o groapä sau o cadA Ingropatii in pämênt si se bagii cu 1/, var stimpérat cu 34 apti. In acest amus se tin peile 10-14 zile ; dupi ce se seat si se amusesce [pica trégênd de el perul cu copist6al (o mezdrealA tAmpitti)] se pun in amus curat, aded proaspét

facut din 34 var si 11,apit, in care Ind se tin 14 zile. In amusul ästa peile se ingroasä si tremurä And se atinge de ele si pielea atunci se zice vargä. Varga se pune pe un ciiloniu (butuc) cu 2 picioare si se rade eu coasa de peri si se carnuesce adecä se taie carnea si

pänusul" ce dela belire au rémas pre pei. and peile www.digibuc.ro

124

sunt rase §i spalate bine, sé baga in zeimi adeca scoarta de gorun sau pin §i gogoap de stejar pisate bine, peste cari sè toarna apit calda In zami sè tin peile 3-10 séptamani, apoi sé scot §i sè batuesc adeca sè intind in

bate, ca sé se usce. Bate le, pre cari sè intind peile sé numesc

In Maidan avem 3 argasitori. d) Sculele ferariului sau faurului (covaciului) Locul unde covaciul face foeul, s'é numesce

Caminul e ridicat de un metru dela suprafata piimktului Pre camin este un valciu de peatra cu doauè despartituri,

dintre cari In una aunt carbunii, iar Intealalta, apä. In cea cu apit este o stropelnita facuta din fa§ii de tel legate in forma unei perii in capétul unui indneiu de fier. Cu aceastit stropelnita 86' uda [stropese] carbunii dupa trebuinta. Pre camin sé mai afia vdtraiul [o lopata de fier], cu carele sè pun §i sé gramadesc i astring [aduna] carbunii resfirati, tn foc ; un bruceriu [bru§elnic, scobitoriu]

de fier, ascutit la un capét penfru a bru§i sau scobi In foc spre a ridica carbunii, ca sè arc': mai bine ; un cirlig de fier, cu care sè indeparteaza zgura topita din carbuni §i in fine cleqtele, cu cari ferariul tine ferul In foc. La cle§tele, cari tin fierul In foc, este o opritoare (o verigé) care strInge capétul cle§telor, ca faurul sé nu scape fierul din ele i sé nu fie silit a le tot stringe cu puterea sa in palmé. Foiul sau foalele e facut din piele prinsa de doauè

table de lemn. Partea sau tabla de lemn dedesubt este prinsa cu cunle de nisce lemne batute In pitmé-nt, ca sé nu se mire, ear de cea din sus, e bétuté o clioambd (un carlig), de carea e legat zalariul. De tista sè trage apasand cu piciorul pe un latete (talpa), ca sè se umtle

www.digibuc.ro

126

foiul, deasupra cAruia sunt puse nisce petri, ea si5 apese spre a sufla tare in foc. La captjtul ascutit al foiului este o bute de fier, carea e ziditä In un parete, ce desparte foiul de foe ; gura butii ajunge pre &Amin si suflä In foe. Nicovala mare (ambus) e push', In mijlocul covAciei,

pre un trunchiu mare de lemn, de carele e prinsti cu cArlige de fier sè nu se legene când sé lucrä pre ea. Nicovala mica e la o margine fn covácie si aproape tot-

deuna de o masti unde s'é tin si felurite scule de lueru. Ambe nicovelele au un capét (In partea deasupra) ascutit pentru fáurirea verigilor si cercurilor, si nnul lat. Covaciul are diferite ciocane. Cele mari si grele sè numesc bdroase (sing. bäros). Cu ciocanele, cari sunt fn forma

s'écurii, dând In ele cu bärosul, sè taie fierul si si3 zic tdietoare. Sè mai afli In fdurie dälti, pile si o bancá de carea e pins eitëul sau civieriul, in care s'è pun civiile ca sti se IngAure si cu care sè strange fierul, cand 8'6 pilesce.

Locul unde 86' potcovese boii adecii : lemnele MT) cari sè bagä boii, sè numese menghele; ele stint facute

din patru stilpi mari bätuti In pámènt In lung la o d epärtare de 2 metri, ear fn lätime de 1 metru. Acesti stAlpi, ca s6 nu se clatine sunt prinsi jos, aproape de päm'ent eu natre, ear mai sus cu sulari de lemn, In e.tri sunt nisce carlige. In aceste cArlige sè pun chingile (doadi curele late la capete cu zale), ce vin sub pântecele si pieptul boului. Intoreêndu-se un sul de sus cu scripita

fixii, sé redied si boul asa, ed neajungênd eu pieioarele, la pámênt, nu s'é mai poate misca. Capul boului vine btigat si legat de jugul menghelilor, ea s6 nu se poatii bate, ear picioarele la potcovit s'é redid: si leagti de natre. in comunti avem 20 covaci si hicatari, eari parte luerA In comunA, parte pre la petrtirii si la topitoarele din Anina.

www.digibuc.ro

126

e) Sculele pelpucariului sau caltunariului (cijmasului)

Papucariul lucra la o masuta, mica. Pre masa se afia curitul sau dichipt, care e un fier lat ascutit la vOrf de o parte si este de doaue feluri drept §i carcior ; acesta se' mai ziee i seoaba, fiind-ca eu el se scobesce In calcâni spre al face oval Croitoarea e un cutit lat semicercual, cu carele se croesce pelea pre o scatidura de lungimea unui metru latimea 4 dem. Mureaua de mesing sau plumb, care are forma piramidala si la croit se pune pre piele, ea se' nu se misce. Buma e un fier eu scof sau scob, (de multe ori o bueata de plumb de tun spart), In earele sé bate pielea cu ciocanul spie a se intinde. Ciocanul e in forma unui cheseriu si are un cap cu forma ovalä., ear celalalt, ea chesiiriul, dar neaseutit. Amnariul de ascutit cutitele, e un fier lung rotund. Clegele diqate de intins pielea i altele de seos euniele.

Capta [plur. capte] este un lemn in forma piciorului. ?atnul consta din doaué lemne in forma piciorului, dela glesne pang la genunchi eu pulpA, in mijlocul earuia se bate icul spre a largi turiacul cizmelor dupa trebuinta.

Frecuele sunt nesce mâneie de lemm pentru de a netezi, ca se selipeasea talpa i calcaniul. Pile de ras cunele de lemn i de fier de pre talpl caleini.

Cdputariul e forma de lemn triunghiula, pre carea se face forma pielei dupa a picioarelor la glesne, in partea deasupra sau diputa.

www.digibuc.ro

- 127 Pe lii §i liirgitoare se numese mai multe pei acute

in forma caputei, earl se bagä tntre captà si cäputa pitpucilor spre a sè largi dupà trebuintà. Su le, care sunt semicercual e de carpit, si drepte de batut cunie de lemn in gäurele facute. Potricala sé numesce o teavä de fier ascutitä, cu carea sä fac gäuri la päpuci. airligul de scos captele din päpuci si cizme sau mesi. [La eizme sé zice la noi si mesi]. MelOna de cernit si ars la calcrinle si talpe cu frecusele de fier apartinatoare, dintre cari frecuse, cel mare sä zice ambus ear eel mic fonir. Cleiul de grau (eiriz), cu care s'è cleiesce si lipesce panza de piele etc. ace, peri de pore, ce si5 pun in capätul atei in loc de ace când sä coase, ceard, r6ffna §i smoald de uns ata, ca sé nu putrezeasca iute ; apoi perii de viesuit.

tu Mäidan sunt 5 päpucari. f) Sculele butariului

Dintre sculele, cari nu sunt numite la rotariu, butariul mai are trebuintà de geirdineriu, carele este un oblu (gilk) ea 3 täise (cutite) si trei säitäle cu carele s'é face in dogi gardinul butilor, adecit santul cercuat in care vin fundurile butilor, cäzilor, ciuberelor etc. In partea opusä a gärdineriului este un fund de lemn carele opresce cutitele sii nu treacà mésura pe unde vine scobit gardinul. Stringdtoriul sau adunétoriul doagelor, carele stringe la olaltà In cere dogile ; este un sijitèu cruciat, pre ca-

rele e legatä o funie ee se lead peste doagele cercuate ale butii, care funie tntorcAnd din säitèu stringe dogile la olaltit dupä trebuintä.

www.digibuc.ro

128

Pasnicul (circinul), cu carele se inseamd, liniile cereuate dupit mesuril, si miírimea butilor Tauca este un carlig Thitiniu (lat) insemnat cu linii mesuratoare (policari sau eu centimetrii), cu care se me-

soad. cum are se se traga cu pasnicul, forma cereuatä a butilor (Modl germ.).

Sfredelusul este o burghie (sfredel), eu carea se

fac giurile in eozile ciuberelor si sofeielor, in forma ro-

tuna Medulare de lemn (icuri, Tiegl germ.), cu cari se string dogile la olaltil. in Milidan sunt 2 butari. Sculele milsariului si ale lemnariului sunt tot cele insirate la rotari si butari. In Maidan sunt preste 20 de lemnari (eioplitori), si 4 mesari.

y) Zidariul are ciocanul de spart si toemit peatra dupii tre-

buintä ; lingura de spoit, plumbina (plumbul) de mesurat linia perpendicularii, ; cântariul [nivela] e o seandurä in

trei colturi (triunghiularà), In partea unghiului de sus are un plumb ; apoi mai au un cantariu de apd adeca o teavii de stielii cu apti ; ambele eantare servesc pentru

a mesura liniile orisontale, ea se se zideasd drept, orizontal. Zidarii ea sè poatä lucra si la inältarea zidurilor fac (din sdnduri) schele, pre cari stau lucrând, si de

drat cu roaba In sus peatra etc.

schele cost* ; apoi petri si lemne mari si grele se ridie eu granicul; peatra moale tuftul se taie eu securea si ferestreul etc. tn Maidan sunt vre-o 18 zidari.

h) Cioplitorii de peatret sparg peatra cu praf si dinamitä si anumit : se ia

o draga (un

fier

mare de 2-3 metri lung),

www.digibuc.ro

cu

- 129 carea sè face gaura redicênd draga cu mánile in sus si läsiindu-o s'è cazil in gaurA, in toate directiunile, sau en drage miei, in cari s'è d cu bdrosul. Pentru ca 86 poatil sparge peatra drept spre a o ciopli patrat sau dupà trebuintä 86 fac cu dalta ascutità nisce gropite ce 86 zic cuniere i tafuri, in cari sè pun icuri de fier i in cari sè bate cu ciocanul mare (btirosul). Petitra s'é netezesce cu dalta latà i cu dalta ascutitit sau i cu napontui (ital. naponti) apoi 8'6 asemeneazii cu ciocanul netezAtoriu sau dintat, apoi sè netezesce cu brusul (peatrit de tocile) prin frecare en api,

ear lucie 86' face prin lungi frecari cu petece de pänuri rtze inmuiate In diferite materii ehemice. In Waidan sunt preste 200 de cioplitori de peatrit. i) Unelte de pescuit

Pre valea Iliava sè gig 6 soiuri de pesei : mrene sau brene, clieni i porconi carii au corpul acoperit cu solzi, apoi verlugi (ea tiparii dar mai miei i scurti) mug-

cdtoare, cari la ude (branchii) de ambele parti ale corpului au elite un ac eu carele Impung incovilindu-se Inteo parte cilnd sunt prini, si in fine un soiu de plistravi

cu oase tari, nu eu ront (sgareiu) ca cei de pre valea Jitiniu.

Peseii sè prind cu striditoarea (strkuriitoarea) tesuti din lânti, i fuior i e fieutl din 2 lästavite cosute

de 3 parti, la eele 2 eapete Inguste si la unul din (Tie late ; eu cristaful earele e Meut din o bucata de mreaja ; eu verfa intinsä in bAturi i pusa inteo priijinä carea e o cotarite lungareatà dupli asa, cá Intiênd peseii noaptea In ea nu mai pot iesi ; netpasta e o mreajii rotundá la partea din jos eu plumbi multi, ea sè se tragi

la fund dad sè aruned de pre mal In tulbina eu api unde sè véd pesci ; ostia §i opaitul. Opait

www.digibuc.ro

s'è

ziee la o

130

legiturä de nueluse sau o fäclie de resintt, ear ostia e o furchitä eu 3 coarne. Noaptea se aprinde opaitul, ea se se poattt vedea pescii pe fundul apei, ear ostia se tnplanta In spatele peseelui. Peseii se' mai prind si cu reistoaca adeeä se abate apa pre o ierugâ: skpata, ear albia valei remâne mad. .Nota. La deserierea numelor de localitiiti, trecAnd unele cu vederea, ne-au atras asupra-le atentiunea amicul si consäteanul nostru Domnul invètätoriu emerit al Domanului Iosif Olariu, carele au binevoit a ne sí povesti mai multe legende descrise In acest operat pentru care Ii suntem multämitori venim acuma a Intregi doaue nume locale de Insemnittate :

1. Sub vArtul lui Urduc este un loe apätos, ce se zice Mlaca lui Urduc", ear numele local Mlacä" sè di In mai multe comune. 2. In mijlocul comunei este un loc gol uumit Preivalie In prävälie sunt 2 cruci mari de peaträ, una la mijloc, In jurul direia se Intorc tinerii si btarânii satului In joc la nedeie si s'erbátori jueAnd jocurile nationale : hora, pre loc, dunttricea etc. ear spre ostul

präväliei este altä cruce uncle se santesce apa la botez §i când iesim cu s. lithiä. D-1 Iosif Olariu ne spune, el stribuna sa i-au spus, di In timpurile vechi aci In prävälie In fata poporului se tineau judecdtile si aduniiiile si este foarte drept, (lei In acest loc trebue sè se fi scoborit bätrânii dela munte si au tinut sfätuiri si s'au fäcut planuri de retragere, dar se poate câ de aici, In adunäri, se se fi dat Invetiituri acelora, carii sil adunau din pustä, ea s6 se depindii dela popii si dasciaii din sat. Un asemenea loc In toate satele din prejur nu se afi ä. si en drept cuvênt sustinem, eä s'ar tr. ge originea de pre timpul romanilor.

www.digibuc.ro

- 131 -

Incheier e. /n cele premerse am descris acele pärti si locuri a hotarului comunei noastre cu toate datinele, credintele si legendele auzite si pästrate in graiul poporului, ce le-am crezut si aflat neapérat de lipsä la deseriere ; de o parte pentru demonstrarea ipoteselor acelora cu care nesce oameni nechemati s'è tncearcit a reduce vechimea comunei si prin ea a poporului roman din aceste tinuturi,

la timpuri carii numai kr le-ar veni la socotealä, si astfel sè arètäm ping, la evidenti, cä obtrsia noasträ pre aceste loeuri dateazä de pre timpurile colonisärii lui TrAlan si el aci sub poalele codrilor, la cAntatul dulce al paserilor au fost intru adefér un mic foculariu, unde romAnul retras dela ses de invasiunile hoardelor sélbatice au putut afla adttpost sigur, ea s'è-§ conserve cu sAntenia-i inäscutit mândrele sale obiceiuri si dulcea sa limbI ; pre de altA parte, ca sii diim posteritAtii indemn, ea ennoscAnd Ingmnätatea si vechimea kr, cu aceias dragoste cu aceias alipire si sAnteniii sè le plzascä §i fereasa de intinäciunea dusmanilor seculari. Am descris si schitat acestea si pentru aceea, ea siS afétam, ca urme neperitoare legate strtns de gliii sunt acelea, cari dovedesc vechimea satului nostru cu diferitele datini si credinte, ce le folosesce poporul mäidäneant la nasceri, cununii si moarte, in jocuri si descAnteee etc. In sperantä cä am fäcut un Inceput de mare fugalnätate In literatura noasträ ceea ce sti va dovedi prin esplieárile binemeritatului nostru literat D-1 Dr. Atanasie Marienescu rugäni On. public stli primeaseä ea bunavointi acest operat al nostru ca dela nisce folcloristi incepétori ; ear pe colegii nostri preoti si Invètätori ti

rugäm sii ne imiteze scriind tug mai bine §i mai mult decAt noi.

->i)t(K---D*

www.digibuc.ro

STUDIU despre

CELTI SI NUMELE DE LOCALITÄTI.

www.digibuc.ro

Studiu despre Celli

i

numele de localitap

A) Aril 0 Indo-arii In Asia vechil a fost o tali mare, numitä Aria, mai tärziu Ariana i aceasta a zäcut fn apusul rfului led §i de &Ati i'. ameazi s'a lätit dela marea eritreid spre

nord pänä la muntii Imaus (FIimalaia); iarà spre apus s'a lungit departe eu marzini necunoseute. In timpul lui Alexandru cel mare 336-374 ant. Cr. Ariana era o tarli mica fntre Ind, 13acthai Dranghiana, Incungiur-a'tä de munti cii ifiil Areios, ce trecea prin ea si eu capitala Artakoana (azi Harran); dar' Arii §i respective popoarele arice sub _mime felurite au locuit Bpre nord Ora la rful Iartaxes, la mijlocul rfului Oxus, la marea CaspicA s'au fntins Ora In Caucas; apoi spre apus au trecut

preste Media si Mesopotamia Oa, la rful Tigris, spre Asia, micä.

Tnainte de Cristos, cu mai mult de doauè mii de ani, Arii cei dela résarit i meaza-noapte au Inceput de -a tree() poste 1110 Ind, a sé aseza fn Inda i acf a s'é läti Oa, la rful Ganges. Ad Arii ca i cueeritori i mai eurti au amalgamisat popoarii indice i prin amestecarea aceasta s'a näscut o lirnbä noaue aria, numitä Indo-

www.digibuc.ro

136

mica si sanscrita poporala. Acesti Arii respective judoarii au compus cartile religionare sub numele \Vedas In sanserita, cand aceasta a fost ajuns la o cultura

joarte nalta, ca nici o aka limba culta din lume, i cu Incetul a rämas numai de limba invèlatilor i aa e §i !Ana azi ; jarA limba poporalä mica' §i indo-arica a devenit limba mama a multor limbi din lume. Aria vechia i Ario-india au fost teritoarele, cari au produs roiuri de popoare indo-arice, i arice §i le-a

manat mai departe, aa in Asia precum in Europa ; pentru aceasta popoarele, eari s'au plamadit pe acele teritoare §i de acolo s'au resfirat in lume, s numese popoarele, ce s'è tin de trunchiul de limbä aric, respectivA nda-aric.

Din trunchiul aric s'au rupt roiuri, adeca ramuri de popoarè, si din acele, cari au venit spre Europa, unele si-au luat calea peste Asia-mica, asezandu-se In Grecia. §i la spatele ei, in Italia si Spania; altele §i-au luat ealea pe dincnnei si dincolo de Caucas, si in directiunea Dunärii §i a Carpatilor i apoi s'au oprit la marea atlanded, tu Gallia, de unde s'au mai resfirat in toate vecinätätile ; earli altele, cari trecênd peste ('nocas, s'au oprit la gurele Dunärii i Carpati, si in nord in ordine la spatele eelor mai curênd arzate. Trecurau mii de ani, i popoarele Europei nu-si cunosceau leagänul i originea La capätul secului trecut descoperindu-se limba sanscrita ea limfa cartilor saute §i de eultura din India, s'a descoperit i legatura limbei sa_nseritel)-cu alte limbi de cultura din Europa, adeca, eu limba greacii. lating etc. §i prin aceasta s'a dovedit esistinta unui trunchiu de limbä, precum si a ramurilor sau a tamilielor lui de limbi, purcese tot din acel trunchiu adeci s'a descoperit o limbi mama. i limbele fete ale acele§i mame.

www.digibuc.ro

137

Lirnha mama tn sensul strtns e aceia AriA in sensul mallarg_aaceiaindQ-aricA ; iara ramurile sau familiele limbei ariee sau indo-ariee tri Europa sunt: 1. Limba grecä, 2. Limba popoarelor italice respective cea latina sau In genere eea romanä. 3. Limba Myrick 4. Limba jeitieâ, 5 Limba germani, 6. Limba litvanä 7. Limba slavä sau slaveanä. Cele 4 ramuri prime s'a numese la olaltä : sud-vestice europene ; celelalte trei, nord-ostice europene. Teritoriul de azi al veehiei Arii sau Ariane. In genere sè numesee : Iran, si cuprhide In sine Odle Afganistan, Kafiristan, Kelat, Belueistan si Persia. Limbele p`opoarelTrr pureese dela Arii i remase acasa pe teritoriul

vechiu, sè tin de ramul iranie al trunchiului de limbd arie, respective indo-aric ; dar fiind-ca foarte multe limbi

sè tin de ramuriranie, acesta

.96

nurnesee

i

trunchiul

iranie sau ostie. Limbile ramului iranic stau mai aproapa., samscrita i Iranii eu lnzii lntre sine sunt mai de aproape Inruditi, (teem err ramurile europene; caci aceste

s''au despärtit eu mii de ani mai nainte, s'au tndepartat foarte tare si timpul a ros la limbele tor, din rari unele In timpul emigriirii au stat mai aproape de samscrita, deeum stau azi Iranii. Dupri aceste Insirate, vorn primi de foarte natural ratonal, cO limbile pureese dela o limbà mamä, trehue sè aibe multe elemente comune i pentru aceasta, asa ramurile europene Intre sine, precum aceste la olattä cu ramul iranic si eel ario-indie din India, trebue sè aibä asa material limbistic, precurn forme gramatieale, comune.

Acum sè" cercetäm pe seurt ramurile de limhl arid sau indo-aricA din Europa. 1) 1116 tolosese de: Glossarium comparativum linguae sanscritae

de Franc-l-Iou, Berolini 18b7 ; De : Max Mfiller's Sanskrit-Gramatilc Leiw.ig 1868. Opul cel mai renumit.

www.digibuc.ro

138

I. Grecii Ramul arie al Greeilor despartindu-se din Aria, a pornit spre apus, a Impopular Asia-mica si de aci a trecut

In *tile dela ameazazi ale Europei sudice, adeca in Grecia si Italia de jos, earl de tInis a remas pe ambii termi ai miirii egeice, si despre Grecii din Asia mieä, prima amintire istorica s'é face in doeumentele istorice din Egipet din seculut at 15-lea ant. Cr. Pe la 1300 a. Cr. popoaré din Asia mica Incep de a teece pe la strimtorile dela Propontis In Grecia si nordul ei si mai departe spre Italia 'roate aceste popoaré, treekoarueste maxi, sé numese Pelasghi si dela amesteeal ea lor cu Grecii, apar deosebit 4 popoaré ; Dorii, Aeolii, Ionii si Grecii mai taxziu Helenii (Elinii).

2. Italicii Ramul italic numit si latin, mai tarziu roman, asemenea e din trunchiul arie si azi formeaza ramul eel mai puternie arie. Grecii si Italicii un timp au trait ea un popor pant%

atunei, Ora cand ltalicii s'au aespartit §i s'au asezat pe peninsula apeninä, adech : In Italia si anume fn Italia de jos $i de mijloe ; dar si dupa clespärtire Grecii acusi sub nume de Pelasghii, acusi sub numele tërilor de unde au pornit, Ina a mai descälecat fn Italia de jos si au nisuit spre Latium. In Italia de sus In timpul mai vechiu au locuit Rasenii, stramosii Etruscilor, carii In Italia de mijloc dintre Maera si Tiber au Impins elementul italic spre résarit Si- apoi in Italia de sus, In loeul Rasenilor, s'au asezat Cel(ii. Limbile Italiee s'au vorbit deosebi In Italia de mijloc si dela fnceput s'au despartit In doaue cracuri, In

eel lath cu faliscul la olalta pe un teritoriu foarte mic

www.digibuc.ro

in eel oseic sau umbrie. In Latium, tara Latinilor s'a

inceput cultura i pentru lätirea Ifigei latine, ramul s'a numit latin ; dar' pänä ce in Italia de sus s'a vorbit rasena -$1-17poi celtica, In Italia de jos s'a vorbit greca messap_ jica

---"DatUl istorie amintesee deLatiuna_si de Latini mai intAiu and Evander, fiul lui Echemos, regelui dTiiAi i orasul Pallantión a adus colonik__BlaALTica In Latium, si lâng6 rlul Tiber a fundat_orasul Palatium.

cadia,

Ata a fost cu 60 de ani .fnainte de résbohilTr-Oiei purtat la anul 1184 a. Cr. si 'aide] la amil 1244 a: Cr. anul 491 Inanife-reindarea Romei. Cultura Latiului, desvoltarea elementuliii italic si puterea de yieat:_aárui au produs- po_korul romansr- azi

toateljompice sé tin de ramul, ce sé numesek rabuI roman.

3. Illirii La nordul Greciei pe tarriajnil märii a:IriatkeIn s'a continuat peste Epir s'a ITalmarâTraiTa siyenetia pAnä ce s'a lntâlnit cu ter-; apoi in nord a trecut peste toriul Rasenilor__( rlul -Sava AlIkavajadia résiirit spre Durarea .de TOMulte_ Illirii au fost impârtiti In popoare. La spatele Illiriei In nordul Greeiei si Mace-

jlhracia i

spre marea neagrä i egeid 014 i peste Dunare

si la gurele acestui nu s'au lätit Thraeii, carii

siderà de un crat_al ra11rie i

se eon-

ambele .popmEe._ puTc-E-s, e din trunchiul arie, stint amestecate cu Fenielent,

poppin_A-sTaTERTGreeLsi.S.giti.

iiu

Illirii, ea popor de capul lui apar in istorie IThaTTa- an. 385 a_Cr. Ceii scorditii folt_pop2yLédin _cracul

apoi la an. 229 a. Cr. 'i supun Romanj Slavii veniti de preste Panonia la an. 550 d. Cr.eti.Prind Maai tot teri-. toriurTor-sri slaviseazit mai pe toti purtânif adese-ori nurnele Illirilor, din JäTT au rémas numai Albanezii de italice iromaniee. Din eu eLemer "Thraci nu ie-rémas nici o populatiune, cirsláusThravisat

prin elemente slaNice, trecute pe la Dunarea

www.digibuc.ro

jos:

140

4. Celtii Nascerea i leaganul Celtilor a fost In Aria, dincoace

de rIul Ind 0 In partea de MIA muntele Imaus Inmultindu-se populatiunea Incat ne servesc datele istorice Celtii au fost cei dintaiu carii au pornit din teritoriul Arilor i s'au lath fn doaua directiuni. Unii

au st-raTeniaCaucas preste

Finni,

spre

aputytia europeank, C-Ontinuand linia Dunarii Carpatilor, §i urmand ne'neetat roiuri noaue, s'au suit la isvoarele Dunarii, au trecut Rhinul si s'au oprit la ternin iiaariratlYntitre muntii Pirenei i Alpi; firnd-ca piFe teritoare nu mai Ineäpura, 136 respânteritoarele vecine, unii tree pe insula mare 0 dirá o numira Britania, altii peste Pirenei §i Alpi, iara altii Incep un curs Indèrèpt preste Rhin §i Dunäre spre nord preste Sava 0 Drava-spre ameazi In peninsula baleanica. 0 altit cale a Celtflor a fost preste Media §i Mesopotamia spre Asia-mica i spre Fenicia.Numele eel mai vechiu al Celtilor a fost : Gael (Gal) Gael-dae (Gal-dae); i prin stramutarea lui g In k c, iara a lui d In t, s'a format numele Keltoi la Greci, Celtae i Celti la Romani, 0 apoi din Gael, la Romani s'a format : Gallus, ce a Insemnat un popor spe-

cial dinThati: Analele vechi gaeliee (galice) sau irice spun') ea primul conducètoriu al Gaelilor din Asia Inalta a fost 1) 0' Connor un ir, adeca Gael din Irlandia a edat analele vechi ale Gaelilor din Erin sub titlu Rerum hibernorum scriptores veteres" 1826, 4 tommi in limba latina vi inca vechia. Wilh. Obermiiller Kelt-Deutsch Wörterbuch Berlin 1892 in articulii Gaeli, Sinear i Spania, Sidon le aduce mai pe larg vi mai multe date

istorige. M. Bullet Memoires sur la langue celtique Besancon 1754 T, L cap; 7.

www.digibuc.ro

0

Absal i pAnA la 2244 a. Cr. a locuit in Sinear

i apoi de, aci alungat de Assyri, a nisuit spre Caucas. Ardfear, ca pe Gaeli "s6-i elibere de Assyri, a condus pe alti GaelL (numiti acum i Gael-ag-i=vitA, nearn de Gaeli) spre Eufrat la Ardmion (Armenia) unde el la an. 2213 a. Cr. a murk.- (52 cii ai sèi s'a suit spre nord in Caucas moare la an. 2145 a. Cr. Glar eu ai sèl la 1933 trece peste Camas Scythia_europeanA, i popoarele gaelice imping unele pe altele spre nord i spre apus §i au ajuns ping fa marea atlantic& Dar Gaelii §i pe a doaua cale, peste Fenicia tncä au pornit de timpuriu. Sub conductitoriul Dubar, Gaelii la 1600 a. Cr. descaleca in _Spania_la gura riului Ebro si s'au suit in Algarbia, unde au aflat dejÖe1i, .veniti de preste Pirenei i en ei au fAcut legatur& Däir Gaelii sèi 1ai:1514 a. Cr_._ sè aflA Intro marea caspick. neigra Dupá moartea lui e cearta pentru tron, 136.7 trAnii aleg pe Calma, dar Cealgach cu ai sèi cuprinde ,

_

tronul i respinge pe Car-ma. Acesta din Iberia Caucasului pornesce cu ai sèi sPre ameazi, la an. 1491 a. Cr. ajunge in Fenicia §i 86 poresce la portul Sidon, §i mai tArziu sosesce i fratele Ronard eu cetele sale. Nargal, regele Feniciei, ca sè scape de oaspetii sèi, laudA pämêntul

unde s'au a§ezat ceialalti Gaeli (sub Dubbar), le inchiriazA luntri, i Calma cu ai sei la an. 1491 sè incarcA

pe luntri i dupa 9 zile ajunge la gura riului Duero din Spania i sè a§aza acolo, dar sunt date §i urme, cA. din

Celti unii s'au arzat §f pe termii Africei. Celtii au fost ramul cel mai_puternic, carele a pornit____

din teritoriul Arilor, §i au cuprins o_p_art_e foarte mare din Europa2). 2) Friedrich Karl Mayer, Keltische Völkerschaften Berlin 1863 pag. 8 und so, in der ganzen Strecke y n Caucas bis Grönland, von Atlas_bis_1.10,1_,_Libeyall damals keltiiche

evóeiung

www.digibuc.ro

- 142 -

5. Germ anii Germanii au pastorit In muntenia Asiei de mijloc si Impinsi de Hiungnu au pornit si ei spre Europa nordid §i s'au a§ezat la spatele Celtilor, dar' ei numai la Inceputul imigratiunii popoarelor sè fac cunoscuti.

Prima cunosciintä despre Germani a dat'o neguthtoiiul grec Pythias din Massilia (Marseille In Francia) carele la an. 250 a. Cr. i-a afiat pe térmii márii nordice si rèsEritene.Thin Germani, popoarele Cimbrii §i Tentonii pkesc iriai IntAiu In istorie la an. 113sj_101.1,...g. ozindu-se fatii dlcand In picioare populatiuni celtice cu Romanii. Mull i res insi de multe-ori, In _fine Germanii Imburdá imperial roman ga, apus. Numele German e lat din partea Romanilor si Grecilor, aci ei pe sine la Inceput nu s'au numit Germani, eu acest nurne colectiv, ci dupa, numele popoarelor singuratice ; azi In literaturá toate popoarele nemtesci, sè

numesc Germani, si ei nomenclatura generall si burl: indo-arid au.strimutat'o in indo-germanä, ce din partea Frantle;gtor, Anglilor etc. nu e primitá, pentru-a German ram, iarli nu de _trunchiu, adea celelalte e nume ramuri nu pureed din Indo-germani ci din Indo-ari.

O. Litvanii Litvanii (la Poloni Litvinii) cu Lqii i Samogitii la olaltä formeazi un rain din trunchiul indo-aric. Con-

siderand, cà limba litvaná are formele cele mai vechi, Litvanii sè privesc, cá mai nainte dedt alte ramuri au imigrat In Europa §i cá limba lor e mai antid. Litvanii stau mai aproape de ramul slavean, ei odata In Polonia au format un principat, azi s'é mai afli cam la 3 milioane In guvernamentele rusesci Konno si Wilna, §i

Incep de a 86 stinge In Poloni si In Ru§i.

www.digibuc.ro

143 -

7. Slavii Slavii e un nume colectiv, ge s'a dat mai thrzia popoarelor ce sè tin de acast ram. Slavii asemenea au venit din prejurul acela al Asiei, de unde -au pornit si alte ramuri indo-ariee. Slavii sting remäsitele popoarelor scythice §i apar

pe teritotul dela Dniper, Marea neagrä si Don, phi spre rmarea balticä la nord §-i- de aci piOrnese in doauè

directiuni, spre apus pänd la rturile Elba si Saalk,side aef, din nord-apus In seenlul al 6-lea d. Cr._ caleä in

picicgitieegermanice si romanice

Panonnia (Ungaria in apusul Dunkii de mijloe) tree in htria, Dalmatia si in peninsula balcanich, §i din acestia sunt Slavenii, Crogii si S6rbii ; alte popoaré slavice pornesc din nord-rèshrit si sub nume de Anti, Sclaveni etc. trec Nistrul, Prutul §i Dunárea si sè asazh Thrasia, si aci slaviseaz1 pe Bulgari si parte mare din Romani. Aci e intrebarei, eh ìitu cht au sträbätut Slavii §i In Ardeap

a) Conessiunea ramurilor. Ve basa scruthrilor ssé deduce, cè pe teritoriul celei mai vechi populatiuni arice, numai la ineeput, doarä pela putut s6 fie o lirnb ..comunä generalä ; dar limba In acea-s-tr-ifaTre nu a putut tinea mai mult decht veo cativa seculi, chci o limbh Doporalh decursul seculilor- de sine singurit sViChimbk ori eh progreseazi, ori ch_decade ; ear prin infiuinte esterne limba sè sparge in mai_multe limbi, anume In dialecte.

Aceste ramuri de popoafé, au pornit tot de pe at:el

imens teritorin_aric,_d_ar'

o nnieä lijubAçomunä, i chnd inch acasii 8'6 formaserä mai multe_ limbi. Ramurile de popoarö, nu au pornit numai

www.digibuc.ro

- 144 depre un i acelas teritoriu, ci unele popoar6 vor fi pornit mai dela rësaritul, altele mai dela nordul sau apusul aceluia teritoriu ; mai departe ramurile de popoarè nu au pornit toate de odatä p. e. Indecurs de 50 de ani, ci tn intervaluri de seculi i In decurs de mai mult de

2-3000 de ani. totus toate au adns cu sine ceva comun limbistie ceva special numai ramului respectiv ; ramurile cari au pornit mai la tneeput au avut mai mult comun, iarä. cele venite mai tArziu, mai mult special limbistic, si fiecarele ram desvoltAndu-se chiar independinte, si a Inmultit specialitätile sale limbistice ; dar' desvoltarea independentA a fost pentru fiecarele ram foarte relativA, cad ramurile i dnpl asezarea lor au venit In mai multA coatingere

i

prin aceasta au putut de al Impärtäsi

specialitatile lor limbistice.

b) Amalgainisarea raniurilor Materialul limbistic

i formele gramaticale a le unui

ram au trecut In limba eeluialalt ram prin multe canale fiecarele ram a nisuit de al face limba sa de organul celoralalte ramuri, i astfel, de a-sè face pe sine central unei unitäti si a disolva unitatea, Intregitatea celuialalt ram. Treceri de material limbistie si forme gramaticale s'au Intêmplat prin conlocuirea In vecindtate, adeseori la olaltä, cand limba multimii are influinta asupra minoritatii ; prin cucerire, cd(i cuceritoriul si cuceritul Ii tmprumuta elemente limbistice i prin culturA, cad prin aceasta s'è lätesce limba cultivatului

i s'è sparge sau topesce limba necultivatului. Grecii i Italicii precum s'a zis la Inceput -au trait ea un popor la olaltä, §i atunei au trebuit, ea

www.digibuc.ro

145

sè aibe ori tot aceia hmM, ori foarte mult comun ; mai tarziu inmultindu-li-se elemehtele speeiale, limbele lor au devenit ea limbi surori ; dar fiind-ea Grecii au devenit mai curênd culti, ei au mijlocit prima cultura in Latium prin aceasta a desehis ealea, ea limba latina s'é se eultiveze pe basa culturei limbei grece si de aci urmeaza ea In limba latina e si material limbistie, special grec si sunt si forme gramaticale grecesei, pe langa elementul arie comun.

Greeii in timpul istoric au fost batuti de Celti, dar' n'au fost eueeriti, ea s6 se poatä presupune atare amalgamisare a lor, i taus In limba greeilor :36 afia 2/, de material limbistic, ce sè aflä in limba celtical) i aceasta sé poate atribui nu numai derivarii din trunchiul comun aric, ci si presupunerii ea Pelasghii i alte popoare din Asia mica, eari s'au amalgamisat In Greci, au adus element celtie, cad 'A din trunebiuri de euvinte grecesci sunt celtiee i nutnai terminatiunile sunt greeesci. Latinii la inceput au locuit numai in Latium, o terisoara abea de 1500 kilm. limba eea mai antica poporali a stat numai din element italic ; prin colonisarea cultura (irecilor, din latina poporala s'a faeut o limba culta latinä, earea in multe parti s'a desvoltat dupa ehipul asemkarea limbei grecesci. Dupa ce in Latium, din Latini, Sabini i Etrusei a Inceput a sé forma poporul roman, si acesta a euprins Italia de mijloc, Romanii au eultivat mai departe limba latinä, primind noue elemente italice, adeed pe acele umbriee si oseice in materialul (land acestora din formele limbei culte ea au nisitit spre unitatea limbei poporale

limbei latine,

i

1) Dr. N. Sparschuhe, lielt. Studien fiber das Wesen und die Entstehung der grieehisehen Sprache. Frankfurt a. M. 1848, pag. 103. 10

www.digibuc.ro

146

§i spre latirea limbei culte latine, acuma, mult romanisata, cad partea mai mare de trunehiuri de cuvinte erau italice, umbrice §i oseice, OA ee, numai sufixele erau latine.

Romanii tucerind mai departe alte popoar6 in Italia de sus, Spania, Gallia ete. In toate vecinatatile au MU. lnit mai numai popoafé celtiee, pe acestea le-a cueerit §i prh seculi, In partea mai mare le-a amalgamisat, §i Om n seeolii 5-6 d. Cr. le-a romanisat, dar prin aceasta malgamisare nu numai limba poporala ci §i cea latina §i-a sporit materialul limbistic, caei a primit trunehiuri de cu inte eeltice, dandu-le terminatiunile latine. Soartea Celtilor a fost, ea partea cea mai mare din ei, s'e se romaniseze. Romanisarea lor a fost mai

upard, pentru-cd ratnul celtic a stat mai aproape de cel italic, inctit privesce gramatica fi aceste au avut f i tnult material limbistic aric, cornun. Dupi proportiunea nunièrului de osta§i, ce Gallii [Celtii din Gallia] pe timpul resboaielor lui Iulie Cesare,

la an. 38-50 a. Cr., puteau sè adune in ostile lor, s'a combinat cä in cei 5 6 seeuli, cat Romanii au domnit peste Celti, eel pu_sia jóáej_iiilioane de Celti s'au romanisat ; in seculii mai tarzii §i liana azi eel putin 10 milioane de Celti s'au germanisat §i anglesit, earä un rest neealculabil s'a slavisat, a§a Meat azi mai vetuese numai cam 4 mifioane de Celti. Astfel vedem, ca cum un ram aric a eontopit pe celalalt ; el din ramul eel mic italic s'a desvoltat un ram mare Beau numit azi, roman. i e rational §i natural de a erede, ea, sangele Romanilor a treeut in al Celtilor §i astora In al Romanilor ; ea material limbistic §i forme gramaticale celtice au treeut In limba poporala romana, §i ea in urmare in limba fie-carui popor romanic sunt elemente eeltiee inteo mèsura mai mica' sau mai mare.

www.digibuc.ro

147

In nest mod putem cuprinde construarea iramului roman si celtic, cari ne intereseag mai de aproape, dar pentru seopul acestei serieri, se cercetäm pe Celtii de azi. 13) Celf,ii

azi

I) Baschii pin Spania

Primii locuitori ai Spaniei verbi (de earea s'a tinut Portugalia de azi) au fost Iberii i acestia au locuit In jurul riului lberus [azi Ebro] de uncle si-au (*Rat nurnele, i mai ales pe coastele Pireneilor si lberii nu s'au tinut de trunehiul Arilor. Sub Dubbar, Calma i altii s'au asezat Gaelii san Gaeleaghii sau Gallaghii, popor din ramul celtic. La 1017 a. Cr. hierarhia apésfind tare popoarele, la Zembra s'a purtat o luptä i urmarea a lost, cd la anul 1600

a. Cr. o multime de Gaeli au trecut peste mare In Erin [Ierne sau Irlandia In Anglia]. Gaelii remasi-acasä Incä pe timpul Romanilor s'au numit Gallaeci i Calked, iarl teritoriul lor Gallaeeia, pe termul märii atlantiee la riul Darius [azi Duero]. Aceasta tara i azi se numesce Gallicia, pänâ ee locuitorii pe sine Gallegos, anndu-se formele Gail ;;i Gaillac (la Nemti : Galliik-er). Dela Aril Tagus spre ameazi i ermul märii atlantice inc 5. pe timpul Romanilor loeuia un popor numit

dar si din Gallia cea mai vechiä inch' au treeut Celti peste Pirenei in Spania, i poporul Spaniei in general S'a numit Celt-iberii, ea si când ar Insemna, cá Celtii eu Iberii ar fi format un popor. Despre Celtiberii sè constateaztl, e dupä caracter au fost Celti, earä dui-A limbd, mai mult Iberi. Yntre Celtiberi a fost un popor numit Vaseones si a locuit lângä Pireneii, ce sunt spre sinul de mare cantabric, azi numit Vascogne i Gaseogne. 10*

www.digibuc.ro

148

Romanii peste 200 de ani s'au luptat cu Celtiberii abia la an. 19 a. Cr. sub August au cucerit Spania, apoi acolo au strábâtut portul, limba §i datinele romane. Din Vascones poporul celtiberic a remas §i pLnä

azi un popor, ce sè numesce Basconii §i Baschii, earä el pe sine Eskualdun i e latit pe ambele coaste ale Pireneilor, i anume : in provinciile Navara, Biscaia, Quipozcoa

0 Alava, ea provincii baschice ; iarä In Francia sunt In despärthaintele Monleon §i Bajonne §i tara Mr s.6 numesce Gascogne (dela vechiul Vascones). Francii la an. 602 dupl Cr. au cuprins teritoriul, ce atunci sè numia Gallo-vasconia. Baschii sunt azi la 450,000, 8/4 In Spania 1/4 In Francia §i sè considerä de poporul eel mai vechiu. Limba baschicA stä din trei eleminte, anume : iberice, celtice i romanice 0 are literaturä frumoas6,1). 2. Bretonii

Vallonii in Francia.

Gallia a fost o tarl a Celtilor §i anume a Gallilor, un despärOmênt diA Celti sau cracul de frunte al Celtilor

teritoriul lor s'a Intins peste plmAntul, pe care azi e Francia, Belgia, unele parti din Hollandia, din Germania dela Rhin spre apus i partea mai mare din Svitera, astfel spre ameazi *IA tn Pirenei §i Alpi. Greeii negutfátori tn secolul al 6-lea a. Cr. cercetând ora§ele maritime, tara Celtilor au numit-o : Keltike ; tot sub acest nume sè" aflä i la istoricul Herodot, carele a träit 484-408 a. Cr. ; la Xenophon t 355 a. Cr. /n timpul mai vechiu In Italia dela Alpi spre ameazi caträ Gallia §i mare länga Celti au loeuit Ligurii, popor I) A16 folosese de Elements de Grammaire Basque de Luis Geze, Paris 1875." Pe basa acestei gramatice, am public:at studiu

comparativ intre limba basd si a noasträ in Familia 1887 pag. 480 etc.

www.digibuc.ro

iberic ; Rasenii si apoi la inarginile acestora spre rësarit

au fost Illyrii. Celtii la 622-612 a. Cr. tree Alpii, bat pe Raseni i pe Etrusci cuprind Italia de sus si edifici orase celtice. Romanii, abea in féf,boiul al doilea punic 218 201 a. Cr. vin In coatingere cu Celtii, pe carii i-au numit Galli (dela Gael) si tara ion, Gallia, si aume, tara lor dincolo de Alpi, Gallia transalpina, si aceea dincoaci de Alpi, sau Italia de sus, Gallia eisalpina. Dar Romanii au capkat cunosciinta mai de aproape despre Galli, cand Iulie Cesare 58 50 a. Cr. a eucerit Gallia. Gallii in decurs de 5-6 secoli, in partea mai mare s'au romanisat, eara la an. 486, d. Cr. Chlodwig regele Francilor fundeaza imperiul Francilor i hind-ca acesta numai cu armata si fr colonii a cucerit Gallia, Francii sé romaniseaz pnin Gallii romanisati, si din acestia s'a näscut natiunea francesa de azi. Francii au fost de vita, germana, dae romanisati, formeaza un crac al ramului roman ; i pe langa toatä romanisarea, materialul de limba i azi In partea cea mai mare e celtic respective gallic i pentru aceasta, Parisienii abea pot pricepe dialectele dela tarä. Natiunea francesa azi la sud e mai mult celtica i amestecatä malt romana, la non.' eu Germani (Flandri si Vlamii), iarä in Gasconia cu lberi. Pe langa acestia, esista i populatiuni celtice.

a) Bretonii In Gallia vechiä, anume in Gallia Lugdunensis In nord-apus la térmul marii atlantiee era o peninsula numita Armorica i avea locuitori Celti, iarä azi pe acel teritoriu e Bretagne si Normandia In Francia. Angel-Saxonii la 449 d. Cr. cuprind insula Britania (tara Britilor) si respingênd populatiunea celtica, o parte

www.digibuc.ro

150

Britti,din carii erau Celti fug tn Arrnorica, unde era populatiune celtica. Dela Brittii fugiti, Armorica sé nu-

mesce Bretagne, iarä poporul : Breton (din Britt si on, orn). ArI Celtii au lost independinti Oat la an. 1532, când Anna duceasa lor s'a märitat dupä regele Francise I. si Franciei i-a dat Bretania, ca o zestre. Bretonii In

limba lor Francia o numese: Brochall (bro tara, chall din gall), iara limba lor si-o numesc, acu§ breizad-it, aims armorieä, ee s'a sustinut curat celtieä si pad, azi §i mai de aproape sta ea dialectul celtic din Wales, munit Gälsh si Velsh si cu acel din Cornish din Anglia, de

pe unde au fugit Britti In Armorieä. Literatura lor sè ineepe din secolul al 6-lea eu eänteeele barzilor (poetilor cântireti), ce sé nimerese eu a le barzilor din Wales, apoi din seeolul ol 13-lea incepAnd, au literaturä mare celticäl), Numéral Brefonilor sue la 1 milion §i jumétate

b) Vallonii Vallonii locuiese in despärthmêntele Nord, Pas de Calais, Aisne si Ardenne in Francia, dar' mai ales In Belgia in provinciile Henegau, Itamur, Liittieh, Luxenburg §i Brabant. Vallonii pureed dela Gallii din Gallia Belgica, anurne dela Belgii gallici Strämosii Vallonilor au fost mai putin romanisati deck Gallii din alte parti

si pentru aceasta Vallonii de azi, sunt mai putin franeisati, deck Celtii din alte pärti. Limba lor purcede din galliea vechiä, si are eeva material limbistic i german dar' gramatica e mai de tot romarrieä, respective francesa2). 1) 1\16 folosesc de ; Grammaire Celto-Bretonne par G. T. le Gonidec, Paris 1839 luerati la insircin trea din partea Academiei Celtice, dupa pref4une pag XII. 2) M folosesc de : Grammaire Liegeoise, Frainaise Wallonne, de L. M. Liege 1865.

www.digibuc.ro

- 151 Vallonii sunt 21/2 milioane de sufiete §i numele lor

arata, ca sant Galli, de oare-ce g s'é striimutO In v, de aei vall-gall, iara on in celtica inseamna om, ea p. e. In Bret-on, Teut-on, deei vallon, om gall. Hollandezii in limba lor ii chiama : Wal (in pl. Walen) §i biscrica lor, Waal-sche kerk.

0 parte din Gallia respective Francia In secolul al 11-lea s'a numit Valois (Galois) §i a format un ducat, care s'a Impartit fare despärtamintele Oise

§i

Aisne.

3. alfii sail Gallii in Italia LI Italia azi nu se afia populatiune, carea s'è vorbeasea celtica sau, gallica, dar' pentru intregirea scrierii despre Celti sou Galli, §i pentru trebuinta de datele aceste §i tn alte locuri, s'é eereetam §i aceasta parte istorica. Galli s'au inmultit foarte tare, a§a !fiat nu mai puteau incape In Gallia, §i pentru aceasta au pornit In roiuri mari, ca si5 eucereasca Roma. Galli sub ducele bOr Brennus (bren rege) la 253 an. R. 400 ant. Cr. au Inceput de a trece preste Alpi in Italia §i In 18 Iulie 363 an. R. la 11111 Allia bat pe Romani, aprind Roma, §i numai pentru bani multi s'au läsat de ocuparea capitoliului. La 500 an. R. §ese popoare gallice, Cenomanii, Saluvii (Salasii) Boil, Lingonii, Seronii §i Insubri tree

presto Alpi In Italia de sus. Romanii 62 de ani poarta resboaie eu ei, dar' la an. 562 (191 ant. Cr.) Inving pe toti Galli din Italia de sus, apoi la 125 ant. Cr. Romanii incep de a trece Alpii in Gallia cea mare, §i pana la 50 ant. Cr. ii Inving pe toti. Azi In Italia de sus, In fosta Gallia cisalpina, nu mai esista Galli, dar' amalgamisarea Gallilor cu Romanii, aded romanisarea §i respective mai târziu italianisarea lor nu a fost perfecta, ba populatiunea gallica a spart

www.digibuc.ro

162

limba poporalä romanä si pentru aceasta si limba ita-

liana In Italia de sus si pänä azi e spar* si nu poate ajunge la o unitate, pentru-ca in Italia de sus sunt mai multe dialecte italiane influintate de celtism sau gallism ; anume, sunt trei grupe de dialecte, una rèsäriteanit (venitianä), alta apusanä (In Piemont, si e mai mult francesä),

iarä a treia, mijlocie si cea mai asprit si ciuntatii, afara de aceastd, si In grupe sunt nuante dialectice. Vecinii, pe acesti Italieni din Italia de sus, si deosebi pe acei dela mijloc si de eked, rësärit, Did nu-i numesc Italiani, el: Velqi, ce Inseamnä : Galli. i acei vecini, Incepênd dela eäderea imperiului roman dela résiirit [476 d. Cr.], au fost populatiunile germane, iarä In partea grupei résäritene, din secolul al 6-lea Incoaci si populatiuni slavice.

4. Celtii in Britania Britania stä azi din Anglia, Scotia si Irlandia [Hi. bernia la Celti si Vergyn] si Britania la Celti s'a numit si Alboinn, mai tärziu numai Scotia a remas cu acest nume, iari locuitoriul s'a chiemat Alban-ach. Dela numele Albainn a remas si pang azi numele Albion, ce sé elä Angliei.

Gallii pe locuitorii cei mai vechi i-au numit Briti si Britoni [Brythôn], ei au fost Celti, si Britii dupi limbã, religiune, datine si port au séménat Gallilor ; dela numele Britt, purcede numele Brittania. lulie Cesare la an. 55 ant. Cr. a Intrat In Brittania ;

Impératul Claudie la an. 41-54 d. Cr. din o parte din Brittania face provincia romanä si pune armatä stätätoare ; Adrian 117-138 d. Cr. Incepe de a Incungiura Bri-

tania romanä" cu santuri si eu muri, eeealaltä parte s'a numit B. barbará. Romanii au domnit acolo päni la an.

www.digibuc.ro

153

410 ci. Cr. pe timpul lui Honorie, si apoi au fost siliti

se-0 retragii legiunile, pentru-cii prin imigrarile popoarelor, era In periclu elliar Italia. Popoarele eurat celtice, remase libere, Incepura de a se certa Intre sine si anume : Brittii ea Pictii si cu Scotii, si nefericitii de Britti chiemarii intru ajntoriu pe Angel-Saxoni, [Germani, Sasi de pre termii nordiei ai Europei] si acestia venind, la an. 449 d. Cr. báturä nu numai pe Picti si Seoti 6 si pe Britti si ocupará tara lor, si de atunci Incepe domnirea Angel-Saxonilor, asupra Celtilor si Gallilor din Anglia, si din cari träesc si azi, dar sparti si greu asupriti de tiranii aristocrati. In Brittania din ramul celtic au remas doaue cracuri, cel 011ie sau vállic la apus, si eel cambric sau cimric ['Cymric] Ia ameazi, !me si aceste cracuri sunt sparte In dialecte, si amesteeate. Celti se aflä dara :1) a) In Wales sau Wallis [la Germani numitti si Walschland, tara Velsilor, si Walland, tara Wallilor] o tad, in sudvestul Angliei si foi meaza; o peninsulit ; la nord e marea irica [Irlandia] la apus canalul Georg, la ameazi canalul Bristol. Aci In Wales e Corn-Wall, un

prejur cu dealuri. Wales pe timpul Romanilor s'a numit Cambria. Numele Wales, Wallis purcede din Gales, Gallis, unde es, is Inseamne, teren ; iarii Wall e Gall, aded :

tara Gallilor, Wallilor. La Spanioli si azi e Gáles. and Anglo-Saxonii au bátut pe Celtii din tail, o parte din Celti s'a refugiat In paclurile si dealurile Cambriei, si aci s'au amalgamisat cu alte populatiuni celtice ; iari o parte a fugit preste mare In Armorica din Gallia [Francia] si aci s'a format Bretagne. Numele veelliu Cambria s'a sustinut in numele Cymry [nemt Kyrnry], ce e nuinele patriotic pentru Wales, 1) 3,I6 folosese de Gramatica celticI, de I.

C.

Zeuss, Lip-

siae 1853. *

www.digibuc.ro

- 154 §i de aci vedem, cä Celtii duptt teritoriu pe sine so)" numesc §i Cymri, pänä ce limba lor o numesc : limba Walilor [nemt. Walen] sau a Wallisilor [nemt. Walliser]. Anglii ti numese : Welsch, ce e identic cu: gaelic [gälisch].

Limba Walilor dupä rèdcinä stä mai aproape de a Irilor, dar' tn pronunciatiune divergeazä.

Din 1,360 de mii de locuitori

sute de mii vorbesc velsica

§i

in Wales, noauè Celtii acestia sè tin mai

tare de limba lor, deck Celtii din Scotia §i Mancha, §i pe lângä o literaturä insämnattt, au azi 11 foi de säptiimanä.

Celtii din Cornwall azi sunt stfn§i de tot. b) In Scotia, carea e partea nordieä a Angliei, sunt dupä Scoti germani §i Scoti celti §i acestia, pe sine sä numesc : Gael sau Cael §i numele cel mai vechiu tara lor Gaeldoch, Caeldoeh, ee e un teritoriu de 40.000 klm.

D. Aci sè vorbesce gaelice [gäliceolemt. gälisch] §i

Irii, pe Scotii din munti numesc Gaelig [nemt. Gälische] sau Gaelic. La 1881, au fost 231,594 de suflete, §i de§i In bisericä §i in §coalä au limba lor, Gaelii dela câmpiii perd din pamênt, amestecându-se eu Anglii mai culti. In seculii 9 §i 10 d. Cr. Gallii sau Celtii din Irlandia au imigrat In Scotia sud-vesticá. Teritoriul a _Tstora sè numesce In latina : Gallvegia, la Anglosaxi, Gallveia, iarirt la popor : Galloway, ce inseamnä : tara Gallilor ; Wit o parte din Scotia celticä s'è nurnesce Caledonia. Irlandia la Celtii vechi s'a numit Eirin §i Erin [din iar, apus] ; la serietorii vechi s'a numit Ierne, Iernis, Iuvernia §i Hibernia. Irlandia e o insulá a Angliei. Populatiunea Irlandiei In partea yea mai mare a fost de origine celtiett, anume : gaelitä [gallici] i descendentii coloni§tilor scoti, eu acei nascuti fn Irlandia, a§a s'au asimilat, Ineät ei dupä caracter trebue considerati de Gaeli sau Iri adevärati,

www.digibuc.ro

155

Dull istoria barzilor [poetilor ettntareti] Irlandia la an. 2736 a facerii lumii [pe basa socotii lui Rotteck 1248 a. Cr.] a fost ocupat ä. de o semintia celtiel din Asia. La an. 1881 limba celtica o vorbeau 949,932 si din acestia numai 64,167 §ciau si englezesce, dar' de atunci numärul lor a mai scäzut. Mi. si Scotii munteni sunt beli [blonzi] si In partea mai mare sunt Gaeli [rèspuns Gbeli] iarä Walesii [Waleser] sau We lsii [Walschen], dupg numele teritoriului, numiti si Cymrii [Cambri, Cimbri] sunt eu p'ér liegru ea Bretonii si Wallonii din Francia, dar' In tot casul sunt amestecati cu Gaeli, pentru-ca Cymrii In analele si cronicile lor, pe sine totdeuna s'é numesc Gael si Gaele-ag [galliseh].

Angel-Saxonii sunt un popor din ramul Germanilor,

dar' limba engleza azi e destul de Inearcata eu eleminte eeltice de ale popoarelor cucerite, si astfel e mai celtica dealt al altui po»or german ; iara numele de localitati In Anglia, si acolo unde azi sunt numai Angli, afarä de numele unor sate si orase, edificate de ei, sunt numai eeltice.

d) Sä vedem, ea cum s'é clasifica limbele celtice de

azi Intre sine. Limbile celtice vorbite azi cam de 4 milioane de suffete, deosebi In Francia si fn Anglia sZi impart In doauè grupe. Lea grupa sä numesce cymrica sau britanica §i de aceasta grupa sä tin : a) Gallica [gallische] vechia. b) Wallisica, [engl. Welsh, nemt. wallisisehe] de azi. e) Bretonica [bretonische] In Bretania din Francia, dela Britti sau Celtii din Wales si Cornwallis, fugiti In Armorica. d) Cornica [kornische] din Cornwallis, eea mai de aproape eu bretonica, dar' azi rèmasii mai mult numai In literatura.

www.digibuc.ro

166

A II-a grupa s'è numesce gallica (gällische) §i cuprinde In sine : a) him [irische] sau irlandica, numitä celto-irica. b) Erse In Scotia muntoasé, special numità: gälieà [gälische]. e) Manx, limba celtica pe insula Man [azi §i Angelseg]. Limba baschied, afarti de elementul iberic i roman, e gälicè, iara cea \Talk)* afará de elementul german §i roman, e cymricä. Si precum a lost In anticitate ramul celtie, eit In privinta materialului de limbá a stat mai aproape de eel german §i In privinta gramaticei, de eel italic, a§a au rémas corelatiunile §i Intre limbile celtice de azi.

S'au adus arguminte pentru de a constata, ch Celtii cu pèr negru [Cymrii] au pornit din nordul teritoriului aric, iara, Celtii eu Or blond [Gaelii] au pornit din sudul acelui teritodu. De samscrità mai aproape stau dialectele gälice [gälische] i astfel ramul Gaelilor a Gallilor a pornit Intr'un timp, cand bruia poporalá samscritá nu sé abatea tare dela acea cult. Aei zace causa, cá Inträ limba celticit vechil §i de azi, i Inträ cea samscritä sé poate face aséménare, adeseori eu mari resnitate, dar' i Intre unele limbi de azi, vetuitoare In Iran. Firesce, cá noi, aceste legâturi nu le-am putut cuprinde din literatura noastrá de Liana azi. Originea numelui Gallus, Wfillsch (Vas) si Wallach S'é reeapitulam formele numelor purcese din Gael, ea sè avem materialul fn vie memorie. Am arêtat, cá Celtii In antreitate mai fiWdu apar sub numele de : Gael. in Spania vechia Celtii asemenea apar cu numele Gael-i §i cá In analele irice s'è atlit §i formele: Gael-ag, Galeg. La Romanii vechi Gallii sé numese: Gallaeci, in sing. Gallaecus, tara Ion Galaecia, (azi Galicia), dar se

www.digibuc.ro

167

aflä si forma : Callaiei, deei rédäcina e : Gall, si sufixul e:

ec ; earä azi Spaniolii, pe locuitorii din area provintit

Ii numesc : Gategos, unde os e terminatiune de plural, sufixul e : dar_sé mai aflä si forma Gaillae, (la Nemti Galäk-er) deci eu sufixul : ay.') Romanii veehi, pe Gael-ii din Italia de sus si pe cei de dincolo de Alpi, i-au numit i srris : Gall-us In Gall-i in plural, de bunri samä, pentru-ca pe Celti Inssi i-au auzit a sé numi : Gael, ori Gal2). Colo

anume Irii In analele hire pe Ceiti

aflä

numiti Gael sj Gael-ag ; earl in Scotia muntoasä CeltiL de azi pe sine sè numesc Gael (GiiI) i Cael (Käl) tara lor: Gaeldoch i Caeldoch. Si Irii pe acesti Celti numese: Gaelig si Gaelic si Englezii tot asa, apoi Welsh ; i aeei Scoti vorbese limba gaelgà, sau gaelitä ba si a deaua grupà de dialecte celtice, sè numesee gaelieä : Nemtii traducAnd : gälische (unle sch sunä ea s). I3retonii limba francesä o numese : Gallets [GonideL: pag. 31); ar Gall le Francais ; i fiind-ca la ei g trece Iii e'h [WI ar e'hallaned, Inseamnä Franeesul. La Spanioli Wales, Wallis din Anglia si azi sé numesce : Gales.

Intelesul numolui Gael [scris i Gril, rostit Owl] si Gall s'a esplicat in mai multe moduri.

a) gael s'a adus In legaturd eu euvéntul celtie ce Inseamnä : galbén, alb, bIond, hél si s'a zis a fi de un inteles identic, pentru-eit Gaelii au fost eu pér galbén, blond, aderd bêli, i astfel Gaelii s'au numit blonzi fatä de populatiunea vecinä lor in Asia, adeeä fata de Arabi, carii sunt eu fata neagrA, au fatti de 9 Gonidec pag. 51. Les noms termines en ek designant possession ; brenhn-ek, langue bre(onne ; gallekjangue franeais. 2) Chr w. Alwardt : Galkehe Sprachlehre pag. 225. Ae kommt Dur in dem einzigen worte gallic, vor dem riehtiger Gailic, (gälisch) geschrieben, vor, und wird galic gesehprochen.

www.digibuc.ro

158

Cambru, earii sunt bruneti. Alte motive nu s'é adue. Dar numele Lab [arap, harap] de$f Arabii sunt negri la fatd, nu Inseamia negru, ei jcuitoriu curi rele; eard Cambrii inseaaand campeni. Negérii din

Africa numai in-timpul mai non i prin Francezi au cdpAtat

numel neger, dela latinul niger, la noi negru ; deei gael nu poate Insemna

bél, galben.

Din celticul geal, au rémas $i s'au format o grupd de cuvinte, ce nu staid In legiturd eu numele poporului gall ; anume din geal la Italiani a rémas chin forma FélVcd giallo [noi am putea scrie $i g(2_.1121 ce Inseamnd i giallezza [zz=t] gAlbeneatd ; din geal e latinul i v trecénd in b, spaniolul gilbo $i germanul gelb; iaiá g trecOnd in y [1] la Anglii, yellon, la noi yalb-bc ; la Francezi jaune [g In j, $i al in au $i n rémd$ità de o formd vechiA, asemenea celei a noastre galbén]. Virgilie [in Georgicon HI. 415, IV 264] a Introdus pentru prima-datd in limba latind: galbaneus, eleiu, re$ind de arbore, carea de reguld e galbénA, .galbén gilv-us

cuvêntul acesta e dupd forma latinA.

Gaal la WO a Insemnat, popor, din Ga-al, tcti la olaltd. E imposibil, ea sé insemne numele unui popor $i gael gall sé In iemne popor. c) Gal la Celti a Insemnat: tare, puteros, luptdtoriu, resboinic. In Lex. de Cony. al lui Mfyer sé zice Numele GiIli-Furcede dela-gal o rédheind celtied, ee Inseamnd resboiu, astfel Intelesul numelui Galli, e: viri gnaces, armati, aileed bArbati luptatori, armati, resboinici. W. Obermiiller (I. pag. 503) gal la galli a insemnat putere, tdrie; gal-ui, oameni eu putere, eu tArie ; card, [II p. 929] gall, gaille, gallach, Inseamnd tare, viteaz. Heinrich Zimmer lpag. 1181 gallawnt la Väli Inseamnä: resboinic, tare, luptaeiu, din care cuvént, g

www.digibuc.ro

159

schimbandu-se In v, la Francezi e : vaillant, viteaz curagios. Galois la Francezi Inseamini robust, euragios. Gallant si vallant azi la Englezi, inseamnä viteaz. Din acest gael, gal s'a format la Romani numele gallus. Dar pentru numele Celtilor se' alift i formele gaeldae, galdae, unde dae fliseamnä: oameni; apoi d trecênd In t, se MI6 forma ltae, din earea mai tärziu s'a fäcut Galatae, si anume, Celtii sau Gallii porniti din Gallia sträbatênd prin Macedonia si Grecia, la an. 280 a. Cr.

s'au a§ezat In Asia mica, unde au fundat tara Galatia, ad au locuit Celtii Galateni, card cari a sells apostolul

Greeii vechi, 4-500 a. Cr. euvêntul Gael, Ghel l'au strämutat In Kel, iarä sufixul tae fn toi, si de ad Keltoi, la Romanii vechi, Celti i Ceitae, si astfel vedem ca Celtii Inseamnä : oameni gaeli, i acestia sunt identici eu Celtii, desí pe timpul Romanilor, aeei din Gallia cisalpinä i transalpina sè numeau Galli earit ceialalti, Suf.xul ur.ui euvênt e de asemenea Ins'emmitate, ea trunchiul euventului ; ba adese-ori numai sufixul ni esIntelesul, pentru aceasta sè vedem sufixele eg, ig, ag ; ee, ic, aec, ac_, earl caÏ sufixe de adiectiv, au Inleles de : tenetoria de, vitä de gaeli, de galli si din eari sufixe In genere s'a format sustinut i. p. e. ital-ic, eelt-ic, dac-ie, slavie roman-iy, german-ic i astfel, ghel-ie, gall-ie; dar' ie anume e la eapèt a eäpätat aspiratinnea h, i astfel s'a format ich p. e. gallich. Acest ch Insä fn limba unor popoare a trecut in j p. e. azi la Francezi, chemise (eamesi) rostit : semis, smis ba azi In limba celto-bretoniell eh se rèspunde s 2) Germanii, 1) In Thracia, dupa IIerodot, carele a trait la an. 484-404

a. Cr. a fost un prejur, nhora Grallaike". Aeeasta forma e identic5, eu Gallaee-i din Spania ; 0 are inteles de sara Gallec-a sau gallicä 2) Le Gonidec pag. 4 eh se pronunee comme en francais dans les mots: eharité, cher, chene.

www.digibuc.ro

160

ca sè scrie pe

inainte de ch pun un s, seriu

sch

'Ana ce dupa ortografia

rostese : § p. e.

altor limbi, s'ar rosti : gallisc, gallisca, dar' gall de ei, toti folosese : gaelica, gallica. Din gaelag, gaillac s'au format galch i gallach. Gallii atria Thiele tèrei adaugeau sufixul ach, §i prin

aceasta insênman: omul, locuitoriul din aceenara, p. e. tara Albain (Scotia) alban-ach (seotian) ; maia-daugeau ach§-ii:atra numele cuiva, ea prin ach sè insemne pe eine-va, ea se tine de familia respectivului, p e. Donull (numele Donald) Donull-ach, unul din familia lui Donull9

c/al iiFechi a insemnat familie, rasa, linie de ach la Bretoni

natiune, popor ; aich la galli Bretoni, natiune, tara2). Ba sufixul ach s'è afia §i in inscriptiunile etruscice,

neam ;

§i sè punea la capkul numelui unui ora§, ea euvêntul sè Insemne pe locuitoriul din acel ora§; acest ach la Etrusei se" afla §i in ac, la Latini s'a stramutat in acus de a-a : Roma la Etrusci, Emma, Rumach §i Rumac, la Latini Rumacus, atata eat Romanus ; dela oravl Cosa, e Cusiach, dela ora§ul

Velsina, e Velsnach, Velsnac, Vel-

silacus3)

in acest mod galch i gallach inseamna : om, vita, neam de gall. d) Ca s'es ajungem la numele nemtesc : Weilsch ro-

stit Vels, trebue s'è spunem, ea g din gael sau gall, s'a stramutat in v (la Germani in w, pentru-ca v are sonul Galische Sprachlehre de Christ Willi Ahlwardt profes. in

Greisswalde in Prmiia, tiparita la Halle in usul scoalelor. Anul tiparirii lipsesce, dar' aceasta grainatica gallica, dovedesce. cä limba gallica de azi s'a invetat in scoalele (lin Prusia. Sutixul ach la pag. 238. 2) Bullet in Mernoires sur la langne celt;que Toni. 11. la litera.

3) W. Corssen: Über die Sprache der Etrusken. Leipzig 1873 Toni. I. pag. 322, 339 etc. H. 18, 155 etc.

www.digibuc.ro

- 161 lui 0 §i de ael din gallon, (on=om) e Val Ion (Wallon) ce Insearnna : om gall. Celtii sau Gallii din Gallia cisalpira (Italia de sus) s'au romanisat, §i popoarele veeine din galch au format valch (nemtesee walch Carl Rotteck IV. If:n.7221) §i Välch, (walch) fiind-ca unele popoare au strhmutat pe eh MA_ s'a rostit gal§ §i apoi val§, vel§, dar' de oareee Germanii pe § '1 scriu eu sch, ei Vel§ '1 scriu : Walsch, ce e identic eu : pleb, newt. galseh, Galch e seurtat sau din gällach, sau din gallich, §i astfel

wälseh fnseamna orn gall, sau vitä de gall. Dar' la spatele Alpilor In Helvetia (Sviter.a) este un teritoriu, ce §i azi s'é numesee Wallis, latinesce Vallis pennina [muntoasa] la Franeezi Valais, la Italiani Vallese, earti fn evul rnediu : Galesia latinesce, Galliser-land nemtesce, ce arata cä numele purcede dela gael, popor §i nu dela vale, cum au seris unii ; càei p. e. valea fran. e yank, earl nurnele acestui teritoriu, la Francezi e Valais, atâta cat Galais, §i apoi Nerntii §i pe locuitorii

depe abest teritoriu numesc : Walseh-er. i colo fn Anglia au fost téri celtice sau gatnc Bice §i acele s'au numit Gales §i Gallis, precum arata numele de azi Gales la Spanioli §i cà o grupa de dialecte celticéséThiimesee : galica. G §i din aceste mane a trecut In v (la Germani fn w) §i de aci e nurnele de azi Vales (Wales) Vallis (Wallis) ear la Germani tara aceasta s'é numesce : Wall-land (tara valilor, galilor) i Walsehland (tara Vel§ilor,) fntoemai ca Italia de sus ; mai departe, dupa numele terii Vales §i Vallis, (Wales, Wallis) locaitorii de vita gallica sè" numesc Valesii (Wales-er) §i \Tallish (Wallis-er) iarála Anglii au numele : Welsh.

e) Toate aceste de pad ad sunt aduse, pentru-ca ne Intereseaza numele Valach (Wallach), ce ni l'au dat strhinii. Arètand formele Galch §i Gallach, precum Valch, 11

www.digibuc.ro

162

Waleh, urmeazä, ca numele Valach, (Wallach) e format din gallach. W. Obermiiller despre originea §i intelesul numelui Valach zice : Dacä deducem numele Wallach din gall gaille, gallaeh, atunci acest nume inseamnä : tare, viteaz1)." recitând eele serise sub e) unde s6 aratä, originea §i fritelesul numelui gall, sträinii nu ni-au dat nume de batjocurä, ei au spus eä suntem: neam, vitä de gal1i2).

Vecinii de bunä samd vor fi avut ceva eausä ea s6 ne numeaseä Valachi, ori dupä limba, avênd cuvinte gallice in limba noasträ, ori dupä port. Aceasta aparitiune istoricä i limbistied poate purcede numai de aeolo, cg, in coloniele romane, aduse la an. 106-107 d. Cr. in Dacia, au fost adu§i §i Galli, carii vorbiau Inca i limba lor, sau Galli romanisati din Italia de sus §i din alte parti, ce pe baza numirilor unor populatiuni in Dacia, s6 poate i dovedi.

W. Obermiiller (II. p. 692) térile daciee, le numesee celto-romanisate zie6nd : o Inäintare partiala a popoarelor slaviee, in tot easul s'a int6mplat, pe timpul, 1) W. Obermüller II. I. 929. Leitet man den Namen dagegen von gall, gaule, gallach, was stark, tapfer bedeutet ; earl II. pag. 887. deslucind cuvèntul uall i aretand, cä u trece in w, zice: uall in inteles bun inseamni nobil, talos, avut de spirit, asemene: wallach.

2) Traugot Tamm : tber den Ursprung der Rumiinen, pag. 4. nota 2. was aus unserem wällsch, zumal in der slavischen Form Vlah, nicht mehr so direkt ersichtlich ist. Bekanntlich hiessen seit alters die Deutschen ihre keltischen, später auch ihre romanischen Nachbarn (ahd) Wallah, (mhd) Walich, Walch, Walhe. Von ihnen fand diese Bezeichnung ihren Weg zu den Slawen : ruse. Voloch : poln. Woloch Runiäii, Worlltaliener ; bühm. Vatach Rumiine, Vlach Italiener; dann auch griech. Blachos, Rumitne magIar Oldh er Turk. Halt, Rumiine." Firesce el mai

thrziu s'a confundat numele: Gallach, Vallach, ce s'a dat numai Gallilor romanisiO, gi cu numele : Italian, Roman.

www.digibuc.ro

163

efind ei prin Avari au fost impinsi mai nainte, 0 din terile Carpatilor (intelege Carpatii Intre Galitia si Ungaria) au intrat In erile celto-romanisate [keltisch-romanisirlen) In alpii resariteni [Carpatii Intre Ardeal i Romania] si peninsula; balcaniciD)

Judecénd starea de azi a limbei noastre, cá nu e sparta In dialecte, c p. e. italiana din Italia de sus, se dovedesce, c

elementul roman In eoloniele aduse, fie

fost si Mt de mestecate, a frost precumpänitoriu i acesta a unificat limba si In parte mare si portul ; dar' totusi sau Galachi, pe cull i-am contopit In sangele nostru, ni-au ba"gat multe euvinte galliee In limba noa-

cuvinte, cari nu am putut se le primim prin mij Iocirea limhei latine ori poporale rustiee din Italia de mijloe.

Dar' ca se se vadri. Iegatura limbei celtice sau gallice eu acea latina si al:ea românease6 si c:a se prieepem

interesul mare istoric si limbistic al nostru pentru studiul limbei celtiee, voiu esplica din limba celtieä de azi din Vales In Anolia, o sentntg, numai de trei euvinte : 17-275vgr )2),

1)) Tad ear vab ---

Aceasta e o zieere eelticä, ee inseamnti latinesce : Pater habet earum_puberem (vel pubem), sau: Patricarus puber. Nemtesce : Vater hat gern den Bube. Romfinesee : Tata are in drag pruneul, sau : taalui e drag prun-

cul, sau: tatalui 'i drag de prune. ') B. P. Ilasdeu in Istoria critic:1 a Romanilor p. 38. §. 8 are articulul : Originea terminului Vlach. i in aceasti materie aunt de parere contrarie. Cine se intereseaza de ternA, s'e facä insu§i cornhinarile sale.

2) Fried. Karl Meyer, Die noch lehenden Keltischen Sprachen, 1863 Berlin pag. 13. 11*

www.digibuc.ro

164

1. T a d Dupti natura limbei eeltiee, literile djjL [q] se schimba una In §i pentru aceasta numelé tatälui la Celtii de azi se aflã In formele : tad, dat, taz i zad La noi Românii din toate *tile se afki : tat-a, acted. am adaus un a la capet nizuind, ca din cuvêntul eeltic se' facem unul romanie, se-i adaugem un sufix, carele se' corespundâ naturei limbei latino-romane. Din tad avem formele tatut, tätueä, tiituirä si apoi corumpênd originalul prin eliminarea lui t al doilea, avem taid, täicut, tilicuth In forme de diminutive si apoi avem : thitäisá, sora tatälui i astfel capul familiei románesci i sora sa, si-au eapätat numele din limba celtica, If nu din latina sau romana rusticA.

Tad se did la Bretonii din Francia, In vechia Armorica (Gonidec pag. 39. Sparschuh p. 60). tata m4tihoiu la Wälli sau Valesii (Sparschuh p. 12, 52). Täddi e espresiunea de azi In Helvetia pentru tata-

clan,

mos celtice taididh (W. Oberm. II 753). Dat la Cambri (Kymrii) i Cornvali, p. e. hen dat betrân tatâ ; h se' schimbä CU s, si hen e identie eu latinul sen din senex (Ad. Bacmeister p. 16). Taz la Cornvali p. e. taz gwydn, tatä mare, pang ce forma tad se tine de invechitii (Sparschuh p. 52, 60) Ba tad ra Bretoni se schimbA In zad, p. e. va zadik, al meu tata mic ; In zadik, ik e forma de diminutiv (Gonidee pag. 2, 54, 194), cum e p. e. in pit-ic. Tad dupa filologie, trebue se se derive din dast, (cäci_Cmai târziu s'a schimbat In j, §i in casul de fata, dada e forma de azi In Caucas, pentru tatä (Sparschuh p. 60). Cu aceasta std in legAturg : ded mos, deda moasä la Boiemi, tied tata mosului la Magiari. 1) Le Gonidec p. 17. Le d en le t en d. In studiu me folosesc Inca de : Keltische Briefe, de Adolf Bacmeister, Strassburg 1874. Keltische Studien : Heinrich Zimmer Berlin 1881.

www.digibuc.ro

166

La Spanioli se afla tatarabuello (Ur-gross-vater, tata mosului) compus din : tat-ar-abu-ello; unde ar e identie germanul ur=mare, abu din latinul avus, i ellosufix de diminutiv. La Italiani i Spanioli se' aflä si cuvintele tato si tata, barbatesc si femeiesc, tntre pruneii

eei mici cum numesee sora pe frate sau fratele pe sora dar' nu eu intPles de : pärinte. Tata In sanscrita e pitar, pitr, la Greci i Latini e pater, (In piter) la Englezi father, la Germani Vater ; din pater a remas la Spanioli, Portugali i Italieni padre

la Francezi Ore (a cant t ori d); noi nu avem nimie din pater, ce a fost i In limba poporalä romanä veehia, ci din celticul dad, si Inca numele eapului familiei ; cu acesta numim i pe Dzeu In: Tatä-1 nostru. Dar' asa stam i eu cuventul mama, mural. Mater la greci In genere, dar' se aflä i formele : meter [eu 7i] la Attiei, metra la Herodot, Plutarch, metros la Homer, Mater la Latini, Mutter la Germain, din mater la Italieni, Spanioli, Portugali azi e madre, la Francezi, mere (cäzênd t si a schimbandu-se) i noi avem

matrice, dar in loc de madre avem mama. In latina se aflä euventul mamma, ee la Latini inseamna titä, (la Walli teth titä, Sparsehub p. 58), la Italiani : teta, pänä ce la Italiani i Spanioli si azi mamma inseamnä titä, si nu se afla popor, carele numele mamei, a nascétoarii, sé-I aibä In Intelesul de : tita, i astfel romaneseul mama nu poate pureede din latinul mamma=tita. Din Celtii de azi numai Irii din Irlandia au : mathair [mater] eeialalti au : mam. La Walli mam

gu [mama bunk unde gu e gut]; hen mam la Cornvali

In i

legitura cu germanul Cimbri bétrana mama,

cum am vezut mai sus, hen dat [Ad. Baemeister pag. 16]. Mam la Bretoni i In compositiune sé aflä : vamm [Go-

www.digibuc.ro

166

nidec pag. 22]. Muoma la Id, sora mamei, muinie la It?, -ce e la Germani Muhme si Amme [Sparsehuch p. 13]. La Latini sè" MIA amita, sora mamei, la noi mätntii ce e din mat, trunchiul din mater, si eu sufix de diminutiv. W. Obermiiller [II. 360] iri.cul -mathair [adecii.... xuat-er] fl deduce din eeltieul math, maith, ce Inseamna bun, si din aire [er], ee Inseamnä -femeie ; pänd ee pater din bad pat, domn, stèniln, 0 nu dupá unii din trunchiul pa, nutritoriu §i dar, tar om, sau tar prepositiunea strá [II. 896]. Dupá Diet. Acad. Rom. la mama, s'è citeazä din Varro, scrietoriul renumit roman vechiu [näseut la an. 116 a. Cr.], carele zice eä. la Romanii veehi In limba pruncilor, mânearea si beutura s'é chiamá buas si pappas §i In loc de matre, mamma, In loe de padre tata. Buas aratä la: beu, beuturl, pappa si azi sè numesee inâncarea pruneilor, dar sè cerde eä hrnba poporalä rusdeg, dacä Varro zise adevèrat, a eliminat pe mama si p.: tata, pentru cal nu le-a aflat romanice. Ori-eum, ni sta mintea In loe, vkAnd e.g. tata §i mama, doauè cuvinte de frunte fn numirea membrilor farniliei românesci, sunt de origine celticd, §i Inca mai eke. Precum euvhtul tatä, asa si euventul mamä e de origine celtieä. W. Obermtiller [1. 20] aratá, ca cuvéntul mama purcede din ma [bunä] 0 din amha [ama] femeie, In compositiune: m'ama [II. 360], Ma in altä farmä math,

maith, bung si air om femeiä, de aei la Id math-air, la Latini mater la Greci meter man* asemenea : lemma bunä. Dupä diet. greco-germ. aI lui Rost: Ma la Eolf a fnsemnat mamä, i se" erede a fi o formä seurtati din mater tn yorativ. Dar L. Preller [Grweh. Myth. I 504 uo] ni spune, cä Rhea kybele, ea mama, In unele parti s'a numit si Ma 0 Ammas, asemenea 0 ea mama lui Zeus [Iupiter]. Ama la Baschi mama, azama, rea mama,

www.digibuc.ro

- 167 din as In eompositiune urniftnd vocalk az si ama [M. Bullet si Z. Geze]; astfel dad In loc de az rea, punem ma bunii e mama, si In Ammas de sus, vedem pe ama. Cuvêntul ma eu tnteles de bun, il afidm la Latini [L. Preller Röm. Myth p. 72, 453] in numele zinei Mai4

earea s'a identificat eu Bona dea [buna zink die gute Göttin]; dar' i Iupiter deosebi la Tuseulani s'a numit Deus Maius i Iupiter Main venerându-se eu Muia tn 1 Maiu. i luna Maius si-a dipâtat numele dela Jupiter Maius. Unii scrietori latini numele Mains predicatul lui Iupiter i numele lunei Maius le-a adus In legatura eu latinul magnus [mare], anume eu comparativul neutru maius, dar e smintà, eAci eu comparativul nu sè poate forma : Deus maius_; ei mains e forma bärbateaseá dela Raja,- eea bun& Baba [W. Obermüller I. 201] la Greei, Persi si la alto iiopoare orientale a Insömnat i tnseamni, tatit. Baba e atâta cât pay), [pentru eg b treee In p] euvêntul baba purcede din celtieul ba (In altii formi baoth) bun si abh (la M. Boules ab) tatk pitrinte, deci din ba-ab, bab ; din acest baba e papa, tatii, pope tatà (spiritual) parinte Zeus la Sehiti a fost veneratsuu numele Papas si Papaios (Z. Preller gr. M. 1 511) dar la Latinii veair papus a Insemnat tatii. (M. Boules). Astfel din acel baba, papa e numele preotului mai nalt Papa, la Nemti Papst ; din aeel papa la noi e popa (bid spiritual) la Nemti pfaffe, la Italiani papasso, preot Inca §i azi la Sardini babu, In unele pärti ale Italiei babbg, la Retoromali bab si bap Inseamnit tat& Noi am sustinut numele baba, dar tn forma feminina si Insamnii. 1. mama bètrrink adeeit mama tatttlui sau a mamei ; 2) o muere Vétrtanä, 3) moasa sau femeia earea ajutii la naseerea unui copil La Italiani mamma, nu tnsearoni moask i de aei sè poate vedea, ett cuv6dul mama §i

www.digibuc.ro

- 168 mamana nu poate pureede dela latinul mamma: tItâ §i uger la animale. Dar se mai revenirn la celticul ab, tata. Abu §i bu la Arabi tata, ab-ul (uk---mare) tatä mare ; abba §i abbas la Syri, ttá, (Oberm. I. 4); apa la Magiari tatä. In latina crestinh abas (abate), âbbé la Francezi, Abt, Apt la Nem(i tnseainnri un preot. aup1 aceste se vedem eeva In latina vechie. An-us tatd betrân §i ava mama betrânti ;

din ab schimbându-se b In

v, §i clach am cel-

tiza adecii, am pune pe ha (bull) ar fi b-av-us §i b-av-a ; aci s'ar putea pune Intrebarea, cà oare cuvêntul baba la noi, e deadreptul femininul dela babu, ee nu-1 avem, sau e %unit din b-av-a ? Destul, CA din ayes latin, egzend v la noi a remas au?, tatä, betrân (la Ma§i

giari fis, In genere stnämo§) §i am ajuns la euvêntul mo§, ce eu 11 derivez din ma bun §i auf =o§m'o§, moa§A ; apoi stramo§, strftmoa§A. Came& in mo§ e coneeptul lrun ma, dovedese §i formele : stiibun, sträbunit ; ba In unele locuri câtrà mo§ zicem bun, (Aka moa§a burnt

(cum am zis §i fn easa noastra); dui bonus avus mo§ ; dar ehiar §i cuventul latin bonus s'a.compus eu babun. La noi euvântul mo§ s'a adus In leghturi err maiores la Latini, adecä, : mai macii, eombinând, ca. maiores s'au §ineopt, scurtat In mo§i ; aeu§ eu rnaius (cornparativul

neutru) mai mare, aar de§i mo§ii sunt §i mai mull nostri, acest concept pentru limbile romanice nu e aeomodat ; astfel nici mare nu pureede din maiore scui tat. (vezi Manila). 0 forma. asemenea eu m-a(v)us, avem In deus Maius, §i de§f serbâtoarea rno§ilor se tine In Maiu, cuOntul mo§ nu-1 pot reafla In numele lunei : Maius, el 'In

mav-us m-au§, m'o§. Astfel In limba româneasel, err cari

numim pe membrii familiei, parte sunt de-adreptul cel-

www.digibuc.ro

- 169 tice, parte celtice.

se pot

esplica numai eu

ajutoriul limbed

2. C a r Cary la Valesi a iubi ; carriad

iubire ; kara la

Cornvali, karam la Iri a iubi ; [Sparschuh pag. 96]. lar la velto-bretoni iubese, k trece In g, mé a Or, eu tl iubese [Gonidee p. 20, eard la 155, chiar aeest verb, e esemplu pentru conjugare]. Aeest ear e din un isvor eu latinul earns, italianul si spaniolul earo francesul cher LseiT; la Germani ger In adv. gern [Ad. Bachmeister

pag. 13] ich habe ihn gern, Il iubesc sau mi drag de el ; ille mihi earns, mi drag de el. La Greei xceiew flupti diet. greco-german al lui Rost, Inseammt: a) me bucur ; b) es gern haben, adeci : a iubi pe cineva, a avea pe cineva in drag. Kar i Ker In dialectele retoromane, eat latinul earls [Th. Gärtner Rheto-romanische Grammatik Heilborn 1883 pag. 36].

Noi nu avem nimic din earns latin ; carus la slavi drahi, la unguri dräga, la noi drag-u si drag-a, deci al doilea euvent suntem siliti se-1 Imprumutam dela Slavi. Noi auzim In cärtile bisericesci : am aflat har la Domnul, eu lnteles de milä, dar i In toatä ziva auzim : har Domnului, multAmita, gratia Domnului ; dar acest

cuvent e verosimil de origine greeeascil din xapa [chara]

bucurii, §i a Intrat prin traducerea eärtilor bisericesci, schimbanduli ineätva tntelesul,

3. IT a b Gonidec p. 17 ni spune, ei la Bretoni b trece In v, m In v, i p In b. Vab la Bretoni tnseamnä : prune, fiu. Vab i mab la Bretoni prune, fiu [Gonidec p. 3, 20, 36, 54 guale vab, réu fiu, vab mauik, al meu fin mic].

www.digibuc.ro

- 170 Bo6pais [zi: bupes] la Greci un tiner mare, la Apollo

Ithodius an. 240 a. Cr. pubes. Dula M. Bullet bab la Galli eopil, bab-an eopilas ; bob, pob la Galli eopil; bambino la Itali copilas, bab, fab, wab pab vab, sunt identice. La Latini, prune in stare tinerà, pän ä. ee tneepe de a-i da musteatd; puber latinesce prune, care ineepe de a fi june. Bube, Bfibe la Germani copilandru, adecii prune nu de tot mic. Bup grec, pub latin

german e identic eu vab celtie, sunt pureese dintr'un isvor. Pup-illus latin copil remas mic dapii Pärinti ; pupa lat., poupe fr., Puppe nemt. o figurd de orn mie, fâeutà dupä asemenarea copilului mic. Din vab-pup avern : pap-ush [usii ciiminutiv]; si de aci pap-usoniu, papusoiu, se tntelege eueuruzul, porumnui Melt' eu boambele pe eocian, imbrileat in ghiji i eu per In verf, concept de päpusä. Tot din vab-pup e la noi pup, la mag!ari baba, eopilul mie. Noi asadarä din vab nu avern euvent ce sé insemne bub

prune, ; dar' vab fi tradueem eu euventul prune ee e de

origine latinä, i in formarea sa euprunde o istorie limbisticA. Puer latin din pu, mie i air=er, orn ; adàugându-sé diminutivul compus eulus, e puereulus. Din

puer s'a facut pill, a intrat n, si din culus a remas e, deci prune. Intrarea lui n e de origine latinä, p. e. din avus s'a Merit avu-n-eulus, avus mos, bêtran, avuneulus, fratele tatàlui, i din avunculus ni-a rernas unehiu; u din

avus, n a intrat, chiu din eulus. Mai avem asemeni formatiuni, din genuculus, manieulus s'au faeut: genunchiu, mitnunehiu, panà ce din oeculus a remas ochiu si din masculus, avem maseure.

In aeest mod din trei cuvinte celtiee, unul Pam sustinut celtic, pe al doilea Pam tradus eu euvent slavean,

pe al treilea, eu euvênt latin,

www.digibuc.ro

171

Dar' val) celtic, are si alt tnteles, ee nemtesce Inseamna : Wabe, latineice favus, ital. span. port.: favo, -romtmesce fagure. Asadara celticul vab e identic eu latinul i romanul fav. Din favus, a fost o forma favulus undo ul ( el) e diminutiv ; v s'a sehimbat In g, earii diminutivul ulu la 'noi in ure, (ea in mas-e-nre); de aci dare,' fagure. tn duct, greco-germ. de Rost, se aflä botipais

(bdpes) si ea adiectiv intrebuintat la substantivul : albiná. Aceste aratA, ca modul scruttirii pentru multe cuvinte romilnesei i adese-ori i pentru eele latinesci, poate fi numai euela, ee l'am arétat aci ; pe aeeasta cale adese-ori vedem, c asistem la nascerea limbei latinesci romhesci. Tot deodatä am aretät influinta limbei celtice asupra celor romanice, si deosebi romAneasek si am premis toate aceste, ea aceia, cari se Intereseaz1 de astfel de scrieri, se inceapä de a avea o ideiä euratá despre celtism, i se poatä fi eu toata Increderea In adeverul esphearii a numelor de loealitAti, ce are sé urmeze.

E) Esplicarea numelor (le localitäti a) Holndarea popoarelor migrätoare.

In partea generalà am arétat pe mutt ramurile voiu impartesi o eronologie despre migrarea popoarelor, eari sau au locuit In Dacia, sau au fost treekoare prin Dacia,

indo-arice i gruparea lor In Europa ; iarbi ad

sau pela marginile et_ pentru cii unii scrietori slitim numele de localitäti de pe teritoriul Daciei, le dedue din limbele slavene, altii din eele germane mai ales gotice, pänä ce uhu asereaz5, In genere, efl acele pureed din limbele Dopoarelor migriitoare, si mai bueuros voiesc ei, ea acele nume se' fie de origine american6., decat româneasea sau din vechime i sustinute de Romani, eaci ten-

www.digibuc.ro

172

dinta e, de a face lumea sè creada, ca noi ne-am asezat aci, mai tarziu dealt alte popoare. Trebue sè premit o adeverinyi dela multi istorici de renume, ca mai toate popoarele din timpul migrarii s'au oprit de regula pela Dnigu si Nistru si din acest

prejur unele si-au luat caleapel

iqvnarele Dnistrului

Dniprului spre nord, pela spatele Carpatilor cétra Vistula ; earit aitele si-au luat calea pe langa tèrmurii nordici a-i marii negre, spre gurele Dunarii si au trecut Dunärea, i numai unele si-au latit tara liana In Carpatii

rèsariteni, i mai putine s'au asezat fn Dacia. Duph eucerirea Daeiei prin Traian i asezarea co-

lonielor romane la an. 106 107 d. Cr, popoarele s'au

pèrêndat unele pe altele spre apus sau spre ameazazi. Pe timpul colonisarii noastre, la rèsitritul Daciei, dincolo de Dnistru (Tyras) si la nordul Daciei, dincolo

de Carpati, dela Volga pitai la Vistula, vecinii Daciei au fost Sarmatii Impartiti In mai multe popoare, sí ele au fost Imburdat imperiul Seythilor. Traian i urmatorii lui au purtat resboaie eu Sarmatii. Gotii la Inceputul secului al 3-lea Imburdä imperiul sarmatjc ; un ram din Goti, cei dela apus, pela marea neagra, Dnipru i gurele Dunarii sé fac vecinii Daciei ; jarA celalalt ram la spatele Carpatilor eueetesee Tana, In Esthland i Liefland, i acest ram Impinge pe Sarmati peste Carpatii nordici, i Sarmatii navalese spre ameazi Mfg. Tisa i Dunarea de sus. Gotii eel de ultra marea neagrit Inea pe timpul Impératului Caraealla la an. 215 d. Ur. Initinteaza, Intre earpap i Dunare i apoi de act tree Dunarea si la an. 215 bat _pe Impératul Decius, emit la 268 renoarta o victoria mare la Nyssa. Aurelian Inaperatul 270-275 d. Cr. s'a luptat cu Gotii i uneori

i-a batut, dar' din causa multimii lor, si-au retras lewww.digibuc.ro

Ils giunile (ostasii) din Dacia (dupa unii i poporql romali) si Gotii fneep de a scoate tribut dela pamêntenii Daciei. Vin Hunii peste Goti, Ii bat si pe cei dela résérit si pe cei dela apus. Manarich um _age al .gotilor dintre DunAre si Carpati ru o parte de goti scapa In ripele Carpatilor si la 375 d. Cr. in Carpati, anume in Ardeal bate _pp Sarmati, despre eari, nu sé scie, ra pe ce timp

au trecut ei Tisa si au ajuns In Ardeal. Attila moare la an. 453 d. Cr. si in cativa ani, rade imperiul eel mare al Hunnilor.

13-firprii in an. 487 s'é arata la tèrmul mina negre gurele DunArii ; In ralea lor bat rem4te de Goti de Hunni i apoi tree Dunarea i sè asazä In junil Balcanului. Gepizii, sub regeie Ardarieh, dupit moartea lui euprind Panonnia si o parte din Dacia, virosimil

Ora rAtra Olt, si mai multe triburi de Goti, impräsciati In térile nordiee ale' DunArii, au simtit puterea lui. Nici nu trece o suta de ani imperiul Gepizilor, la an. 527 sé imburda. Longobarzii erau runoscuti Inca pe Cmpul lui August (j- 14 d. Cr.) si sé arata la rturile Elba si Rhin. Audoin regele lor la 527 ruprinpe o parte din Panonnia iara fiul sèu Alboin Invinge i ueide pe Cunimund regele Gepizilor, dar' Longobarzii strimtorati de un popor nou de Avarl, la 568 pornese spre Alpii Italiei, i arl dugnumele lor sé fundeaza Lombardia. Slavii titre Don si Nipru si la nord spre Vistula, cuprind mai tot acel teren, re'l avuia Sarmatii i apoi ; unii tree Slavii asemenea s'é Impart pe doatfé pela spatele Carpatilor, altii sub nume de Anti, in secolul al 6-lea tree peste DunAre In imperiul roman dela régrit. Slavii au fost ajuns si Intre Prut si Carpati ; si art e o Intrebare, ea trecut'au ei In Ardeal? i

www.digibuc.ro

174

Dar Avarli nu au lásat, ea popoarele de mai nainte sè se Inciilzeasca In Dacia. Avarii dupá trup .sidatine sértanau Hunnilor ; ei la an. 560 sè aratil i cuprind Dacia. Bulgarii li s'au supus, apoi Longobarzii, clirora Avarii li-a ajutat (567), ea sé_spargii imperiul Gepizilor.

Panonnia devastatä au predat-o Avarilor i Longobarzii s'au retras spre Italia. Un nou ram de Bulgari a pornit dela Volga, a venit In ajutoriul Bulgarilor supusi. Kubrat la 635 arunrä jugul Avaril_gr, earä Asparuch la 678 In Ilesia, fundeazil imperiul bulgar. Popoarele s'è rescoalä asupra Avarilor, Francii sub Carol eel mare la 769 ti sparge ae tot; fränturi din Avari scap lii Dacia centralà (Ardeal) i In alte párti, si nu trece un timp de o generatiune, si de Avari nu sé mai pamenesce.

Vzarii un popor de dineolo

de laenl

Maeotis In

secolul al 6-lea si 7-lea au domnit la nordul mArii negre si In Crimia, i dupti ee la Dnipru au batut pe Slavi s'au tutors pAnd In Carpati ; ei Inca au contribuit la spargerea Avarilor i s'au asezat In unele locuri ale Avarilor. Dupä 850 au fost In tloarea nuterii lor, earit la 1016 Rusii i Bizantinii i-au sfirmat. nyierii au locuit la spatele Cazarilor, si la 880-888 cuprind mai Intaiu Panonnia de sus, si de act sé lätese. Thu aceste sé vede, ea mai mult a suferit teritoriul Intre Carpati Nistru i Dunäre, doará Ong spre Olt ea muntii Carpatilor au oprit calea popoarelor si au seutit pe tocuitorii din Ardeal ; el Inca au sträbätut popoare si fu Ardeal, acele nu au avut timp destul, ea sé se aseze pentru seculi, câci le-a perfugat alte, noaue popoare bafbare ; ba, popoarele aceste migrátoare au stat mai mult din armatii !or si ale popoarelor supuse. Astfel aceste popoare migrätoare nu au avut timp niei sé cugete, ea sé schimbe numele localitàtilor i aceste

mai toate au rémas asa precum le-a primit colonistii www.digibuc.ro

- 175 romani dela popoarele anterioare sau cum le-a creat stra-

mosii nostri. Noi suntem de o mie de ani cu Ungurii stapanitori, la olaltri i ei numai _pe acolo, pe unde s'au asezat, au creat numiri noue kentru asezemintele noaue ale lor, iarA numele muntilor, apelor etc. in nartea cea mai mare au rémas toate cele vechi, i In genere identice ca numPle de localitati de prin Francia. Italia etc. ; ba pe acao, pe uncle lingurii nu sunt asezati, pe teiltoriul locuit de poi, numele de locuri sunt sau vechi sau create de noi. In urmare nu g adevérat. ià nurnele iocalinThlor noastre pureed din limbile ponaarelor írnmigratoare In Dacia, si cum CA nu e adevérat, dovedesee limbs celtica si numirea loealitatilor de azi, espliefindu-se dupa adevératul lor Inteles.

10 Cum s'au format numele de localitàfi Sé nu cugete cineva, ea e atare misteriu de a putea esplica numele de loealitati ! Toate numele locale. afara de ale unor sate sau orase mai noue, inseamna ajar aceea, ce e obieetul numelui. Popoarele antice, In limba lor toemai eu atata minte i eu atitta- filosofie au numit localitatile lor, eu eata noi numim azi ae noastre. Muntele p. e. In limba lor l'au nurnit wante. preeum azi noi in limba noastra, Il numim munte. Daea numele unor munti, dealuri, colnice, (Mime, riuri, paräie etc. azi nu le pricepem, sè seim ca numele acele, in atare limba veehie, nu inseam:la alta deck munti, dealuri etc,. Trebue dara cautat, ca nuce nu-I prieepem in care mele de azi ai unul deal limbä inseamna ; deal. In dialeetele eeltice, dealul s'a chiemat in mai multe moduli ; Intr'un dialect s'a chiemat dail (zi del); In urmare cuvéntul dél (sau deal) e celtie. In limba, latina mons a insemnat sí deal 0 munte

www.digibuc.ro

176

din mons avem munte, si pentru-el dealurile nu sunt tot-deodata si munti, limba noastra am tnavutit-o CU cuvêntul : deal. Ba noi, din cuvêntul celtic am mai format Inca doaué cuvinte: del-ma; si pentru-ca dealurile i dupti formä se' deosebese, am format cuvêntul rel-vd uncle t e din d, i va e identic en: ma. Astfel eu deal, (Mina si Wyk cu cuvintele celtice, am tnavutit tesaurul, si am amplificat coneeptele limbei noastre. Aeeasta e un folos mre pentru limba noasträ, í acest folos ne deobligä ea sé scrutam celtica, earea ni esplica mai mai multe cuvinte, ee le vorbim, i mai multe nume locale, (xi le e,primam In toata ziva, dar' nu le pricepem. Dupa Lex. de Cony. Meyer la Kelten ,,Celtii Iii In toate térile, nude au locuit, au läsat dupä sine numöroase nume de localitqi". Dar nu urmeazé, ea In fiecare loc, aeärui nume 86' poate esplica din limba celticä sè fie loeuit Celti ; dui tug atare nume local se' poate esplica din limba vecbia celticä sau din atare dialect (Tide de azi, urmeaza, ea acolo au locuit sau Celti sau o populatiune aricá, cdrea acel euvênt avut comun eu

i apoi dara ¡un nu seim nimica din limba acelei populatiuni, pentru sc:utatoriu i cetitoria e dektul, (And numele Il putem esplica prin limba celtica. ce e mai rational i natural, ea dad un nume Celtii,

local de pe teritoriul pe unde locuim, e identie cu alte nume multe de pe teritoarele pe unde In adevér au locuit sau azi locuiese Celtii, acel nume demostrandu-1 de celtic s6-1 primim de celtic !

Sé.aduc un esemplu usor de prieeput. In limba latinä mons, (In ablativ monte), In eea francosä mont. tn italiana, spaniola monte, In a noasträ munte e un deal mare. Acuma, dad In Francia aflam numiri ea p. e. Montabaur, Montagne, Montagnards, Montaigu, Mont Avron

etc. In Italia atiam Montagnana, Mont alto dela Marchese,

www.digibuc.ro

177

Monte cenicio etc. In Spania aflAm : Montalban, Montana etc. urmeazg c toate ti au rédkina urn latmul mons.

de§i pe acolo nu In tot locul, au locuit La fini, dar' au locuit urmg.torii 10r, Romanii. In unele locuri nu au locuit ci numai au domnit Românii, In alte loeuri au locuit, dar azi nu este urmil de ei, §i dad. azi 86 aflà nume de

deal, In formh de mont, monte munte, e natural, ca sè ne fritoarcem la latinul mons, sau la atare romanie, mont, monte, munte.

Toate de pang aci le-am scris ca lámuriri nu numai pentru unele serieri ale mele referitoare la limba celtick ci §i pentru de a Inlesni priceperea esplicarilor urmiitoare.

F) Espliehri de nume de popoare Arii. Nurnele Aria e compus din an, ce ea substantiv inseamnä : munte, deal, culme, §i e compus din ia, ce tnseamnä tarâ, teren, loc, deci Aria inseamnä :

tall de munte, adeca muntenie. Ar la Inceput, ca adiectiv Inseamnâ : nalt, redicat, de sus, de aci ; Ar(a)rath, nalt munte, Ar-menia, nalta muntenie, Armorica, loc la apti mare etc. Arios la Greci, Arius la Latini, omul_ Incuitoriul din Aria ; ar munte, eos, eus orn, deci muntean. In Aria a lost nul Arieos (§i Arios, Arius) din ar munte §i ais eas, api ; Arieos Inseamna : rin de munte. Arie§ e numele unui rIa In Ardeal, §i pureede chiar din forma Arieos. Numele Aries e mai vechi cleat colonisarea noastra. Aran la Gallia Inseamnl colnic, deal mic, pentrucl an ad e diminutiv. In Pyrenei sè aflä azi : Val d' Aran. Din art la Latini sunLmai multe cuvinte : ara Inseamnä

altariu, din ar n1t i a, remas din ra

loc.; deel nalt Alt-ar tocmai aceea Inseam-a : alt nalt, arar loc. Arx, fortIreata pe vêrful muntelui Capitolin In Roma ; loc.

12

www.digibuc.ro

178

arista spic de grail, ce stit In vêrful paiului ; ars (arte) ce sta mai presus ; a se arca romAnesce a te suf, a te fédica.

i

alte multe. Numele India pureede din in riu, apä, d (din

du) teren, i ia tarA, deci tara la teren de riu, de apä.

Acest d se aflä p. e. In numele Pind, pin din ban, ben munte du, si d (da, dv) teren. irfierepopoare au pronun-

ciat Hind in loc de Ind, aitele au schimbat pe h in s au rostit Sind. In gallica de azi ean e cuvéntul pentru apA, nu, dar In numele riurilor se aflä i formele : an, en, in, on un. Aenus i Genus la Latini, Enos la Greii e azi dal Inn ce curge In Dunäre lAngä Passau. Anisus azi Ens, apoi Ain Aniène fu Francia, Fiecarele poate atia cel putin 50 de nume de rluri, purcese din an. en, in, on, un, dacä cautä In geografia veche si de azi. Din an e In latina anas (ratä) anser (gAseä) an ang. as sau er fiintä, orn, deci fiintä de apä. Astfeliu Ind-u Inseamnä : ora dela teren eu apA, i In acest mod avem eunosciintä despre numele trunehiului : aric, sau ario-indic, sau indo-aric. Cambri. Fiind-cA am esplicat numele gael sau gal

fiind-cA o grupA de dialectele celtice de azi se numesee : cambric& sau kymrick s6 cereetain originea numelui. Cambria azi Camberland, Kumberland, Kyrnbei land, Kyrniy. La Galli cmv, cwmb cwmrn Oberm. I.

363 II 177) a inskinat : câmp, anume sub un deal, o vale. Inträ e i m sau e i w- se auzea un son, ce era asemene sonului nostru â i acärui origine gallicä se poate bine dovedi. Din cmv, cwmb s'a format Cambria anume : camb-air (camb=xamp, air orn), ce fnseamna cannEian, lam Cambria, tara Campenilor. Cuvêntul latin camp-us Ii are originea dintr'un isvor eu celticul : cwrab iarä air Il avern In ol-ariu, pecurariu etc., pänä ce la

www.digibuc.ro

179

Nemti s'a format in er, p. e. BUrg-er. Astfel grupa cambrid azi Inseamnii grupa Celtilor cawneni. Kymyy de azi s'a format a§a, c5, din ewmb, cmv a cäziit w sau b din capét, eará w trecênd prin alte vocale s'a strämntat in y. Cand degenereazii o limbà, arunai litere din cnont: and progreseazii, primesce vocale lu cuvintell.

G) Esplicari de nume locale din Mäidan si din Dacia S6 incepem darä esplicarea numelor locale de pe teritoriul satnlui Mäidan Numele aceste le voiu aséména

cu nume locale din geografia vechie deosebi a Europei, incat s'é aflä, nume locali din Da('ia, cad in vest mod s'è poate al-61a anticitatea numelor locale din satul

Mtudan; mai departe le voiu asèmäna eu nume locale din Romania, Ungaria si mai ales din Wile celtice romama, cäci in acest mod s'è aratà identitatea si intelesui lox.

!au ordinea alfabetica, dar' ici cole numele trebue s'é le grupez dupit literile i formele, ce pureed dinteo rldécinäl).

Barbura

Dupl operat, Barbura sè numesce un deal si tin dar' tri sat e i nume femeiese. Barbilra sè numesc; un sat in comitatul Uniädoarei. Numele de botez Numele geografice 0 de popoare vechi, sunt citate din ,Griech. Deutsche.% Warterlinch de_BaL C. Rost ; partea geografica istorica, din Leittaden der alten Geogr. de Dr. H. Hahn ; din 1.16gLahileirat de lidezanyi- Egrencz ; din Lex. de convers al lui Meyer 0 din Deutsch-Keltischen Worterbuch de Wilch, Obermaller_ 1) Numele locale din Romania le citez din Dict. Topografic de Dim. Fr_walasou 4i Diet. geogr. a judettilui paeheditti de N. DSalheaa ; cele din tingaria, ain Magyarország helyseg névtara ; cele

de azi din alte parp le citez din Geograf. staits Welt Lexicon. de Emil Metzger, Stuttgart J888, ce cuprinde in sine 160.0011 de nume locale, 0 din Lex. de cony al lui Meyer, precum 0 din Deutsch teltisches Wörterbuch de WiIh. Obermaller. 12*

www.digibuc.ro

180

purcede din Barbara, numele unei Saute din Nicomedia din Asia mica ; la 306 d. Cr. i-s'a täiat capul. Cuvêntul Barbaros §i Barbara sa aflä In limba greeä §i sa amintesee Ineä la Herodot t 408 a. Cr. dar firesee, cä e cu mult mai vechiu. Colo In Scotia la an. 1316 d. Cr. a murit poetul Barbour (our=ur). Birbura numele dealului nu purcede dela numele Santei sau a vre-unei femei din sat, eitci e mai vechiu decat inceputul crestinismului. Barbaros la Greei, Barbarus la Romani a Insemnat un orn, carele n'a fost nici grec, niei roman, ci din alt popor ; mai departe a Insemnat un ma sélbatee, prost, necult, cam sinonim cu latinul agrestis, om dela camp, prost.

Celti§tii, euvêntul barbarus fl derivä In doaua moduri, din eeltieul bur, bar ee Inseamnä deal s'l ur, bar ce inseam-ià om, deei barbar, ora de deal ; sau din bar-b-ar bar deal, b (ba) prejur de deal §i ar (air) orn, deci lo-

cuitoriu, ora din prejur de deal. Din ur e latinul vir, orn, barbat ; si eu bar=orn sta. In legatura mar (mas maris, maritus, mariture) ce e din bar stramutêndu-se b In m, iari sufixele os, us, ce de regulä Inseamnä om, aci sunt superflue. Astfel barbar, §i pentrueä strämosii nostri au schimbat pe b In v, varvar inseamna : om, locuitoriu dela deal, dela munte §i numele santei, Barbara, Inseamnä femeia dela munte. Bar la Celti deal, bar-an, (an e diminutiv) del-ut ; bar vêrf de deal ; bre, bri, bry deal, colnic; bor, braigh deal, brugh spate de deal ; bur deal si cetate ; borr la gällici, mare (magnus) burg cetate (W. Obermilller I. 219 etc.) Bar la Bretoni vèrf, cap ; nalt, de sus ; barr la Iri vêrf, aseutit, barr la Bretoni sus, de sus ; bar la Bret. colnic, munte, elevatiune si borla la Basehi, vêrf, burburua, cap ; bourcha, bourch, bourg nemt. Burg, cetate, bure burg ora§ cetate (M. Bullet).

www.digibuc.ro

181

LI România sé afri Bar-bu munte fn judetul Prahova, si Bar-ba movila in jud. Ialomita. Bar Inseamrul deal, ba, bu prejur, teren, loc. Li Barbura, numele dealului din Maidan avem bar-b, esplicat deja, si s'a a daus ur, bar-b-ur. Acest ur (=ar er, ir, or) acu§ Inseamnit loc (ea mai sus in alt-ar), deci barbur loc la prejur de deal; am inseamnrt nalt. A din capét e un adaus românesc ca cuvêntul s'é se asimileze formelor limhei noastre. Fiind CA a din bar trece In toate vocalele, si sè produc formele : bar, ber, bir, bor, bur, In România sé aflä nume de dealuri si de munti : Bernar, Bora, Borda, Burta si In Resinari, Buru si tot astfel in alte plirti ; mai departe, fiind ea vocala a sè mutti la capét §i astfel si celelalte vocale, sé afli nume de dealuri, ce au in riidécinti : bra, bre, bri, bro, bru si felurite sufixe, despre cari, la locul Mr. Din forma barb, sehimbêndu-se b In v si f, avern cuvêntul : vêrf; bar inseamnä un deal cu vAif; din bar e la Nemti Ber-g, deal, brdo la Sérbi deal si brg, dâmp, vrh, verh la Slaveni vêrf; la magiari bérez, vérf de deal, rédäcina la toti a rémas bar ber, dar' sufixele s'au schimbat ; si toate sufixele c, g, h, d, b, f, Inseamnä loc. Sé ne ocupam de cuvêntul barba in limba latini si romania.. Unii Nemti a esplieat'o cu tritelesul Spitz, vérf, pentrud cresce avênd Off; altii cu inteles de : loc de Or; in adevér barr la Iri si azi InseamnA : Or (lat. pilus) astfel barba din bar Or si ba loc. Bart la Nemti, t=da, asemenea loc ; beard la Englezi, brada la Boemi si Sérbi, broda la Poloni inseamnä barba. Astfel la noi par e din bar parrucca la Italiani, perrugue fr. barbat e orn cu barbli. Byrsa la greci, e pelea de animal, inel cu par pe ea. Câteva nume locale pentru asèmänare. Baraba un teren la piciorul muntelui Altai. Bar deal, ba (si In

www.digibuc.ro

192

forma ibh) prejur. Barad la un deal eu peatrA Agletek" In comit. Gömör. Bar deal, da prejur, la loe. Acest la e In latinul seol-la, unde col e fédileinA pentru colo, cultiv etc. Barlang la Magiari pe§terA, din bar deal si gAlice Ian, lain gaura, huditA. ; earA g, e un adaus regulat (MO n. Baratron e o pesterA in dealurile Athenei. Baratar=bar-ao-ar, earA on e edaus greeese, atAta cAt ar loe, ee a fost deja In euvêntul veehiu. Baranya comitat_ fn nordul Ungariek e delos ; din bar deal, an mic,

ia tari teren. Bard deal si Bard fo..tAreatA pe deal In Barga or. In Italia la piciorul muntelui Romeeeio garge or. In Fiancia la pieiorul muntelui Mombraeco mom din celtieul mon, latinul mons, dar' n Inainte de; b, s'a fAcut m. Bracco din bar-ac, unde ac, si ga, ge InseamnA loc, prejur. E apriat, cà numele veehiu a fost Bracco §i c romanigndu-se s'a adaus mom, si s'a repetit conceptul de deal. Barr ora§ In Elsatia la lieiorul muntelui Vasgen ; al doilea r e remdsitä sau din ar sau din ra=ar, loc. Bar§ un eomitat, preste tot e delos ; s din sa (=da ta, za) prejur, loc teren= barsa, bersa, btsgsa. Aceste forme s'é afld si Intoarse, din ais, teren, loc, oras, as, ad, az, si eu toate vocalele. Bergamum ora§ In It ilia de sus, zidit de Galli ; din berg, forma germank sit am loe, identie eu ma, loc ; um din eapè't e adaus latin si supei flu, pentrucA s'è aft in am. Born deal fn Svi,tera ; n e remAsitA sau din an diminutiv, sau din an loe. Bare deal In Svitera. Berge or. in Thracia, Bermion muntenie In Maeedonia pe timpul lui Herodot 408 a. Cr. Desf la G Tmani e berg, nu s6 poate zice, c I3ergamom si Berge sunt numiri germane, pentruett eu multi seculi stint mai vechi, decht venirea Germanilor fn Europa.

www.digibuc.ro

183

Bersobis,

Bersovia, Buridava,

Burticum,

Brucla,

Brutia, name locale i Burii, Buridensii, Bourgones popoare fin Dacia.

Aceste nume sunt toate din Dacia vechia i dupl pregatirile de mai sus, s'd le fntelegem. Bersobis rfn, Bersovia oras amintite In calea fmpèratului Traian, când a mers dela Viminutium (din Sêrbia) spre Tibiseum (din Caras). Bersobis din ber deal sa prejur, teren, deci: Ber-sa; pentru ea sé se formeze numele de rfu, s'au adaus celtieul : abh, abha, apa, fn compositiune : ber-s-abha ; is din eabk e adaus superflu. Acest abha=apat rfu s'a format In : ava si ova deci

Bersaba, apa din prejur de deal (vezi Ivana). In numele Bersovia, ce s'è vede a fi o forma mai tarzie ia fnseamna loe, pang ce de regula Inseamna teren. Din Bersobis avem azi BOrsava. Berzava nurnele rfului ce curge

In TiMi§ In forma Bêrsa avem numele de azi BArsa tara langa Brasov1). i acest nume, prin strarnutarea literilor, e Bersov. In Palestina a fost Berseba, un lac, unde eba, e abhß, 414, ava. Burii au fost un popor In Dacia (Dio Cassius cap. 8)

Dacii aduc lui Traian o eiuparel, pe earea era seris latinesce, Burii i ea ceialalti aliati sfiltuiesc pe Traian, ea s'é re'ntoarne. Bur hiseatnna deal munte, us os, orn, i oameni, deei Burii fnseamna deleni, munteni. Am aflat o esplieare din bu (bou, vita) si air (om) deci : buari boi-iari, prasftori sau päzitori de boi, dar' nu sé poate primi. Buridava a fost orasul sau cetatea Burilor dava fnseamnä cetate, loc flitarit. Dupa colonisare sé amintesce de un popor Buridensii fn Dacia. In bur-id 1) Tara Bèrsei Sasii o nume6e Burzenland. Wilh. Oberm. I. 318 area:cum scr'etorii. Slaveni D .brovszky, Kopitar, Kollar Namuch, Palatzky i a1i s'au trudit, el toate numele locale sé se espuke din Slavena, dar' FAA. sueces. Ma burzen din buly 1ntunecos, burza viscol, pora limp rtu, bmeas, vént de nord. Ce prostie I

www.digibuc.ro

184

realign forma : burda, burad burid, unde bur inseamna

deal, ad=id (da) prejur, teren, earä ensii e adaus de pe timpul Romanilor, si ensis e un sufix, prin care s'a Insemnat teritoriul unei provincii, unui prejur In Dacia, p. e, Dacia Malu-ensis, Dacia Apulensis. Buridensii inseamnä loeuitori din prejur, teren de dealuri, de munti, deei Muntenieni, Delinieni. Burticum oras In Dacia. Bur s'a esplicat ; t din

ta=da ; bur-ta prejur de deal ; s'a adaus ic, ce Inseamna loe aci pentru sat, oras, in compositiune : bur-t-ic, loc, locuintä la prejur de deal ; um e adaus latin, si e superflu, pentru-ca um tot aceea Inseam* ce ic ; um purcede din celticul, grecul on ; si in alta forma e ma. In Romania s'é aflà formele : Barta, Bärtalus, Barteni sate ;

Berta pichet de granita pe munte In j. Prahova, Borta parau, Bortes munte in j. Museel si apoi : Burta, munte in j. Gorj. Iata si azi avem forma: Bur-t, ce inseamna si azi teren la munte, munte. lc sè" reafla in Celtike, Armorica, Thessalonike. Romanii mai totdeuna, catra numele vechi, au adaus un sufix latin, de regula : um.

Brucla ora§ in Dacia. Acest nume s'a format din bru=bar deal ; din e remas din ic, prejur, cum e mai sus forma Bracco, pentrucii u a scos pe i din cuvênt, si apoi din la, loc cel vèzuram si mai sus, in Barad-la, in Seol-la, eara la Celti a fost ; Ile, si Ily, ce ca sufix In Anglia si Francia sè afla si in forma ly, in Spania si Italia in forma lo, la noi in la lu, in alte pärti le si el. Brutia ora§ in Dacia. Forma e identicä cu : bur-t, dar bur s'a strämutat in bru. In Italia de jos Bruttia, trettia s'a numit tara Bruttilor sau a Brettilor, asemenea tara, ta tu prejur, teren de deal. In Romania sè" ail& formele : Brata-sanca. Brateni munte in jud. Arffis (forma bung, numai pentru nume de sat) ; Bretina munte in jud.

www.digibuc.ro

- 185 Muscel (in seau diminutivul, an, en, in sau Inseamnii, loc); Bratoce munte In jud. Pralwara Dr.. e.. identia eude.. Bourgones nume de popor (Glig. Tocilescu, Dacia Inainte de Romani, pag. 601). La Celti anume la Cambri, burch si buig Inseamnä si deal §i cetate; on din Bourg-on inseamnii : om, ce s6 reafia fn Teut-on, Vall-on, iaral es

e plural latin, deei Burgonii. La Nemti Burg inseamnit cetate, §i ia Inceput a Insemnat numai o cetate ziditi pe deal. Burgonii mai cur&id Inseamnii : Munteni cleat cetateni.

Bor toane Deasupra satului spre nord sunt nisce petri mari de run, de fer si s'è numesc Bortoane. Petrile aceste se aflä pe deal si numele dealului trebue si5 fie bor-t-on, unde on Inseamnä loc. Multime de materii ce s'è tin de mineralogià si-au càp'état

numele dela

dealurile

de

unde s'au scos. Bortoane dela dealul Borton. Barten-stein or. in Prusia ; barten e identic cu borton ; en §i on sufix ce Inseamnä loc. Borton In Lipova nume de familie; §i e flume §i de batjocurá pentru unul scurt si gros.

Buroniu In partea sudicii, dela sat este un loc si un isvor, ce s6 numese Buroniu. Ca nume de loc purcede din bur deal si on seau diminutiv, si atunci delut, sau, on Inseamnä loc si buron Inseamnä loc la deal. Isvoarele de regula isvoresc din dealuri (cu stânci cm piiduri etc.) si adeseori au nume identic cu dealul färä ca etimoligee §i dupti natura isvorului §i a dealului sZi aibii acelas Intelea. p. e. am aflat Cibinus deal (din cab, deal si in mic) Cibinus xhi (uncle in trebuie sè Insemne : ean, in apti, *

www.digibuc.ro

186

astfel kc la deal mic, sau loc la apI, rlu de deal. Us e superflu, e latinisat. Din Cib-in s'a format Sibin, cu n, fnmoiat Sibiniu Sibiiu. Buroniu, ca nume de isvor, purcede din burrfu) ;

i Cibinum oral uncle um loc,

i

deal si on apA ; sau bur din celticul bior apA si on mica' la Galli bior apA, i bioran apA micá, nu mic, adee'l

Orb. PAW, ce la Celti an on etc. erau sufixe de diminutiv, azi la noi sunt de argumentativ, p. e. peatrA, petroniu, petroane. Astfel buron, ca nume de isvor e identic eu bior-an. Bior=bar apA, ni-au dat formele Bara,

Bera, Bira, Bora si Bura, pentru multime de nume de parAie si de rturi; i fiindeä bar si toate formele tree In bra, si b fn f, p, v, s'au format altA multime de nume de apA i nu. Intre altele (W. Obermiiller I. 713) brau ffrau nemtesee InseamnA : Bach, romAnesee : pArAu (prau). In Irlandia a fost parêul Birgus (vezi Ierugh) azi 86' numesce Barrou ; In Romania Parava, pArAu In jud. Putna ; par=bar deal, ava din abba apA ; din attest av a remas Au, In pär-Au.

Boura (bura) numele unui rfu In Achaia Ind la

Herodot f 408 a. Cr. Bourina isvor de apA pe insula Kos. Aci dara bur apA, in, mica. ; celticul bior-an ; din bur-in, bur-un nemtescul Brunn, Brunen fAntAnA, ce e isvor mic, apA mica. Nemtii venind peste Celti i asezandu-se pe locurile Celtilor, au primit numele locale,

cum le-au aflat, dar la numele dealului au adaus Berg [deal] la numele pArAielor au adaus Bach [pArAu din bi mica. i ach apA, vezi Peica] i pentru aceasta, e plAcere

usor de a seruta numele locale de pe teritoarele germane si aceasta Imprejurare a ajutat foarte tare esplicarea numelor locale. Astfel Bernbach (n aratA pe diminutivul en, cAci ar fi ber-en); Berre fiuviu itn Francia (rearatA pe ar=ra loc, sau dacA e mare din er mare).

www.digibuc.ro

187

Birbach, Borbach, Borebach; Borna (na ori loc, ori din bor-an) Bourne fluviu in Francia ; Braubach Brubach, Brambach, Brumbach, [un m din n=an diminutiv, strimutat in m inainte de b, deci bar-an bach, apoi Bauerbach i numele paräului e identic eu Barbach ori Burbach. Dar Celtii, ca sè esprime apa sau rtu mic, tnainte de

nume a pus cuvntul bi, ce tnseamnä

mic,

astfel : Bi-

ber-bach ; Biber-an (uncle si an e diminutiv), Bibra, Bi-

vora, unde b s'a sehimbat in v. Aeest vor s'é an- la noi In is-vor mai nainte s-vor din bar apa. Svir un riu In Rusia. Pe acest bi (fi, mi, pi, vi, i i eu alte vocale) Il vom mai revedea.

Brad Brad dupl operat e un deal dela Mäidan snre ame.azi. Brad ea nume de deal nureede din forma bar-ad (ce o avuram in numele Bar-ad-la) bra-ad ; bar, bra deal ad=da loc. Dar' In gällica i formele braid, braidh (W. Obermiiller I 294 297) inseamna deal. Bratanus azi Bradano riu in Lucania, din brad, deal. an. mic. si us (os) apa. Dupa M. Boulet : braid la Sentj, foarte nalt braida la Galli eel mai nalt, ae aci i su-veran ; brad foarte nalt, bredalle In Picardia mare foarte, braid, cel mai nalt. Brad deal in jud. Gorj, i d trecand In t, z, Yu Romania : Bratoce, Bräteni (va fi braten cu en loc, Insa cu n inmoiat) Bratila (il mare, rialt) Bretina, Brezen, Brezom (brez-on) tot nume de munti. Dar de o miä de ori s poate dovedi, ea cuOntul ce Inseamni deal, munte, tnseamnä si mare, nalt, i atunci de regula e pus inainte de cuvêntul. ce tnseamnä deal. munte. M. Boulet in dietionariul celtic aratä, c braLla Celti, braz i vraz la Bretoni tnseamnä nalt, mare, breit la Germani lat. In operat s'è ziee el Brad deal hi are numele dela brazii

www.digibuc.ro

188

carii au fost candva, pe acel deal ; dar' dupl cele de mai sus un deal poate avea numele Brad, fárii ca oarecandva se fie fost brazi pe el. Dar' se cercetäm cuvêntul brad, ca arbore nemtesce : Tanne, Fichte etc. cari se tin de soiul pin-ilor. La Dioscorides I. 104 se aflä arborele bratty, ee e tradus cu Sevenenbaum, sadebaum, la Magiarii Ciprus feny5

fr. sapin, Tanne. La Pliniu Ist. Nat. 24 41, sub brathy se amintesce uu arbore, acärui frunze se' folosesc ca materiä de afumat Sparschuch (pag. 29) cuvéntul brathy 11 aduce in legaturi cu celticul : bratha, ce inseamnä a impunge. De aci purcede cuvêntul brad, pentruch bradul are frunze ce impung. Dar' si latinul pinus, numele soiului pentru abietine (abies) are inteles de a Impunge. Din pin(us) e spinus lat. spin sau spine romanesce spinetum (spin-et) i aceste cuvinte, in limba latinä mai intaiu le-a introdus Vergiliie (in Eclog. 2 v. 9. 5, 39)

carele a fost celt si a murit la an. 19 a. Cr. Din brad, brad-et, din fag, faget ea si spinet ; terenul de brazi de fagi. -La Celti aid (ed) un sufix ee aratä plenitudine, multime de ceva ; acest aid=ed=et e in spin-et fag-et ; loc

plin de spini, de fagi ; dar et purcede í din da=ad ce inseamnä loe. Dar in loc de et se afl i ik, brachie ce Inseamna loc 1) de ad in Romania satele : Brad-ic-eni Brad-ic-esci etc. Din pin-us e pun in im-pun-g i strämutandu-se p in f, e feny5 la Magiari, fin-ior la noi, cu care se afumil in casä. 1) Acest le la Celtobretoni azi e ,e1r (ec). La Gon idec pag. 61.

Les mones termines en ek, quand ik servent a designer un lien (loc); lianab-ek ciinepisce ; din canap, canal la noi. Acest ek e6 afli in multe nume locale din pltlile Slavene, i Slavenii tinêndu-1 de slavean unde v6d nume cu ek la cap6t Il dechiari de slavean.

www.digibuc.ro

189

Bogoie Bogoig e un deal nu departe de dealul Barbura Numele de localitäti eu bog in rädécinl, Slavii le dechiarä de slavene. Adel/hat ea la Poloni bob huh_ la Boiemi bog, la Sêrbi bog si boga inseamn5 nzeu, dar incA nime nu a aflat nume de localitate, ea sé Insemne Dzeu. ori si in ee limbä. e sub TA lva mare.

Bog la Celti (M. Bullet) elevatiune, rèclicare munte, bogue (boc) fn Franc-comte elevatiune, eminintä, tot ce e nalt ; i bog=--fog, mog, pog, vog, dup5 M. Boulet, bouge la Francesii veehi, gramadii. Bog la Obermiiller

din WIticul buach, buagh spate de deal, un deal färä vOrf, carele are ceva camp deasupra, Ora' ce bar Inseamnä un deal eu vêrf. Din buach e Buck-el spate la Germani, ghîb. In antieitate Bagaeum azi Bavay in Belgia, oras la deal cu one si marmorie ; Bag (deal) ac (=le, loe) um e sufix latin, ce inseamna loc, astfel e supertiu. Bagous munte in Carmania , de pe unde au venit Celtii ; Bogadium (azi Minster) in Germania. Bogdo munte mare In Asia, (do=da teren) Bogdoola munte in legäturä cu muntii Altai (01 nalt si 1a loc). i numai aceste nume a scdpat dealul Bozoie, ea sé fie fost botezat de Slaveni. Din buach e Boca deal in jud. Mehedinti ; Bueina deal, Bucegiu munte in jud. Prahnva Bahane (c, g, h=) munte In jud. Putria, si alte multe, eine sé tntereseaza e manudus ea s6 le esplice. De aceste sè in Bacher-gebirg (er==mare) in Stiria, Silva Bac-ensis la Cesar: apoi liakony In Ungaria. Din huagh e Baghiu munte in jud. Mehedinti, Bagiura (ur=mare i ra Me) din deal, sat in jua. Dorohaiu apoi formele Bagala, Bagau, Bagolat. In alte pärti aunt p. e. Eager deal ell vii, Baguer in Francia; Baggio Di

www.digibuc.ro

190

Italia, Bagurin Spania ; Bogay Pic, deal fn India Yesticit Bogra o Inältime i district fn India englesä. Boege In Francia Boghöved delime In Sehlesvig; Bugey eomitat pe coasta udicil a muntelui Jura. In Bänat Bogda sat eu scaldä (bog deal da loc)- Bog§a (i Boc§a) oráe1 (§a a=za) Bogoltin etc. Boigrich )fspate de deel In Moravia (rich=rog, riickee vezi Rugeiu) ; Bogna, I3ognau, Boaza, Buga, Bughea nume locale din Romania. Astfel bogoie sè esplicä prin bog, spate de deal. deal, ie=iä. teren, loc.

Bogdan Dupti operat, Bogdan e un deal. Bogdan deal In i apoi multitne de nume formate din Bogdan. Bogdan ea nume de bote7 se Arge§, Bozdan_milgurit In jud. DoJj

tine de nume_slayean. W. Oberm. numele Bogdan II arata

purees din celticul bohd särno, sclav si an. orn ; bochd s'a sustinut la Nemti §i de aci numele de familie : Puehda .Puchta ; Bogdan ea nume de botez s'ar putea esplica din Dog, Dzeu, §i celtieul dnin, orn, deci omul lui Dzeu, dar slavii nu au cuvêntul duin, nici forme din acesta, la ei eiolovek Inseamnä om ; §i apoi nu e cu putintä ea Inteun nume o silaM sè fie slaveanä, §i una eeltica. S'è §i primim, cà In Romania pe atare boiariu l'a chiemat Bogdan, satului iau dat numele s'éu, dar dealurile Ina nu au eäpèlat nume dela jiarsoane. Bogdan ea nnmc de- deal se formeaiä din buagh, bog, deal sphaos ; d (da=ad) teren, loe, cum e numele Bog-da, Bog-§a. §i an, loc. DiminutivuLan stä de regula dupa numele dealului p. e. bog-an : augmentativul ar asemenP, p. e. bogar, dar dupä bog-d. an fnseamnä loe; a§a p. e. Bogla se numesce §i

Daell undeva ar fi un päräu eu numele vechiu. _Bogdan,. atunei bog inseamnä déal i dan Inseamnä apä, nu (vezi Toni) §i numele se espliel: riu de deal, de spate de deal.

www.digibuc.ro

- 191 B o*a.u.i.ej u fPogani0 Se venim la un nume vechiu din Dacia. Gh. Tocilescu (In Dacia fnlinte de Romani pag. 441. 463.) aratä ca dupé. itenerariul lui Trdian, acesta pe teritoriul de Azi al Banatului a trecut pela rful Bugalus azi Bogoniciu. Ñùmeie Bugal nu-i nume de rfu ci de deal, bug

deal spätos, al, mare, fnalt si us din os, ais apl. Numele Bogoniein. sau pe cum fl sein eu Poginis, e nume de rfu, i e In comitatul Carasului ; eu am fost la termii lui si am trecut peste el. Numele Pogänis pureede din bog=nog deal, an mie i is api, deci apd, rfu de deal mic ; i$ e toemai forma ce e -es fn Mures, Som-es Sebe_s as In Caras, is In Cr-is Timit etc. La Celti au fost multe cuvinte pentru de a numf apa, rful, astfeliu ais, de unde s'a putut face es, asemene Oche (ch=s In muffe limbi) asemene ach i uisge etc. In Tibiseus, iscus aratä In alte ed a purees din uisge, i s'a format Timi, nume, sufixul e stä mai aproape de alte forme, p. e. Marisus (us superflu) Mures. (Vezi Glades ; Ogas). Bogana un rfurel In Albania, din bog deal si ean, an apd ; dad; Bogana ar fi deal atunci bog deal, an mic,

na loc. Eu am aflat numele vechiu In forma de aensativ : ad Poganim" i astfeliu numele rturului a fost Poganis. Deinde ad Bersobium et Poganim" (dupd aceea Tri-

m a mers la Börzava si la Pogitnis ) Bogan din Bogana e identic, eu pogan. dupä litere, dar In Pogänis pog Inseamnä deal, an mic i is apA, aci i purcede chiar din ais. Wilh. Obermiiller ziee : Bogeu un deal In padurea Bavariei, din Buagh deal si en diminutiv. Bogenau teren delos längd Regensburg, bog en, si au din av (va) prejur. Se mai auzim. Bogenau In vechime s'a ehiemat : Pogena i acolo au fost doauö rfurele eu numele : Po-

www.digibuc.ro

192

yana. Pogesania, Bogzanial) azi la nemti Hocker land." A§adari colo langa Regensburg au fost 2 rturele Pogana §i colo in Albania, un riurel Bogana. Poglisa pat In comitatul Uniadoarei, Poglizza (zz=4) teren delos in Dalmatia. Pogarile 2 dealuri in plaiurile: Cerna §i Qlosanl in România. In aeest mod se vede, ci Romanii din }Anat. anume din Cara numele rtulai Pogäni§", auzit inthiaoarä

pela anii 103-104 d. Chr. Pau sustinut panä azi, pentru ea au stat pe loe I barbarii nu au avut timp, ea sè le deie nume lovale.

trecAnd in f m, p, v. din bag se formeazä räacinile derivate : fag, mag, pag, vag, §i aceste toate au fnteles de : deal, nalt, mare; p. e. Fagára§, din fag deal ar nalt, apà. ; din mag s'a naseut: mdgurä, apoi latinul : mag-gus, mare, magiarul maga§, inalt maha la

Inzi, meg-as la Greci. Din acest bog e la noi boghie, cApitá _de fên carea ni dä conceptul de un deal. La magiari boglya. Care pe care I-a imprumutat ? Bouge la Fr. -vecni, gramadk. ca-

pita e o gramadi. Carkoaie

i ablie

Dupi operat, Cârhoaie e vêrful dealului cu numele relva mare ; CArhoaie sunt trei ridicdturi stêncoase, in operat s'é observeazä, eä In Máidan in limba poporald Cftrhoaie i Car0e sè numesc vêrfurile muntilor stênco0." Un ceva grandios pentru tema noasträ. In Mdidan adecä pricep Ind intelesul unor cuvinte celtice, ba aceste sunt cuvinte de toatii ziva. 1) In Bogzania forma mai de aproape pentru Bogdania cki d se schimba cu Z. Moldova s'a chieniat qi Bgifa, anuinz ar fi namit'o a§a dupi numele unui domnitorm. Numele Bogdauist cor6spunde positiunii Moldovei.

www.digibuc.ro

193

Car fn celtica inseamnä. : stencii, peatrii, deal, munte

apoi nalt mare. Carn inseamnä corn, lat. cornu, nemtesce Horn.; earn griimadä de petri, teren de petri ; kearn \red

de stencil Carrie la Id, earnecou la Cimbri, karrygg la Cornvali, petri stênci. Se facem unele asemänäri cu numele citate din Mäidan.

Corhaix or. pe un colnic in Francia ; Karrh1 or. In Mesopotamia, in bibliä numit Charam §i Haram. Kars in Asia un teren stêncos, §i acolo §i ora§. Karst ital. Carso muntenie. foarte stêncoas ltLng alpii Iulii ; Carsoli in Italia cu cetate vechlä ; Corsica o insulä cu dealuri stêncoase. Karia o tearä muntoasit in Asia mid.; Carrara o ocnä de marmore in Italia. Carintia, Ca rnia, Carniolia nume de teri cu terene stêncoase. in Carhoaie h purcede din c, ori din g, de acf forma originalä care ori carg ; oaie din onie ori din olie ; on, ol inseamnä loc, deci carc-on, carc-ol o s'a diftongit in oa, iarl n, 1 s'au inmoiat, §i astfel oaie sufixul de azi are inteles de : loc cat oie in Bogoie. In

Car§ie car inseamnà deal, stencil peaträ, § a remas din sa teren, cum e p. e. In Pog-§a, seau Boc-§a, §i ie inseamne, loc, purcezênd de a dreptul din ia, deci Carhoaie, Car§ie. Cârhoaia e din o forma' Carconia, Carcolia nin care, avem : card, cu Inteles de vArf desunra Incèreare. Al=o1 inseamni §i nalt Lvezi In Carniolia! Carsidava, Cartum, (seau Kartum) Cersie i Certie; Cern_enum nume locale, # Iupiter ePrI7PnRiR Aceste sunt numiri din-- Dacia vechii. Carsidava ,

ora§ dupl Ptolomeu, Cartum (Kartuml ora§ (WO tabulele cereate Cersie §.1 Certie or. dupit tabula Peutingeriana, Cernenum or. dupä tabulele cereate, Iupiter Cernenus, dupä inscriptiunile romane din. Dacia.. 18

www.digibuc.ro

194

Carsidava se compune din Car deal, stêncA ; sa prejur, teren ; a din sa In compositiune pere i Inträ i ca literä legátoare, dava la Daci a Insemnat cetate, oras Intärit. In Cersie i Certie, cer e din car, deal, stênca s din sa, t din ta, teren prejur : ie loc. Cernenum din

Kearn vêrf de stack en loe, um e adaus latin i e superflu, pentrucä um asemenea tnseamnä loc. Predicatul

Cernensis s'è compune din Kearn, cern, sau din cerna, iarl ensis e sufix roman cum am arétat tn Burid-ensii, Dacia Malvensis. Numele din tabulele cereate sunt ale oraselor din prejurul Abrudului ; predicatul Cernensis

s'a adus In legäturä cu numele rtului Cerna, ce pe la Mebadia i Rlisava curge to Dumire.

In Romania sè allä formele de nume locale : Cam, Carnul munti, Cana, Cars, Carta], Cartiu etc. Cersani, Certieni, Corsor vale, Cortil deal, etc. adecá forme de rädkinä toemai ea cele vecbi din Dacia. Predicatul Cernensis mai de toti s'a esplicat, cà purcede dela numele rtului Cerna, ch." Cerna la Slavi Inseamnä neagrà si cä Cerna e nume Slavean i desf istorice e documentat, cä Slavii In Europa dela nord i ameazi s'au arétat numai

In secolul al 6-lea, totus multi au primit, cA Cerna e nume slavean, ba unii au enerat cä ì pe timpul lui Traian au fost Slavi pela Cerna, cAci numai asa i-au putut da numele. E o prostie mare ! Nume mai vechi cleat Slavii In Europa, a le deduce din limba slaveang e

i impertinintd. Cerna i. pe tirnpul Romanilor s'a respuns tot Cerna

aceasta o demustrii o inscriptiune romanä aflatä la Mehadia cu euvktul scris : Tsiern1). Inscriptiunea purcede din an. 157 d. Cr. aded din anul al 50-lea dupà 1) Dgeien de Dr. I. T. Neugebauer paw 10 pr. 6. Inseripades,g, tiunea e pus'i la an. 167 d. Cr. lutru onoarea lorgovan.

www.digibuc.ro

195

colonisarea noasträ. Dar eu nu sciu pe cineva in lume ca s6 fie aflat, cà Cerna e o anä neagra! Eu am vkut'o in Septemvrie si asa era de curatä !neat unii m'au filed

atent, di ad 0 ad apa e de 2-3 metri de _afundä, totus sè vedeau petrile pe fundul ei. Ba i in balada poporall Iovan Iorgovan si sorpele" sè. zice: Inceatä inceatä, Cerna mea curatd! Dar Cerna isvoresce din stênci §i toate rfurile cari isvoresc din stênci, sunt limpezi pänä curg printre petri ; apoi trebue sciut cä, rturile t§i au numele cum i-le-a dat poporul, carele locuesce la isvoarele lor.

Inteo inscriptiune latinà, aflatá in orasul Sinuessa In Latium (la Mommsen Nr. 40241 e numele : M. Cacius

F. cerna. Pe acolo nu a ajuns puiu de Slav, dar pe atunci nici nurnele Slav nu a esistat In lume. Nume locale purcese din Ceai n, Kearn, Eern, cern, sè aflä si In asemenea pe unde nu au sträbätut Slavii, p. e. Cernay 2 sate in Francia. Cerne Abbas un sat si un nu In Anglia. Cerneux, Cerniak, Cernier sate in Svitera, Cernin ora§ si cerc In Francia ; Cernoy or. in Francia Cer nusco 2 sate in Italia ; apoi Kerneir In Prusia, Kernenried in Svitera, Kernevel in Francia, Këinicemn Belgia, si tnc alte multe. In acest mod am arétat, si forma Cernen din Cernenum, si cern din Cern-a i In urmare iumeriS riului Cerna purcede din Kearn. Kern. cern stêncA peaträ' aa, aim apas deci Cerna inseamnä a_pä. rill de stênc111.

Fiind materia de interes mare s'é auzim pe scrutatoriul Ad. Bachmeister la pag. 60. Mai sigur apar numele gallice de localitati si de popoare : Çarnuntum. Carnehim Carnutes etc. §i doari i mai tarziu Con1nal1iÇQnu wallis). carea dupä aceea s'a zis: Cerniu Bndic, azi Cor0 Din cern, negru slavean avem : cernealk cernesc, aded negrea1

i negresc.

www.digibuc.ro

196

nubium, cymrice Lann Cerniu, Cernyu, precum si Karnitu fn inscriptiuni gallice, aratA pe iricul carric, peat* stêncii_;_ cymricul Carnecon, corn. Karrygy, petri stênci.

Aci zace de fundament, Kar, rAdkina cea mai departe crAcuratä."

hat azi Monte-negro Arbesce Trna si Ternagora, -din trn negu sêrbesc si Lex. de cony. Meyer pentru pronunciare) la Poloni asemenea czern §i czarnx, nuz mai la Boemi csern j, iarA alti strAini respund Cerna-gora acestui cern fi zace de fundament cuvêntul celtiC Kearn, corn, pentrucA la Grecii i Romanii vechi fn Albania si Illyris greca, din carea Montenegru face o parte un sir de munti s'au chiamat Keraunoi sau Ceranni montes, cu capul de munte Akro .Keraunia. In irul de munti dati MoThtenegrului sè aflá muntii Dormitor de 2606 m. Rumija. Când s'au asezat Slavii, au afiat acolo numele

-Cerauni si au adaus gora (vezi Lissa-gora la Liva) sa. 'Monte-negro e o traducere mai tâiTi, dar nici acolo nu Bunt muntii mai negri decät altundeva.

Cow Cara§ e un rfu fn Comitatul Caras, Cri§ e un rfu in Ungaria fntre Ardeal §i Tisa si sè compune din mai multe ramuri, toate sub nume de Cris, dar unul repede, altul alb al 3-lea negru. Fiind diregaaiu fn Caral fntr'o escursfune am fost pAnA aproane de isvorul rfuno Caras. Vr'o done oare am umblat tot fntre päretii de stênci ; isvoresce si

curse dintre stênci. Numele Cara§ din. car stêncA, peaträ

si a apA (vezi Glades). M'am fnformat anume, cA si Crisul isvoresce din stOnci si curge o cale lungA printre stênci. La Magiari sè numesce Körös. Numele Cris din car, cir, cri 0610 si es, is apA, fn compositiune Cr-is. Limba magiarA IntrA

www.digibuc.ro

197

consonante a bagat vocala è, deci kör, stêncl, peatrà, pe e apti l'a format cu vocala din r6dAcinit in ös, deci Mats.

Cerat Merat sè numesce un camp. Acolo trebue s'è fie fost o padure de arborele cer (ital. cerro, lat. quercus cerris, nemt. Zerreiche). Aci ne intereseaza, numai sufixul at in cer-at, obvine arare-ori. At e identic cu et din brad-et, fag-et etc. si Insearnnä: teren, loe plin de brazi, de fagi. Gereheligi sau Cirehiligi Dupa operat, asa se numesce o parte din islasul satului i aci e o pildurifd cu tufe mici. Dupii D. N. Spinean la Rocsoreni e pddurea Cerchezelor" apoi : Cer-

chezele, loc nnmit astfel la com. rurala Negomir, ambele In jud. Mehedint ; iarA la Frunzescu s'è afla : Cercazie mosie In jud. Ilfov, Cerchezeni sat in jud. Botosani, Cer-

chezeni locuinta isolata in jud. Ialomita ; Lunca la Cerchez padure in jud. Mehedint. Numele Cercheligi sau Circehiligi nu aratà positiunea locurilor, adeca : deal, colnic, camp etc., ci insusirea cu

päduri de atari arbori. Keirk la Celti, querc-us la Latini, nemtesce Eiehe, ca soiu de arbore. Asa he din keirk ; precum que din querc, sè stramutä In ce, si de aiei cerch i circh" In numele Cercheligi, Circhiligi cum p. e. din quinpue latin avem : cinci. Tntrà speciele arborelui querc-us, una e : cerr, la Nemti Zerreiche, quercus cerris alta e quercus suber, la Nernti Kork-eiche, de uncle vedem, ea kork asemenea purcede din keirk. La Latini arbor perm un nume general, adeca al soiului Querc-us si

din quern, que=cher, stramutêndu-se in

g,

avem

gorun ca specie, (si alta stejar, stegiar). Din querna=cherna

www.digibuc.ro

198

la Francezi che(r)ne i cazênd r, apoi caderea lui Insemnandu-se cu circumfles p. e. e. chêne, Fiche, chênaie pâdure [uncle aie inseamna loe, teren] desí azi ch suna ca s. In Cercheligi i Circhiligi e i i inainte de lig e litera legkoare, iara lig respective ligà e sufix, cum p. e. din teapa avem tepliga, i e sufix de diminutiv, ce arata ca cercheligi, circhiligi sunt arbori mici, sunt tufe. Liga sau lig e compus din doll() diminutive din li i egi) La

Celti [W. Obermtiller I. 532 VI 180] afara de keirk a mai fost cuvatul keirt cu inteles asemenea si de padure ;

din keirt [ke trecênd in ge=gbe] la Nemti s'a facut cuvêntul Gerte, nuea, vergea. Din keirt la M. Bullet gort,

la noi joardà, c=g=j dupa forma Gerte Numele Cerca zie, Cerchezeni, Cerchez, Cerchezele,

din Romania ne indeamna, ea

s'é

scrutam mai departe.

Cerchesii, Cerchezii [W. Obermiiller II. 837] numele vechiu Pau avut Kerketi, din keirt padure de cerr, i Cerchosii

din keirk, quercus padure de cerr. Cerchesii au locuit in jumkatea apuseana a Caucasului i azi in genere sè chiama Circasii ; dar' numele cel mai vechiu a fost Corconti ; astfel, WA* formele keirk, kork, cerc, circ, core.

In secolul al IV-lea d. Cr. [II. 180] intre Altai si Ienisei a fost o tará Cherehis, azi Kirgisia i locuitorii sif; numesc Kirgisii, din forma keirk, kirg, quercus, cerr respective padure de cerr. Numele Coreonti din core, keirk, on loc si tae, oameni locuitori. La Nfaidan si In Romania nu au locuit Cerchezi, carii doara ar fi venit In

timpul emigratiunii sau pe timpul Turcilor, cum s'au asezat In Dobrugia, ci inainte de Cristos, cu cateva sute de ani a locuit popor din strämosii Cerchesilor de azi din Caucas. Pe teritoriul Romaniei mai sunt multe nume, cari s'ar putea Inira ad, CU origine din keirk, keirt, 1) Din tali* ta1pig., numai ig, atilt i apoi

www.digibuc.ro

- 199 dar' lipsesee o deseriere bunä a lor, si pentru aceasta nu s'è poate face hotar Intra keirk si eel& zise la Carhoaie, din car, care stêncä, peatra, dar fn fata locului s'ar putea deosebi, di din cari radleini pureed ? Astfel sunt numele : Clue, Careeni, Careiu, Cargaz, Calja ; Cerchita, Cbereisoara, Chereculbie, Chirea, Carceoaie, Chireitesci, Corciovan, Corcodel, Corcoian, Curcubeta etc.

Dar' trebuie 8'6 ne mai oprirn la aceasta materiä. Am amintit de cuvêntul yorun §i adue si cuvêntul gorgoaei, ce In dictionare romanesci nu l'arn aflat. W. Obermiiller [I. 513 543] aratä cuvêntul garan la Gaili §i cA Inseamnä pädure de WM., si pädure tênèrit de cerr. Din garan s'a format la Nemti : garn, gern, garen cuvênt de toatä ziva err acela§ fnteles §i pentru nume locale. Gärana, dupl Ilie Traila, In jurul Oravitei Inseamna : pädure tênèrá. Noi avem euvantul gorun si precum am zis mai sus fl deduc din Quema, keirn. Dict. Ac. Romane tl aduce fn asèmkare cu un euvênt latin fnchipuit gumneus, dar' din acesta ar trebui sè fie gor-g-on si nu gorun. W. Obermiiller pentru keirk, aratä forme celtice garb,

garg=querc-us caci K=--h=c,==qu=g. [I. 513] Ajungénd acuma la cuvantul gorgoaei, ce e ea o nucii. mare, fruetul Korunului, vedena eè gorg din _gorgoa§6 e identic cu kork cu gorg, astfel querc-osa keirk-osa, gorg-osa. Iatä cuvênt. celtic fn limba njøstrLW. Obermilller zice, el In numele dealului Garganus din Apulia vechiä, gorg Inseamnl querns, Teci- pe deal a fost pädure de keirk. Dar' gar

[her, gir, gor, gur] de origine din car, peatra stêncil, deal, munte, Inseamnä si aceste ; pentru aceasta Yu lipsa de descriere bunä a numelor locale precis nu poti face otar Intrl garg prejur de deal si garg, keirk, quercus gorun In Romania p. e. 8'6 allA Goran padure de 1160 de pogoane In jud. Arges ; GorKan, adore In jud. Mus-

www.digibuc.ro

- 200 cel, dar' si Gorgana [ca garganus din Apulia] munte in jud. Mused. Inc At numele urmitoare locale nu zac la deal, la munti, etc. inseamnä garg keirk, p. e. GArgicei, GArgAuni,

Gergani,

Gergulie,

Gergheana,

Ghergisani,

Gherghita, Giurgena, Giurgita, Giurgiu, Gergota, Gurg ; iarä Meat zae la munte si sunt päduri pe localititi In prima linil Inseamnä deal, aceea ce se vede din departe si In a doaua linie, pAdure. Cioacd, Cued, Cacuiu

Dupä operat, CioacA e un delq. CucA, dealul ce s tä spre sud ; Cucuiu Miclii, un deal ce stA singur Intre doue dealuri din sus de Barbura. Yu Transilvania Nrii 1 si 2 din 1891 am sells despre muntele Cogaion din Dacia, amintit de Strabo, f 24 d. Cr. ; am scris despre muntele Caucas, ce dupA o inscriptiune a fost In Dacia un munte cu numele ca Caucasul, dinträ marea neagrä si caspicA, amintit si de Herodot -f- 404 a. Cr. si apoi cA pe timpul Gotilor In Ardeal a fost o tarä Cauca.

Cine se Intereseazä ca se citeascä materialul, lucrat foarte

pe lung fl poate afia In locul citat ; dar aci aduc inainte numai aceaa, cA la Celti coiche a insemnat deal, munte, deci, formele Cioace, Cud, Cucuiu, coga coca etc. si toate rädecinele numelor de munti In formele cac, cec, cic, coc cuc, apoi c trecend In g, In formele gag, geg, gig, gog, gug au tntelesul de deal, munte. Unii profesori de filologiä au ajuns la acel resultat cA ridecina unui cuvênt se poate ImpArti In mai multe intelese [tinpärtire sematologia] si pentru atare rAdAcinä au adus cAte 3-4 esemple. Eu plecAnd din aceastä orientare, rädecina cac [deal, munte] am ImpArtit'o In toate

intelesele si cu esemple din alte limbi, si astfel sematologice am esecutat ceva. ce numai esista tn atare literaturA.

www.digibuc.ro

- 201 -

Chilavita Chilavita e un oga§ adeca paean langa, dealul numit Colnic. hil inseamnä deal apoi urmeazä abh, abha, aria, deci chil-ava apa de deal, ita sufix de diminutiv astfel Chilavita inseamnä: apl mica de deal. Col la Celti, collis la Latini, col-nic la Romani ; colean la Celti [ean diminutiv] colnic mic, deal mic ; din acel col e culmen la Latini, culme la noi. Calavon Au In Francia, cal deal, avon Au. Kilb la Gallici deal, de aci Kilben deal mic In Argan, Kilpenstage deal in Schwartz-Wald ; Kilbeagh

deal in Irlandia. Kleith, cleith la Celti deal din cal=cle aith nalt ; de aci Klettberg langa Erfurt ; Klotiberg langa Mahlsfüren. Cal, eel, chel, eil, chil, col, cul Inseamnä deal, munte, colnic. Câteva asèmènäri. Kail-as munte in Himalaia. Kalathien [cal-aith-ion] deal in Laconia ; Kalidromus deal la Thermopile [drom din drum spate] ;

Calauca munte in jud. Bugu. Monte Celiu in Roma ; Celeiu magura in jud. Dolj, Celcovita munte in jud, Mehedint. Celc-ov-ita Inseamnä apä mica din prejur de deal ; deei e nume de parau i nu de munte. Clefmont Clefs [din kill)] in Francia. Keilberg in Bavaria. S'è

ceream forma ehil=kil deal Kil-ic-ia tara muntoasa in Asia mica'. Kyllene [col-ean] delime in Pelopones. Kilidromia [drom=druim] insula stêncoasa. Chilivani statiune de drum de fer In Italia. Chili mnntg i Chilie deal in jud. Romanati ; Killeberg In Svedia ; Kolias promontoriu in Attica ; Ciolan [col-eani deal §i munti in Romania. Din asemenea radkini e la Latini : Cella noi : eleant, dint, colt, [vezi Nedeclea]. Ava din Chil-ava, e din gallicul abb.._ abha, apa. Litera b trece In f, m, p, v, §i astfel af, am, ap, ay. inseamna apg, (vezi Ivana). La Cimbri afon (on dimin.) inseamna Oran. Apfa un Au in Epir. Parava

sus, Col-os-sus, columna ;

www.digibuc.ro

202

*Au In jud. Putna, din par=bar deal, ava apa. Timavus p. e. In Grecia, din tim, taom pAdure i abh api Oravita din or, deal, ava apl, i ita diminutiv. Aco lo este un parau Ora, din or deal §i aa, aha apà. Slavenii zic, c sufixul ita, la numele parttielor e diminutiv slavean §i ei fl scriu cu : ice (unde c sunä ca t), W. Obermtiller II. 137 ziee Itz, vechiu iza, itze la Boemi ice

(c=t) sufixe de diminutive slaviee, anume la nume de parAre §i de rturi §i aceste corespund celtieului ei (ti) sunt femenine, pentru cà woda (apl) la Slavi e feminin §i sub ita sè subintelege woda (apa). Adevèrat dt sunt nume de pärttie §i de alte loca§i au sufixul : ice, ica pe uncle sunt Slavii (ite, ita) dar' la Poloni, Boemi, Slovaei §i SArbi, In limba comuna nu esistil diminutiv cu sufixul ita, ori ta, cáci p. e. voda apit, dim. la Poloni wodka i wodeczka, la Boemi wodicska ; baba dim. babecska, iarg, dim. barbi'ttese e ek, p. e. beran berbece, berau§ek mielut §i beru§ka mielutà; i bleat In limbele slavene sè aflá sufixul ice (ite) nu e diminutiv, p. e. stolice la Boemi, stolica la SArbi, Inseamna seaun, stolicska sdiunel ; mai departe IncAt sè afla sufixul ice (ite) purcede din ik, ea 86' se fad' adiectiv, de genul femeesc, p. e. dluzsnik detoriu, dluzsnice detoare ; sau la Slovaci dlaznica. La Sêrbi sè

aflá sufixul ita dar' asemenea faii ea s6

fie diminutiv,

strigoane, vrajitoare ; brucita ferbinteará, gorita epilepsil. La noi In limba comunii 8'6 aflè. sufixele p. e. be§tita

de diminutiv ita, utu §i uta, respective ta, tu pentruci voeala premergátoare, Inlocuind vocala din euvêntul premers, sè considedt de literii legAtoare, p. e. pAdure, pAduritä, piträu, pärä-utu, casit eitsutbi. Ette e sufix de diminutiv la Francezi pentru nume femeiesc, p. e. Hen-

riette, Ieanette ; ot e sufix pentru nume de bárbat, p. e. Iohann-ot. Astfel la noi Anita, Catita ; Ionut, Petrut,

www.digibuc.ro

208

Len*, Mari*. tn vocabulariul lui Pietro Fanfani pentru pronuntia toscand de azi, 86 afla diminutivele etta, etto, otta, otto, ozza (zz=t) ozzo, uzza, uzzo, p. e. baIletta, balzetto, ballenotto, burilozzo, bergelluzzo, barbuzza (fhiar barbuta) i pentru aceasta, nu. e cu putintk ea 86 fim imprurnutat diminutivul itii dela Slavi, dud acesta la ei nu esista, i astfel sufixul ita in Chil-av-ita Pani

dat noi din limba noastra voincl a insemna o apè. mica adeca paraut.. Cu diminutivul celtic : ci (ti) sè afla p. e. bior-ci, bior apa, ci mirk precum bar-ci apa mica. Dar' altcum i In limbile celtiee de azi 8'6 afia cuvinte finite In ià, p. e. la Baschi alda-itza, figura, aditza cugetare ; la Bretoni eu itza, p. e. aboitza, obediinta, bondiza saltare, saritura, (M. Bullet) fail ca 8'6 fie forma de diminutiv (vezi diminutive la Gilia). Damcicq, Donioclet, Sclaietis, Tamasiclava i Tibiscus Damacus sè chiamä coasta nordicii a dealului Custura, unde azi sunt men i peri domestici i sèlbatici

sunt poeni de *cut. Un Magiar ar putea zice, cà Damäcus e cuvent magiar, pentruca Domokos e numele de botez Dominicus.

Numele Dämäcus purcede din dam, padure, ac teren, loc i u e un adaus romanesc, ce asemenea In-

seamna loc, p. e. culc-us loc de culcat. In Romania s'e" afia, formele : Damacusa sat, Damacus ear sat, Domocoseni sat In Solnoc-Doboca. Forme aproape de Damac, trecênd a In i, sunt Dimache i Dimacheni In Romania. Din anticitate 86' afla nume personale Damasias un antiste In Athena, Damasus numele a duor papi, apoi Damasos nume de oras. In Romania Domoseni 5 sate Domosita parau In jud. Putna, Dumasca sat, si aci putem insira Damascus oras In Cele-Siria, zace pe o vale de deal.

www.digibuc.ro

204

Damas aux Bois sat in Francia ; bois azi inseamnit arbore, (lat. ar-bos) si pildure ; si e traducerea numelui Damas, din dam padure, as loc. Damazan sat In Francia Damaset in Belgia, Damsay fn Scotia, Damsdorf, Damville, Damaso In Italia, Domasa In com. Zemplin, Domasina in corn. Ung. Pe timpul Romanilor in Dacia a fost o localitate ,ad Densas" (la desimi, ce numai la padure sii refereazä) si unii o pun acolo pe unde azi e Demsus sau Dimsus in corn. Unedoarei. Dem si Dim inseammti padure, s (din sa) teren, prejur, us loc. Ad Densas poate

fi traducerea pentru Demsus, ce e mai vechi deal ad Densas. La Celti tam, tern, tim, tom, tum sunt cuvinte, ce a insemnat padure, la Latini durnus tufa de spini, dumetum (spinet) in genere padure. Dumosos spinos, tufos ; locus dumosus, rupes dumosa. Domleschg-thal In Svitera, la Italiani Tumiliasca, o vale ; din tam padure, li-le mic si asc, uisge, apä ; sau il nalt, mare. In diet. topogr. al lui Frunzescu s'é aflä : Domoglet o locuinta isolatä in jud. Mehedint ; in dictionariul lui Spinean : Domoclet pe poalele muntelui Domoclet ; apoi Domoglet 2 dealuri in plaiul Cerna si plaiul Motru de

sus. Cei de pe Una Mehadia Inca eunosc muntele Domoclet. Dumuculta munte in jud. Mehedint. Domo, dumu inseamni pädure ; clet, clet, si pentruca c trece in g,

glet, glet purcede din Kleith, cleith (ce am arétat la numele Chilavita) kle, si cle=cal, cla deal, munte, eith sau ith din aith, aithe, nalt, naltime ; la Gällici col-aith tradus cu Hiigel-hoch" nalt ca colnic ; eleith-ean unde ean, e dirninutiv, ce 1-am arètat In Klet-en-berg. Astfel, Domoclet, e din dam-cleith, si inseamnä padure la colnic, la munte nalt ; o e literä legatoare. In Dacia dupä tabulele cereate a fost un ora§ nu-

mit Sclaietis". La cineva am cetit, ca 1 inmoiandu-se sau eliminându-se numele purcede din rornänescu scaiete"

www.digibuc.ro

205

Dar' de§f prin Romania vor fi multi seäeti, astäzi nu sé aflét nici o localitate : &Mete ; din scaiu sé aflä Scii-eni. Dict. Acad. R. scilietele ti deriveazä dela latinul scabies, rfiä de unde noi avem : sgaibä, i nu scrtiete. Clayette canton §i. or. fn Francia. Din Sclaietis, aruncand pe s dela fnceput, ce e numai o siflare, avem: claiet, identic eu cleith celtic, deei Selaiet Inseamnä: nältime de deal, iarä is, din ais, la nume locale fnseamnä, loc. (Vezi Nedecleia).

Claid la noi Inseamnä Capital, bogbil de I'M. In trei dietionare slavene nu i-am dat de urmä, deci fiind claia In formä de damp, de deal o deduc din cal, cla esplicat fn articulii din urmä. Tamasidava dupa Ptolomeu a fost un ora. In Dacia. Numele purcede din tam pädure, as=sa teren, cat Damas

de mai sus, i e Merl legätoare, respective a putut sé fie Tamasa §i ea literá legitoare a fmpins pe a afarii, ea In mii de casuri, iarä dava la Daei a fnsemnat cetate, loc Intärit. In antieitate au fost Tamasos §i Temese or. pe insula Cipru ; Tamesas (azi Temse) rfu In Britania ; Temesai locuitorii din Temese, Tim-av-us rfu In Grecia (tim pädure, abh apä, us superflu); Ti-

machus azi Timok rfu In Servia (tim pädure, ach apä, us superflu) Tomoi sau Tomis or. fn Mesia (Dobrugia) Tomys deal In Messena. Azi Tamise or. In Belgia (la Vlami de origine germana: Temsche). In Romania sé aflä formele de nume : Tama§, Tämärni, Tiimá§esci ; Tomag, Tom§a, etc. Tama§a In com. Cluj, Tama§da In corn. Bior, Támamti In corn. Unidoarei, Teme§e§ti, Tome§ti In com. Aradului. Aici nu poate fi vorba, eä toate aceste nurne pureed dela numele de botez Toma la Romani, Tomás la Magiari. Tama§i dava In Dacia §i numele vechi

sunt din timpul de dinainte de santul Toma.

www.digibuc.ro

206

W. Obermiiller (I. 151, 300, 392 II, 391, 807) aratä cuvintele celtiee taom. taomh, taomb, tern, tim, torn, tumb, §i a schimbandu-se In celelalte vocale, au fnsemnat pädure, tufit. Marl de Timavus, Tirnachus etc. aduce

de esemplu §i nbiscus, du fn Dacia, azi Timi§ la Magiari Teme§ §i II traduce cu tern pädure, §i uisge (iseus fn genere din uisge) apä, du adeca du de pädure sè i fie fost piidurea pre deal. Dela numele dului s'a chiemat Tibiscum un ora§ pe linia Intra Logoj §i Caransebe§ un urn (on) e de lipsä pentru de a fnsemna loc de ora§, ora§. Fiind-cä dam §i tam fnsearnna §i deal, ne fntAlnim eu o greutate, (data poitiunea localitätii nu e deserisä bine) de a face diferintä fnträ, deal §i pädure. Din celticul taomb, ce fnseamnä pädure, tufa, schimbändu- se in taomf, avem noi cuOntul a§a de ar-

bori tineri, precum tufä de Or ce e numai o aseranare. Tufos span. fn plural tot aceea; touffé §i toupet franc. tot aceea; touffu fr. tufos la noi, toupillon franc. tufä, micà; toppo ital. tufo span pèrul de pe frunte ; tuft engl. tufä §i t trecênd In z (t) zopf nerntesce tufä de pér. S'é zice §i tufä de fiori. Punêndu-se s la fnceput, sunt formele: stuf, stufi§, pädure de arundine, stufos.

Deal, délma, ravel tellus Deal §i clêlma la noi sunt euvinte de toatä ziva, iarä telv4, ee Inseamnä deal dupä o anumitä. forma, In unele loeuri e eunoscut numai ca nume de deal. In celtica dail fnsearnni: a) dél (deal) b) ea adiectiv, nalt, rädicat ; b) vale, terenul de lângä un deal ; c) eetate, fortareata castel pe deal. Deal, dail, dol cetate (I 237.339). Dail ca deal §i ca eetate pe deal stau In a§a legaturä,

ea ar (deal) §i arx (cetate pe deal) la Latini, ca Berg (deal) §i Burg (la fnceput cetate pe deal) la Germani. www.digibuc.ro

- 207 Cäträ dail adaugändu-se ean, sufixul de diminutiv, dail-

ain a Insemnat §i deal mic §i cetate mica, un castel. grit sè atrag atentiunea, fie-carele a putut afla, ca cuvêntul dél (deal) pureede din celtieul : dail (respuns §i dal, ca gail §.1 gal, .,,i. respuns §i del) ; asemenea dêl-ma din dail, deal §i. ma loc, ce e identic eu ma din Roma, §i la noi dêlmä e concept pentru un deal mie ; d trecênd In t §i m din ma in va, e tél-va, ce dupl operat sa

esplieä, ea : toate dealurile eu coama (eulme) lungäreatli rotunda se numesc : COIN/ §i. astfel tOlva in Maidan e cuvênt de toatit ziva, §i fiind-ea in deal vedem pe e diftongit, alma §i tAlva sè le seriem cu A. La Vlaho-Mogleni din Macedonia, del inseamnä colnic §i Dr. Gust. Weigang (pag. 8) 11 tine de cuvênt slavean, fail de a-i

spune etimologia. La Slavi gor §i hor inseamnä deal, ail dol friseamnä: jos §i. dolny, de jos, de din jos, deci cu inteles contrariu.

Dail sè vede a fi fost un cuvênt arie, §i. din el mai multe popoare indo-arice vi-au format cuvinte sinomime. Adolf Bachmeister (Kelt. Briefe pag. 49) aratä, crt la

Id talam inseamnä päniênt (tal nalt, am=ma, loc) ea talamnat la Galli inseamna pärnêntel, adecä pamat mie §i. talmande, pdmêntesc §i pe talam 11 aduce in legatura

cu latinul tel-lus sau tel-lun, ce inseamna pamênt, iara eu, cu magiarul talaj, ce asemenea triseamna pamênt. Ce-i paniêntul ? un loc rédicat din apä ! tal=tel Inseamnä dara nalt, rädicat §i am---=ma loc, precum §i in tel-ur, pe ur II cunoaseem din articulul Arii §i din alte espli-

cari, di inseamnä: loc. Din dail la Nemti e teil in steil, ce inseamna precipis, deal ripos, prepästios, Odd ce s e numai o siflare, §i pentru acesta e superflu ; mai departe la Nemti e thal vale, unde h e aspiratiune §i pentru inteles asemenea e superflu, deci : tal, vale=dal.

www.digibuc.ro

208

Acest dail celtic In numele locale st) MIA in fordol, dul, dyl, tot cu intelesul, ce Barn esplicat mai sus, si s6 aflä asa in numele locale din anticitate, precum in acele de azi. In anticitate : Dalmion or. in Dalmatia, Corydallos deal In Africa ; Delion mele : dal, del, dil,

or. In Böotia incA, la Herodot t 408 a. Cr. Delion or. In Lucania. Delos deal lAngii Tegira in Böotia, la Plutarch 50 d. Cr. Delos o insulA in marea aegeica, amintitä Inch: la Homer 950 a. Cr. Insula e un spate de deal de 5 ehilometri si vêrful mai inalt Kynthos e de 106 m. de nalt. Fie-care insulä e un deal esit de;supra fetei mArii ; pentru aceasta insulele au numele de dealuri. Delphi or. la muntele Parnassus, in provincia Phokis si a zAcut la nältime de 700 m. sub stêncele PhA.Iriade. Delphi se' amintesce la Herodot, si numele pureede din dail deal, plia (=ba, fa, ma, pa, va) prejur, teren, iari i, identie cu celticul y, pentru sufix de nume de orase. Del-pha e identie eu te-va. Delphinion eastel pe insula Chios, amintit la Thucidide, näscut 471 a. Cr. Numele vechiu Delph-in, ion adaus grecese, identic cu in, ce inseamnA loc. Dellius Plutarehus nume vechiu roman. Dilem o delime in Persia. unde em e=am, ma, prejur, loc. Dolopii popor In muntenia Pindului, op aci e din pa, dol-pa=rel-va. Doliones popor trade in Myssia; Doliche insulA si douè orase; che=ca loc. Dulgibini popor In Germania langA Pyrmont (pyr=pir In Epir, din bar deal, mont adaus latin, asemenea deal) si Padeborn. Dulichium insull, s'é tine de Acarnania ; Doliche aratA eA forma vechiä a fost Duliche, ium e adaus mai tärziu

si e atAta cAt che ; um latin, pentru nume de insulA e superflu. Azi se" aflä : Dalberg la Rhin ; Nemtii adAugAnd berg, ce Inseamn1 deal in limba lor, cAträ Dal, numele

www.digibuc.ro

- 299 vechiu, berg aratä positiv, ca dal friseamna deal. Dâlboaca

sat In jud, Mehedint, dâl=deal, boca, din baach, spate de deal, apoi Da lcan, Dâlga, Dalhaut. Csik-Delne in co-

mitatul Csikszereda. Delmus deal de 1092 m. de nalt In com. Uniadoarei. Delciu (forma ca Doliche) Delaghi, De le, Delen munte In jud. Ramnicul-särat. Delia In Italia, Delitz am Berge in Prusia ; Delle in Francia. Dello In Italia, Delsberg la Nemti Dell-mont in Francia ; Delve (chiar têl-va) In Francia ; Dalven-au In Prusia, Delvina In Turcia. Dilsa sat in comit. Uniadoarei, Dils-

berg la Baden. Dol de Bretagne or. In Francia lângi Mont Dal. Dal celtice deal, mont adaus romanic, munte latinesce sé aflä : Dola. Dole In Svitera langa muntele Iura. Dolmen la Gallia inseamna petri mari ; dol ad e mare, men din main peatrá. Dolfana Oran in jud. Prahova, din dol deal fa, prejur, ana apd. Dolie i Dolota munte in jud.. Vâlce. Dolj e un judet dol e deal, j, din ca, ga (Cat Dolca, Dulga) prejur, la Dolmar in Messingen, dol, flan, mar, deal ; sau dol deal, mar mare (vezi Marna).

In anticitate numele dealurilor, muntilor, a servit si de nume pentru zei, si de titlu pentru domnitori, domni mari, ee in serierile mele am arétat mai adeseori. La Usi titlul unui principe, beliduce e : Talon cat Dalou.

La noi duldu, in unele bound dpitanul, capul satului; in aitLie, dnele eel mai mare din turmi. Dulfu sé aflä nume familiar romanesc, din dul deal, f=fa, prejur, u, om ; dulfan inseamni la noi : om eu positiune Inaltä om de frunte, om avut. La Magiari dölf i dölyf inseamnä sumetie, märetiä, dölfös ce-1 ce sé ingâmfä, s'é sumetesee, sumet. Ajunseräm la tölva, ee s'a esplicat mai sus. Tula la Gälli inseamna, colnic. in numele locale IA aflä rádé14

www.digibuc.ro

- 210 cina din dail, in formele : tal, tel, til, tol, tul, tyl si

de asta-data las cu totul la o parte formele ce s'é nasc stramutandu-se d in s i z iara t siflandu-se. Numele locale din Romania, lipsind adese-ori descrierea positiunii

lor, fac si greutate pentru esplicare, dar agmanarea kr cm alte identice, nu lash,' indoiala pentru intelesul bor. Talaba sat, Talapan sat §i. padure, Tale, Talie sate, Talpa, Talpa-Trivale Tahac sate ; acesta din tal-va-ac ; Thlve§ti. Telpos deal in Ural (tel-pa); Telfs (tel-fa) §i. Telve (tel-va) tn Tirol. Thilphusa deal in Böotia. Tolta deal langl Viterbo in Italia (tel-fa). Tolfta sat in Svedia, ta =ad=pa loc. Tolifa In Bosnia, Tulbe, Tulpan In Romania. S6 vedem cate-va nume compuse. Talmello or. In Francia, tal=dail, mello asemenea celtic, din mael, deal petros. Talmona §i. Talmone In Italia, Talmont In Francia ; din dail si mons. Talmas (tél-ma) In Francia, Talmason in Italia. Telegu, Telejan, Telejna, Teleorman in Romania ; Tela or. §i. colnic in Mesopotamia, Telde in Spania ; Tillberga in Svedia, Tyldesley in Anglia, Tilce In Romania. Tolmazza in Italia ; tolmadh In celtica, plin de colnice rotunde, atata e Talmaeiu in Ardeal, Talmacu

deal si movila In Romania ; Tolna comitat in Ungaria, partea mai mare WA din colnice. Tullingii popor in Svitera, dail-ean, deal mie ; Tullnbach [dail si an api] park In Austria. Dar' s'é auzim ! Tullus mons, azi Terglou muntele cel mai Malt din Alpii carniei. De ad numele romane vechi Tullus, Tullius, Tullia! Ni-se desehide o lume noaua!

Dobreia Dupa operat : Valea cu livezi dintre dealul Carpeni§nl mare si dealul ostic, precum §i oyaful (paraul) dintre ambele dealuri et!). numese Dobreia. In Orful dea-

www.digibuc.ro

211

lului Dobreia e lacul Gruii. Spre Ost e tglva Dobreii, in vêrful tAlvei e lacul Toni. Astfel Dobreia e deal, WWI vale si pàréu, e un teren. Name le Dobreia s'a format din Dobra l sufixul Ia. In compositiune a din Dobra s'a schimbat tn e, i a devenit litera leggoare fntre Dobr- i ia. Dobreia Inseamnä prejurul terenul, tinutul Dobrei, i numele Dobreia nu s'ar fi putut forma, dad, pe acel teren nu ar fi sau nu ar fi fost i o localitate, deal ori pärAu cu numele Dobra. Asemenea formatiuni sunt Galilaea, Lebadea, Tithorea, Aquileia, Celeia, Tituleia etc. In comitatul Uniadoarei, colo sus fn dealurile cátrà hotarul Carasului sè aflà: a) Dobra, páráu, ce curge de ciltr5, Muncel i 86' vars5, in Mures ; b) Dobra oras lângit Mures si pe ambii termi ai páráului Dobra ; c) Dobra un deal &la oras spre apus, !titre Mure i Gerend. Apoi sus pe deal mai este : Vadul Dobrei, aproape

de isvor, iarii jos, gura Dobrei sat din sus de oras. In România 6'3 aflà doaué sate Dobra fàrá, ca sé li-se descrie positiunea, ca zac la phlegm sau la deal. Apoi sé afll Dobra In Saxonia, Dobra (In documente vechi Dabra) fn Austria si o multime de nume locale formate din numele Dobra, dar' cu sufixe felurite. Slavenii numele Dobra i toate derivatele le tin de nume slavene ; ei zic câ numele Dobra i celelalte formatiuni pureed din slavenele ; dobro ce inseamna : bun, nemt, gut, ung. jó, si din dobra ce inseamd, bun (bine) aded sat, ung. jószág. Dar' nu esistg nici un deal, pit7--râu sau sat, cari sè aibä, intelesul : bun, si precum am zis, numele unui deal inseamnA numai deal, al unui pg-

rAu numai *Au. In nota dela I3-êrsa fézurärn, cà cuvintele de toatä ziva, ce nu inseamng, de-adreptul dela etc. sunt rètIcitoare. Acuma p. e. In RomArlia se al14.44.

www.digibuc.ro

112

muntii §i dealurile : Gäinti, Mulere, Mälaiu, Pasere, Faraon, Faurel, Pore, Porumb, Pariete, Preoteasä, Pupazä

etc. si ar fi o prostie a cugeta, ch' numele aceste pureed dela Oink muiere, malaiu etc. si a face povesti despre gaina etc cad desf aceste numiri apar a fi romanesci,

ele toate sunt celtice, cad mai toate sé aflä si in Oil nelocuite de Romani, si Inseamnii : munte, ". deal, stênca dar' popoarele, numirile asemeni unor cuvinte In limba lor, le asimileaza tare limbei kr. Astfel Slavenii din

dobro, dobra deduc aceea, ce nu esista.

S6

ni vor-

beaseä Celtii,

1. Dobra ea nume de petrau. Dobra, ca nume de *au inseamna : apa mica, riu mie, si. apoi In ginere : rtu. W. Obermfiller (I. 400. 410 etc. II. 815 etc.) arata, ca la Celtii vechi, dzer a insémnat : apa, parau, rfu. Abea este alt cuvht celtic, ca in dialectele celtice si in gura altor popoare s'ei se fie stramutat asa de tare si in atatea forme, ea : dwr, si causa o putem pricepe, adeca, pentru ea dwr ---- apa e cuvêntul repetit de multeori In toatI ziva si noaptea. Eu voiu afeta pe scurt regulele sträformarilor, si pe basa acestora, unul, carele panä azi nici n'a auzit de Celti, poate sè reafle nume de 011ie si. de riuri, in numk foarte mare, si anume : a) mai intaiu in dwr, intra d si. w sau intra w si r au Intrat pe rênd toate vocalele, adeeti, a, e, i, o, u, y, si aceasta, din lipsa pentru o pronunciare mai usoarä. b) w s'a stramutat in vocala, sau Intrand altä vocalk w s'a scos afarä din cuvênt.

c) w s'a schimbat In b, f, m, p, earl d in t si in z-..=-t §1 in fine:

www.digibuc.ro

219

d) S'a pus s fnainte de numele inceput err t. Mai !unit' s arèt euvintele celtice de azi i purcese din dwr, panace In numele rturilor, formele vechi sunt ì mai variate. Din dwr la Cymrii (Cambri) azi e : dwfr, dupr, la Gallici e dobbar, tobaire, tobbair, toibre, i mai usitat, tobar, ce in limba de toata ziva, Inseamna: apa. Din dwr la Greci, schimbandu-se w in o, i punêndu-se articulul y, cu aspiratiune, e : h-y-dor, apti. Ears Adolf Bacmeister kelt. Briefe pag. 24. zice : Dover (un fluviu in Anglia) sau Dour de azi, Office s'a chiarnat: Dubrae Dubris. Un iiuviu in Irlandia s'a ehiamat Dabrona ; in Gallia (Francia) a curs Verno-dubrurn, re i azi se zice Verno-dubre. tn seculul al 8-lea se aminteste TIUl Dabra,

azi Tauber, ce curge in Maina. Lu lii dobar, dobur inseamnä : apa ; de aci la ei dobarchu, cane de aria. Dobur e cuvênt iric pentru a numi riul, La Cymrii dufyr, dwfr, dyfyr Inseamna : apl; Camdubr e nume de rfu, unde cam inseamna : strimb ; duffryn inseamna terenul unui valea

riului

(yn

teren).

La

Cornwalli

dowr,

douer, dour, dur, la Armorici dour inseanina : apa. Earl dupa M. Bullet : deifr, dewr la Galli apa, dobur la G. apa, riu ; dovar la hi, apa, ; duwer, dwer la G. apa ; dwor la G. fantana ; dwr la Cornvali apa, la G. Minna, duwer dywr la Galli apa.

Atata ar

destul pentru de a ar6ta, ea numele paraului Dobra, purcede din celticul dwr, i la Inceput va fi fost dobr, i numai prin influinta limbei romane, a fi

devenit : dobra. S6 facem as'ém'énare cu unele nume. Da-

ber-see (See la Nemti lac, apa) lac In Prusia. Debriach sat langa un lac In Carintia. Dibra sat fir Turcia. Dobrau sat la rful Zülser In Prusia; Dobrinca fi. In Prusia. Dovera in Italia, Dovert-court fn Francia, Dabro sat in Prusia. Dobrica *au In Mehefliny, Valea Dobrotei In j.

www.digibuc.ro

214

Prahova. W. Oberm. (II. 460). numele : Dobrudzia (cum s'a seris) 11 esplica din tobar, dobhar apa §i deosebi din tobracha, apl ce Incungiur& Dobrugia se scrie bine ; ug

se reduce la ach, ac, teren, prejur, deci de apa. D trecAnd In t, sunt formele : Tobriach azi Debriach. Tauber riu, In vechime Dubia §i Tubar ; Tuberis azi Taufers rIn

Tirol. Tyburnia azi Tyburn un parau In Londra ; n e iima§ita din diminutivul an. D se schimba In z---,t, Zabergau un teren la rlul Neckar. Cu s 1nainte, vezi Streiu, Ostru etc. Dar formatiuni asemeni pureed §i din alte cuvinte. Bar §i bior la Celti fnseamna apa, rfu ; (vezi Buroniu) §i dad, diminutivul di [mic] ti [mic] se pune fnainte, sunt formele : di-bar, ti-bar, dibior, tibior etc.

2. Dobra ea nume de deal Fiecarele va pricepe, ca dealul nu poate ins'émna *au, §i paraul nu poate 1ns'émna deal, de§i vedem : Dobra *au §i Dobra deal. Dupa litere sunt identice, dupä Inteles sunt diferite. Döbra s'e" at% un deal in Bavaria. W. Oberm, [I. 261, II. 890 etc.] zice, ca. la Celti dob si tob a tnsèmnat : cap de deal ; dub, dubh §i tub, deal ; tom colnic, taobh, coastä, lature de deal, spate de deal, un deal ce desupra are putin es, deal, care are terase, de te sui pe el, ca pe trepte. Tabor [dupit Lex. de cony. M.] In genere Inseamna un vêrf, un glob têmpit deasupra. Astfeliu dealul cu numele Dobra §i alte formatiuni

trebue sè fie un deal fail Off, un spate de deal, deci Dobra purcede din dob, deal, spate de deal, §i ra loc ; ra Yu alta forma : ar er etc. Cateva agnAnari. /n Romania Dobra munte §i. deal ; Piscul Dobrei, deal, Dobria§, Dobrica, Dobron, Dobro-v&f, numi de munti. In www.digibuc.ro

215

alte pärti. Daber deal eu stênci in Prusia ; Dobersberg deal In Austria de sus, Dobrasburg, cetate pe deal In Moravia ; Böbraberg deal de 743 m. In Frankenwald ; Dobronhegy in Comit. Zala. In antieitate Dober-es tin popopor In Thracia dupä Herodot 1.408 ant. Cr. Dober-os or. In Piionia dupä Thucidide nascut la 471. ant. Cr.

Nu seim zäcut'au la riul ori la dealul Dober. D trecênd in t, Tabernae or. In Gallia azi BergZabern In Ersatia, zaee la muntele Voges. Taburnus deal In Campania. Tabor sau Tavor, muntele* pe earele Tiri-

stos s'a sehimbat la tap:, e de 1700 m. nalt, astfeliu tab deaT, or nail. Tabris ora In Persia zace pe o coastä de deal, la inältime de 1348 m., Tibur or. In Latium, a zácilt pe un deal de 250 m. i alte multe. In Romania sunt formele : Tabära, Tabärtoaie Tamp, Tebru, Timor etc. Dar formatiuni asemeni pureed §i din alte cuvinte;

bar la Celti deal [vezi Barbura] §i dad se pune Inäinte dirninutivul di, sau ti, di-bar, ti-bar, inseamnä deal mic. Dab, tab §i eelelalte forme, ce inseamnä deal ca adjeetiv inseamnä §i nalt, rädicat, ee stä deasupra. Din acest dab, tab, etc. e latinul tub-er §i turn-or, o irnflaturá, ce pe trupul omului stä rklicata, ea un colnie pe pämênt. In eeltica tope, In sanserita yule stupa [tup eu s Inainte] Inseam* ee e latinul turn-ulus [turn deal, ulus mie] dealul, dampul de mormênt. Tupa la Spanioli gramadä, asemene e concept de eeva rädicat, de colnic. Din taobh e la noi damp, la Magiari domb. Taobh un colnic färä de aci S-tumf la Germani, tompa la Magiari, Orf ; tâmp la noi. Tdin tab se sifleazä, adeeä i se pune s Inainte. Vezi Stiubeiu.

www.digibuc.ro

- 216 3. Dubhras la Celti a insemnat: sat. Dubhra la Celti sat, i e compus din dubh sat si aras locuintä, e tradus cu Wohn-ort. In urmare toate

numele de sate si de orase, cari nu zac niei la deal, nici la Orb, i sunt asemeni formelor fnsirate mai sus, pureed din cuvêntul dubbras. W. Obermüller (I. 400) aratä, cä. din dubhras, anume forma drubh s'a format nemtescul : dorf (sat) fn alte forme: dorp, twarp etc. prin tërile germane. Astfel Slavenii eu dobro i dobra lor, nu au zis ceva serios.

4. Dubh la Celti a insemnat : negru. Dubh la Celti, dub azi la hi, du la Cymri, CornwaHl, Armoriei hiseamn& negru. Cand decade o din cuvintele ei arunca i vocale i consonante, iarg, dud sé desvoaltä o limbä, In cuvinte primosce deosebi vocale p. e. cum vëzuräm formatiunile din : dwr. Dubhar a fost un principe, un beliduce, carele a condus pe Gan In Spania; numele purcede din dubh negru i ar, om ; forma veche air bärbat, i aire femeiä. Aceasta e la noi In 01-ariu, pecur-ariu, etc. Dubhoda la Gällii vechi un nume bärbätesc, pureede din dubh negru i od sau aud, urea-JO. (W. O. I. 408)." Din acest aud (urechiä) s'a format latinul aud-io, la Doi aud-u. Urechia e instrumentul

cu care omul aude; auzirea, auzul e activitatea urechei. D din aud s'a strämutat In s, de aci aus, la Latini aus-is i auris urechiä ; din aus urechia e la Latini : ausculto, la noi ascult, aus urechia i colo, din care eulto In asculta ; asemene e activitatea urechei, când ascultä. În scrierea mea despre Caucaland am arétat, ea: cog Inseamnä cap si cá.latinul cogito (cuget) e activitatea capului. La Celti benn a Insemnat cap, de ad la Gkllici

www.digibuc.ro

- 217 gu-benniol, cervieale ; azi la Cambri penn cap, la Cornwalli pen, cap ; impinion, creeri, la Armorici penn cap, em-penn ereeriu ; (Ad. Main. p. 11). Din acest pen e pin in lat. o-pin-io, *ere, activitatea capului ; e men-s

(minte) e Mcin-ung nemt. parere. Minerva zina

din min cap, minte, er mare, va femeiä. Iatä v'am condus, ca ¡Ind §i chnd ssé vedeti, §i eä in ce mod s'a ìiàscut limba latind! Pe aceastä eale s'a näseut cuvinte §i In limbele de azi p. e. száj (ung. gura) szó (euvênt) activitatea gurei ; gurd, activitatea ei e : graiu, etc.

Erugd sau ierugd Locul din sat, Intre valea Ili§ava §i ierugei (canal) só zice Ostru. Dupä Diet. Ac. Rom. eruga e canal, duet de apa. La D. Barcian eruga §i ierugä, §ant canal de apä. Diet. Ae. Rom. citeaza de unde-va §i arrugia". In

Nut. latin al lui Du Cange s'é afid: arrogium riurel, §i indrumeag la spaniolul arroyo, dar la spanioli ea euvênt antic s'é afla §i arrogio, päräu (tradus eu Bach). Eu in Cara§ am auzit cuvêntul ierugä cu inteles: a) de canal stipat pentru moará ; b) de paräu, ce curge, de pe deal, §i in eseursiunile mele pela Cálnic mi-s'a ariitat o ierugd, ce curgea, ca Oran natural pela spatele unei case. In diet. geografie al lui Spinean s'è Eruga päräu in

jud. Mebedint are isvoare calde. Eruga Morii, Oran, sè tine de satul Gârla mare. laca un euvênt poporal §i iarä e de origine celtieä. W. Obermiiller (I. 412, 451. II. 296 etc.) aratá, eh* la eare §i earg

a Insemnat : apà, riu ;- earg-an [an

diminutiv) apit mictti, riu mie, deei paráu, §i aduce de

esemplu, Argen (earg-an) nu in Wtirtenberg ee eurge In laeul Boden. Engines azi Erkene flu LIAO' Constantinopole

(es superflu). Apoi W. Obermilller aratá, eä se aliä nume

www.digibuc.ro

- 218 de pitnlie, la cari la inceput s'a pus mi (dim. mic) p. e. Marich-pach partiu in Austria de sus, din mi si eare ; Margus iiu In Mesia, azi Morava In Serbia, din mi si earg, earä us e superflu. Attita ar fi destul pentru de a recunoasee originea cuvêntului erugä, si a multor nume de rfuri, sau de ora§e situate la termi de riuH, purcese din eare, sau earg, cari s'è si iotiseazä, adeeä capkti pe i moale la ineeput, si tie ad ieare, iearg ; ba uneori sè aspiread, cu h, de ad hearg. Cuvêntul erugti, ierugh s'a format asa, eh' intre r si g din earg, a intrat u ; deci forma dela inceput era : ear-u-g, si romanistindu-se adaus a dela eapét. S6 adue i eu eäte-va nume. frlandia la Ptolomeiu s'a numit Uergion (earg apti, ion loc), marea din prejur, Okeanos uerginos ; numele sè aflä

§i

Bergion, Vergion, In Gallia,

unde b, v apare din u (ergion). Argenis flu

azi Erguen-on. Ergavica, un ora§ al Celtiberilor in Spania tocmai la term de rtu ; din earg, i wigh celtic, vie-us latin, sat. Erginos fi. In Macedonia, azi Ergene, Erigon in Macedonia, azi Cerna. Irgis fl. curge In Volga ; Iereea

sat In jud. Mehedint, zace la valea Cosustei. Iergevita sat In jud. Mehedint, PATIO Duntire ; numele e pentru un *du. Ierka or. In Prusia, Ierga or. In Rusia, zac la ape. Jericho or. in Iudea, zace tocmai la rtu, peste riu a fost Gilgal (vezi Gilia) ; nul isvoresee din dealurile dela Bethel. Ierichow In Prusia, mai multe orase la 111,11

Elba. Areole sè espied cu earg apä si le loc Wasserort (I. 129).

În anticitate dupà Stefan Bizantin au fost mai mult de 24 de orase numite Heraclea §i situate la term de mare sau de riouri. H e aspira tiune erac e din eare, le din Ily, Ile, loc. Heraclea pontica, azi Eregli Bender pe teimul marii negre ; alta Heraclea pe termul märii

www.digibuc.ro

219

marmorice, ezi asemenea Ergli. Heraelea In Lueania, pe termul marii i rful Aciris. 11,-Tac1ea fn Grecia pe termul rfului Mopus. Heraelea Minoa in Sicilia, H. Sintica In Macedonia §i Incá altele. Astfel de nume de ora§e s'au adus In Jegéturd mitologica (vezi Griech. Röm. Mith.

de Z. Preller) ea Heracles la Greci, Hercules la Romani pe carii une ori i-au facia de fundätorii ora§elor respective. In Romania se aflä formele : Erculesti sat In jud.

Riimnicul-särat, lerculet 2 sate In jud. Olt; Iercalan pádure In jud. Prahova; adeca departe de Mehadia, §i numele aceste pureed din eare, al* rfu, dar' sunt culese fará de nici o descriere a posifiunii. Heracles (Hercules) a fost zéu de isvoare (L. Preller gr. Myth. II. 274) §i iubitoriu de nimfe (zine) de isvoare. Duph inscriptiunile romane aflate la Mehadia lui Hercules §i. zinelor §i sántelor (numinibus) apelor, li-s'au ridicat multe monuminte. El a trebuit sé fie au de isvoare, de ape, pentrucit numele

i l-a (*Rat dela eare-le,

§i

es ce Inseamná, orn

de§f am Intimpinat altá filologiel). Cele trei zine din balada lui Iovan Iorgovan, sunt zinele apei Cerna. i la Mehadia a trebuit sé fie §i poate ea esistà §i azi un isvor, en numele, ce purcede din eare, sau earg, §i care a dat ansä pentru cultul lui Hercules In Mehadia (fn anticitate ad Mediam, verisinnil din maidh, med, un (Amy Intre dealuri, (vezi Maiden) §i. nu din latinul medius= de mijloc, de unde avem : meziu-miez p. e. de pane. 1) Heracles la Greei, Hercoles 1i Hercules la Latini, Herecies,

Hereclus la OA, Herele la Etrusci, Herdus la Samniti Herykalos in Sicilia, dar Heracles se* aft' in Asia inainte de Greei i Latini. Z. Preller 116m. Mith. p. 640 deduce din gr. erkein, lat. hercere, a eschide a separa, astfel H. e eschizetoriu de str.eini, de inimici. Erkos gard, erkion ingräditurk erkane ingriditura. Dar' atunci H. ar fi numai un plizitorin de garduri, de easä. 'Hall celtilti miracle Hercules l'a esplicat si din earc, domn ul mare, es is, om. (I. 79). Dar care inträ. in servitiu, nu poate fi doran mare ; alta ar fi, dad, care ar insemna i viteaz.

www.digibuc.ro

- 220 Oricum ora§ In Epirus, azi Orco §i Erich ; Orco fluviu In Italia, Iork sat In Prusia la rtul Elba ; Seo de Urgel or. In Spania la riul Segre. York or. In Anglia la gura rtului Tees, In antieitate York-vik (vezi Erga-vica). Cu prefix de diminutiv Birgus azi Barrow ptirAu tn lrlandia ; Mime (mi §i care) isvor In jud. Buzeu ; Verce vale, VerigA baltd, Veroga pArAu tn jud Rtutinicul

sArat; unde v e din bi-vi=mie. Nearg6n rtu isvoresee In dealul Semenie §i pela Sasea trece In DunAre ; ni e Inca diminutiv, §i en la capét, asemenea. S'è aflA i cu prefix de augmentativ, il=mare. ll-arg-us fluviu In Vindelicia ; Il-arg-aonii, popor, celtiber In Spania, la rtul Iberus ; acolo au locuit si II-erg-etae. in compositiuni sè aflA Bisu-erga fluviu In Spania, azi Pisuerga, la Romani §i Pis-oraca ; Visurgis fluviu In Germania, azi V eser. Passarge fluviu WO Königsberg, bis, pas, pis, vis InseamnA pädure, bois fr., bos-eo ital., ar-bos lat., earg apA.

Fârlea, Furnea, Prateria FArlea e valea, ce zace Intre dealul Planita §i Carpeni§ul mare, márginindu-se cu otarul Ciudanovetului, ;i FArlea e eu livezi §i pAduri, astfel e un teren, ce nee Intre dealuri, zace nalt. Oga§ul (pArAul) din aeeasta vale sè numesee Oga§ul Farlii, sau oga§ul Fttrlea. Numele Fârlea, ea teren ce zace nalt, purcede din bar deal §i fiind-eA b din bar trece In f, m, p. v, purcede

din far deal §i Ile, loc, deci loe la deal, loe Nall. Inca, numele Farlea Il !Lam de nume de pArAu, nu poate Insemna tot aceea, ce InseamnA FArlea, ea loe la deal, ei trebue s'e Insemneze apA, rtu ; §i numele pArAului trebuie

sè fie Fâr-lia, §i purcede din far deal §i lia apA micA, pArAu ; lia e comFusA din li mie §i a. sau aha, apA (W. Obermtiller II. 221-229).

www.digibuc.ro

- 221 Toate ce le-am zis in articolul Barbura, despre bar ber, bir, bor, bur, deal, si ce le-oi zice lu artieolul rila despre mar, mer, mir, mor, mur, deal, sé pot zice despre far, si eelelalte forme, cu tnteles de : deal, stêncé, vérf, i ca adiectiv : nalt, mare. In vest mod, am dat onsiune, ca fie-earele sé poatii esplica numele

locale din satul séu, Meat sunt identiee cu acele ad insirate. Din tntelesul numelor FArlea s facem atari aséménAri.

Farallon insula spaniolA ; precum am mai zis, insulele toate sunt dealuri esite din mare i Farallon purcede

din far deal, al mare, on loc ; dad numele e bine sells cu 2 1, atunci far deal, al mare, la loe, si on e superflu, (id inseamnA, loe. Farallones de los Fi ayles. trei insule spaniole mici i stêncoase ; Frayles din fra deal yl din ail, oil ttêncé. Farley nume de familia din Dublin In Anglia ; dar' e nume de sat, din far deal, le loc i y, loe, locuinta, ce sé adauge la numele de orase si sate. Astfel In acest nume reaflm numele Far-le din MAidan. Farleigh, Farlington sate in Anglia ; Farlede sat in ancia ; iath i aici de trei ori Far-le. Dar a din far sé schimbi

in celelalte vocale. Ferla orAsel In Italia, Ferlach 2 sate cel de sus si eel de jos dela pArAul Ferlach ; din fer deal, la loc i ach aph, deci apA, din loc, teren de deal. Firlejow sat in Galitia, firle=fArle, j literA legitoare, ow, dad e ptirdu acolo din abh apA, cum e ach In Ferlach, dad nu e *Au, din aobh, aoibh, de. untie nemteseul Hof, curte. Forli provinciA si district muntos In Italia, Furlo un pas in Apenini. Sfurle (furle siflat) e Hume de familia rumftneasci in comit. Biorului. In RomAnia sé aflà Faurel deal in jud. Putna, Faurul deal in jud. Mehedint. Niei decum dt-la faur

(covaeiu) ei din far deal, si dad dealul e nalt, el din il www.digibuc.ro

222

nalt, altcum din le loc ; el In limba noastrá pentru faur e diminutiv. Funi i Furul mie munte In jud. Brizéu ; nu din fur (lotiu) ci din bar, far cb al ; In Furul, nl e articulul nostru, aráténd pe dealul mir. Din formele ea Farle, cu bar sunt Barb, Bärlesri, Barleni, Berlesci Birlesci, dealul Boylci, astfel Borla e deal, Boilesei, Burilá mare si mic ; Burla etc. Sé pot aséména toate numele, In cari 86' atiä parla, marla i varla i sunt localitäti de dealuri sau de Inaltimi.

Furnea e pràul tntre

Spiniitgri

i

Grosi

i

86'

varsä to ilul Glades. Furnea ca nume de phräu purcede din bior, la Gällici i feor apá, rtu, si an micä, &el bior-an, feor-an pärdu ; furean. Vezi arele ( e am zis la Buronin ; i Furnea e identie (ti burun, brun, Brumbach s'ar putea numí i Furoniu. Din furun a dzut u din urmä i s'a format fuin Far singur Inca inseamna aria, Oran i aeeasta dovedesce numele Far-back For-bach, Fur-bach din tèrile germane; astfel n fu furn a putut remanea numai din diminutivul an, un, cäci Intât im uneori purcede din an, on loc, sau Inters na loe, e In numele

deosebi de tate ori zar la dal, ori zar la apä. Fure see lac In Dania ; See inseamnä lac. Fures isvoare de ape minerale i längd ele ora In Francia. Furnari sat In Italia eu ape minerale; feor-an apa mica, ar loe i oameni ; Furnas sat in Portugalia eu ape mine rale, i solfuroase tot aceea foimà, dar as, daca e vechiu Inseamnä loe; Furnaux sat si Furnes or. in Belgia zace hingä un canal, ce curge In Veurne (=Bourne, Feurne) altul, la unirea a treor canale. Nuinele V( urne i Bennie

e atata c.tt Furn-ea. Fumes on teren in Anglia zace la term de apä, i ati n poate fi din on, na lot., turn pentru esemplu Fonrmies or. fn FiAncia la fin! IIalpe ; four=

apä du, mi (=ma) loc. www.digibuc.ro

- 223 din nume de deal Inch sé poate nasce forma furn, baran, fair-ean la Gal lici, deal mie, i (lin aeeasta forma e p. e. Far-en berg. Phorutina [for-un-na] or. vechiu in Thracia daed a fost la deal, atunei din for deal, un mic, na loc ; dae d. a fost la parän din bior apa, an mica', na loc ; Furnios la Greci, Furnius la Latini nume personal.

frateria, Bois

i l'hrateria. Frateria dupd Ptolomein, un oras in Dacia. Frater latinesee, frate romanesce dar nutne local pur,es din frate, sora, tata, mama etc. nu se and nicairi, desf fn Romania sé afla localitâtile : Fratesci, Frätie, Fratita, ete. Astfel frater din Frateria nu e latinesc, i acest nume e mai vechiu deck eolonisarea noastrd. Nu sé scie, ei zdeut-a la apa sau la deal, pentiu-eä derivatiunile sunt diferite,

Eu cred, cd a zdeut la deal si atunei numele Frateria purcede din : barad, brad, brat, frat deal, er nalt,

mare, si ia loc si In cazul acesta toate, ce am zis la Brad ea deal, sé nimerese i auf; Ephrata mai târziu Betlehem, azi Bet Lach'm, std pe doué colniee do 722 metri de Mahe, Impreunate prin un spate de deal ; e mie, phrat deal, i ar trebui doi t, ea ta sè Insemne loc. tri acest deal e pestera dela Vitleiem. Dad. Frateria a goat la apd, atunei frat pureede din celticul, ffewd, firwt, frowd, ce Inseamnd riu, er mare, ia loc, dar' ia e deosebi sufix pentru numele de tell, de tênuturi. Din cuvintele celtice e azi numele Frat,

In

anticitate Euph-

rates un rIu In Asia, eu ad Inseamni mare, phrat ea, e chiar numele Prut, rtul dela otarul României spre Besarabia, i atunei Frateria a dint la nn rfu mare, càci er aef Inseamud. mare ; dar' de multe-ori pdrdul mai mare decât celelalt Ned, sè numesee apti mare.

www.digibuc.ro

- 224 Numiri asemenea sunt Phraata or. In Media; Fratta

sat In Ungaria, Friltäut sat in Bucovina, Fratello sat eu vii, Fratta Magylore district §i oras, Fratte Rosa sat eu struguri renurniti in Italia. Fratostita, monte in judetul Dolj ; iar pentru apd Frdtie pdrdu in jud. Välce, Fratta pärdu in Italia, curge in Brento. Gilia Orciessus La poala nordied a dealului Mad, s'è incepe 01rdul Gilia. trni saltd inima intêlnind In operatul acesta atâte nume locale frumoase si de interes pentru legâtura limbei noastre, eu aceea celtieä. Gail, gil §i giol la Gällici apd, pdrau, gail la Iii vapoare si gil apd. Gelehi la Galli a spdla, gill pd.apd in cantitate mica.; Gilles in Cumberland torente de munte, riu repeda. Galen la Basehi lac mie ; goloa hidropiä. Gilga la Tatarii din Tobol, rb. Gille In Germania superioard, aph ee s'è seurge de undeva. Formele numelor pärdielor sunt gal, gel, gil, gol gul gyl, asa pentru mime din anticitate precum §i de azi. Galaesus fluviu in Sicilia, Gallos thiviu Iii Britania ; azi Galeso fluviu, eurge In sinul Tarent. Gela riu In Si-

cilia, amintit Md. de Thucidide, ndseut la 471 a. Cr. in Anglia, Gala Hu, Galodhiels ora§ la riul Gala, in Scotia. Gilford or. In Anglia la nul Baun ; Argyllshire sau Argyle un comitat in Anglia, o Ord a Gällilor, din ar munte, gyll apd si shire e latinesce terra, deei tará la riu de munte Dollgely eapitala in Nordwalles la riul Wnior, la piciorul dealului Cader Idris, Dol din dail.= deal, gel tin, ly sau i numai y, loe, locuint,d, sat, oras. Galego fluviu in Spania, curge in Ebro ; eg din Galeg e

diminutiv.

In

Francia

sunt

formele :

ley, Gilly, fn Belgia Gilly.

www.digibuc.ro

Gelie, Gil-

- 225 Galthera (der mie) curge in Schelde. Gailthal o vale in Carintia la riul Gail, la Romanii vechi s'a numit Val lis Iulia. Gelau in vechime Campus Gelau un tinut in Unter-pusterthal, gl apa. au din va=ua, prejur, Gilge ramul sudie al rialui Memce, Galga fiuviu in Ungaria

etc. in celtica de azi giol-an inseamnä riu mic, an e diminutiv, §i de aci numele : Gallenbach, Gellenbeck, Glan, Glin etc., mai departe in celtica de azi aid (=ed, giol-aid Inet) e sufix de diminutiv, §i de ad. seama. pgrdu, apä mid:. Din acest aid=et, in numele de päräie pe teritoriu românesc, t §i et e suflx de dimin utiv.

Dupä aceasta instructiune se vedem numele pe teritoriul nostru. LftngI forma Gilia din Mdidan in Roma,-

nia e Ghile sat in jud. Back. Acuma fie-carele pricepe cd Ghile inseamnä pardu, deci Ghile nu e name bun pentru sat ; pentru nume de sat trebue adaus lle=la, ly etc. deci In limba noasträ : Ghil-a, loc la apl. Lângit satul Ghile trebue se fie pargu §i doard chiar Ghile, dar a§a e eu culegerea rea a numelor locale. Gailil, lac in judetul Bolgrad, gil apd, il mare. Gilesci sat in jud.

Buzeu. Gilort rtu isvoresce din coasta petroasä i se varsd in Jiu. Gilort, nu e nume de riu ci de terenul muntos al Gilului; gil apä rfa, ort din ard, teren nalt aspru muntos ; numele de ea ar trebui se fie : Ort-gil cum vezuram mai sus formele din tara Celtilor : Ar-gyl,

Dol-gel. Ort din ard, airde, de unde latinul arduus, ce in vechime se afil in numele Ordessus riu in Dacia, (Ord=ard teren de munte §i ais apä riu), amintit de Herodot, §i azi se add Iii nurnele : Orzesci, Ozoaie, Ordorean etc. Gilt in jud. Mehedint; gil apd, t din ta teren, prejur, loc. Goliuta lac in jud. Dolj ; diminutivul ta nu e bun pentru name de lac, cad lacul 10

www.digibuc.ro

226

apä mare ; dar e format din Gol apit, at prejur teren teren (ce e p. e. in Carp-at) si ia loc. Giula pAräu Dag& satul Orzesci.

Dar' s6 auzim ! g trece in j (zs) I s6 afla formele de nume de parade, de riuri, de ape in jal, jel, jil, jol, jul. In Spania riul Galego (eg diminutiv) i Jalon (on diminutiv). In Dalmatia Gelsa s6 numesee i Jelsa Jilveo fluviu in Spania curge ta Ebro. Joliba Jolirnetz sate in Francia ; unde ba Inseamnä loc, metz e loe mésurat WTI Au. Colo mai sus vAzurilm : Vallis Julia, numele Iatin pentru Gailthal (thal nemtesce vale) Julbach päräu si sat in Bavaria ; Nemtii cad päräul Jul au adaus bach, ce insearnnA pArAu. S6 vedem numele frumoase din Romania !

Jales pärAu curge in Jiu. E asemenea inseamnä apl, ea p. e. In Mur-q, Seb-es etc. Pe teritoriul nostru s6 aflä adeseori. Jiet Oran s6 varsä in Jiu ; et in Jiet e diminutivul aid ait=at, et ce l'arn mai ar6tat ; forma originalä : gil-ait, din carea g in j, I s'a inmoiat, pentru aceasta bine scris e . Jiie-et ; Jiiu asemenea e din Gil-a, deci Jiiu si nu Jiu. Jil riurel in comitatul Hunidoarei, Jiletul curge in Jil ; Jily ilvl romune. Jilaval sunt trei sate, din gil apä pärAu i ba=va, ea Joliba in Francia. Jilov un t6rgusor, ov din aoibh, curte. Jiltu 6 pärAie in jud. Mehedint, din gil i ait=et-et t diminutiv ; forma vechie : Gil-aid, Gil-et. Mai poate avea cineva indoialA, cum eä pe aceste teritoare, nu au locuit Celtii ? mai poate avea cineva indoiala despre anticitatea acestor nume i despre sustinerea lor prin noi, in timp de 2000 de ani ! Mai poate avea cineva indoiall, despre adev6rul ee

descoperit eu!

In Ai deal e orasul Alba-Iulia, la Magiari GyulaFeliérvár, la Slavi Belgrad. Am cetit undeva o combinare,

www.digibuc.ro

227

eh Iulia purcede dela Julia, o sorä a lui August, mAritatä dnpli atare rege daeic, apoi am eetit combinarea magiarh, CA numele Gyula purcede dela numele Gyula sau Gyyla al unui beliduce sau principe magiar. Combinhri färä de bag. Belgrad e nume slavean si Fehérvár e traducerea magiarä, românesce ar fi Alba-cetate. La Boerni bel alb, belati a fi alb, belotok fluviu la Poloni bialla, fath, pele albä, bialjko albus de ou etc. Mai este un Belgrad in Shvia ; acela zace laugh Aul Mures, acesta laugh Aul Dunäre. W. Obermtiller aratä, eh bel In aceste nume nu inseamnh alb, si el pureede din celtieul bial, aph Au (ye e p. e. bal tri bal-tä). Astfel Gyula nu e alta decat giol-la, loc la aph, si Iul-i-a, tot aceea ; aceea, ce vhzuram In Vallis-Iulia.

Din gil, jil avem cuvinte de toati ziva : jil-av ce Inseamnit apiitos, umed ; avem jil-ip, canal de aph, la o moarh. Aceasta arath eh strämosii nostri eänd-va au pri-

ceput, eh gil inseamnä aph la mori, a putut fi cuvênt de toatä ziva. Sè nu ne despärtim inch de Gilia. Îrt indicele tablei regesei din Oradia am eäutat dupit nume familiare românesci, si in indicele din 1891 Nr. 730 am

Gilea Illarion, sub Nr. 835 Gilya Perszida, sub Nr. 1126 Gilyan Iuon ; deci bine seAs e : Gilian. La Wilh. Obermtiller II 306 sä aflä numele celtic: Ghilian, si il deduce din gil aph an, orn, deei loeuitoriu la aph, la Au. In Iunie 1895, Gillan, un colonel franeez a chzut in lupä in Africa. Argelies numele unui deputat In camera de azi din Francia ; nume de o origine eu Argyle din Anglia. Dar' inch cate s'ar mai putea culege! Mii de nume familiare românesci s'é pot espliea numai din eeltica. Gilia din Milidan qi celelalte nume citate din Biharia, sunt de peste 2000 de ani in Dacia, si sunt dela Celti, intocmai ea si cele din Francia. aflat :

16*

www.digibuc.ro

228

Gil apt), Au, in compositiune aigial si

aigiol la

Gallici, sunt cuvinte de toata ziva si inseamnä : apa de deal, Berg-wasser, hegy viz, din aigh deal si gil, giol apa Au. Catra gil s'è adauge si prefixe, ce inseamna mic, ingust, strimt, suplinind diminutive ; acele prefixe sunt de regula : a, e, i, p. e. Aeglette parau mic curge in Laon in Francia, ae strtmt, gil apa, riu, aid mica, din ae-gil-aid, la Latini s'a numit Aquila din a ingust, gil Au ; ad quil=gil, pana ce aquila In latina inseamna vulture. Asemen ea sunt Echel-bach, Egels-bach, Igel-bach

etc. In Romania s6 an numele Iglita si Mama Iglita, ce e identica cu Aeglette din Francia; din forma glette e gelt, gilt, unde t e diminutiv. Gil s'è" sifleaza punênduse s inainte : de acf forma s-chil, s-gil, iara unele popoara inainte de s pun vocala, de ad la Francezi formele : esgil, isgil. Iskila e numele vechiu pentru paräul dela Salzkammergut, azi Ischel (isel); shelte forma vechia pentru de a insemna : park' mic, din s-gil apa si te=ait, mica. Schela (schel-la) loc la apa din s-gel, apä si la loc, iara nu din latinul scala, scara.

Glade Glades e valea sau Aurelul, ce curge intre otarul satelor Maidan si Agadiciu. Numele Glades purcede din gal apa, aid=ad sufix de diminutiv, adeca mica ; gal-ad gla-ad apl mica. Sufixul es asemenea tnseamna apa, parau, Au, deci e superilu. Acest es 1-am arèlat si in numele Jales, apoi In numele : Mures apoi Sebes, Somes, Brates, Arges ; iara cu is in Timis, Cris, Tichiris, Peris etc. Acest es (is as etc.) purcede din mai multe cuvinte celtice, ce Inseamna aph, p. e. ais, aus, eas, os, si o

forma aflam In is din Maris, Mures, iara In Maris-us, www.digibuc.ro

229

us e latin superflu ; uisge, ce s'a prefacut fn ise-us In numele multor rfuri, p. e. Tibiscus, azi Timi§; apoi ach aches, (Ache la Cymbri §i azi ach, apa §i en formele a§ [In Car-a§] §i e§ In multe, ce le tin derivate din ach,

pentruch ch la multe s'a schimbat fn §, de ad a§ §i e§ Ardeche fluviu fn Francia curge din Ceverii, din ard, prejur de deal, §i ach=ech al-A, la Francezi s6 respunde Ard-e§. Dar' a§, e§, etc. §i singure s'è aflä, adeca nu ca sufixe, p. e. Aisch rfurel In Franken ; Eisch-bach parau In Bönigheim, Eis-bach Oran tang& Sulzbach ; Aisne rfurel fn Francia, In anticitate Asona [din uisge-an]; asemenea din ach, oiehe, sè afil Aieh Oran In Wörtenberg ; Aicha sat lânga Iesehkenbach (uisgean) fn Boemia ; aich apà rfurel, cha loc. Aichbach Eihbach In Bavaria. Ambele forme mil etc. §i ais etc. sunt eimbrice §i din ambete forme s'a facut : a§, e§ etc. Pana-ce, precurn s'a mai arkat, la Galli abh, apa, la Medii apa. Din euvintele ais, eas, avem sufixe In eassa=éssa la mai multe nume de *ale, p. e. Ibaneassa, Budeassa, Moeuneassa, Voineassa ; In assa, Subassa, In ossu, Bolohanossu, In oassa, Raeoassa, Butueoassa. Uneori e§ din sminta culegkoriului

e sufix neacomodat pentru nume de munti p. e. Babe munte In jud. Prahova, Babic (ic diminutiv) munte In jud. Romanati ; Babe§ munte In jud. Prahova ; trebue ea aeolo ssé fie páraul Bab-e§, ce Inseamna apa, rfu de munte, §i ast-fel Babe§, ea nume de munte nu e aco-

modat.

Din ait, aith deal forma siflatl adeca t trecand In s, 8'6 aflä ais, ee Inseamna deal, apoi nalt, p. e. Ais-

perg deal In Waldshut, unde catra celticul ais e adaus nemtescul berg, deal ; apoi Aispell, un deal mic tot aeolo din ais deal, bill mic; acest ais=deal, Inca s'a putut forma fn a§, e§.

www.digibuc.ro

Gladna sat tn cornitatul Carasului, din gal-ad, glad apä mica parau si na loc. ti Banat a fost un principe cu numele Glad, si unii combini, ea la Gladna a fost cetatea lui. Nu poate fi niei o legatura fntre aeeste nume.

Eu numele principelui Glad II deduc din Vlad ; blad, flath la Celti prineipe; din acest blad e la Slaveni Vladimir si Vladislav, unde mir si slay inseamna servul, selavul, deci al principelui. Din acest blad e si vlad-iel si obladuiese, guvernez. V cu g se schimba.

Se chain acum mime de parilie analoge paraului Glades. Gladbach eurge In Lahn, altul lftnga Neuss, al treilea In Prussia. Gladbeek In Prusia si altul In Westphalia: beek=bach. Glaadbach si. Glaidbach, ce curg In

Eifel. In aceste nume se fed diminutivele aid si ad de tot apriat. Gladenbach In Hessen de sus ; aci en e al doilea diminntiv. Gladhammar fabriel de fer in

vedia,

la rtul Glad. Gladsmuir parau in Scotia; ad muir si in limba de azi inseamna apa, deci e superflu. Gladsa sat in

vedia, sa inseamuil loe, cat na in Gladna.

Fiindeä d din glad trece in t, sunt formele: Glatt 2 pargie fn Svitera; Glattbach In Bavaria, Glatten in Würtemberg, Glatz in Silezia. In anticitate: Galdius riu In Brabant; azi Geule. Dar g a trecut In e in k si In h, si In acest mod se afla Inca, o multime de nume purcese din gal, gail, gel etc. si diminutivul aid ete. Niei numele aceste eurat celtiee n'au scäpat de combinarea Slavilor In poloneza esistä gliod si In boemica hlad, ce inseamna foame si astfel Glad e un riu, ce peste vara saca, adech are foame de apä! Ba, odatä am auzit si dela un Roman, ca Gladna, ar Insemna liamanda. G e identie cu c,

de ad Cladios riu in Arcadia langä Olimp, din gla-ad ; Clodianus riu In Spania vechiä : gol-aid, si an al doilea diminutiv ; ios, us, sufixe superflue. Din clad=glad forma

www.digibuc.ro

281

Gladna. Daca catrá glad=riu mic, adaugem u=om ; atunci Cladu, Gladu, inseamnä om dela pärän, riu mic. Din gol-ad avail : Glod ee e lut, iramoiat in apä.

In Romania sunt nume locale din glod, dar' nume de interes

e:

Glod-Gilesd in coin. Uniadoarei, par-eä gil

arata, ea se real §1 in Glod.

Gruniu Cracul de deal dela sud-ostul cornunei pänii sub dealul Fata mare sè nnmesce Gruniu. Gruniul Peichei e craeul dintre oga§ul Peichei §i valea Cuptoriu, pe carele sè suie in Tilva mare. Astfel Gruniu sunt doauè cracuri de deal. In operat sè zice : Pe gruniu ne suim inteun deal sau munte !" In acest mod intelesul cuvêntului gruniu e priceput in comuni, i inseamnä darä un crac de deal, un deal mai mie, o parte mai din jos de deal, pe care s'è suie la inältime rnai mare. Numele Gruniu pureede din gar=gra deal §i an, un mic, sufix de diminutiv, deei deal !nit, §i astfel in Mäidan Ii prieep intelesul, ca §i când §i azi ar locui Celti pe acolo. Giri in sanserita deal, giri guhan, gaurä, pe§teri de deal; gahan=caunii ; giri domn demn de venerare. Eh ! dar Slavii, toate numele locale deosebi de dealuri pureese din formele gar, ger, gir, gor, gur, gra etc.

le On de slavene pentru-di in poloneza gora in-

seamnä munte deal, goral eel ce locuesee pe deal, gunk oenariu ; muntean ; in sOrbeasea : gora deal munte, 2) piidure, gorjaniu muntean, gore sus, de sus ; §i fluidcá trece in h, la Boiemi : hora deal, hornit om de

de ad Hornjakii 8'6 numese Slovacii, cafii locuiese pe dealurile nord-vesticeale Ungariei, i Horakii munte ;

www.digibuc.ro

- 232Slavii de pe dealurile Moraviei spre Boemia. In limba româneasdi din Bänat sè" folosesce gornie pentru pazitoflul de pLiduri §i câmpuri. La Intäda vedere par' di te prinde groazä, cand sei attitea nume eu gar §i alte forme, §i sè fie slavene ! Dar' Slavii au uitat luerul principal, anume, cä ei au venit In Europa In secolul al 6-lea, §i ci Europa vechia era deja plina en nume din féddeina gar §i celelalte forme ! St) le vedem. Garganus munte In Apulia ; Gargaron verful muntelui Ida In Troas, de 1750 m. amintit la Herodot, 408 ant. Cr. Geraistos v'erf de deal In Attica ; Geraistos

deal §i ora§ In Euboea, la Herodot. Gerania delime de 1370 m. Intre Corint §i Megara ; an ad e diminutiv ; ia In§eamnä teren. Gergovia deal In Gallia In Aquitania ; Gerontion deal In Arcadia, ad on e diminutiv ; t prejur, ion loc. Granius Licinianus un scrietoriu roman pela 44 ant. Cr. Groneia ora§ In Phokis. Gryneia ora§ In Aeolis ; on §i yn sunt diminutive. Gyrai Petrai stênci In Euboia Inca la Homer, pela 950 a. Cr. Alpii Graii la Romanii vechi, muntii dela Cenis panä la Sand Bernard. Gauras, munte In Campania. Pare-cb: mi-se u§ureazä inima. Dar' ne mai ajutá §i Celtii. W. Obermiiller [I 560, 568] aratä, eä la Celti grianan a Insemnat Bergriicken adecá spate de deal.

Acest cuvênt pureede din gir=gri deal, an mic §i an din capk, loc ; deei grian a putut fi odatä cuvênt de toatä ziva la vechii locuitori ai Mäidanului, cAci numai Lia a putut remâne pänä. azi Gruniu, ce §i dupii literá §i Inteles e identic en grian. Nume locale din alte pârti sunt: Garanberg deal In Würtemberg ; Garenberg un spate de deal In Reinhardtwald. Greingau un teritoriu, ce zace pe spate de

deal, lângä Osnabruch, Granberg deal In §vedia. Gran-

www.digibuc.ro

- 233 inge sat in Svitera ; inge e un sax compus din in loc si ca=ga, loc, sa folosesce la nume de sate ; ba adese-ori s'é mai adauga un en si astfel ingen. Granen, Gronon 2 sate in Spania ; Grinsperg deal In Svitera. Gruna In Prusia si in Satonia, Grunebo [bo loc] loe In Svedia. Grunigel un prejur de dealuri In eantonul Bern. Gueret

[ghere] oras pe o coasta ne deal In Francia, Guernica In Spania ; Gir o muntenie In India, Giraumont munte

In Franeia, unde cati a celticul gir, s'a adaus romanicul mons. Grue [auzi, auzi !] in Norvegia, Gryon In Svitera. Aqrinion demos, un tinut mic In Grecia vechie. Granit un fel de peaträ ; petrile s'è numese de regula dupä numele dealului, de unde s'au seos. Graniti loc in Italia. Sa ajungem la numele de pe teritoriu rornanesc. Gruin sat In corn. Caras. In nume de deal in e diminutiv, in nurne de sat, in Inseamna loc ; deci gar-in delut, sau loc la deal. Gruinhegy [hegy deal] sat In comitatul Biorului. Grui-lung ung. Hosszilliget sat tot acolo. In Romania : dealul Gruiului, Gruiul gardului, munte In jud. Gorj, apoi Gruiul negru, Gruia, Gruianca, Gruieni ; Granole. In formele Gruiu, adeca fail de n, n s'a immuiat

elidat, cum p. e. zicem si mill si cuniu. Gorj e numele unui judet muntos ; din gor deal, munte ; j din ca, ga-ja prejur, tinut ; dupa inteles e identic cu Dolj, asemenea prejur de deal. Asa sunt convins, ea Slavii la aceasta terna nu vor mai sta de vorba, cad gor nu-i special slavean, ei aric.

Ivana, Apus La nordul satului Maidan sunt douè paraie nurnite Ivana. Paean] poate insemna altceva, deeht park ? Ba! Numele Ivana purcede din abh-an, abh apa si an mica, adeca Oran. La Cimbri ach, aha apa ; la Gallici abh ''

www.digibuc.ro

- 234 apa, abh-an apa mica, la Cimbri aber nume pentru riu adeca apa mai mare, din abh apa er, mare ; In celtiea In genere afon i avon pentru parau (abh-on). Dupa M. Bullet la Galli, Bretoni, Iri, Seoti ab, am, av, apa rfu ; aban, aman, avan, apa mica, riurel : ala apá, abin, apin, abon, afon, apon avon, riurel ; uva la Baschi apa, appia, o specie de vas de apa dupa Glosarele antice. Ap In Sanscrita apa ; Apas la Indi nimfele de apa ; sau dev apatnis (dev lat. divus, apatnis, apa t loe, nae femei, abnadi, amnadi lat. amnis) fiuviu de apä. Ivan la Slavi, deosebi la Rusi e atata cat numele

Iuan, Iuon. Nu va crede nime ea paraiele au nume de botez, crestine. Apoi desí p. e. In Romania s'è afla, Matusa Ioana, Parana Insemnata fn j. Mehedint, Ioana nu-i dela numele de botez, ci din ean apil, din care cuvênt

e päraul Anio de langa Roma, marea Ionia,

si vadul

Anei din Romania.

Celticul ab trece prin o multime de forme ; a se schimba In toate vocalele i b fn f, m, p, v ; astfel Ivana purcede din iv, apa si an mica. Esemplele ilustreaza mai bine. Abana fluviu In Siria, ab apa, an mica. Aban, rIurel la marginea terilor Curland si Lifland. Ab-ach In Prusia, ach apa. Abbeg fl. In Irlandia, beg mic. Abbeville oras la en! Somme In Francia, ab apa, be loe, ville sat. Ablach langa Mengen curge fn Dunare, ab apa, 1, din li mie, i ach apa ; Abbenbrunnen In Hessen, din abh-an. Abersee lac In Austria de sus, ab apa, er mare aber nume comun pentru rind, s'é real In Dan-aper Dnipru. Af-ar teren la termul marii roii, af apa, ar loe. Africa din al apa, er mare, ik loc. Af-er, af apa er om. Apaach park In Reichsland ; Apamea or. la Euphrat, ap apà, am..-=ma loe ; Ape curge In Diemel ; Apt or. In Francia la rfu Cal-avon (cal deal, avon Oran, vezi Chil-

www.digibuc.ro

296

av-ita). Ava [Av-va] or. la rful Irawady In India. Ave fluviu in Portugalia Avis fluviu In Italia. Avondale or. in Scotia, dale cetate Affenbach, Ape, Holzape, Appenborn, Appenbach, Apel, Apfelhaeh, Avenbach, Avens 11

in Eti uria, Avon multe ape in Anglia. Effenbach, Eppbach Eapa parilu In jnd Neamt sè varsa In Bistrita, din ab, ep apa. si nu animalul iapa. lbarh [abh-aeh] Oran In Baden ; lbar fluvia In Servia, ib apa, ar mare=aber. Ibben-buren, abh-en, iara buren e toemai aceea, ce e Buroniu. Iffelsdor in Bavaria, ifr..-_abh

i elli mir; dor e repetitiune din dwr.

Ips fluviu In Austria, In vechirne Ipha [abha]. Ivar [abhar] nurnele vechiu pentru Salzach eurge in Inn. Ipek in Turcia la riul Bistr;ta, din ip=abh, ek loc. Ipoly nemt.

Eipel rind, unul in Boemia altul In Ungaria, ip apa el=li mica. Iver in Anglia, Ivenus in Irlandia. Ivrea In Italia la ¡tit Dor Baltea, Ivrey In Francia la Out Eure. Astfel Iv-ana inseamna abh an, apa mica. lbanolis nume din Caria, hied la Herodot. In Iliunânia sè afla lbana sat, dar' nume r'én pentru sat, §i dad: zaee la apa mica, trebuie scris lb-an-na. lbaneasa Oran sè varsa In Jijie ; in essa e adouti-oara apa. [Vezi Glades]. Am, amh apa si eu diminutiv amhain parau la Celti. Am-ur rtu In Asia, am api, ur mare; amphora la Greei efirceag de apa, din am at* phor purtatoriu; amnis la Latini nu, deosebi parau, din amhain, in amnis n e diminutiv, is nu InsPamna nimie. Din am e la noi um-ed la Latini eu aspiratiune, humidus i azi la noi urna, plimênt moale, udat ; din ab-ar la Latini uv-id-us la noi umed ; id=ed e sufix de insusire. Din abh, prin stramutarea lui a In toate voealele si a lui b in f, m, p, v, sè afla cate-va sute de nume de 011ie, de riuri, de lacuri; i apoi voealele iotisanUil

www.digibuc.ro

- 236 du-se, adecA punêndu-se i moale inainte, sé aflä, alte sute de nume. Apus riu in Dacia. Gl. Tocilescu p. 611 scrie: Ape riu in Prusia ; apu-s fantand, isvor ; litv-upi§, sanscrita Ap, apä, persice ab. Aff riurel in Francia, Abus, numele vechiu al rtului Dava in Spania. Abos, Abus, riu in Britania mare [la Ptolomeu] Ave rill In Portugalia

Ad sunt de o pärere.

Jitiniu Valea sau riurelul Jitiniu desparte otarul MAida-

milui de al Steierului, eurge prin satul Ciudanovet, §i satul Jitiniu §i sé varsä in Cara§. Astfel Jitiniu e un riurel, §i un sat §i. fiind eAnd-va aeolo, sciu cA zace pe delut §i intre dealuri ; positiunea satului e darä la deal mic Jit [zi zsit] inseamnii deal, in Inseamnä mic, ; ded delut : iarA numele riului inseamnä jit

deal si in, apl,

deci apA, riu de deal. Prea adese-ori sé aflä, cA numele dealului §i. al pärAului dupA litere sunt identiee, dar' nu §i dupä inteles. PAnä ad Ind nu avem conceptul, el Jitin e §i sat §i lipsesee atare sufix ; dar in inseamnä §i loc deci Jit-in InseamnA §i. loc la deal ; daeA p. e. Romanii

vechi ar fi tleut ad un ora l'ar fi numit Jit-in-ium, iarä Grecii Jitin-ion. IncAt In operat e Jitiniu, i, e numai imoiaraa lui n. Yu RomAnia sé aflä numele Jitie pädurice §i in alt judet Jitie, sat ; unde ie inseamnä loc. Jitiean o mAnästire

numitä dupä numele localitätii, unde én.ean e sau diminutiv pentru jit deal, sau Inseamnä apri. Jitiean podul pe Tesluiu. Nu are inteles, e réu cules. Jitioara o moie _nellicuitä. Ad oara e sufix romftnesc, §i. acest nume ar corespunde pentru o apä mid', la deal. Astfel e destulä materie pentru de a ne interesa de numirile aceste.

www.digibuc.ro

287

Jit pureede din id, deal, identic cu. Id-a dealul de pe insula Creta ; la Ida s'a naseut Zeus. Ida deal in Troas tn Asia mica ; Idalion promontoriu oras pe insula Cipru; id,-deal, al.nalt, ion boo pentru a insemna oras. Id s'a iotizat, aded s'a pus i moale (la alte popoare j), care a trecut in j (zse, la unele popoarii) dei lid jid, ce se rcafla in numele Jid-an, Jidov, i ce insemneaza orn de deal, delean nemt. Berg-er. Ar fi destul atata, dar' acest material literariu fiind nou, trebuie sé demustru. Precum la alte rèclaeini, asa si ad ark, ca formele ad, ed, id, od, ud, apoi d trecênd In t, at, et, it, ot, ut, i toate eele lotizate i cele eu j, fnseamna deal, si ea sé nu-mi lungese scrierea prea tare pe viitoriu nurnai unele localitati le voiu spune, cA und e zae, iara altele le eitez numai pentru formele numelor. Adula numele celtic, Adulas numele latin a muntelui Gotthord in Alpi, din ad deal, ul mare, la loc.

Adel deal llnga Bern, el.al nalt. Iaderberg. er.nalt, lad In omit. Biorului, deal, riu si sat. Edelberg. Edelbühl, leddberg, Iedersberg. Jidela deal in Persia de 15000 urme de Malt ; id deal, el mare (I 169). In Romania Edu i Edut, dar' positiunea nu-i descrisa, insa

nu dela iedul caprei. Edinburg, Edom sau Idumaa

o

tarA rnuntoasä in Palestina. Edonia, taxi la muntele Angita. Idarwald, ar.=nalt ; aci pAraul ledraha, ed deal, er mare, aha aph. Odersberg, Oderberg, Uddt.holm in Svedia; Iudeia tara muntoasa in Palestina ; ud deal si iotisat unii asa respond, lud4dov ; eia tarA teren, deci

teren la deal, Iudenburg in Stiria pe deal de 734 m. nu pentrudi Jidanii ar fi zidit cetatea, ci pentruea Iuden Inseamnit deal mie, sou loc la deal. Iuda Iudei t

padure, ludeni sat in Romania, nu dela numele Jidanilor

ei dela ud nalt, deal,

www.digibuc.ro

- 238 Aetolia o tara muntoasit In Greria, aet deal, ol mare, la tara. La Celti aith deal, §i nalt, aithe delime §i. naltime. Avesta e unicul cuvênt celtir, din care s'au nascut toate formele din acest artieul constatate prin scrutatorii §i ecplicatorii numelor lo ale. In Romania e Etulie, sat, dupa litere se vede identir cu Aetolia, dar' positiunea nu-i deserisfi. Aettenbal deal, en e diminutiv Aitne sau Aetna, muntele vomatoriu de foe In Sicilia ; ne=na tnseamna loc, teren. Athena capitala Greciei, Intru adev& zace pe dealmi mi ; ath deal, en mir, a din na, loc. 0 esplicare am atiat din aidhe (de unde aedes casit la Latini) §i en diminutiv, adeca casutii, dar' asta nu e de primit. Aefenberg azi AU( nberg In Bavaria. Ataata Inseamna nalt, bryon deal pe insula Rhodos, pentruca bry (=bar) e deal §i on loc, Atlas mute, Athos la Ioni Athon munte. Eitenberg, Eiterberg. Ettenberg, Etterbeig, Iettenbülìl Iettenhulg. Din forma Irtten e Jitin. lion In Thessalia, Itone In Italia. Ithberg un §ir de dealuri, Oeta §i Oite deal In Thassalia, Oetzberg, Otzenbuig. Iotunfjehle munti gigantici in Norvegia. Ottingia un teren In Flandria. Utznaberg In Svitera, aitna. Ifiterbogh, ut deal ; er mare, begh, buach spate.

MTh, aceAe lmurirt sè mai vedem unele nume locale din Romania. Jideni, Jidesei sate, Jidostita Oran §i sat, Jidov, vale. Odobesni. un §ir mare de dealuri In jud. Putna. Réti nume pentru dealuri, caci In esei e sufix pentru nume de sat. Od mnseamna deal, ob din ba va prejur, teren ; deci numele terenului cu dealuri ar trebui sè fie Odha, sau Odva, iara pentru pronuntiare mai u§oara, Odoba, Odova, unde o din mijloc e litera legatoare, §i aceasta de regula e egala cu aeeea din redacina cum e p. e. Odova MAO Buzéti. Odvo§ parau §i sat In corn. Aradului, langa Mure§. Od deal. v din va www.digibuc.ro

- 239 teren, i§ o§

; la Magiari si Otvos. Am fost acolo cu vr'o 35 de ani mai nainte. Ota.§511 Oran in jud. \Wee Ot deal, a§ apa ; au in multe nume e din abh, api, ea in parilti. Odorin sat in corn. Sepes, din od deal, or nalt, anume ar, dar' pentru vocala o din réclIcink or, si in loc. Otcul deal in jud. ArgP§, Itu sat, Valea Itului etc. and eram in Oravita am cunoscut sAteni eu numele Itu, din it deal, u, orn, deci deloan. Dar and vom !nape de a scruta intelesul §i a numelor familiare romane. Ah! ce tesaur limbistic si istoric zace si in aceste! Dar' sé aflâ i nume aspirate. Hedylion delirne in Phokis,

Hedonii popor in Thracia. Hetioneia o intliriturd In Grecia

Hetis loc in Laconia etc. Asa la noi cele cu had, hat etc. In Ungaria s'é afi numele locale : Zzedan patak, patak Inseamna parau ; deci Zsedan pureede din jed, deal si an aph. Zzedény (jed-en delut sau loc la deal); Zsid, Zsida (ar trebui doi d, unul din da, loc) Zsidahegy, auzi

si aci dealul Jid. Jdioara sat [va fi

acolo

si Oran] in

com it. Caras, la Magiari Zsidó-vár, adecii eetatea Jidovilor.

Cum sé tnalâ. Am trecut pe acolo, si acolo sunt delupare. Jidovin sat in corn. Carr§ din jid deal, va.av, ov teren In loc locuintii. Zsitfa si Zsitva sate in Ungaria ; iatä aci acel va, identic eu fa, cu ba. Cu cativa ani mai nainte am eetit o scriere, in carea pe basa numirilor locale EA argumenta, cá Ind" in secolul prim au fost Jidovi in Dacia, si ca de buna-saml au venit ad, eind Titus a risipit Ierusalimul. Vezi Doamne ! i ei vreu sé fie ad, vechi locuitori.

Lipva san Ilisava, sau Iliaua, iará preeum zic stréinii, Lisava e un rtu, ce isvoresce din dealuri si treee prin mijlocul satului Maidan. Este Ilisava mare si midi. In Geogr.

www.digibuc.ro

- 340 Welt-Lexicon, statiunea drumului de fer, la acest riu e serisi Lissava. tndat. ee numele inseamnä un päräu, un riu o apä, §i In nume sè atlä : ava, e apriat eä ava Inseamnä apä, din celticul abha, precum s'a demustrat ineä la Chil-ava, Chilavita, si la Ivana etc. Rturile, päráiele, ce eurg din dealuri, de regulä Inseamnä : apä de deal, desf nu poartà numele dealului, sau Inseamnä apa

Ni remâne darl de a esplica ili§ respective li§ sau liss. Li§ava trebue sè Insemne apä de deal, si in urmare li§ liss Iuseamnä deal ; a§a §i e ; dar' fiindrii lis are mai multe intelese, trebue sè le spun §i aceste. 1. Lis purcede din li mie §i ais sau eas ap5. (ce s'a mai -ar'état, §i vezi §i la Glade§, Oga§) si astfel inseamnä thiar apä micà, päräu ; dar' In nume, ava inseamnä deja apä, In urmare lis aci, nu poate Insemna

Oran. Se alig §i mime duplicate, dar acele sunt de regulii dela alt popor, venit mai tru2iu, p. e. cum e Montberg sou Achbach. Lyssos In anticit ite *Au In Gallia, unde os e sufix latin superflu ; Lissy azi nu In Irlandia din li mic, ais apä ; in anticitate, Madonus, azi un Lys In Belgia, si altul la granitii Inträ l3elgia i Francia, Lisle or. In Francia la pal Aul Tarn, lis apà mica, le loe, ce l'am afétat In Fttrle. Leslie sat In Scotia, la apä, les=l'ais apti micti, lie=le, loc. 2. Lis purcede din li mic §i aith deal, aithe nältime, dar' t a trecut In s §i de ad inert In antieitate au fost ais, ce a insemnat deal, nalt, nältime, deci lis, lais, les etc. Inseamnii deal mic, Insá s'a desvMit de Inseamnä deal, munte, Orf de deal. Numele locale sunt probli

a§a de mare, Incat §i cel mai neiniciat, sè convinge. Lyskam e un vêrf de munte de 4538 in. de nalt In Sviwww.digibuc.ro

- 841 tera, In grupa muntilor Rosa. Kam inseamnä coamä,

lys deal munte. Valea muntelui la Raliani Val de Lys, la Germani Lysthal. Sus In Carpati spre Galitia sunt munpi Besehizi. Aci e un deal ce sé serie. Lissa-Hora §i Lysa-Gora. Hor §.1 gor foi me slavice pentru deal, §i acestea Ina demustrk lys inseamnä deal, §i eh; Slavii au venit mai thrziu, precum, ea ei au adaus hor §i gor, Cara numele celtic, ea Nemtii Berg (deal), p. e. Lisberg deal in Bavaria, Liszberg, deal In Hessen. W. Obermüller

la Lysa-gora ziee, eä ad lys, e celtieul los sau lus, ee inseamnä : vérf.

3. Llys la Gällici a Insemnat cetate, loc intärit pe deal. Ad ne intillnim iarä cu o analogie frumoasä ; pre.

cum e ar §i arx, berg §i burg, dail §i daile, a§a stä lys §i llys de ad la Gälliei lios §i llios s'a numit §i curtea, ce asemenea e Ingräditä, prin gard intäritä. Li Francia sé aflä : Lisburg ; burg aratä, eä lis ad inseamnä cetate. Mi-a sueces de a afla in Svitera un nume de piriiu Intre dealuri, anume : Lissach, formatiune tocmai ca

Lissava; liss deal ach la Cimbri apä : abha la Gällici apl, deei In Lissava e formä din dialect gällic. Din lis s'au aseut §i formele las, les, los, lus §i aceasta o dovedesc numele urmätoare : Lasberg in Austria de sus. Lesrnont deal §i sat in Francia, les deal, mont deal. Lessina o insuld a Austriei, cu dealuri pänä la 650 m. in e diminutiv ; Lessines or. In Belgia cu peträrie. Leuss-

berg, Leusbohel sunt multe. Lis-gau un teren muntos dela Harz spre sud-vest. Losberg, Lospuhel sunt multe. Losburg in Prusia, Loszburg in Würtemberg Luss colnic Wiirtemberg. Luszburg in Svitera ; Lusen delut In

In

Biihmerwald.

Dar' sé vedem forme de nume §i din lumea vechiä. Las ora§ In Lucania, Lasion or. In Elis. Lsisos ora§ 16

www.digibuc.ro

84

in Dalmatia si 2 pe insula Creta, hpoi un ptiräu la Thermopile, si altul in Sicilia. Los insulii langa Thessalia ; Lusias fluyiu in Spania, Lusios fluviu In Arcadia. Lusius nume roman. Unele sunt mime de apii, allele de deal uri.

Dar' e intrebare, cà ce inseamnA I In numele Ilisava. Am afétat pàràie eu numele Lyssos, Lissas. Yu

Attica, nu de parte de Athena e

11111

Ilissus, in care

din Ilissus, e remäsiVi din II, mare, deci Il-lissus mare apa. Poate cá in antieitate s'a fäcut diferinta In Lisava mica i Lisava mare, deci Ilisava poate ingemna, cea Mare ; acest il sè reafla in Illyricum, il mare, lyr api; In Illiheris, il mare, her deal ; dar când sunt 2 piiraie aproape, sè inseamnä eel

curge Chephisus ;

i

iliic tleosebi cti e, f, i a insemnAnd thie, strimt, tingust,

(vezi la Gilia, numele eu yocalä inainte de gli) une ori allä §i aiticolul y, cum sè erede, cà e in Is-ter, Hi-ster.

S6 auzim o analogie minunatal Lissabon capitala Portugaliei (vezi mappa din Lex. de Cony. Meier si deserierea) zaee pe cracuri de deal, ilingi dill Tejo si aproape de Mare ; numele purcede din lis deal, abha apà si on, loc, sat oras. Azi in fata locului, unii ti numese Lisboa, lis deal, si dom.& ba, prejur loc. 1tn anticitate s'a chemat Olisipo sau Olisippo. in lis-ip-po yedem lis aeal, ip o formä din abha apii, [v-ezi Ivana]

i o respective po=ba va io. Aci Lisipa e identic cu Lisaya, dad. satul §i ar fi ctipätat numele dela acest Aura, numele format bine ar fi fost Lis-av-va ; Sau Lis-av-von. /n Olisipo e o Inainte, in lIiava e i. W Obermiiller erede o purcede din artieul. Ce Inseamn6 deal, inseamnA totdeodata i stOneä, peatri. Las la Gre peaträ, laas, laos peata Lissai la

Greei stand goalk aded ploo, frä plimtmt pe ea ; www.digibuc.ro

P43

Lissos tot aceea Liiss (§i Briz) in mineralogie Uil fel çp peatrii ; Briz din bar deal; Briz e bort. In bortoane. La, noi les In lespede. Diet. Ac. R. zice §i lespede, sè deduce din lapis latin, eu un p adaus, Dar' lapis purcede din

Nici nume de aceste nu au sapat neatiieate de Slaveni. W. Obermilller s6 luptà eu ei §i la rkläeina lis luand de bash-, Lissa din Posen. La Slaveni lesno e alun ; lesno §i lesny adj. de pädure ; liska aluni, Mk de alun ; dar' ered, ca Indata ee li adueem aminte de Aissa-hora §i Lysa-gora, vor pricepe, ea lis Inseamna deal, 0 eà astfel de nume, sunt eel putin en 2000 de ani mai vechi deelit venirea Slavilor In Europa. In teritoriul lor, pela nume de aluni§ §i de piidure, vor avea i ei drept. In România : Le§a deal, pentru-ci e : Piscul Le§ii tn jud. Putna, Lq deal in jud. Gorj. 14e01e sat, in jud. Illov. Li.a loe, isolat In jud. VMee, Lissa sat in jud. Teleorman ete. ('ine sè intereseaza, are instructiune, ea s'é poata esplica alte mai multe.

Maidan In operat s6 spune, cà satul Maidan zace intre §i pre ambele maluri a riului Li§ava. Astfel pe eampul de laugh, îu i de lânga dealuri

dealuri

zare

campul acela trebuie s'é fie mie, pentru-ea Mäidan Inseamnä camp mic ; maid camp, an mic ; sau fiind-ea an tnsoamna i loe, maid camp, an loe. In limba eeltica mahd, madh 0 maid, maidh, may, Inseamna camp .(W. Obermiiller I.

281-289, 307.

II. 706 etc.) ncmtesce

Feld, ung. mez6 (din maid d trecênd In z) i pamênt de arat.1) Celelalte forme le vezi In articulul Maticiu 1) Irice mais, macs camp, cornval. mes, armoriee waes. Cu z, wormaz (bior-madh) made wor e apä, §1 maz=mezö camp. 18*

www.digibuc.ro

344

deci nu mai-dan, ei maid-an, Thrgurile Ina si azi In parte mare sé tin afard la camp; i prin aceasta s'au deslueit cele din operat, aduse pentru euvéntul mäidan In diet. Geogr. al lui N. G. Spineanu : Maidan e deal In comuna Crainesci. Dad maid e eampul de langl deal si dealul trebuie sè aibi alt nume. Maid-stone or. In Anglia la 11111 Medway ; Maidenhead or. In Anglia la "Jul Themse ; langh ambele localitäti aproape sunt si dealuri, deei au o positiune tocmaI ca MAidan, lângä apa. si dealuri, i pe un camp mie, ee dovedesce en diminutiv In Maiden. Maidoi (resp. Medii) popor In Thracia, tam lor Maid-ike (ea Celt-ike) si 86 amintesce Inca la Thucidide nAseut 471 ant. Cr. Maidii un despArtèmênt, un trib din Scordisci celti si In Albania. Maidanum or. vechiu In Gallia, ori dela maid-an camp

mic si um sufix latin pentru sat ori oras, cu Inteles de loc ; ori may, mai camp si dun, ora§ IntArit, cetate. Madaoi [Madaii] i Medoi [Medii] la Greci locuitorii Mediei

din Asia ; din madh, maidh, camp ; Media a fost o tarà la camp. Mediolanum ora§ zidit de Galli (Celti) la an. 359 a. Cr. In Italia, din maidh, med camp si Ilan sopru magazin ; Mediolanum sau Mediolanium or. mai vechiu In Gallia, zidit de Celti Insubri, unde Impératul Adrian a fundat colonie romanA. Mediolanium din Italia azi sè chiarnA Mailand, la Italiani, Milano, si zace la camp. Medin Inseamnä, camp mic, in e diminutiv. Sé auzim numai nume de orase In Spania: Medina di campo, sè vede, ea nu au mai priceput ce e Medina si au adaus si camp pAnA ce In med e deja conceptul de camp. Medina di rio Ieeo, Medina di Sidonia. In operat sé zice : Padina sè numesce sesul de pe coasta unui deal ; adeel campul de land, deal ; pad din madh, eAci m trece In p; deci padina=madina, medina.

www.digibuc.ro

845

In Romania sè afiä formele de nume : Madeni, Maderjac, Maderjasei, Medeleni, Medoja, Mezu, Modoaie etc. Cele dela camp sè" pot tnsira acf ; dealurile si. muntii

8'6 insid, la articulul Cornul Moater."

Manilla fi mare Deasupra de Ilisava mare, de Tare si de Carpènet este un deal si s'é numesee Marild. Pe culmea lui Mara este o poiana in carea sunt baile climatice Märila. DTI Lex. de Cony. M. se scrie Manilla §i e deal de 820 m. deasupra fetei marii. Numele e curat celtie, si. purcede din mar, deal si il nalt si atata e destul pentru de a-i sei numele ; insä pe deal este si altä localitate, atunci In legatura cu il sè adauga la, ce inseamna loc, si pentru aceasta trebue seris : Mar-il-la. In celtica, forma mai vechiä bwr si. de acf bar, a insemnat : deal, munte ; din acea forma : bar, far, mar, par, var, Inca tnseamna deal, munte. (Vezi Barbura, Fade). Astfel mar 1) inseamna deal, munte si cetate,

loc intärit pe deal, si daca mar e Inainte de un cuvênt ce inseamna deal, munte, atunci mar 2) Inseamnä : mare [lat. magnus, nemt. gross, ung. nagy] si nah. Dar mar inseamni sit Oran, apa, din mi mic si ar apa, precum bior [vezi Buroniti] din bi mic si. ar apä, si apoi precum

bar asa si mare in genere inseamnä riu,

apä ;

de ad

latinul, mare [nemt. Meer, ung. tenger] romanesee mare adeca : apa mare. Numele Manilla nu sta. singur In lume. Marilas or. pe insula spaniolä Luzon, intreaga insulä e stancoasä si vuleanich. Marilles sat fn Belgia. Marigliano sat in Italia ; g nu sè esprimä. Mirila sat in Romania, en ruini vechi, deci trebue sé zaca pe deal, desf Frunzescu nu o

spune. Morella castel pe deal in Spar& Acf s'ar putea www.digibuc.ro

846

tn§ira: Borolea din deal In jud. Dorohoiu,. Puri la In jud. Mehedint, Farigliana sat In Italia. Parillas 5at In Spania, acest il arata, cá zac pe nAltimi. Cfiteva nume, tn cari mar [mai vechiu mwr] In-

seamnil deal. Marberch deal In Elsatia mar deal, berch

nemt. berg, ierif deal, cAtra numele celtic s'a adaus eel german. Marburg or. In Hessen, zare pe coastà de deal ad mar Inseamnii deal, ori cetate, ce esplicii burg. Marsberg deal In Westfalia ; arI nu e vorbii de zeul roman de reAoiu Mars, ci de celticul mar deal, §i s poate purcede din ais nalt, sau din as=sa loe Marsi popor In Latium au locuit pe dealuri langl Sabini. Alt Marsberg

In Prusia, de 913 m. nalt e mai nalt decat Marillà, dar Marsberg trebue sè aib5. In apropiere, soti mai nalti §i ace§tia au sufixul il, ori ir ce Inseamra nalt. Marug deal In Cielova, langd peatra Rolul [vezi Rol]; sè vede cä e mai mic derfit Rolul, de acf mar deal §i ug e diminutiv, dad, deal ar fi mai mare, atunci mar, mare §i ug din aigh deal (vezi oga§). Moresberg In Odenwald din mor deal ais nalt. Moria, daac de 743 m. la Ierusalim. Passo del Moro un pas de deal de 2862 m. In Alpii Valisilor. In compositiune :

Dolmar deal

langa

Meiningen

dol

nalt (alteum deal) §i war deal. Marisia §i Maris-os rfu In Dacia, din mar deal, §i is din ais apä, azi Mur-e§ la Magiari Mar-o§. Murad un rfu ce curge In Eufrat, din mur deal §i ad apa. Marsaille un ora In Francia zace pe teren stêncos In formá de potcoavtl; la fnceput mai afund Intre dealuri, azi lungit spre poit, sau din mar deal, saille (=daille cetate §i d a trecut In s) sau din

mar-sally unde liy Inseamuà loc. Iângà acest nume punem Mar-sil-leni sat In jud. Ialomita. Numele nu seaména din Intmplaxe, ci pentru-chi In ambele locuri au trait oameni de o vita. Muranum or. ve.hiu, azi Murano

www.digibuc.ro

- 547 in Italia edificat pe terassele dealului Coseile, an sau e diminutiv sau tnseamna loc de sat. Murnau or. climatic In Bavaira, la piciorul alpilor ; n a remas d n an, §i In vechime a fost : Muran ; au e din av---va teren prejur, pentiu un tinut mai mare ; loc pentru un sat. Din go mic

i av prejur, s'a format la Germani euvantul : gau

un prejur deosebi la deal §i eu cateva sate ; gova ar putea fi la noi. Mornussul deal In jud. Mehedint, Mourne Mountains deal in Irlandia ; adeea numit §i celtice §i

romanice. Murn-er Thomas nume de familie germani, mum deal mic, er orn ; Murn-u numele unui literat al nostru, de origine din Macedonia ; unde u e de lip* ea bé tnsemne om ; ce e an In muntean. Dupa aceasta instructiune. cine sa Intereseadi, poate afla sute de nume de dealuri In radacina numelui eu mar, mer, mir, mor, mur, myr.

Dar' acum sa pertractam euvêntul nostru celtic : mare (magnus, gross, nagy). Am mai aratat, ea ee Inseam& deal inseamna §i nalt, mare (vezi Bogoie, Brad). Sa auziin formele la Celtii de azi. Mor (tradus eu grosz)

mare, §i fear mor, barbat mare [fear lat. vim, ung. fad] In limba galliei [Gallische Sprachlehre pag. 245]. Cenn mar, tradus eapite magnus, aded. : eu capul mare, unde eenn, cap, mar mare; lin mar tradus eu pedibus magnus adeca eu picioare mari ; logmar, pretio magnus de pret mare. Mor §i mar, [gross]. Kelt. Studien de H Zimmer pag. 130 137]; iara W. Obermtiller II 295 etc. arata formele : mavr, mar, maor, mer, mor, toate Inseamnä snare. Din cenn eap, a lost cinna la Celti capitan, Ceeinna, vice sau mic eapitan ; ce sunt i mime vechi ro-

mane de familie. Dar lin purcede din glin, ee Inseamna genunclie, deu lin doi genunehi, lat. genu [Fr. e. Mayer, die noch lebenden keltisehen Völkers. pag. 4]. La Bar-

www.digibuc.ro

- 848 cian este gleaznä, in Glossariu glesna i acest din urmh ni spune vá pureede din germanul Knöchel. No! ce minunat. Dar' se' revenim la adiectivul : mare. Marbod

Marbodus, despre care Romanii vechi a zis, cd Marbod a fost regele Marcomanilor. Marbod nu e numele, ei titula lui ; mar [mare) bod [de aci vodd] deci mare vodd. Altul a fost Merbodo ; unde mer e mare. Aci fmi adue aminte de Arpad ; acesta asemenea nu e nume, cad ar insemna mare, [vezi Aria] iard pad, bod, vodä. Colo langä Bretagne in Francia, cândva o parte de mare s'a

numit Armora, unde ar inseamnd mare si mor [celt. muir] mare adeca apä ; de ad apoi numele vechiu Armor-ka. Numele Marmora a unei milli, din mar [mare magnus] i mor [mare apd]. Ne intâlnim aci cu euvêntul

marmor un fel de peaträ tare, si dupd litere e identic eu numele unei mdri, dar are altä origine ; bur, mvr, bar, mar, ce inseamnd deal inseamnd i stem* peatrd ; deci mar deal, mor stanch. peatrd ; peaträ de deal. Unii de ai nostri au combinat, cä mare [magnus] purcede din latinul maiore [mai mare] chênd io afard, ; dar' am dovedit, cä mare e euvênt celtic ; iarä tare ca euvênt eeltic sè dovedesce in articolul Stirmina. Mama si tata ziee copilului se" cresci mare si tare. in toatd ziva auzim vorbind pe Celti in familiele noastre.

Maticiu Maticiul Oldrescilor e o poianä, are teritoriu de vr'o 40 de jugere de pdmênt, zace pe coasta Cárpenisului in Maticiu aunt livezi, celalalt teritoriu e pädure. Maticiu sè numese i valea si ogasul [pärttul] dintre coasta nordvesticä a Cdrpenisului mic, Coasta perilor i peatra Berectariului.

www.digibuc.ro

- 349 Astfel Maticiul e poiang, e atare camp uncle sunt livezi, e pament, ce se tine de agricultura. Din cuventul Maticiu, mat purcede din madh [vezi Maidan] prin stramutarea lui d In t, de ad math si maith [W. Obermüller II 281] la Celti friseamna camp ; iara catra aceste cuvinte se allá alaturate acu§ sufixul aidh si astfel math aidh Inseamna pament de agru [Ackerland] apoi sufixul ach ori aich, astfel [W. Obermtiller II 3071 math-ach §i mathaich pamênt de camp [Feldlanti] ; asa precum din ton padure s'a format ton-aich, paduros. In celtica se aill sufixele gallice aigh, igh, ighe, ce se adauga nnui substantiv ca se-i arke atare Insu§ire $ i acest sufix aci corespunde germanului ig ; p. e. roine celt. per, roin-igh Oros, cum e nemtesce Haar si haarig dar toemai asa sunt si sufixele ach st aich, si din aceste ach, ich och uch. Math-ach si mataich Inseamnä teren teara de camp (Feldland) teren de pamênt pentru agricultura ; iara eu sufixul aidh, math aidh, aidh, tntelesul

e : campos panä ee forma e campet. Ik de origine Inseamna teren, prejur tará, p. e. Celtike tara Celtilor, din acest sufix la Latini sufixul icus, ce aratit o Insusire, de ad celticus ce se tine de Celti. Sufixul ieiu In Maticiu arata Insu§irea terenului, ea e campos ; astfel nu camp curat Mi-a sucees de a afla numiri asemeni. Mattfrh-gau, numit §i Mat-gau, un prejur In Austria de sus ¡titre

rtul Inn si de langa dealul Hausrtiek, Mattich-gau In Bavaria ; Mattiachi teren In Rhein-gau, un camp de deal ;

math §i sufixul ich, din care la noi ch s'a schimbat in ; Mattighofen (hofen din aoibh=Hof si en loc), sat curte eert; In Austria de sus ; ad sufixul ig e din igh, identic eu ich, eu iciu. Langa Mattighofen e si paraul Mattich ce nu poate Insemna campos, ei purcede din math camp

si ieh din ach apa ; deei apá riu de camp. Mattic sat

www.digibuc.ro

- 350 In Italia. Mattiacii (math-iach) au fost un popor de vita germana i au locuit unde azi e Rhein-gau ; au fost supuyi. de Romani, au capétat municipalitate, darla an. 70 d. Cr. au fost cu Batavii in contra lor ; deei:Mattiacii Inseamni : locuitori dela camp, dela pamênt de agru. Orayul lor Mattiac-um (math camp, iac teren, loe) unde um latin e superflu, pentru-ca inseamna iara loc. Aquae sau fontes Mattiaticae azi Wiesbaden (Wiese livada) ; unde sunt ambele sufixe, i aidh (in iat) i ich In icae Mataseo la cei vechi, azi Matsee loe Iu Salzburg ; math camp, seo cdt. sua sia, apa, de ad nemt. See. Matiene o tad In Armenia, inseamna toemai : camp-en-ia.. Matta in Svitera, Matta de Lobos In Spania, Matain-court in Francia (in e diminutiv) etc. in Romania sunt formele : Matac-esci, Matac-ina, Matuc etc. Maden azi in secolul al 11-lea dupa documente s'a numit i .Madan-um i Mathen-um, forme identiee cu Mathain-court, i cu maid-an. Padina-Mateiu un sat in Cara§ ; ad Mateiu e forma vechia, i Padina, mai noad, dar dupa inteles sunt identiee, adeca i Matein inseamna padinii, iara aceasta, din madh-in-a. Toate numele locale In cari sé afla mat, met, mit, mot, mut yi localitatile

zac la camp, dupa formeIe citate inseamna : camp un teren campos. Dar' aya madh precum yi math etc. au alte f ntelese, ce sé vor lamuri In articolul viitoriu.

Cornul Moater, Amutrium, .Matava Cracul dela apus al Thlvei mari sé numesce Cornul Moater, pentru-ca are forma unui corn. /n Italia, Spania

Francia yi Anglia aunt multime de nume de dealuri de munti, cari sè numesc Corn, iar corn stä in compositiune en cuOntul ce inseamna munte sau alt nume al muntelui p. e. Cornimont In Francia, Cornvalles un teren

www.digibuc.ro

861

muntos, Cornhills, un OH de deal de 400 m. In Anglia etc. La Celti kearn, cearn corn de steneä, karn verf de deal, corn fn limbele romanice, si c trecend In h, horn la Nemti (vezi Cerna ete.) p. e. Hornberg sau Matterhorn. Mad si mat In celtiea friseamnä : 1. deal, munte, si ce Inseamnä deal, munte, Inseamnä si 2. nalt, mare puternic, 3. bun. In operat neavend nume de munte ea mad in rkläcinä Insir nume din Romania : Mädasor munte, Media movilä, Mode, Modetul m.unte, Modoie deal, Mo-

droghin munte si me restring la redäcina mat si celelalte forme ale ei. Madeira o insulä a Portugaliei, BO, din un sir de stenci, 1200 m. nalte ; Madeira e verful unui vulean de sub apti ; mad deal, er nalt. Nurnele Moater purcede din mat=mot difiongit moat, munte deal, si er (----ar ir, or, ur) nalt, mare ; dar er (ar, ir, or, ur) teseamnä si loe, teren, si. sehimbandu-se literile se Mil formele : ra re etc. Matterhorn (cornul lui Mat-er) un munte de 4461 m. In Svitera spre apus dela muntele Roza, e Cornimont din Francia. dar Germanii au mutat euventul corn-horn, la capëtul numelui. Matterberg, dealul Mat-er, caci duplicarea lui t e superfluä, si _Mattenberg In Svitera, en In nume e diminutiv, sau Inseamnä. loc. Matera oras In Italia, zace pe deal, are stenci si pesteri, ocne de peatra ; numele seris bine e Mat-er-ra, unde ra insearnna loc. Matese un trunehiu de munti In Apeninnii neapolitani ; ese din ais nalt ; Matlock Bath oras eu scälzi in Anglia, tntre ripe de stand de var, si ape minerale ; unde 1 pureede din il nalt, si ock, ac loe.

Dar' avern si In Ungaria Matra deal de 910 m. de nalt, si apoi Fatra deal ; fat din bat, mat---,-pat, vat, si Tatra deal ; nu din mater (mama) tatä, tatä, cum combinä unii. Mattra si Muttra provinciä muntoasä In

www.digibuc.ro

852

India englezd. Meteora tn Thesalia o mdndstire, ce zace pe un corn de munte r'édieat drept in sus si e de 770 i Greeii espliel din meteor, ce stä in mijlocul aierului, pand-ce numele sè derivä din met munte i er

metri

mare. Meterez munte in jud. Dumbovita, unde ez inseamni

teren, din ad,

az, ce e in Cauc-az. Mitarce munte in jud. Dâmbovita, mit-ar-ce, ar nalt, ce teren, loe ; Mitez munte In jud. Mehedint; acest ez e identic cu ese din Matese de mai sus ; ese din ais si deal si nalt. Motru munte si deal In jud. Mehedint i alt Motru munte In jud. ; ca munte trebue s'è fie inalt si de arf mot munte er=ar=ru nalt ; Motru, cdt Matra. Motherwell oras In Scotia, pe deal cu orne de cdrbuni si de fer ; oras ; Motiers in Svitera, de 736 m. Moutier oras In Svitera i altul in Francia cu saline, eu scoald montanisticii. Motril ora i cere In Spania pe deal eu ocne de sare unde I e din la, loc. Iatd aci formele identice cu tuoater. Mutthorn In Svitera, corn de munte de 3200 m. In trunchiul dela Gotthard, si Mutu munte In jud. Gorj. (vezi unele mai pe larg in Transilvania Nr. dupi Meterea turba" dela mine).

Amutrium la Ptolomeiu, Ainutria in peutingeriana s'a numit un oras In Dacia, si positiunea lui s'a pus la 11111 respective 0111111 Motru, care isvoresce din dealul Bou, in jud. Gorj, i astfel nu e inteun judet eu muntii

Motru Dacä pdräul ar fi lângä atare munte Motru, s'ar putea crede, cä imprumutat numele de munte, cum adeseori sè aflá, dar numele paräului Motru trebue sè insemne päriu adeci apä micA i nu munte mare ; pentru aceasta numele pärdului purcede din riu (mie) dwr (vezi Dobreia); acest dwr s'a schimbat tn dor, tor, tru. In anticitate a fost päräul Madona, numit si Matrona, azi Marne, din ma (mie) dwr-an=tor-an

www.digibuc.ro

253

tron, dwr eu diminutivul an, dui mie rturel, §i. nume de acestea sunt multe. Matreurn ora In anticitate azi Windisch-Matrey, la isvorul rtului Drava, in Valea Taferna ; alt Matreym azi Matrey In Tirol tn Valea Wipp,

§i Matrey-gau. Primul Matreium a acut la Olin, deci numele piircede dir ma mic, dwr apä rtu ; um e sufix latin, inseamnii loc, sat ; al doilea Matreym. veroiimil a zAcut iarA la *Au, dar Meta a zAcut tnteo vale, a putut fi §i la inAltime, §i atunci pureede din mat deal, er nalt, um sufix latin. In mutrium §i mutria din Amutriutn reafiAm : Matreinm ; Matreia (din ia y In Matrey) ; ea §f cOnd am ziee Motreium ; a dela Inceput din Amutrium inseamnä Ingust strtmt (vezi prefixele la Gilia. Inainte de gil) §i astfel iarA sè documenteazA, cA Romanii vechi tn genera au sustinut numele locale aflate fn Dacia, §i el au adaus un sufix latin.

S'a zis, eä ce Inseamnä deal, munte, tnseamnä §i nalt, mare, puternie Matva §i Matava s'a chiemat Dunärea la Schyti ; mat mare §i abha apA ; acest ava e §i in Li§ava etc. Matiane un lac in Persia, lat. Matianus lacus ; din mat mare §i ean apA. Mat inseamta §i bun de acf Mathias, Matiia, math maith bun, ias=ens, om. Mater lat. Mutter nemt. azi math-air la Iri, mama ; din math bunk air orn, aire femeiA ; dar §i mad Inseamnit bun la Bretoni (Gonidee pag. 3, 4, 55). Mattus §i Mattius nume la Latini ; bun om, Magmattius nume latin, In care mag e celticul mar, fiu. Mac Mahon generalul francez a fost celt din Irlandia, familia lui pe timpul cAderii Mariei Stuart s'a refugiat in Francia. Mae inseamnä fiu ; mag-d la Nernti fata, feeioark servA,

www.digibuc.ro

864

NedecliM, Natra, Netindava Nedecliie e un delut, ce zace dela cetate spre sud e un teritoriu de vr'o 10 jugere ; mai nainte era plântat eu vii, acuma en pruni. Sé cliutäni ned §i alte nume de dealuri, §i numai aceasta asém5nare, ne va covinge, cä ned inseamnfi: deal.

Neda,

§f.

de ad Odd Nedei munte In jud.

Arge§, Nedele munte in jud. Gorj §i Nedele deal in jnd. Me; e din mijloc e lung §i el pureede din il, nalt

e din urmä aratä cá a mai fost un sufix : loc ; dar d tiece in s, t, z, 0 de ad. Natamenia deal in jud. Mehedint. Natamenia e nume mare ; deci ned-il ;

compus din nad=nat deal, dar fiind-cli men inseamnä iarl deal, nat acf inseamna : nalt; tocmai ce inseamnä Armenia, din ar nalt, main deal deosebi petros, §i ia teren, tarà, i Nedemin sat in Mecklenburg, cum e Collmen sat In Saxonia. Nfitha In sanscrita, domn, am mai arétat cä cuvintele ce Inseamna deal, sunt §i nume de zei, titule etc. Nesec munte in jud. Ms3hedint, nu dela

séc ci din nes deal 0 ec sau diminutiv, sau loe, astfel este Nedec loc isolat In jud. Mehedint. Neted §i Neteda

2 munti ; poate ca vor fi netezi Rheum net deal 0 aid diminutiv, Netot §i Piscul Netot in jud. Vâlce i Muscel §i alt Netot, sat In com. Higara§; nu are Intelesul, cA e neintreg, nu-i tot, ei net deal, ot din ad, da loc. Nuza mägurä In jud. Dolj. Nedeia dela Retezat spre nord-apus

de 1951 m. de nalt ; unde eia aratä, eä muntele cuprinde un teritoriu, un prejur mare ; forma cum e Dobreia.

Mil a cugeta la Celtica, nnmai nurnele de pe teritoriu românese, Inca dau dovadä, cä ned inseamnä deal §i nalt. Dar' cateva nume §i din alte pArti. Nadailhae sat in Francia; il nalt, ac loc; Nadrag sus la dealuri, eu fabrica de fer In vomit. Cara§; Nedenas dis-

www.digibuc.ro

- 865 triet in Norvegia, eu o parte foarte muntoasä §i cu multe eataracte ; Neddenaven-bergen loc in Prusia Neidenfeld §i Neidstein In Bavaria, Neidenstein in Baden ; Fels §i Stein inseamng stanra, peaträ. Nods sat pe deal In Sviera, Nudion dupg Herodot ora§ in Elis, provineig mulltoasg. Natternberg deal in Bavaria, Pie de Nethon vArf de deal de 3404 in. eel mai nalt In Pyrenei. Nothberg deal in Prusia. Nota ora§ In Sicilia pa o planita de dealuri petroase. Nazareth la Arabi Nazira ora§ in Galilaea, zace pe un colnic. Nadir la Per§i, Nasir §i Nazir la Arabi supravighietoriu, supra-administrator, Nazir la Tuiei titlu pentru gradurile cele mai Malta §i pentru ministri ; din naz nalt, mare §i ir (air) (mi. Nadir e numele §aehului de azi din Persia. La Slaveni se afla prepositiunea nad ce Inseamng desupra de sus ; dwor, wor Inseamna eurte, da ad udvar la Magiari, iarg Nador Palatinus, e slavean din nad §i wor, peste curtea regelui ; §i astfel nádor nu purcede din nadir. Palatinus din palatium, curte. La Celtii de azi nad Inseamng vArf, ee-i eu vërf ; nodh §i nuadh, ee e rëdieat, inaltat, e§it In afarg ; apoi ateste §i naiadh Inseamng nobil, tare. Aef §i au isvorul comun, Nadel la Germani ac, vêrf mic ; Niet euiu ; nodus (nod) nasus (nas) la Latini, ce asemenea e rëdieat ; noada din dérépt, nodeiele dela pieioare, noditele dela degete la Romani ; a§a e, p. e. orom la Magiari vArf de deal, §i orr, nas.

Nedecliie sau Nedeelig, ned s'a esplicat ; al doile e, e o Mara leggtoare, urmeazá (Jail de a esplica did. Nedeclig e nume eompus din doaug euvinte ce Inseamng deal, §i astfel ned arf Inseamna, nalt, ea fn Natamenia §i in Neddemin. Clia purcede din eil--cli deal §i. a loc. La W. Obermüller (I 352 etc.) cli §i dee InDin

www.digibuc.ro

- 366 seamna : deal, apoi cetate sau loc intarit.

Col la Celti,

collis la Latini colnie ; collean, colnic mic, p. e. Colberg si Collenberg. (Vezi Chilavita si Domoclet). Clabucel mai multi munti In Romania, din cal cla deal, bue din buach

spate ; cum este Clabuc munte in jud. Putna, Clamee Cleja, Clujbí et.. munti Clay ea nume de deal sunt In Anglia si in Francia peste 60 de localitati. Claudius mons, un deal In Panonnia, din cal, cla deal si aid mic ; ius sufixul latin e superflu. Clee Hills si Clent Hills (cleant) doaua trunehiuri de dealuri In Anglia, hill la Englezi Inseamn1 colnic, naltime. Cles in Tirol planita de 653 m. Inalta ; din cle deal si ais nalt, Cleveland In Anglia s'é traduce eu Felsenland, tara de stenci. Cleto (din cle si aithe naltime) sau Pietramalana in Italia. Clibanus deal In Brutium, din eli nak si ban deal, Climax deal In Lycia ; Clydach deal cu ocne renumite. Astfel Cli In Nedeelia, Isi are semenii s'él in anticitate. Clisura sé numesee in Banat o struintoare de deal, un pas de deal, o vale, carea e Inchisa prin dealuri.

Natra e valea dintre dealurile TOlva lui Stefan, Teiu§ si Dannieu§; §i ogasul (paratil) se numPsee Nafra. Nada si nadi ill sanserita Inseamna : fluviu ; nacii, vêna ; (--=.13-v mic, en al-A, ifu). Nada trestia In sanserita, mid unguresce, ne'ndre la Litani. Naodh, naoth si naoz, precum nuath la Celti inseamna : nit, Oran, rtu ; §i au sufixele an si der (mie) pentru diminutiv si er si dear (mare) pentru augmentativ, der dear se' afla stramutate in ter tra etc. Formele eeltice sunt dinteun isvor cu nass (umed) nemtesce ; cu vat-are latinesce, cu In-not-are romanesce ; numai In apa=nat, not, poti tnota. Ais la Celti apa, usz-ni la Magiari a Innota ; uszoda loc de seal& Natra la noi un soiu de serpe, nemtesce : Wassernatter, lat. natrix [natric(u)s, in forma de adiectiv];

www.digibuc.ro

- 357 intelesul e : traitoriu in paraie, in ape ; fiinta de *ale.

Nadra riu in Gallia cisalpina, azi Nura. Nadrovia o tara Litre done' riuri relative, mari ; intre Pregel §i Memel ; numele i-s'a dedus din nadth apii, deor mare, ibh prejur ; ia tali ; Natra 0 Natraby ora§e in Svedia, Natra-docota ora§ in India ; astfel forma Natre din Maidan are surori in departe in lume. Naters sat in Svitera la Mil Rhone ; s din sa loc, nat riu eJ

mare ; Natternbaeh Oran in Austria de sus, unde n e al doilea diminutiv ; Nether-Burg in Anglia ; Netra pa-

rk Netragau prejur, Netra ora§ in Prusia. Neutra la Germani, Nyitra la Magiari un rfurel, ce eurge din dealul

Fasco 0 trece prin comitatul Nyitra (Nitra); Netro sat in Italia. Nidder parau mie [der mie] curge in Nidda. Nitra riurelul din com. Nitra. Nifty [y inseamna loc] sat in Francia. Noutria [nutria] ora§ vechiu in Illyricum. Astfel numele Natra fiind oga§ adeca Oran, purcede din naot aria §i der mica ;=Nid-der. .Netindava, dupa Ptolomeiu a fost un ora§ in Dacia. Firesce, ca positiunea nu i-se scie. Net a§a poate insemna deal, cum e net In Neth-on, Net-ot ; precum poate insemna apa, iara in, In Netin, e diminutiv ; dava inseamna cetate, ora§ intarit. Neda paean la granita Intre provinciile Elis §i Messenia din Grecia vechia. Nedon parau la granita Lucaniei. Neda la Euphor Nedee (Nam) ; Neda 0 Nede, nimfii [zing.] de apa, nutricea lui Zeus. Nadel partin in jud. Mehedint ; el e diminutiv. Garla Nedeielor, Oran prin care curge balta Nedeia §i se varsa in Dunare. Nadi in sanscrita, riu. Nedad in anticitate Nitra ; ad din Nedad inseamna apa. Nidda fiuviu eurge in Maina, Nidelv 2 fluvii in Norvegia ; Niede fiuviu euvge in Saone, Nied fluviu In Niedgau. Natisan iluviu la Gallia eisalpina, Nat 18

www.digibuc.ro

- 358 vale la Motrul de jos. Natelsitz p. In Prusia, identie cu Nadel din Mehedint. Netha foarte multe **die ; Nethe Oran tn Belgia, eurge In Rupel. Nethen i Netinne sate In Belgia. Nette Oran eurge in Rhin ; Netting parau curge langa Pforzheim ; Nettingsdorf sat In Austria de sus ; Nettin sat in Moravia. Nite mai multe parade ; Nittenau Nittendorf; Nottbach in Ortenau, Nottenbach curge in Maina ; Notte In Dahme Nottingham ora§ In Anglia la gura riului Lene. Litera g din unele nume nu inseamna nimic, ei unele popoare, in parte si Nemtii o adaug dupa n. Nuthe fluviu eurge In Havel. Numele de paraie in rèclacina eu nas, naz etc. nu le mai insir.

Ogq, Acmonia, Ocna, Agnavis, Napuca, Naparis Dupa operatul presinte, Oga sè zice unui Oran sè insira mai multe nume de ogase. Dupa diet. topografie al lui Firtnzeseu ; Ogas, Ordu, Oga§ vale, Oga§ul Mierlei, padure In jud. Mehedint ; iara la Spinean sè afla Ogasul Mánastirii parau, Ogasul eu Perii, vale si Ogasul Floarei loc in jud. Mehedint tn dictionarile romanesei euvêntul oga§-,--parau nu

Oga§ e euvênt Mac i purcede din og deal, munte si a§ spa adeca din aigh deal, munte si la Cimbri : ach aches (Ache, precum ais eas, aus, os, uisge apa ; rtu deci oga§ Inseamna : apa riu de deal, toemai ce In limba nemtasca e : l3ergbach, Bergwasser, (vezi Cara', Glades). In limba gallica ca euvênt de toata ziva sè afla : aigial

si aigiol, din aigh deal si gil, giol apa, riu ; adeca, : ogas. Un nume identie en oga§ e : Ogeava [Ogiava] Oran in jud. Ramnicul sarat, numele purcede din Og deal si abha la Gallici, apti ; Oreava patau eurge din muntele Cncu tot In acel judet ; or deal, si eva din abha [vezi Lisava, Chilavita], Areva [azi Ucero] nu In Spania, lowww.digibuc.ro

- 359 cuitorii dela rIn au fost C4tiberi §i s'au chismat Atev ar-i. Gura Orevului sat tn jud. Ramnieul-sarat; Orev e Oran pentru c euvêntul Gura II arata, dar numele Orev nu e rules. Orevita Oran in jud. Mehedint. tncá un nume frumos : Aref, isvor In jud. Arges, din ar deal si ef, abha [vezi Ivana] Astfel a§ e dela Cimbri, eava etc. dela GM, sau Wad, §i In acest mod In Dacia se pot constata doaua dialeete celtice. Dar' k è mai auzim; Ogeloie magura in jud. Dolj, Og e deal, el din il nalt, Ogial movila fn jud. Ogian loe isolat In jud. Dolj, an e diminutiv; In celtica aigh-ian, aigh-ean. Oghiza pädure, Ogiza sat, iaral trebue sè zaca la loc nalt. Dar' si In alte parti og Inseamnä deal, p. e, Ogulin or. in Slavonia la piciorul stêncii colosale Kh k ; og deal, munte ul nalt, in loc. Oggers-heim

sat pe o planitä In Bavaria, eg deal er nalt, s=sa tinut loe. Dar nigh trece si In formele ag, eg, ig, og, ug, ; iara g sè schimbfi ru e, ch, k. i astfel sè formeazä o multime de nume ; Ins& acestea le tree §i vin la Oehian

deal, In plasa Motru de sus

Orhian deal in plaiul Clo§ani [dupa Spinean], nu dela ochiu, ei din och deal si ean mir, adern diminutiv ; pnä ce Ocean (apa) din Oc mare, afunda, i ean apa (de unde Ionia). Din ach, oiche apa, sè pot forma nume in och, og p. e. Oehte si

Oran In Prusia te=di mie; Ocher fluviu

In Prusia,

er=mare ; Oka fluviu in Ilusia, etc. dar og din Ogas nu poate pureede din ach=og apa, pentru ca In euvêntul oga§, as=ach inseamnil apa, rlu. Akmonia sate Aemonia dupä Ptolomeu, Augmonia dupa tabula peutingeriana ol a§ In Dacia ; Akidava sau Maya dupa tab. piuting. oraki Daria. Ac-mon-ia din ac=aug, nalt mare, mon celtice, mon-s latinesce munte 17*

www.digibuc.ro

860

ia loc, caci ia pentru teren mare Inseamna prejur, tail. Aci-dava din ac deal, i litera legatoare si dava inseamna cetate, loc Intarit.

Akte (la Greei cu k, la Latini cu c) cap de deal iese din muntele Athos in Macedonia ; Akte o peninsula, iese din Argolis ; ak deal, te loc. Aktion (Actium) un promontoriu al provineiei Akarnania, azi Akri. August finperatul dupa bataia de aici a edificat Actia Nicopolis. Akra la Greci, Akre la Joni (din ak deal, ra, re loc); Inseamna verf, gimp, deosebi verf de deal ; Oera deal in Rhaetia ; pentru verf de deal din ak deal si ar nalt. Akteoni popor veehiu fn Attica muntoasa, petroasa. Achaia In anticitate Aegialos o provinciä In Grecia, numai

la sud are un ses stamt, spre mare, tneolo e strabatuta de dealuri pang la 1927 m. de nalti, din ac-ak, ach deal

si ia taral). Achalm yea de deal isolat de 701 m. In Alpi chili Neutingen ; al=i1 nalt, m=ma loc. Acimincum azi Peterwaradein, cetatea de sus zace pe stenci serpen-

tine 49 m. mai nalta ea Dunarea. Aei din ac, deci aema, loc la deal si ilic, e celtie, iarä um latin superfiu. Agemont deal In Niederland, Agimont, deal fn Franeia ;

eatrit celtieul ag deal s'a adaus romanieul mont, ce Inseamna deal, dar In Ae-mon-ia ac-ag inseamnä nalt, pen-

tru-ca mon e cuventul pentru deal. Numele de dealuri si munti din Romania, In reclacina eu man, men, min mon, mun, si-le poate esplica fie-eine. Agde oras In Francia zace pe nältime ; e tocmai Akte de mai sus ; cad d fn t se schimba. La Latini Agatha ; iara Ogial movila din Romania, are nume identie eu Agial-os. Din aigh=ag=ae, deal avem euventul : Ocna, la Magiari akna ; na [--an]

Inseamna loc. Ocna loc in 'vedia, Ukna, loc eu oene de I) Am aflat esplicare din ach apl, gi ia WA; adevärat cg, o parte din Achaia e la mare, insä partea mai mare stä din munti, dealuri, stanci. Grecia e mai incungiuratä de ap5. qi Italia, qi totu0 nu au numele dela mArile din prejur.

www.digibuc.ro

361

fer in ,$vedia. Ocna sunt multe nume de localitäti pe terenul locuit de Români. Minna din min deal si na loc, tocmai ce Inseamnit ocna. Mineral, ce sè scoate din min* din deal. Stollen la Nemti ; s e numai siflare, tol inseamni deal [vezi deal]; en.na, loc. Bánya la Magiari oenA, din ban deal ; ban p. e. e In nurnele : Al-ban-ia nalta munteniA. Agnavis i Agnaviae dupl tabula peutingeriani ora, In Dacia. Numele sè imparte In ag-nav-is; ag, ce InseamnA

deal, ad Inseamnh: nalt, mare, intins ; nav inseamnA, deal si is loc. SA aflA formele rAdécinale ; nab, naf, nam, nap si nav i celelalte strAmutandu-se vocalele. In celtica de azi sè aflA cnap, gnob i knop, apoi formele lasand pe c, g, k, afarA aded nab. Aceste cuvinte inseamnii eolnie,

deal,

apoi cap de deal, ce ntivAlesce spre

o

vale, ce iese dintr'un trunehiu, ca un promontoriu RAdecina nab sè mai formeazA i in alt mod, din ni sau n, mic i abh apti, i atunci e nume de apA, de

Olin de riu, cum p. e. s'a format din ni-ach Nack din ni-aha Nah etc., dar aceste nu le insir, ì fie-carele poate s'é

culeagi, ei ari in* numai numele de dealuri,

pentru-cA ag aratA, cA Agnavis a zAcut la deal sau lângA

deal mare, nalt. In Italia pe térmul mArii adriatice a fost un oras : Egnatia; ad eg din aigh InseamnA mare, nat [naot] api [vezi Natra] i ia loc, aderii loc de locuintA ; In acest mod stA i ag In Agnavis. Nume ce sè referA ad, sunt: Nabateii popor jidan In Arabia Petraa, eu capitala Petra : Nab-ta ; nab deal, ta prejur ; cif oameni. Nabelgau, un trunchiu de dealuri in Thuringia ; el ad e din il, nalt. Nebelhorn, cornul Nebel in alpii Algäici, cat Nabel. Nebo, deal in Palestina, Nebrodi montes, munti In. Si-

www.digibuc.ro

362

cilia, ad neb la Inceput nu mai Inseamnä deal ci nalt, pentru-di rod inseamnä deal. Abnoba munte si plidure In Schwarezwald ; arl ab [ce inseimnil deal] are inteles

limit, ca si ag, iai 5, nob de deal. Nafels sat pe nùltime In Svitera, naNI-sa ; Neffiach in Francia, lot; eu päriiu si ape mini rale, din nef deal si ach ; acest ach la Fi aneezi se reqpunde as, ea aeh la noi In Og-as [vezi acolo]; Neffie, sat fn Francia eu oene de eärbuni de peaträ, deci zace la deal. Napata oras vechiu in Egipet cu cataract se", redeci zace 1ntre stânci. Nopf dt al In alpii lucerni. Napfberg deal In Bavaria. Napita insulä fn marea CaspicA, Napftos, demos [tinut] In Grecia; oleul de peaträ nafta, se numesce dupd numele locului. Napf deal In Pilsgau. NPph i Nephrit in mineralogia un fel de peaträ i ce cresce in rarunchi Nepete ora§ in Etruscia, rzi Nepi, are mine. Nipf deal In Bopfingen, Nipfale., in vechime dealuri. in Armenia si Assitia. Nif-dagh In Turcia, i nif i dagh inseamad deal, dagh.dar, deal. Navarra un regat vechiu In Spania pe coasta sudird a muntilor Pyrenei ; nav deal, ar nalt, ra loc. Navassa o insuld in India, de 100 m. naltä; nav deal, as d n ais niatime sa loc, Navas de Tolosa slt in Spania ; Tolosa Inca inseamna deal [vezi Tilva] Sierra Nevada deal in Spania; Nev;ges oi as In Prusia pe nältime de 150 metri ; ig ad e diminutiv. Nevos insuld in India, ( U munti de 1096 metri si en vulcani. An ajuns de a esplica Nopoca duprt tab. peutingeriana. Napuca dupä Ptolomeiu, ora§ in Dacia. Nap e identie Lu nay din Agnavis ; adecá inseamnä deal, si oc, sau ac inseamni lor de locuintä, identie cu ac, ee, ieainintite adese-ori. Positiunea orasului trebue eäutata la un deal, ce iese in vale, la un promontoriu. Inteo mapiti de :

www.digibuc.ro

363

scolasticl Napoca se pune la Számosujvár; altii combina cu satul Poka din corn. Maros-Torda, ca. ar fi römas numai poca din Napoca ; acesta e imposibil ; Poca e euvênt intreg, Poca-begy sè atld In comit. Moson, poca s'è derivä din bog [vezi Bogoie]. Identiee sunt Nabrad sat in cercul Fehéigyarmat i Naprad In cercul Jibon; forma ea Neb-rod, i po.tte cä i Nepos sat in cercul Radna sè insirä ad. Am mai arètat, &CI numele zeilor i titlul domnitorilor, adeseori sunt nume Imprumutate dela dealuri, eari stau innalte. Astfel Nabu si Nebo la Babilonieni

a fost zeul lor. Nanab titlu pentru un domilitoriu in India, de ad Nab-ob. Nab sè reatla in numele domnitorilor din Babilonia, anume Nabonassar, Nabupolassar, Nabukudunassar [Nabucudonosor din biblia] etc. Nabis numele unor regi din Persia. Din nab.nob la Latini e nob-ilis, nobil ; din eelticul gnob e gnom, spirit de deal

[Berg-geist]. Dar sè vedem numiri din Romania, purcese din nab etc. Nama[iesci] &hit zidit in mijlocul unei stand, ee formeazä un colt al dealului petros [dup5. Frunzescu]; adeett 6'3 vede, cä dealul ca coltul s'a Intins spre vale; nam, inseamnä deal. Nav-rut [nav-ar] munte; cum e Navara din Spania, nav deal, ar nalt, i ut sau e diminutiv românesc sau purcede din ta, ty, loc. Nebunul mare si Nebunul mie, munti, dar nu dela ne si bun, adeeä féu, prost, ci din neb deal, an diminutiv. Nemerea Nemernic munti, nem deal, er mare, ca loc Deal nebun i nemernic nu esistä, dar sunt multe cazuri, când popoiul asimileazä numele unei localitàti, cuvintelor din limba de azi. Neamtu e o manistire tn jud. Neamtu duph Frunzeseu intr'o câunpià micà i unde sè impreunä muntii, ca i (And ar Ingradi acea vale. Cetatea Neamtu ziditä

www.digibuc.ro

364

de Stefan eel mare, lAngra drumul ce merge la mAnAstirea Neamtu, care si3; ridica pe coasta unui munte superior. Mai sunt 12 localitAti Neamtu, i apoi judetul Neamtu, ce stä din plaiul Munte i Peatra, ce aratit Insusirea teritoriului. Ad nu e vorba de numele poporului Neamt" ei de numele eeltie al prejurului ; nem deal, i prejur i loe ; egal eu da ta. Ad o ty tnsearnn asemenare Nemausus a fost In Gallia un oras azi Niems

pa unii Niemes, Nimes] In Francia, zace la coasta unui sir de colniei, pureesi din muntii Ceveni, i zace 45 de metri de nalt. Namasus un deal in Asia. Nemrud=dagh munte de 2000 metri In Curdistan, auf nem=.-nalt, rud, munte, cat Neb-rod din Sicilia. Nevoies treeétoare pe munte ; Nievut deal in Mehedint ; Nimir mare si mic, munte si deal din nim deal si er mare; arI am putea insira i Nopterca i Noptesei. .Novac munte, din nob nov deal si ae loc; nu dela numele de familie i une-ori de botez, Novae, unde nov e nou i ae om = Neu-mann. Naparis s'a ehiemat in Dacia un riu, a purees di n Carpati si a curs In DunAre ; se crede cá e Ialomita. Nurnele

se amintesee Inca la Herodot, t 408 ant. Cr. Numele Naparis purcede din nap (nab) deal, ar mare, is apA. Yntral Lucania i Bruttium a fost 11111 Sybaris,

din dab-tab-sab deal ar mare, is apI. De aeeeas origine e seb In numele riului Seb-es, unde e inseamnA aria, riu ; e Semenie, deal In Caras-Severin, sem deal, en mic, ie loc. Mai sus am ar'état, crt nap inseamnA i ria; In Scotia sè afiä riul Nav-er, ce sé esplica. eu nay flu, er mare. Ad. Bakmeister pag. 25 aratA cA in galliea vechiA un rfu s'a numit Nava ; acela din seeolul al 8-lea Ineoacea, s'a Kris Naba i Nawa ; In seeolul al 9-lea Naab, lat. Nabaens In Britania ; i riul Nau, care la www.digibuc.ro

- 365 1003 s'a numit Navna, la 1150 Nawa, la 1515 Naw. TJn

alt riu Arnava, din ar deal nava apä ; sau arn prejur de deal si ava apä.

Ostru, Ister, Danaster, Streiu, Strigiu, Bistra Dupa operat, locul din sat, inträ' valea (apa) Ilisava si ieruga (canal) se zice Ostru. Un teren, unde e un isvor err lac, s'è zice Ostru. In comitatul Uniädoarei sunt douse sate cu numele Ostru si zac la riurele. Ster la Celtii vechi si de azi, anume in limba Cimbrilor din Anglia (W. Obermüller I. 855. II. 132, 726)

precurn si In limba armorica sau bretona, din Francia, [Hein. Zimmer p. 41] inseamnä : apa, päräu, riu. hainte de cuvintele Incepute eu litera s, popoarele au pus câte vocala, a, e, i, o, u, y, si din ster s'a format : aster, ester, ister, oster, uster, yster ; iara, e din ster strámutându-se in alte vocale, sau mutandu-si locul la capèt, s'au creat alte forme, toate cu inteles de ster. Numele Ostru purcede darä din o, litera afixä, fára ca se insemne

ceva, din str, ce inseamnä apa riu, si din u [.um lat. on celt.] cu inteles de loc, teren ; deci Ostru inseamnä : teren la apa. Se' incepem cu numele antice. Colonisarea noastra

in Dacia a fost la anul 106-107 d. Cr. Strabo geograful t 60 d. Cr. la cap 13 zice : Dunärea de jos de pre längä Geti sii cheamä Istros. Dunarea de sus, pana la Nicapole in Mesia (Bulgaria) s'a chiemat Danubius, iari dela Nicapole In jos Istros, la alti scrietori si Ister, Hister, unde h e o aspiratiune. Dar' Istros, Ister e nume vechiu, e de peste 1000 de ani inainte de Cristos. Istros (dupl. Hesiod din Kumä in Aeolis pela 850 a. Cr.) e numele zeului, al riului Istros. Istros la Herodot t 408 a. Cr. Istros dupä Stefan Bizantin, mai multe orase in Pont, §i pre www.digibuc.ro

- 366 insula Creta. Istropolis oras fn Mesia inferioarä (Dobrugia)

Intra gurele Dunhrii si Torni. Istria o eolonie greach la gurele Dunhrii, dupa Herodot; loeuitorii. Istrienos ; la Stefan Bizantin Istrianos en si an Inseamna om, os grecese, tot aceea, deci superflu. Istria o tarh la Marea

Adriei, s'a tinut de Italia, azi de Austria. La marginea Daciei, chtri Sarmatia a fost Aul Danaster la Greei si Danastris nume duplu ; dan sè reafla nAre (vezi lacul Toni) si ster

In

Danubius, Du-

la cap.& atata cat dan,

api, Au. Din Danaster la Bomb-1i azi e Nistru. Sè cereetam localitätile de pe laugh Duare, In eari se' reaflti ster. Durosterum (dur-o-ster-um) ora§ pe têrmul Dunhrii fn Mesia, azi Sil-istr-ia uncle sil fnmoiat din dail cetate, oras. Istriganum mai tarziu Sti ygonium, azi la Magiari Esztergom ; gan Inseamnä eetate, Intäri-

turä, um ium, loc. Mai sus e tara Oesterreich, oe superflu, ster rfu, reich din reg-num, regat, azi cu fnteles de imperiu, latinesce : Au-str-ia ; deei Austria, Oesterreich

Inseamnä tará la Ister. Tot aproape de Dunare e Styria (la Nemti Steuermark) din ster rfu i ia tali% Numele fatii de unii serietori veehi aceste, dovedese, eh Dunhrea si din sus de Nicapole s'a chiemat Ister, astfel celtica Indreapti si pe geografii vechi. S'é cereettim acuma numele apelor purcese din ster, aflâtoare pe teritoriu loeuit de Români. Duph Diet. Topografie a lui Frunzeseu sé aflh : Istri(ct, munte In jud. Buz61.1 ; numele purcede din ister i diminutivul ita respective ta si Inseamnal rfurel, parhut, aph micé, deei e

nume fe'u pentru un munte, cad muntele numai munte poate Insemna. Istrita se' mai and doué sate In jud. l3uz6u ; pe acolo trebue s'é fie phräiele Istrita. OArasa phrhu In jud. Mehedint. In acest nume de doaa ori se aflii con-

ceptul de apa, de riu ; ster odatä, si as=apä (vezi Ogas,

www.digibuc.ro

567

Glades). Iata o forma identica ; Ostr-ach pgrau fn Hagan unde i ster, i ach inseamna api, parrtu. Ambele sunt din doaua dialeete celtice. Osterbach curge In Blies, unde

bach e adats germanic, tiara eelticul ster. Ostrasoara Oral' in jud. Mehedint, unde oara e sufix de diminutiv roman esc. Stirta, park' In jud. Buzau ; din ster i diminutivul romanese ta; celticul ei [0] i dupa limba noastril : ta, ; in Stirta e ta, i acest ta eu litera legatoare e ita, cum sa afla In I-str-i-ta ; sa afl i diminutivul tu, p. e. Jil-tu 6 paraie [vezi Gilia]. Numele aceste sunt dintr'o epoca eu numele rfului Ister. In comitatul Uniadoarei, este un rla ce sa numesce Streiu §i curge In Mures si este satul Ohaba-Streiului. Streiu din ster=stre, i sufixul el ori en, ea diminutiv, apoi 1 sau n s'a trimoiat ; din strel ori stre-en, Streiu. Pe o mapprt am aflat : Strel. Streiului Magiarii Ii zic Strigy [Strigiu] unde ig e diminutivul eg ; ec sau ge ; ce. Stirna, parau tot acolo, curge In Bistra. Stirna din sterean, unde ean.an, n, e diminutiv; pentru nume locale na

inseamna loe. Dar sa facem asamanare i cu alte nume din alte

tari, pe unde au locuit Celtii. Formele mai de aproape sunt : Stré doue riurele in Belgia ; Streh-la sat pe termul Elbei, unde la inseamna Joe ; Streu parau In Saxonia ;

Estrée in Francia. In Anglia : Ulster; anume In Irlandia nl inseanina mare. Stour 4 riuni. In Francia Esteron curge In 11111 Bar (on e diminutiv. Estrée Blanche,=Streiul alb ; Estry sat, unde y inseamna loc. Istres, doue. In Belgia Sterrebeck (beck=bach); In Italia : Istrana, Stura In Piemont, la Grecii vechi Storas, la Romani

Atura rtu In Latium. In Spania Esteribar, uncle bar Inseamna iara apd (ea In Ostrasa, Sterrebeek). La Estrella riu si sat. Astura i Astorica (ca diminutiv) azi Ezla

www.digibuc.ro

868

curge tn Durius ; Asturia tali si Asturiga sau Astorga oras la 11'11 Durius ; ga.loc. Alster fn Holstein,

al.mare Elster land, Lipsca, Ulstra curge in Werra ; el.ul.mare. luster curge In Ostsee, ad in, ce de regulä e la capét e diminutiv. Sterbach, Esterbach, Isterbach In Würtemberg ; Störe in doc. vechi Stura curge in Elba, Storbach. In Austria, Styr si Ztyr fluviu In Boemia, Stryj riu in Carpati curge In Dnistru. Hestra in vedia, Histriaea in Grecia ; Styra demos acolo ; Strymon fluviu In Thracia azi Struma. Dar' 0 auzim un secret despre ster ; acest cuvênt

e derivat din dwr api, riu (vezi Dobra, ca Orb) ; cl trecAnd in t, e twr, de unde tar, ter, tir, tor, tur, tyr, §i siflate, adecit cm s Inainte e ster. Din formele farit s, aduc numai 2 esemple. Dyras riu in Thesalia la Herodot ; Tyras la alte popoare Danaster. Cine s'è Intereseaza, pe basa instructiunilor date, poate Insu§i descoperi peste o

sutä de nume de riuri si päräie, cu formele tar, ter, tir, tor, tur, tyr in räclöcinä. Chiar aceasta demusträ positivitatea scrierilor mele. Bistra un rturel In com. Huniadoarei, isvoresce intre dealul Negru si vörful Murgan, trece in comitatul

Carasului §i din jos de Caransebe§ inträ In Timis. In comitatul Severinului (dupl informatiuni dela prof. Dragalina) Bistra e un riurel, si apoi Bistra Mérului, carea eurge in Bistra, ce vine din corn. Huniädoarei ; apoi Bistra Märului are 2 päräie, unul iarä, e Bistra si altul Bistrisoara, si asttel Bistra sä aflä pe teren locuit numai de Romani. Numele Bistra purcede din bi.(fi, mi, pi, vi) mic si ster apá, rtu ; acest bi §i celelalte forme, duplicate, bibi, mimi, pipi sunt la multe popoare, pentru de a insemna ceva mic, dar acest bi la Slaveni nu esistä (W. Obermüller II 477). Bistra 86' aflä si cu alte dimi-

www.digibuc.ro

869

nutive, p. e. Bistritoara, Bistripara, §i Bistrita. Bistret baltä, schit §i sat fn Romania ; ad et e diminutiv mas-

eulin. Pistrita (bi=pi) Warr In jud. Mehedint (nu dela pistrit); Vistrita rfu fn Macedonia sudica ; Feistritz fn Austria de jos, §i In Stiria. In Italia Mister Bianco [BiMestre, stra alba]; Mistreta [eta, ta diminutiv,=ita, Mestrino ; In Francia Mestras, Mistre, In Anglia Misterton In vedia Misterhalle etc. Röszler [Dacier oder Rumanen pag. 37. La Glig. Toeileseu Dacia Inainte de Romani pag. 613] numele Ister, Bistrita, le dechiarit de Slavene, cand numele Ister a esistat eu 1000 de ani fnainte de Cristos i eand Slavi. au aparut i 'au latit In seeolul al 5-lea §i 6-lea d. Cri Dar' dad ster nu e slavean, niei bister nu poate fi slavean. Strèinii eu multe stupiditäti vreau sè ne fnealceaseä. Borovszky Samu In A honfoglalás története" 1 94 pag. 59, numele Bistra, Beszter, Besztereze etc. le deduce din euvêntul slavean bAsträ, ee ziee, cà Inseamnä ung. sebes, rom. grabnic. La Boemi sè aflä hystre adj. grabnie, bystrec [ec.et] bystrice [ce=te] adj. eu minte aseutitä ; bystrak orn sprinten, grabnie ; la Poloni hystry, rapid, vehement ; dar' din adjective nu sè formepza nume de munte §i de pfiraie, ci adiectivul poate da numai o Insu§ire rfului, p. e. Sebes Körös [Cri§ul repede]; i dad

bistra ar fi ca adieetiv pe langd numele unui *au, §i acesta pe teritoriu slavean, atunci adiectivul ar purcede din euvintele slavene citate, dar bistra ea Insu§irea unui parau nu esista In toata nomanelatura geografica. i apoi !mat se afla p. e. Rapide paräu In Romania, s'a dovedit, cA Bistra, nu Inseamna räpede, ci rfu mic. Heinrich Zimmer [pag. 41] §i Adolf Bachmeister [pag. 23] difereaza despre germanicul Strom [rfu] §i Il deriva din ster ; i chiar slavicul ostrov [insulä] din ster

www.digibuc.ro

870

cu fnteles fncungiurat de apa ; ba fa vechia slaveana biserieeasch, s6 afla struj1 Da] din ster eu fnteles de a

curge. Astfel, (Iva Slavii au fmprumutat pe ster, i pe

bi, ce fn limba lor, in diminutiv, nu esistä, e prea natural, ca. Bistra, Bistrita etc. aunt nume tormai asa de celtice, ca Ister, i sunt dintr'o epoca premergtoare Slavilor.

Peica, Bega, mic, pic, Bior Dupa operat s'è aflà pärAul Peka. In Romania sè

afla Beka parau in jud. Wee,

i Beka loc, isolat

In

jud. Romanati, de buna, sunk' langa un parau, milear azi sè nu se si numeasca Beica. Beka pureede din celticul anume gMlicul be, by, bi, prefix si sufix de diminutiv, fnseamna mic, i purcede din celticul anume cimbricul ach, oirhe ce friseamna apa, rfu, deci Beka e din bi-ach. Cuvêntul nemtese Bach, bi-oiche, mica apa, mic rfu. ce Inseamnä parau asemenea purcede din bi-ach. Ach-

apa mica, eu diminutivul trece In fi, ean. Bi precum am arètat la Bistra mi, pi, vi, ; ba, i schimbandu-se si In alte vocale, sau remanênd numai b, f, m, p, v, ea diminutiv, apare In ean

i

oiehe-an

la Celti

foarte multe forme, p. e. baiea, beica, Mica, boica, buica, apoi : faica, maiea, paica, vaica etc. dar fiindca In

celtica, apà Inseamna nu numai ach, aches, okhe, ci ean, ais, abh ete. prefixul bi i eu toate formele sale se afla i fnaintea aeestor cuvinte. Mai de parte beag la Celti anume la Galli friseamna mie, si de ad sè afia numele de persoane, eu fnteles : mie, Begga la celti, Bieco,

Piggo la Italiani, Pignot la Francezi, Piccolo (eolo sufixul de diminutiv ea In culus) la Italiani, apoi din acel beag la noi Mien i mic, precum i Pieu si pie, un pie ; nest beag s'é afià i la nume de päraie, p. e. Beg-a, www.digibuc.ro

- 371 unde a din capét e din a, sau aha apa. I3ega e Oran In corn. Cara§ si pentru prelungirea lui s'a sapat canalul Bega.

In Romania sè an formele : Baiean sat In jud. Dolj, Baiceni isvor eu api sulfuroasa In jud. Iasi si satul Baieeni ; din aceste sè vede apriat, ea a esistat sau esista si azi paraul I3aica (bi-oiehe) ; Baiean din baiea-an unde an Inseamna loc ; Baic-eni din baiea-eni, unde eni,.ani, oameni loeuitori la paraul Baica. Acf sè pot Insira formele : Baie-oiu, Baie-ulesei, Boic-eni, balta In jud. Ramnieul-sarat, Buie-esci. Biea sarata *Au In jud. Buzau, din bi-acha sau beag-a si nu dela bica, taur. Maica mare §i Maica mica, douè locuri in jud. Bolgrad ; din mi-acha, si nu dela mama, maica ; Mica sat In jud. Arges ; Moie-eni sat In jud. Prahova. Paie sate In jud. Ilfov si Cahul, si acum am ajuns la forma Peleha, pi si oiche. Leica park in jud. Ramnicul-sarat, din li mie, si oiche apa, rIu, cat Peica. Peicani sat In jud. Mein. Vechita parau fn jud. Bolgrad, din bi.vi=v, oiche si it (aid, ed, et) al doilea diminutiv, si corespunde numelui Bech-et, balta In jud. Dolj. Voica (v-oiehe) parau In jud.

Mau, de aef numele: Voicasiti, park fn jud. Wee, Voie-esci etc.

Unele forme din alte parti. Baic-al lac In Rusia; alil mare. Bajka sat fn com. Bars, la parau cu fabricit de papir. Bajoca In antieitate azi Bayeux, In Fruncia, din bi-oiche ; Beikos ora§ in Turcia asiatica ; Bich-el see lac In Svitera, Biehel balta In Tirol ; eI=a1 mare ; Bi-

ehenbach mai multe, bi-oiche-an, sau biachean ; beag-ean. Faiehio In Italia ; Feuchten sat in Bavaria ; feucht nemt. umed. Maiehe sat In Francia eu firesteu ; Meich-ov sat in Prusia ; aceste stau mai aproape de forma : Maica. Mei-

ches In Hessen, din mi si aches. Pojkam sat In Bavaria

www.digibuc.ro

372

langä. Aul Abbach (abh-bi-ach) unde m din am=an loc. Vajk si Vajka si Vejke in Ungaria; Vichio in Italia (nu

din vechiu); Wojk-an In Boemia, unde an din an loc, prejur.

Diminutive cu alte cuvinte : Maina Au, din mi-ean Viena Au, din vi-ean, iarit orasul sé sale eu doi n, Vien-na, unde na inseamni loc; Bina Oran in Bavaria M iesbach mi-ais. Bees bi-a .h, bi-ech. Fiind la diminutivul

bi, sè ni aducem aminte de Bior, Bihar, Bihor, o grupá de dealuri mici fatii, cu Carpatii. Bior din bi mic si or deal munte. Bihar, Bihor arath originea din beag-or, mic deal. Bigorre o tall pe coastele Pyreneilor in Francia, din Beag mic, or deal, si re teren. Hor si. Gor la Slavi deal, dar neavênd ei diminutivul bi, bi hor nu s'a putut forma din slavicul hor sau gor; WA, formatiune identici In Beag-or-re. Migore munte in jud. Dâmbovita, din mig (mie) si ar or deal ; toemai Bigorre din Francia. Rol

i Jol

Dupa operat, pe coasta nordica a Tilvei mari, este un loc cam asezat, care se estinde din coasta Tilvei Ong la Seäunel si se chiamil., Rol si Jol. In Foaia diecesanä Nr. 2 din 1895 un ciclovan descrie unele piirti din Ciclova, si. zice: Ciclov s'é poate deriva dela apropiata stanch' (eleant) ciclopica, asa zisit: Peatra Rolului." Catä anticitate, cel purin de 3000 de ani se afiá in numele Rol si Jol! Ce cuvinte vechi sunt si aceste si. s'au sustinut de Românii din prejurul Oravitei. Din ambele descrieri se vede apriat, di Rol si Jol trebue se insemne: stkeä, peatré, deal, munte; Inseamnit ap, precum am mai zis, cti numele unui deal, munte, stêncl peatai etc. In limba vechiä, nu poate insemna alta decal ce a fost si ce e azi, adecä jar& deal etc. Rol pureede

www.digibuc.ro

373

din ral, si acesta, In numele locale are si formele rel ril, rol, rul, ryl. Sé premit nisce esemple si as'émänäri. Ril, deal in jud. Museel, hilly la montagne, delimea, dealul Rilly ; Rilly aux Oies, ambele in Francia, fn tara Gallilor, Celtilor. De unde Ril In Romania, Rol In Mäidan sCielova dad nu ar fi fost pe ad locuitori eu limba, ce a dat numele Rilly in Francia. Numai un tähul, un prost nu s'ar mai putea pricepe la aceastä legätui A antick Rilo-Dagh e trunchiul de munti in Balcan, leagä muntii Despoto si Bitos. Dagh si tagh e cuvênt comun in Asia, pentru de a insemna : deal; din dac e dag=deal e numele Dacia, delime, munteniä. Etilpräsel in Anglia, Rill in corn. Sepes, cercul Mägura. In celtica rhwyll, inseamnA : pas de munte, munte peste care se poate trece ; treckoare. In celtica w adeseori e o literk carea acusi se lasA afarä, acusi se folosesee ; pentru aceasta ryll, in Francia, In Romania si in Balean. In Diet. Topogr. al lui Frunzescu 86 afiä numele de localitäti : Balet, Relesci, Ruleni, si in cat

aceste localitäti zac la nältime, la loc de trecere peste un deal, numele purcede din rwyll, si sunt de o origine cu Rill. Abea este MU asa de -amplä si asa de apti pentru nume de localitäti ca acea celtid, si cred, cA cetitoriul s'a convins deplin despre aceasta. Sé vedem acuma nume de localitäti din alte pArti. Cu ral : Raffle-court sat In Francia. Raleigh oras, zace pe deal in Canada (igh=ich, forma each, vezi Matieiu), stêncos, petros. Ralle lat. rallus, paserile cu picioare nalte. Rallswich sat in Prusia. Cu rel : Reil in Prusia, Reil-lanne oriiselsi Canton in Francia. Reilsheim in Baden ;

Rellen or. in Spania, Reuilly (=rhwyll) sat in Francia. Cu ril : Rihl In Prusia, Riello si Rielves in Spania, Rilhac In Francia, Rillaer in Belgia, Rind In Francia, Ril18

www.digibuc.ro

- 374 lington In Anglia. Cu rol: Rolleto In Italia (forma ea in Ra let, unde et sau e diminutiv din aid, ed, sau e din da, de=ed, et, ce inseamnA loc, teren, i ce e et

din fag-et). Rolle cere In Svitera, Rolle-bois sat In Francia Rolo In Italia, Rolaur In Belgia, Rouillac 3, Rouille 1,

Rouilly 2 sate In Francia. Cu rul; Ruh la sau Ruhl or. In pädurea Turingen, la nältime de 329 m. unde este un *Au i trecétoare. Rulle in Prusia, Rulles In Belgia Rully in Francia, Rula un loc längit Eisenach, pe care e trecerea dela Gotha la Henneberg; Rülsheim, vechiu Milich-scheim pe deal, cu mini de castel roman, lâng5, Germersheim. Airolo sat In Italia, loe de pas de deal; =y-rhwyll In operat s'a zis, eh, este tin loc cam apzat, qi acela s chiama, Rol. Asa e! rhwyll inseamnä un loc mai asezat Intre dealuri ; un loc pe care s'è poate treee e rol, Ng nu e identie eu jol. In operat se zice : Pe acest Jol (Zsol) trebue sè fie curs lava din craterul, ce se Mil In vèrful Tilvei; eäci sub Jol e multa peatrà moale! Minunatä descriere! ea sf and Liuba-Iana, ea Celti ar esplica insusirea locului. Jol Inseamnä stancä, peaträ, lava! Ah ! ce tesaure vechi limbistiee Bunt In numele locale din hotarul Maidanului ! Ail, oil, ol, la Celti Inseamnä sang, peatrii, deal stAncos. Formele acestea sè iotizeazä, adeei inainte li

86 pune un

i,

carele la unele popoare sunä ea i

moale [j unguresel la altele ca j [zs unguresc]. Alpes Juliae s'au numit In antieitate alpii [muntii] de stânci

din Carintia, dela Pusterthal i Gailthal spre ameazi, din i-oil, stand, peaträ ; din i-ol, e jol,- stanca, peatrá. Julius, Julia, niimele romane ea certitudine sé pot deriva din i-oil ; dar forma Julia pureede si din gil ; [vezi Julier-Pass In alpi In Svitera la nältime de

www.digibuc.ro

375

2287 m. Joulis ora§ pe insula Keos, una dintre Cyclade, cari stau numai din stand e§ite afara din mare. Jalyssos

ora§ pe insula Rhodos, fad la Homer pPla 950 a. Cr Jal stand, ys din ais apa, rfu, i sa loc. Jaligny ora§ fn Francia, cu ocne de marmore alb ; jal stand, peatra, ig, ee e In Raleigh [vezi la Rol]; ny=na sufix pentru de a fnsemna deosebi localitati de sate. Jalna fn India, Jalna fn Ungaria; Jolsva [Elseh, Eltieh, Jelschau] ora§ In com. Gömiir cu one de marmore §i ape minerale ; jol, s din sa teren prejur, §i va loc. Julio-magus azi Stulingen fn Schwarz-wald, pe un deal staneos ; jul=i-oil, mag, curte. Al 6iseamnii: 1. deal, munte ; din acest al e al-p,

unde p din pa [ba=fa, ma, va] Inseamna teren ; Alava In Spania o provineie muntoasa, din al munte i va prejur, a din mijloc e Uteri legatoare, care adese-ori e asemenea literilor din radlicinä sau din sufix. Al Inseamna :

2. nalt, mare, deosebi, la inceputul unui cuvent, ce fnseamnd deal, munte, apa, p. e. Albrouz sau Elborus deal In Persia ; unde brouz, bor Inseamna deal [vezi Barbura]. Albania, unde ban Inseamna deal ; Altai unde tai e din dag, dac, dah, dai, §i Inseamnä deal, etc. Aceste le-am spus, pentru cA acest al [apoi In variatiunile el, il, ol ul] se Intalnesc cu ail, oil, ol stand peatd, §i numai prin descrierea bud a positiunii se poate face deosebire,

ca oare numele Inseamna : deal nalt, sau deal de stand p. e. Olymp deal de 2973 de m. fn Grecia, apoi altele In Misia, Lida, pe insula Cipru i In Elis. Toate sunt nalte i toate au 0 stand ; pentru aceasta ol poate Insemna sau nalt, deal, sau stand ; larA ym In Olymp e din ab.ba prejur ; [vezi il mare, ca sufix la Manila]. Oliva azi ora§ langit Danzig, pe dealul Karlsberg de 74 metri nalt ; din al deal 0 va loc, pe unde nu 18*

www.digibuc.ro

876

cresc Olivi. La Ierusalirn a fost mons oliveti sau muntele Olivilor, muntele Oleiului, la Nemti Oelberg si Ölberg. Cristos de pe acesta s'a inaltat la ceriu. AceA munte, are trei vêrfuri, eel mai Malt de 805 m. si mun-

tele sta din peatra de var, Inseamna deal de peatii, de stênea, macar sè, fie si avut Olivi pe coasta lui ; dar Oelberg este si langa Schrienheim, asemenea unde nu sunt Olivi ; deci din Oil stênca, peatra. 011ioles oras hi

Francia la capètul unui munte cu stênci ripoase. In Romania aunt nume de localitati, la inceput cu al, el, il, ol, ul, cari au tntelesul, ce Vann esplicat la al ; dar' Meat dealurile aunt de stênci, tormele aceste sunt din ail, oil ol stênca. Cine s'è Intereseaza de a cunoasce nomendatura geografica a Romaniei, dupiti eele esplicate, poate cu siguritate purcede.

Bumf, .Rujeiu fi Ruconium Dosul coastei pustinie, ce se oteresce, cu otarul Agadiciului si Gladesul, si5 numesce dosul lui Rucq." Dosul la om e spatele ; si dos de deal asemenea e spate de deal.

Lana vArful lui Urduc si Intre laculete, este alt vArf de deal, numit ver ful lui Rujeiu" , §i. e mai de tot steril (stêrp) adeca cu petri, cu stênci. Parecá nnmele locale din otarul Maidanului sè tntrec unele pe altele, cari sè fie mai vechi, mai frumoase si mai interesante. Desí e dosul lui Ruces si Orful lui Rujeiu, sè poate Intelege nurnai : dosul Ruces si vArful Rujeiu, si aci nu poate fi vorba de atare persoana. S'é analisam mai Intaiu pe Ruces. In celtica rugh ruagh (U. 107 etc.) Inseamná spate dos, cu diminutivul

an e rughan, spate mic ; cu augmentativul ar e rugh-ar spate mare : an si ar precum am mai arkat aunt si lo-

www.digibuc.ro

377

loc la dos, la spate de deal ; dar' g din rugh treee fn c, eh, (=k) i fn j [zs]. Din rugh la cative, insemnând

Nemti Mich-en dos, spate ; riirk

In

zu-ruch, Imièrèpt,

ryely la Slavi, din dèr'épt. In celto-scotica läkits, gib, bos, cocos In spate ;

de ad au luat

medieii

cuOntul

Rachitis, pentru morbul ce face gfb, bos In spate. La Poloni i Boemi dos, spate fnseamnä hrbet, chrbet, grzbiet i pentru cele din râcläcina rugh, Slavii nid nu au ceart CU noi ; iarit stêneä la ei sè numesee skalja, skala, opoka ; dar kal e din celticul gal, stânek si cal, deal [vezi Chilavita]

In Lipova este un deal numit Ruga

,

Intru ade-

vèr numai spate de deal, si pe coasta lui sunt mormintii ; deci numele purcede din celtieul rugh spate. In unii ani acolo s'au tinut petrecerile la hramul bisericei ce In unele locuri sè numese ruga, p. e. In Chizetou,

dar numele dealului nu poate pureede, dela petrecerea numitit ruga. De-ocamdatä s'è treeem la Rugeiu. Aeesta e vArf de deal si e mai de tot eu petri, eu sttmci. lii celtica

roc Inseamnii. stênek peaträ i apoi deal deosebi de stêneä

de peaträ. Roe si roch, rocher la Franeezi stean stêncä peaträ ; la Spanioli roca, stêncà, peatrk roeas fn plural darabe de stênci ; la Italiani roeca, stêncä i eitadelä ; rocchio pe stêneä ; roehetta (etta diminutiv] stêncA stâneä, trunchiu bälvan de stênek peaträ, roccia stêncit

din mare, rokle la Boemi rfpä, afunzime ; roh corn. C din roc treee In g i In j, i apoi o fn eelelalte vocale, de unde o multime de forme ; rac, rec, vie, roe, rue si rag, reg, rig, rog, rug. Din acest rug, e r'édècina In numele Rug-eiu, cu Intelesul de deal de stânci, de peatril. Din acest rag e la Nemti ragen a sè rédica, Inälta desupra de ceva, de altul. Rog la Poloni corn. www.digibuc.ro

878

NA la tnsirarea numelor locale, purcese din 11däcina rugh spate dos -de deal, si din rAdècina rug, stêncA,

deal de peaträ, e o greutate mare, Intaiu pen-

trud din ambele rAdAcini s'au produs forme egale dupl litere, dar mai ales, pentrud lipsesce descrierea dealurior, i astfel adese-ori nu sij poate decide, cA p. e. rag

friseamnA spate de deal, sau deal de stênd, dd. dupä Inteles e mare diferintl. Pentru aceasta voiu insira numele deosebi de dealuri, mai mult pentruca sä se vadä, el ce fel de forme se aflA, cáci aceia carii sä intereseazA In fata locului pot precis sè facA diferintd. Racalmuto ora tu Italia, are ocne de Bare si de sumpor. Rachel deal In Bavaria, rac stênch, el mare ; Raehen-stein deal si sat In Appensel, rdc-ean, Rakka stênd la 111.11 Eufrat. RAcari loc si sat In jud. Dolj ; eu greu dela rac animalul de apii, did tu jud. Mehedint sä i Racova, dealuri. Rechberg, Reiehenberg mai multe. Richiciu munte In jud. Arges. Capo da Roca, promontoriu In Portugalia, Roca-madour tnteo ripA tn Francia ; Roch-sberg, Rochenberg In Hessen ; Rochdall In Anglia, roc stêncA, dall cetate ; Rochefort, veehiu Rupes [stênci] In Francia. Roca, Rodnei, Rociu, Rocsoveni, nume locale din RomAnia. RucAr sat In jud. Muscel, dupA Frunzescu, de din sus de sat pe drumul Brasovului sä aflA ruinele unei cetAti vechi, i sä presupune, cA ad a fost cetatea vechiA Ruconium, ce 6'6 amintesce la Ptolomeiu. Astfel ruinele trebue sä fie pe un deal, si numele purcede din Rue-on, unde rue trebue s'è Insemne sau spate de deal, sau stênd ; on e diminutiv, deci rugh-an sau roc-an ium=ion sutix pentru nume de sate, de orase. [Ind nid pentru asa localitate, sif3 nu afli descriere pre-

aflä RAcita

RucAr In jud. Mused, trecétoare de granitä spre Transilvanja, Aei rue e apriat spate de deal, iarA ar

www.digibuc.ro

879

mare sau loc. Rudireni vale in jud. Putna, satul verisimil e pe spate, pe coast ä. de deal. Rucor, sau Rueur sau Rucher sat in corn. Fägäras, Ruchiberg in St. Glarus, Ruche o cetate in Blauthal, de buni-samä pe spate de deal. Rhagae oras vechiu In Media. Ragaz loc de scaldi in Svitera, zace la naltime de 521 rn. inaintea unei ripe stêncoase ;

astfel zace pe spate de deal si si la stêncl.

Raguza ora§ In Dalmatia [la Slavi Dubrownie] zace la piciorul muntelui Sergio, pe un spate de deal, asa Meat stradele sunt ea terassele, de te sui ea pe trepte, dintr'o strada In alta. Rag sat In jud. Dumbovita, Ragin-esci sat in jud. Buz6u. Regdan, Reghinesci, Reghin, cotul Reghiului in România. Rhegion §i Region promontoriu si ora§ la vêrful sudie al Italiei, Ind la Herodot si Thucidide, alt Region in Gallia cisalpinii din colo de riul Padus [Po]. Regensberg in Bavaria Riegel-sberg in Prusia, Riggisberg In Svitera; Roga sat In Meehlenburg, Rogart sat in Scotia ; Baba Roga In jud. Arges, Rogna in jud. Roman, Rogova deal In jud. Mehedint are vinuri bune ; Roggenburg

In Bavaria pe spate de deal; Ro-

gomme lângä. Cahors In Francia, cu vinuri bune ; Rogberga deal §i sat in vedia, Roggenstein in Bavaria Roggvill in Svitera. Rugdrie sat In jud. Tutova ; Fundittuna Rugärie, Rangeac sat in Francia Ruget [la Spinean] deal In jud. Meh edint. Ruget 3 sate, Rugina, Rugi nesei Ruginoasa etc. Rougir sat in Francia. Rugenberg deal in Argan, Rugensberg in Prusia, Ruginesberg in Franken ;

aceste aratä, cd Rugina, Ruginoassa etc. nu pureed dela euvêntul comun, ruginä, rujina [ung. rozsda] ce. e scurtare din lat. rubi go [gen. rubigin-is] si are intelesul de rostr, ro§cat, (lei rugina e ro§catä ; si nu pureed dela arbustrul lug, ital. roga, lat. rubus, sau mai mult forma

Rug-et ar fi una, carea ar arka teren, pe unde cresc www.digibuc.ro

380

rugi, forma ea brad-et, fag-et. Riieggisberg deal in Breis-

gau, Rugkezberg in Svitera, Ruogelberg [rugha-il] in Argau ; Rugby oras in Anglia, pe ndltimea dela Avon, Rügen o insuld de stênci in Marea ostick tri anticitate Rugia. Formele in rédécinti cu rah, reh, rih, roh, ruh raj, rej, rij, roj, ruj, le las la o paite, fie-carele si le poate eulege i esplica, fkénd deosebire numai intre spate de deal si deal de sténeä. Si in aceasta zace eertitudinea esplicarilor mele. Dar' am rémas datoriu eu esplicarea sufilelor es dela Rue-es i eiu dela Rujeiu. Cu sufixul e in România se atlä muntii Corne§, Pandes, Babes, Andries etc. apoi cu sufixele as, muntii Murgas, Dobrias, Macris, Grotis, Spedis, Grindus, Melihdus etc. In decursul sciterii am arétat,

cá sufixele la dealuri sunt p. e. an, ce inseamnä si mic loc ; ar ce inseamnd i nalt §i loc, astfel i alte feluri de sufixe. Si fiindert sufixele din cari s'a näsent sufixele noastre as, es, is, os, us, dupd litere sunt mai identiee, dar dupd inteles de tot felurite, s'é adaug atare esplicare. 1. Dad Ruc-e§ ar fi un pärdu, rue Inseamnii deal, spate de deal si e apd Au. Acest e in nume de ape

pureede sau din ach (=eeh, ich, och, uch, oiehe) apd, eh vechiu trecénd In p. e. Ardeche (zi Ardes) un riu in Francia, eurge din Ceveni ; sau acel e purcede din ais, eus, uis, as, os la Celti apà Au ; ais-ean api micrt ; ais-er apd mare (W. Obermüller I. 159 164 etc,), Aeas Epir, Aisne (ais-ean) fluviu Iii Francia (vezi Glades). Dar dupli operat nu aflu, ea Ruces sé fie si fluviu in

pdräu.

2. La Gain si ais si as inseamnd a) deal, munte, p. e. Ais-perg in Waldshut din ais deal, pei g din germanul berg, deal ; Aispell tot acolo, unde pell e din bill, mic. b) inseamnd nalt, mare p. e. Pornas munte de 5000 de

www.digibuc.ro

- 381 metri din barn, bryn (vezi Barbura) §i ais sau as, nalt mare §i ais e purees din aith deal, aithe nältime [vezi Jitin, Domoclet] e) ais deosebi ois inseamnä §i cetate,

analogiä ea ar §i arx, berg i burg, lys [vezi Lisava]. In urmare acest e§ inseamnä nalt, mare, i astfel Ruc-e§ mare, nalt sau lat spate de deal. 3. Dar ais, as, ios inseamnä §i loe, p. e. bil-ais, mic loc ; tain-ais la apä loc. Din ais i ios s'au compus eu dae, tae, ty ce asemenea inseamnä loc, dar §i msg. locuintä, §i s'au format euvintele aisdae, iosda, pentru de a insemna loe de cask de locuintä (Wohnort, Hausstätte) §i astfel e§ in Rue§ poate insemna §i numai loe deci Ruc-e§ loe la spate de deal ; loe -la dos de deal. Dar am ajuns ad, pentruca sè" ark, cä din aus ais (ori as, ori ios) ce inseamnä loc, avem sufixe §i In limba de azi, p. e. petri§, loe pentru teren de petri ; cânepi§, loe pentru canepä; bradi§ (=bradet) loc pentru brazi ; pruni§ loe pentru pruni ; brani§ loc la atare inältime, din bar deal, an mie, ais loe ; apoi sui§, cobori§, culcu§, urcu§ etc. Din compusele aisdae, aistae, aisty s'a format cuvêntn1 asty ce a insemnat, eetate, ora§ in cele din urmi §i sat (W. Obermtiller I. 31, 59, 66, 125 etc.) Din cele compuse sè aA i la noi sufixe compuse pentru nume de sate : esty (esti) §i iste, despre cari am s ris pe larg in Familia Nr. 187 etc. din 1891) §i pentru alte p.

e. cânep-i§-te, bran-i§-te etc. In Ruj-eiu, eiu, judecand

dupä natura limbei noastre de azi, a putut purcede din ruj-el, ruj-en, eu 1

sau n

iiimoiat, ruj-eiu, §i fiind-ci

ruje-iu e Orf de deal, ar trebui sè edutäin forma ruj-el, unde il inseamnä nalt ; dar' la gällici se aflä ai ee inseamnä teren nalt (Hoehland); §i Ai se afil §i azi o planip (§es sus pe deal) in Wiirtemberg. Pe acest ai 11 gäsim in numele Sinai, Sinaia, Pyrenaeus la Latini,

www.digibuc.ro

382

din eelticul brya, pyrn deal si ai nalt; Hochlaml, teren nalt a munti ; pe ai Il mai gäsim In Y-mael-ai-a (Ì-yraelaia) munte, dar firesee eu un teren nalt in India. jeiu e in formä masculina, ce e Dobr-eia in formil, femenina. Surrey comitat In Anglia langa riul Th. mse ; surr din suir apa, rIu, ey=ia prejur, teren, tarà. Aeest ai inseamna i numai teren, prejur, tara i atunei e aientic en a. A din attest ai trece i ti altP voeale, pentru aceasta iea, oia, uia sunt identiee. Ace] ai se reatia la Francezi, p. e. ehene, stegiar, Chen-aie teren pen-

tru stejari, adeta *lure de stejari. Slovan, Slava, Slavi Dela päraul Ilisava mica. spre dealul Marna treci preste eraen1 Slovanului. Astfel Sb vanul apare ea (lac de deal In comitatul Tuiót, pe unde locuiese Slovacii s'è afla satul Slovan. In Romania se afla urmatoarele aume de localitati : Slabi sat in jud. Buza.u, Slaveni sat, Slavesei 3 sate, Slavinesti, Slavitesti sate, Slavin munte, Slav*, Sjevnie, Slivna, Slovita, apa ; Budislav mute, Dobrosloveni, Dobroslovesti, Berisiovesti i altele. toate aceste nume le dedue dela slay, numole lor, i firesce, ea ei sic, ca pe unde se an name de axestea, au locuit Slavii, i numile locale dela ei

Ii trag originea. Ai nostri, unii au s-uturat d n umeri, aparandu-se eu nu sciu, dar altii li-a crezut Slavilor. Insi slier, eh prin artieolul de Ltd i Slavilor i altora li se va deschide mintea. De uncle dedue Slavii numele lor? La I3oemi shva inseamna màiire, onoate, pompa ; slaviti a serbatori, a la noi lauda ; slavny renumit, serbatorit ; la Poloni sijava Inseamna renume, glorie, mLirire; slavny ilustru. 1.)r. Johann. Hanusch Slavisehe Mythologic pag. 40)

www.digibuc.ro

nurnele Slavi II esplieg cu Ruhm-vollen, adeci cu plhil de renume, de glorie. 1 Slavii sunt tare MI*, Je'a nu-

mele bOr are Inteles asa de frumos. Dar a pus naiba pe unil din Slavi, ca sè mai facg serutare si au aflat, ei slovo i sljowo la Slavi inseamna envênt, slovee slowka si1ab, slowny, sljowny verbal, si au dedus, c. lavii Inseamnii, vorbitori, euventitori, i ati aflat, numele Nemtii, Inseamna muti (earli nu verbose), Nerntit

in anticitate, Inainte de Cristos, adec'à phi a nu vent Slavii tu seeolul al 5-lea si 6-lea d. Cr. s'au ehiemat Nemetes si, Nernetas1), la Unguri Mind, la noi -Nemti dar Slavii,, flind-ch la Boemi netnec [c=t] inseam-1 mut orn- mut, la Poloni niemek, om mut, numele Neamt 11 csplieä e,u orn mut, 0 stupiditate mai mare nu se peate prestipune dela fnietatii Slavi ; i chiar In analisarea limbei rämánesd, fatil de noi comite multe absurdifdti si Diet. Ae. Romane poarta mare lupti cu el dar In genere fárà succes, cAri tnettt avem cuvinte de e origine eu Slavii, aeele nu sa pot aptira mimai din MA terialul limbei latine, ci deosebi din al limbei Tree preste isoricii bizantini, card numele Slavilot l'au scris i Selabii, Sclabenii eti i de dup6 carii, multi literati strAini, numele slay l'au identifleat cu sdav, adeel

rob, cad Slavi au putut sä aibà robi, dar tot paportil slay, nu a fost rob si pentru acesta, a zie cà Slavii Inseamnä robi, e o dedueere absurdri. Mai IntAiu 86' vedem, ca. cuvêntul Slava, de unde pureede ? tu efintecele vechi bisericesei slavene, slava vine Inainte eu Inteles de laud:4 (Dorrnmlui). Liters s dela ineeput e numai siflare, farà ea A insemne oeva, preetthl Nftetes au locuit de dreapta riului Rhin, intl. Vangioni Triboci. Oramul lor de frunte a fost Nemetacum (sau Nemetocenni) azi Arras, ;A Noromagno mai târzia ira, azi Speier,

www.digibuc.ro

884

am mai arkat, aceasta ; deci remine rädäcina lay. V e identic cu u, cu b si lay inseamna : lauda. Lau se aflfl. In latinul lau-s (lauda) In laudo (laud), si ki-cole i in cartile noastre bisericesci se afla ba lay, 1-am cetit i inteo carte macedo-romana. Nemtesce loben a lauda, Lob lauda. Astfel lay din cuyêntul slava, purcede dintr'o radëcina arico-celticä, comunä Bomanilor i Germanilor. Auzim si la noi : lauda tie Doamne ! e atâta dara cftt slava tie Doamne! La Celti leub, loib, liub, liubh (W. Obermiiller H, 227, 238, 267) a Insemnat pädure tênërä, frunzoash, frunzis. Cu diminutivul an, hub-an, padurita. in numele slay, precum s'a zis s e numai o -siflare

fad sò insemne ceva. Lay inseamna padure tiara, astfel numele : Slavi inseamna padurenl. Numele arata, ca 19cuinta lor yechiä a fost la paduri, intre ptiduri. Liubh la Celti, Laub la Germani Inseamnii : frunze, frunzis, fois. Laube la Germani, loc acoperit cii ramuri frunzoase, foisor. Lomb la Unguri, (rn a tntrat inainte de

1), ca p. e. din Sabbat szombat), ce e la Nemti, Laub ; lom-

bos frunzos, cu ramuri pline de frunze. Laub-wald la Germani, padure frunzoasa, tênérá. Laube, mai yechiu Loibe, Loibin. Lovia i Louba a fost numele yechiu pen-

tru Turingerwald (padurea Turingilor). Lam (BuIllet) la Bretoni, arbore, bat. Dar siflarea lui lab, lay etc. adeca aceste forme si altele cu s fnainte se afla si in dialectele celtice : astfeliu se afla sluibh, slaub, slab, slay, slov, sloibh Oberm. If. 691-696 etc.) ea Inteles de Laubwald adecl de frunzis, padure tênèra, dumbrayä. pädure\ Numele de popor s'a format ava, cà eatra cuvêntul s-lav s'a adaus sufixul ce inseamna orn : la noi u pentru singular, i pentru plural ; deci : slav-u, slavi ; alt sufix e :

www.digibuc.ro

885

an, en, in? on, un, ce triseamna om (ce e i tn Rom-an)

de ad la mai multe popoare e numele : slav-an, slav-en, slay-on, slov-an ; i toate formele inseamna : dure-an, codr-ean, dumbravan. Numele slov-ac, din Slov padure i ac mu. si

-In nume locale an precum s'a mai argtat, acus apare ea dirninutiv, acus friseamni loc ; i astfeliu Slovan inseamnit sau padure tênèr5, sau loc la pfldure. Dar liub, lub, luba, luib la Celti (II 223. 256. 267, 654 ete) a Insemnat : cot, anghiu, colt de teren i liub -anume si IN de ascuns, cad fn padure, totdeuna este loc de ascuns. Din sluib, sliub azi la Nemti e slupf (Sehlupf) loc de aseuns. La numele multor orase in Germania sunt sufixele : leben, leuben, laufen, liuben, low, laube, tot cu fnteles de pildure. Se arnintesce de Slaven-wald, Saltus Slavorum,

la isvoarele rfului Saale fluviu fn Thifringen, dar' pe acolo nu sunt Slavi, i padurea in vechime s'a numit Laube precum s'a arkat mai sus. Se amintesce de o tarà Slawia Intre rturile Netze, Warthe si Drage, pe unde n'au fost si nu aunt Slavi, numele purcede din Sloibh-ia. codria,

Desi adunasem mai multe nume, tree peste ele, ea se ajung la unele din Romania. Laba (la N. D. Spineanu) padure numitä i padurea

Labei in jud. Mehedint. Ad nu poate fi yorba de laba unui animal, ci de lab=lub padure. Lampa, padure jud. Teleorman ; ad nu poate fi vorba de lampa, ce arde pe masa, ci de lab...am padure si pa [ba, va, ma] loc, sau de lab=--lap si a intrat m. fnainte de b-p, cum yezuram in lomb. Laune pgrAu ce isvoresce din padurea satului Launele de jos ; apoi dealul Laune In jud. Arges, Ad nu

www.digibuc.ro

388

poate fi vorba de nemteseul Laune, humor fanfasig,

ci

de u purees din b, ori v, cum e mai sus : laus, laudg, astfel din Layna Jay 1)6dure, ria loc. Gura Launului sat In jud. Olt, dar' MIA ea sè se fie eules si numele ptirgului Launu. Launu din lay pgdure si can, an apg, foi ma mai precisii : lay-an Laun oras In Boemia, Launceston ora§ In Anglia, Laun, Laune nume de familie la Nemti.

In acest mod am arätat, eg nume locale, ee apar a pureede din cuvêntul slay, se afig, i pe teritorii- pe unde nu au locuit, nid nu locuiese Slayii ; am arlitat cg, aeele nume sunt din epoca Cel(ilor, deei din timpul de mai nainte de venirea Slavilor ; am arkat, cg acele s'au format dupg Insusirea localitätii, adecg a terenului cu ptidure, si din pundul de vedere a limbei celtice, niei a fost lipsh, ca acele nume ,s6 le formeze atare popor slavean, carele In limba sa nici are: lab, lay, etc. en Inteles de pgclurel) ba numele Laba, Etc. citate de pe teritoriul Romaniei, aunt o anticitate §i o puritate a limbei celtiee pe 'cerenul Daciei. Numele slay, numai la, numele mai noue de ¡prase, de sate poate fi aplicat ca predicat cAtrg numele vechi, ca sè se facä diferinta inteun sat unde loeuese germanii, i altul unde locuiesc slavii, rum vedem azi si prin Ungaria, ate un predicat magyar, német, román. szerb, horváth etc. ; astfel Roman Lugos, Német Lugos2), 1) La BMA i la Boemi lub inseamnä scoarta, coaj ä. de lemn; la Poloni liub inseamna, lemn subtire, anume schndurele, din cari se fat cutii, Fatale, Mite. A§a se vede, cä aceste cuvinte art rè-mas din acelo celtice, dar cu inteles mai indepärtat. 2) Ajungênd 1n celticele liub, Hubh, ni vine aminte numele familiar ; Liuba din Mäidan. Adevarat, el la SArbi se aft& cuvêntal liuba, -ce Inseamnä muere, adecä soata bärbatului, dar nici la un popor nu afli name de familia, ce inseamnä maere, soatä, numele Liuba nu poate purcede din cuvëntal sèrbesc, muere ;

www.digibuc.ro

387

St4rmina, Tiriscum, Torda Dupd operat, desupra de Scaunel päria in drurnul de sub Ta lva mare §i Ora in Stani§te §i Coasta Peichii, este o phiclure deasä ce se*

zice Stamina mare, iar in

St6rmina mica este o petrdrie mare, de uncle s'a fticut peaträ, pentru podurile dela calea feratd. Dupa Frunzescu Stêrmina e locuinta isolata, Stirmina e munte i Stirmini e deal in jud. Mehedint. La Spineanu St &mina e dealul peste care trece drumul Severin-Calafat. Astfel dupa trei opuri se Ad numele Starmina. in comitatul Uniädoarei Sterminos piirdu curge in Jil. Pe tot teritoriul, uncle locuiese Slavii, dar §i pe toatd fata pmêntului. numele Starmina [ori Stirmina tot una e] nu se afil. Foimele din anticitate le voiu arka la locul lor. in Starmina, prima silaba e star. Arf sè ne oprim, ciici Slavii, toate numele In cari se afia star, stara formele purca,e din star, zie ca sunt slavene, pentru-ca la 13oe.mi, Poloni, Shbi etc. star inseamna vechiu, stara batrana, Stari adj. Conced, eä pe teritoriul ineht la Poloni hibib lubiei) inseamnä a iubi, luby, placut drag la Boemi libati a seruta, la 861-Li liubav, amoare, liubiti a sèruta (de o origine eu lieben nemt. love englez., libens, libido latin) aceste

inea nu dau material pentru nume de familia la eic un popor.

Astfel eu nume!e Linba 11 tin de celtic, din Hub, pädurita, frunzis fois, sau cot, colt i pentru-ca se insemne om, se adauga ba (=fa, ma, pa, a) e inseanma ma, de aci Liub-ba, en inteles de Puntbravan, Pad tr4n, san Coteau, Colon Da, din Hub, si alte forme se afla nume de familiä p. e. in Lex. de Cony. Meyer : Laub, Laube

Laubholzer, Lobe, Lobeck etc. Nu pot a nu aduce acf un rmme de oras Leib ich din Craina, purees din leib- (Hub) si ach apa, rin ; si orasul se numesce i Ljubjana din ljub hub §i an apa, iotisat ian (ea in Ion-ia) dui format din 2 cuvinte, ce inseamna apa Oran. Vezi nume familiare vltiee, la Romani, in articolul Gilia. La popoare munele familiare mai yeebi i cele mii mate pureed din numele de localitati, i aceste in precumpanire tun i celtiee, si in numele familiare e foarte Inuit material celtie.

www.digibuc.ro

388

Slavilor, 1âng

numele de ora§e §i de sate se afiä star, stara, stavi, ea ni§te predicate, acolo unde sunt cate 2 sate sau 2 ora§e eu nume asemeni, dar' un ora§ are predieatul : star=vechiu, §i altul, are predicatul : nou, a§a cum se af1 In limba magiarl ó [vechiu] §i uj [nou], in limba nemteaseä Alt [vechiu] §i Neu [nou] §i cum se

aflã la Svedi star [mare] fatä de alt sat mic. Star in numele de dealuri se aflä §i in formele ster, stir, stor, stur, §i aeeste inseamnä : 1. deal, munte, eu atare insu§ire speeiald ; 2. nalt, mare, dar star §i formele aceste, in nume de dealuri §i de riuri, nu se aflä intelesul de : vechiu, bàtrân, i se cauti toati lumea §i in toate limbile nu afli deal vechiu §i deal nou" riu vechiu §i riu nou" eaci Dzeu toate dealurile §i riurile le-a fiteut mai nainte de Adam §i Eva, §i barem dela venirea Slavilor, nu au fost in Europa a§a sträformari, Mat se se fad, dealuri noue §i unele se emänä bâtrâne. Astfel ineAt in unele nume de dealuri de riuri se aflâ formele de sus, §i Slavii le tradue eu star, vechiu, e o absurditate slaveana, cad tu limba lor comun ä. nu este euvêntul star, ce inseamnä deal §i nalt. Slar=deal, nalt e numai o formä derivatä. S e o siflare, adecti e pus inainte [cum vezurlm la Slovan la Streiu etc ] fail ea se insemne ceva, deci s e §i superflu, a§adara remâne: tar, ter, tir, tor, tur, tyr, atäta en star etc. Dar §i tar e forma derivatä, din dar, §i find singure, numai ea sutixe, toate inseamnä: deal, munte ;

iarä avènd dupa sine un cuvênt ee inseamd deal, munte, formele de mai sus dar, tar etc. la inceput inseamnti: nalt, mare. Min in Stär-min-a asemene e celtic, din main, maen, min §i alte forme, §i asemenea inseamnä deal, ca o anumitä 1nsu§ire ; deci stAnd In compositiune 2 euvinte

ce inseamna deal, cel prim, ad star, inseamnä sau nalt

www.digibuc.ro

889

sau mare, iara min, deal, deci intelesul e : nalt deal. Forma asemenea e Armenia, unde ar ce inseamna deal, ad Inseamnä nalt, iara men, un deal petros, stancos, ia tara. Star-mina, cum se afla; in forma vechia, voiu arka mai tarziu, dar' acf vom Inira nume de dealuri eu formele tar si star si celelalte derivari, Ora ce numele de dealuri, cu formele dar, der, dir, dor, dur, le las, ca se le culeaga altii, cari s'ar interesa, i ca se-mi fad, ceva controll. Tara la Iri in limba comuna inseamnä : colnic. Tara e numele unui colnic pe care a fost palatiul regilor Irilor in Irlandia. Tarai un prejur de dealuri stâncoase In Himelaia. Despre ai din Tarai i ai in Himelaia vezi la Rugeiu. Tararc oras cu ocne de marmore in Francia. Tarsus, cetate pe deal In Cilicia ; Taurus delime

in Crimia si in Asia mica. in Romania Taratiu, Urdu, Tarcov munti. Teramo provincie muntoasa in Italia, Inca e trunchiul din muntii Abruzzi si cu Gransasso [marea stênca] d ' Italia. Terile munte In jnd. Mused [il vezi la Manila]. Tirana oras in Turcia zace pe deal de 120 m. an ad e diminutiv. Tirimont i Tirlemont dealuri in Belgia ; mont e adaus romanic, catra celticul Tiri. Forma Tirk, ea Talk. Tirda munte tri jud. Putna. Thirza cetate pe deal in Samaria ; acf au locuit regii din Israil. Tirol provincia cea mai muntoasa stancoasa in Austria ; fir deal, ol stand, peatra sau din al, nalt mare. Terioli orasul de azi Tyrol. Tiriscum dupa Ptolomeiu cetate in Dacia, numele din tir deal uisge apä riu, si um, loc, sat. Torda la Sasi Thorenburg ; ad e Torocz-kö stancele de peatra, i pestera de 320 m. de afundä. Prin Germania sunt dealurile Thorberg, Torberg Torenberg, Tornberg ; berg nemtesce deal, si precum am

mai zis, Germanii atra numele vechi, au adaus berg, 19

www.digibuc.ro

390 --

ee asigurk ca. tor inseamna deal. Tremont deal In Francia Triotna fluviu In Francia ;. Triotan In limba eeltica deal mic ; eatra acesta aa sau aim, apii, de ad numele !M. Tun!, magma, Turguiata munte In Romania. tn Spania a fost provincia Baetica numita dela rful Baetis ; In -muntii sudici au locuit Turdetanii, dela cari Baetica s'a numit i Turdetania, iara in muntii des-

pre résarit au loeuit Turdulii. Numele Turdetania din tur deal munte, da prejur, tan tail, tinut; acest tan e identic cu tan din Persis-tan si din alte multe nume. in numele Turdulii ul Inseamna nalt. Turda din Spania e de o origine cu Torda sau Turda din Ardeal. Au combinat unii, ca* fiind-ca Traian a adus 40.000 de spanioli pentru cultivarea ocnelor, aceia vor fi fast Turdetani sau Turduli si au fost asezati pela Tui da. Dar numele Ruda

in Ardeal au lost mai vechiu decat asezarea acelor spanioli.

Tar si celelalte forme cripètand pc s inainte, sfau format asemenea multime de nume de dealuri, p. e. Starenbeig, Starnberg, Sternbeig, in Germania, Streta munte In jud. Arges [tar= tre]. Stirling castel pe stalled in Scotia, Stirn in Bavaria ; Stirn nemtesce frunte, ee e la loe nalt al trupului, Straimont in BeIgia, Storren, Storrenburg, Storz deaIuri. Stur munte In jud. Mehedint, Sturno In Italia. Strung munte In jud. Dambovita. Astfel din forma tar si siflat, purcede star din numele Starmina, unde star inseamna nalt, mare, si min, deal petros. Nume asemenea numelui Stamina, fara Ohre se afla Tirmentou un Iant de dealtri In Ural spre apus i eu pestera mare. Tauromenium oras vechiu in Sicilia, a a:cut pe deal de stênci, numele pureede din tauro=tar nalt preeipis, men din maen deal de stanci si him latin, ion celtie i grec, loc, sufix pentru nume de ora§e. Azi

www.digibuc.ro

391

se nurnesce Taormina si Taormeni, iarA muntele Monto Toro. Taorminius e fluviul din acel deal; ius e form4 latina, dar pureede din ais, apA Au, azt Cantara (can deal, tar din derr api, Au); apoi Tramin in Tirol, Tremmen In Prusia. Pentru dovedirea adevèrului in esplicare se aduc nume analoage, in eari primul euvênt, ee inseamnA deal, e cu inteles de : nalt, mare, iarh al doilea cu inteles de deal. .Natamenia deal In plaiul Cerna, din nad-maen ; nat (vezi Nedeelia) din nad deal, acf nalt, men din maen deal, ia de regula inseamnä tarA, aci teren prejur. Ce nume frumos pentru o prefeeturA, sau o tarA, eu inteles toemai ea Armenia. Snamen munte in jud. Mehedint ; nam din nab (vezi Agnavia, Neamtu) deal, ael nalt men deal ; se serie bine S-nam-men. Forme din anticitate Delminium oras in plyris Barbara, mai tArziu in

Dalmatia; del (nalt) min (deal) ium loc. Dalemintia o cetate pe deal, azi sub ea e Meissen ; dal (nalt) mint (munte) ia loe ; prejurul s'a numit Daleminzia. Dalmatia din dal (deal) mat (mare puternic, vezi mat in articolul Moater). Asemenea Tolmina (talmaiu) Orch-o-menos In Arcadia i Boetia, orase pe stand. Dupà aceste forme e Starmina, unde min inseamnA deal petros, sténcos apoi si numai stAncA, peatrA1).

A trebuit, ea la acest nume 86 petrec mai mult timp, pentru ebi la Sérbi Strmen e pogoris ; strmo in jos, la vale ; la Boemi strrnen inseamnA scarl de seauä, strmina scoboris, apoi riurel de deal, strmny ce-i rédicat usor s'ar putea ziee cA numele local StArmina ar fi

slavean, desi star si men eu intelesele arkate mai sus, la Slaveni nu se aflä. Asemenea stäm eu euvêntul ere1) Mini§ sat cu vii in comit. Aradului, min deal petros, i§ ce e in petri§, deei mini§=petras.

=ais loe, sau

19*

www.digibuc.ro

892

lat. Si lex, ung. kovakö, nemt. kieselstein, la Boemi si Sêrbi : kremen, ce purcede din car=cre deal (vezi mene

Caras, Cerna) si din maen peatrk deci peaträ de deal, Ora ee ere si maen nu aunt compuse din cuvinte slavene, ci celtice. Insula Creta din carraid, plin de strick peatrk creta e peaträ de var. Turgeo,

turnus ; torriclus, durrus, stringo, tare,

terra, lard.

La rädècina dar-tar etc. sè lämurim si originea unor cuvinte latine si rumânesei. Dar la Celti elevatiune

si vêrf, dear la Celti mare (M. Bullet). Tar, tor, torr la Celti deal, anume deal precipi§ stêncos, pe care nu cresce

nimic, useat. Tor anume stack deal sau ständi precipisi ; torr, stêncä uscatä (durrer Fels) arida. Tar-an torr-an, unde an e de regulä diminutiv. Thora la Chaldei,

thoura la Persi munte [M. Bullet]. La Gällici se aflä siflate, adeca cu s inainte : star, storan, sturr, sturran, deal stêncos precipis, stor la Dani, Svedi, sthur la Norveghi, mare. Din tar deal, nalt e la Latini tur in turgeo a sta nalt, in sus ; turgeseo a s'è redica, a esi in sus ; tur-nus, turnul. Strues gramadk struo grämädese, unde

cáci grämada are coneeptul de deal, dAlmä. Din tarr e la Latini torridus, nemtesce erstarret ; intärit, intepenit, uscat ; din -torr la Nemti &in., useat ; torreo la Latini, diirren la Nemti a usca, a seca. Torpor lat., Erstarren nemt., Intärire, intepenire. tru=---tar ;

Dira in sanscrita, lat. firmus, solidus, fortis ; adeca tare ; dirata, dairya, täriä. Starr la Celti 1. starr nemt.

teapän, aridus lat. 2. stark nemt. tare ; stare §i starcach la Celti, stark nemtesce, tarchiato italinesee tare, tarthaim la Celti, starr halten, a tinea intepenit, si stark halten, a tinea tare. Sthira In sanscrita, tare, tres la Francezi tare, foarte, tre la Cimbri tare, treun tare. www.digibuc.ro

893

Din

star la Nemti erstarren, steif sein Lteif=zteap-en]

a Intepenf ; italinesce intorizzare. Stark la Bretoni, firm, solid, apërat, staar la Allemani intepenit, dar aspru. Derus lat. tare, [hart kemény] duro lat. a Mari,

härten megkeményeteni, duresco a se trit6ri ; stereos gr. starr, starr, steif, hart ; stereoo gr. a Intäri, a face tare a strinae ; tri In lat. stringo string ; nemt. streng. Aceste ea sè ajungem la cuvêntul nostru : tare, 1. cu Intelesul nemt. hart, ung. kemény, p. e. peatra e tare ; 2. eu Intelesul lat. fortis nemt. kräftig, ung. er6s, p. e. Petru e orn tare. Tare a rémas la noi FAA siflare, Oda' ce star-k

la Nemti e eu s Inainte. Treun la Celti orn tare puternie [tre=tare, un=om]; tranton la Celti om tare, din tran tare, ton=duin orn. Cu treun se aduce In leglituel latinul strenuus, cutezatoriu, bray, viteaz etc.

e de o origine cu dira sanscrit, ell starr celtic, eu stark nemtese [precum si mare, vezi Manila] si din tare avem Mrid [sanscrit Astfel cuvêntul nostru : tare,

dairya] inteirese, §i Wit In Intäritate, sumutare, atItare. In articolul despre deal, am arkat el latinul tellus sau tellur, ce Inseamna parnênt, e din forma dail, deal ; si conceptul e, deal loc nalt, rèclicat din apii. Acf am

ajuns la latinul terra [pamênti din ter nalt sau uscat si ra, loc. Noi am perdut Intelesul terra [ca uscatul fatA de apa] dar euvêntul Parn sustinut, eu Intelesul de : rara. In sanscrita ark dara, la Cambrii britanici daiar, la Armorici duar, latinesce terra, pamént si apoi tara [Gloss. Comp. linguae tanscritae de Fr. I39p]. Daear, dojar, la Galli, tari, plimênt, daer la G. lat. terra, daeru b6gat In pamênt, douar la Bretoni tali, pamênt ; daiar la Cambrii britanici, duar la Armorici, lat. terra, dir=tir, Duor-ise [Bullet] la Galli tark prejur de apa. www.digibuc.ro

La hi

tir, la Cimbri dair si tir, pämkt si tarä ; la Cornvali doer, dor, dour, tir ; la ArMorici doar, douar,

tir, lat. terra ; acesta eu inteles de loc uscat, ter uscat 1'4 loc. [Adolf Bacmeister kelt. Briefe p, 41]. Terra lat. la Id tir, tior, la GAllici daear [W. Obermiiller]. Taira la Baschi tali, prejur, si pAm8nt. Dar in Arabica, tarä, de acf Dar Nuba, Dar Afbara, Dar Sennaar [Lex. de Cony. Meyer si Wilh. Obermtiller]. Ter la Scoti, Bretoni,

terra la Latini, Italiani, terre la Francezi, tierra la Spanioli, pilmêntul. Ter la Iri tali prejur, Tir la Galli, Bretoni, Cornvali, tarä, patriä ; Tirien la Br. pAmênt hisat de odihnA ; tirienna la Br. ptiment cu iarbA scurtä ; thyen, ugor. [M. Boulet]. Din terra e la noi pind [terra si diminutivul in] ptimênt märunt ; terinä [en tonul

pe '6] piimênt de arat, si tarinä, un petec de pAmênt ;

In Lipova tarina e locul pentru morminti, ce In dictionare slavene nu l'arn aflat. Din terra e terdire, a se trage pe pAmênt ; copilasul mic Ind se Wale pe pAment, nu poate umbla ; din terra-io merg pe ptimênt ; in unele

loenri Wire. Asemenea din terra e: trêntire, a trénti pe cineva la pAment, a se trênti pe pilmat ; din terran si to, ce e In ver-to, cog-ito, etc. asemenea tern In stern-o latin, astern ; pe pämênt s'a asternut mai intAiu ; stramen ori ee material de asternut pe jos, pe pAment.

Daphne, Deva, Tapae, Tavianus, Tovegis. In celtica de azi, dob si tobh sunt cuvinte de toatä ziva si mnseamnä apii, *Au, si find-eä d trece in t, tabh, tob, tobh inseamne, apA, tin ; taibh apA, tabh la

Iri mare (ocean), asemenea taoim, taom apa, riu ; eu an diminutivul taom-an ; dar In numele locale aded pentru ave, pArAie, viuti, dab se aflä in toate formele posibile

www.digibuc.ro

Sg5

dab, deb, dib, dob, dub, dyb, si fiind-ca d trece in t,

iara b in f, m, p, v, in formele tab taf etc. In numele paraielor se kid originea numelor si din abh, abha la Gal li, insemnand apa, eu diminutivele di, ti (mie) astfel In loe de di-abh, ti-abh, dab, tab (Willi. Obermtiller I.

400-416 si la felurite nume). Day la

Ga/li api, rtri, daff, daw la Idanzi, la Svezi, aqueus, apatos, limed ; dab taf, tap, e tot una. Dev la Galli nu, dell, api rill, div

la G. apa, dob la Bretorii afund, dobiw la G. si Id apa afunda [iw RA], doufrr si down la Bretoni profuncl, duff, duffen, duwfn la Galli, tief la Germani, afund, profrind ; dwi la Galli, dwise apa du, dwy, apa [Memoire sur la langue celtic de M. Bullet]. ln sanscrita dhav-am la cure, a curge, dava curere, curgere, day, a cure [apA] davana, spèlat, laut1). S6 ineepem de a culege nume locale potrivite.

Dabbeh [si Debbeh] oras in_Nubia la dul Nil, cat Dab-ec. Dabie ora§ in Rusia la riul Ner, ie loc. Dafar o tara In Arabia, terenul e la mare ; daf ap5,_ ar teren, loc. Daman Iluviu mic in Ost-1ndia. Dam-bach Olin In Elvetia, Dam-beck parau in Mechlenburg. Dampf nemt. vapoare. Dapf-en loc in Wfirtemberg, Dapian loe In Tonking,. Davao district si port in Phillipine. Deva In Belgia Davenham sat In Anglia la rid Dane [vezi Toni Dui-area] Daven port In Scotia, Daventry oras in Anglia la apele Avon si Nen [ni-an apa mica', av-on apa mica], try din duar, tuar sat. Lacul Davos [iezer] in Alpi. Dapfne [Mile] oras vechia in Dacia la gura dului Arges .§i. la _Dunares_ astfel la douse ape ; numele pur-

cede din dab=dapf apa riu, si na. sau ne loc_Constantin impératul la an. 230 d. Cr. a edificat orasul Daphne dar 1) Ad. Bacineister p. 88 citeazii din Ausonins : Divona Ce-

tar= lingua, ions.

www.digibuc.ro

-196 numele e mai vechiu, va fi fost acolo un sat iara Daphne, cam pe timpul lui Constantin nu mai pricepeau ce inseamnä Daphne. Dar mai auziti ! Daphnae or᧠in Egi-

pet pe timpul lui flerodpt, f 408 a. Cr. Daphne [cu oras In Stiria lâr gh, Antiochia la Straho t. 24 d. Cr. Daphnos_ma§ eu port la mare in provincia Phokis, Daphnous oras in Lokris la Thucidide 471 a. Cr. Daphne un demos [cercl In Grecia. Astfel numele Dápfne di

Dacia a fost mai verhiu decat zidirea orasului. Daphn [eu fata lui Laadon, Zen de Au ; ad daph=daf inseamnä, riu, iara ne femeiä, nae la Celti [W. Obermfiller 11 368], si neha, femeih i na [II 754] cu ne la Magiari né i nh. Daphnis nimfd de aph in Delchi. Toate numele zinelor si a nimfelor de WI Inseamna : fats de aph. Daphnea, purece de apli, [vezi taph, stap]. Deva e ora§ in emit. Huniädoarei, zace la Mure§ si trei pärhie tree pm ora i de bun& samh eel putm

un pärhu sh va numi Deva. Dar' n'am mai cereetat, pentru-ca duph D. N. Spinean in Romania se aflä Deva, si valea DeveL vale in jud. Mehedinr Numele pentru phräu pureede din di [miej F abh [apa] si respective tin dab apa, dar numele orasului ar trebui seris

Dev-va, pentru-ch va inseamnä loc, locuinta i dev=plrau, riu. 2nstt Slavii au aprins phrul in cap la Nemti_ §i laTtoti pe aehror teritoriu se afla nume In rho:Wingen dev, tev etc. pentru-ell la Shrbi deva si devoika, la Boiemi dewa si diwka inseamnä fat& §i fetitä, dziew czyna la Poloni fati, si apoi Slavii mai veehi mai aveau : Dewa_ zina tineretii, i frumsetii, si o zinä Dewana, Diewana,

la Sarmati Dziewanna, si ei zic, 'el numelerocale pureed din aceste cuvinte slavice, ba ca si numele zinei

latine Diana e din Dewana. Dar de ocamdata ti las ca sè mai creadit In nebunia lor.

www.digibuc.ro

'297 Deva a fost un castru romnn,.ftraz capital in tara In nnrdul Wales-ului din Anglia si a zheut la capul unui sin de mare, ce apare ca un canal lung Deva azi sé chiarnä Chester rdin castrum latinj Astfel si aceasta Deva a zacut la apa, caci dev inseamnä api. Dar' sij auzim ! Deva numele vechiu si de azi al unui fluviu in Spania, §i orasul Deva In Spania la gura riului Deva. Firesce, ea nu au sciut ortopgafia, si efl earl numele jujijui trebue adaus va, ce inseamnä loc §i corespunde literei v, din dev, phi ce la alte nume e de linsä : ba, fa, ma (pi pa. De unde Deva in Ardeal, in Wales si in ,8pania, dad, in toate trei loeuri nu ar fi fost odatä locuitori, ce vorbeau o limbä ? sau dialeetele ? Deveny [la Nemti si Theben] ora§ in comiunei tatul Pojun si zace la gura riului March, ce curge in Dunäre ; ad dev=theb apä, rIa, iarl en inseamnä loc, locuintä. Deventer oras In Niederlande la rid Issel [ais el=li micä] ter ca in Daventry, din tuar, duar [= dor-f la Nemti] sat. Devol fluviu in Albania, din de v si ol mare ; Dev-on finvin in Scotia, on ad e diminutiv. Devon si _Devonshire [shire=eeltice tir. lat, terra] un eomitat In At!glia, !litre doué canale §i term de mare. Dewsbury ora§ in Anglia, la riul Calder ; bury din bur, burg, cetate, oras. Diviodunum la Celti, Dibio azi ora§ in ierancia la coneursul riurilor Ouche [=us din oiche apl] si Sason ; dun inseamnä, cetate. Divodurum [azi Metz] zace la Intrarea riului Seille [sua apä, ii midi] in Mosella. Dur din durum purcede din duar, sat, um suCornvillor

flx latin si superflu. Divonne seälzi in Francia [ne loc].

Dove 2 riuri In Anglia ; Down oras la mare in Irlandia n a remas din an=na, loc si comitat intre 'Jul Ulster [mare streiu] §i, mare. Dubis vechiu, Doubs azi i Douve

www.digibuc.ro

- 298 riuri in Francia ; Dvvelaha ritual In Hessen. Dyvel e celtic, apa mica, &la e adaus nemtesc, ce inseamnA iara. apa.

In Dacia au fost numele locale Tapae §i

Tovetis

§i apoi dupa inscriptiuni, Iupiter a avut predicatul : 2avianus.

n din dab, dobh etc. trece in t, de acf (W. Obermtiller II 751) tan, mare (apa), tabh, taibh, tobh, apA,

taom *au, iara b trece In f, m, p, v §i de acf forme felurite in numele locale veclii i noue. Eu nu sefu, ea Tapae §i Tovetis zacut'au la ape, sau la dealuri, pentruca precum s'a mai aratat, dab etc. InseamnA §i deal, (vezi §i articolul urmAtoriu) dar acf le asemenez, cu nine de riufi §i localitati dela ape. Taabameh ora§ in Egipt la ramul ostie al Nilului. Taban azi suburbiul Cristina din Buda, zace a§a sub deal, precum la Dunare, din tab apa an loc ; ea nume de Au ar fi tab apA, an mica. Magiarii combinA ea, nu-

mele ar fi turcesc, de pe timpul turcilor. Taban o insulA ee se tine de Romania. Tabarich lac in Syria, tab apa, ar mare ich==ic, loc. Tube vech:u, Tave azi nu In Italia de jos ; Tabadat la Ptolomeiu rtul Schelde. Tabia in Algeria a Francesilor e statiune de drum de fer ; Tafna fiuviu in Algeria, din taf-ana. Taphios fiul lui Posseidon (Neptun zëu de apa) zeii de ape §i tiii lor, (ea nimfele) au numele apelor sau de apa. (vezi ierugä, Hercules). Tapia sat in comitatul Cara§ului. Tapia nume de familie

in Snania. Tapiau (au=av=va) ora§ in Prusia la ilia Pregel, la gura riului Deime (di mic, am apA) Tapti fluviu in India, [tap apA, ti mica]. in Ungaria se atla Tap, Tape, Tapio-stily ; Tapheim In Bavaria, Taphion cqc In Grecia. Tapae se amintesee la Dio-Casius cap. 10 ea un loc in Dacia, mnainte de colonisarea noastra, anume Iulian

www.digibuc.ro

299 --y

din Mesia la Tapae a nlvalit asupra Dacilor. Until ti aduc tn legliturá cu Tapia din Caras, nu departe, de supra de Logoj. Tamaga fluviu n Spania [tam apA, eg mica] Tambach In ixonia ; Nemtii au adaus bach [pärAu] la tam apA. l'hami [Glig. Tocilescu Dacia dnainte de Romani pag. 607 dupii Pliniu Hist. Nat. VI 20] mama mArii in limba sciticl. Tav i Tavy riuri in Anglia, Tavystock or. la rtul Tavy. "Tavira or. in Portugalia pe ambii termi ai rtului Sequana ; tav apä, ir mare, ra loc. Tavola rfu in Corsica. Tavignano (Taviniano) in anticitate Rhodanus [rho mare, dan riu]. Towin oras in Anglia, la term de mare, den, tobh inseamnA si ocean, in loc. Tuva, azi Etuve pArtiu la Paris. FAntAna Dop In jud. Mehedinti, pan ce dop in limba comma', inseamnit : astupus. Acuma putem -vorbi despre Iupiter Tavianus. Tabia

si Tapia s'a numit un oras in Galataea, o Tft "ltdi mica. uncle s'au asezat Galli din Gallia, carii sub conducerea lui Belgius la anul 180 ant. Cr. si mai trziu aL unui Ttrennus, au nAvillit asupra Greciei 4 sub nume de Trocmii au fundat Galataea i ad au sustinut cultul lor.' Unii scrietori deduc. c dili Gallii din Galataea s'au adus coloni in Dacia, si çà acestia dela nuMele orasului lor Tabia, Tapia...au_dat lui iiwiter_predicatul Tavianus.

Gallii in adevër au venerat pe Jupiter Woe], dar i in Dacia mai vechil a putut esista Tavia ori Dabia, erim lost ,Trapae.

Tavetis dupl tabulele cercate a fost un oras in Dacia

amime In jurul Abrudului. De ar fi culese numele tuturor pàräielor i dealurilor, adeseori s'ar putea desluci multe nume locale vechi. Dad,' Tovetis a gait la apit atund munele phrcede din toy, apA, riu, et din aid ait, mic,

i is=ois roc,

www.digibuc.ro

4 800 Din tab apa, e latinul tabum, puroiu, apa, fiuiditatea ce curge clinteo buba. Taufe la Nemti botez, din taf apa, caci botezul se face cu. api.; tuffare la Italiani a baga In apa, tuffo bagare In apa. ; tufo, abure [din abh afar i diminutivul ul-us=re, ca In mascure, fagure], toufeur franc. abure ; din tav la Nemti Thau, roaua.

Dena, Dacia, Decebal, Doamna munte §i riu. tri apusul orasului Deva, ce zace la apa, [vezi Deva

mai sus] este un deal spatos si De el sunt ruini cetate veche, ce azi se zice : Cetatea Devei. pupa Lex. de Corn. Meyer, Deva s'ar fi chiemat Daco-Dolis ketatea, orasul da c]' i unii au combinat, e'ä, ad a fost Decidava.

Dac fnseamna deaL munte, Dacia muntenia ; In Deci, dec e deals i e litera legatoare ; dava fnseamna cetate, loc fntarit. In numele Decebal, dec asemenea inseamna deal, munte respective dac-u e, e litera legatoare, iara, bl fnseamni : domn, principe, deci Decebal e domnul Cuvêntul dac e sustinut fn Asia In forma de dagh. Dar nu aceasta rklacina e tema presintä, ci dab eu thseamna deal. Dab Inseamna, : 1. deal, 2. nalt, dad premerge

unui cuvênt, ce fnseamna deal. Numele dealurilor din fédacina dab fvezi Dobra ca- deal] fnseamnä dealuri, ce se redick ca o terasa si la spatele- lor aunt alte dealuri mai- nalte [mai ales din fédacina bar, bal, tar etc.], si apoi dob, tob, eu Inteles de _c_ak de deal, taobli_coasta de deal [W. Obermiiller II 1040 etc.]. Divad Ia Bretoni redicare ; dubh la Galli mare [grand]. Daba de-al In muntele Himalaia ; Daven-berg [en= mic] deal In Prusia ; Davoli deal In Italia, unde ol isau

e din aill, oil, ol, stand, peatra, sau din al [el, il, ol, www.digibuc.ro

801

ill] mare. Dobel deal In Schwarz-wald. Downs 2 siruri de naltimi In Anglia. Duwley or. In Anglia zace pe dealuri, are ocne de fer si de carbuni ; ley din lly sufix de regula pentru, mime de orase i Inseamna loc. Dubelstein stêncil In cantinul Zürich ; acf stein [peatra] arati ca el purcede din ail, stand. Dappes vale In muntele Iura. Din Romania s'ar piitea Insira numele: Dabesci7 Dabuleni ; Dambeni deal, Danicio, apoi David. caci In W-elt-Lexieon se afla peste 20 de nume David In alte parti, i acele nu pureed dela numele personal. Doba, cotul Doba, valea Doble, Coarnele Doboca, uncle oc Inseamnti prejur, loc. Doftana munte i Thrall In jud. Prahova. Curge din muntele Radilà frad deal, il mare] se varsil, In Prahova. Doithetifl mic si mare, apoi Doftanita parau mic se varsa In Doftana ; Dofteana mare si miluìlT paraie In jud. Mau, i un sat cu asemenea nume. Dof Inseamna deal tan i ten, celtice tain apI nu [vezi Toni] deci apa de deal. Muritele tsi are riumele dela 'Adz. S'ar mai putea daduce din dof-t prejur de deal si an apà [vezi Dolf-ana]. Doamna deal In jud. Neamt ; Dealul Doamna In jud Iai, Doamne munte In jud. Prahova, Domnesci munte In jud. Muscel, deci nume din mai multe judele i apoi Doamna Tfu In jud. "Muscel si Gura Doamns In jud. Neamt. Ad nir poate fi vorba de cuvintele latinoromanesci dornn i donna, cxci n'am afiat nici In alte páiti localitäti cu nume dela atare popor i s6 Insemneze domn i doamnk i ar fi stupiditate dela Romani,

ea unui deal sau unui Oran

zica doamna! Colo In Britania, Inainte de Intrarea Romani1nr tam, Britii xethi a fost un popor cu numele Domnanii sau DoMnonii fie-carele va afl ci numele nu poatepurcede deIa domn

ori doamra. Inainte de imigrarea Valesilor be.gjci In Anglia, o parte s'a chiemat Dumnania i Dumna, aded www.digibuc.ro

302

tara phdurenilor [din taom, taut, pgdure- naa oameni) si mat tarziu a Amp' numele acesta, numai pentru Corn,-

vali. Dumnonil au locuit In coltul sudic al Angliei4 In Coinvalul de azi, Anglii, ael i-au strêmtorat, lacuiesc pe dealuri si se numese : Cornubi, sau Cornwales, Velsii dela apus sau din Corn. [W, Obermiiller I. SOO i 392] Dumna a fost o insu,lä, ce s'a tinut de Germania vechia [Hahn pag. 84] Domn-au se numesge, azi nu oras In Prusia. Dar este Pain:ta6 _pa'rga In Würtemberg din gllicul taom sau tain apa, rIn; Paine un pAráu ce curge In Persante, i acesta In marea ostict Dam4 la Francezi triseamni o doamnit de frunte, ind ntimele paraului Dame Inseamng, taom apá. ,Dar Wean darn. dom pureede--0 din alte euvinte Ivezi Dämäens] p. e. Dombach In Wirfem-terg, a-nt taomh, taorab pAdure, Dombes

tin prejur In Francia deasupra de Lyon, din taomb pádure, poate Insá pureede si din dam, ce Ingeama deal, p. e. Dammastoch deal In AlpiL data Bern, Damelsberg deal In Würtemberg, din dom [dob etc.1 el mare, si din Romania Wand multe nume la o parte, Damatti movilä jud. Brila, Duma deal In jud. ¶Putna Iii urmare, Doamna numele de deal pureede din dob, Aom deal si na,7oc, rum e p. e. Rad-na. La noi o s'ait diftongit, penUna: e silab lungá, dupa, firea limb& ; to vomit. Caraseste satul Doman, unde dom tasaatonit deal, an Ioc=--na dar' an poate ti s diminutiv ; dad, asemenea localitate, nu e la deal, atunci dom Inseamnii pldurd, i (Iasi acuma nt ar fr- padure, fost la nascerea numelui. Tamna sat In Romania. Li numele de rhi Doamna, e o seurtare dom Lori deal ori pädure i ean. a& apa Doamn.a . triseamnä: an. rtn de deal sau de .padure; scurtarea e toemai asa cum din dominus 's'a gait Aomn, cum Ain www.digibuc.ro

Romanenses s'a fiieut Ramnenses Inch la inceputul Romei

cum la Etrusci din Latina s'a facut Latna.

Tiphulon, refeleaga, Trifulon, Trivale In Dacia a fost un ora§ Tiphulon (GI. Toeilescu D. inn. de Romani pag. 608) iarä la Ptolomeiu se aflä Trifulon, nu seiu, sunt identiee sau ba, si nu seiu in nume e smintä sau ba, dar au intelese diferite. D din dab deal, trace In t, b in f, m, p, v, si astfel se aflä forme diferite, dar toate ca intelesul esplicat la Deva deal. Tab-berg in Svedia. La Table-Mont, La Table-Rock stand, in Francia. Tibet o arà WO ereasta muntelui Hialaia. Tafalla deal §i eastel vechiu In Spania (taf deal, al nalt, la loc) Tafel-berg deal de

1072 m. el aci din il, nalt. Tamora munte in Italia, ar =mare ; Tamina muntenia in St. Gallen in dirninutiv. Taphiasos deal langd Kalydon In Aetolia. Thimphae de-

lime In Thessalia ; tim deal, pha=ba, fa, pa, va. Tympbaia prejurul intreg. Tebbes ora§ In Persia zace pe spate de deal de 630 m. Typhaonion ded In Boetia, ion e adaus grecese, Tifata deal In Campania, Tub-bergen in Niederland. Typhrestis sau Tympbrestis delime in con-

tinuarea Pindului. Sé fie destule. in Dacia a fost darà Tiphulon (tiph-ul-on) ; tiph inseamnii deal, ul=al, mare, on loc, la Latini um. Acuma sé cereetäm name din Romania, dar' positiunea localitdtilor de prin Asia este mai bine descrisä, Tabala-esci (forma Tafalla din Spania). Tapesci, Taplaoni, Tauta, Tavaradesei. Tebos movilä in jud. Teleorman, Tefelega munte In jud. Muscel, forma Tafel-berg, iara

eg=ec, loc. Têmp munte In jud. Goi j, Tiban munte in jud. God, tib si an loe sau an diminutiv, Tibana palau

www.digibuc.ro

304

in jud. Iai, tib deal. ean apa. Tif, Tiful Lupascu, Tifesci in felurite judete ; aci tif e egal eu tif din Tifata din Italia. Timp movila in jud. Braila, Tipäu munte In jud. Putna. Tiv in sanscrita, mare (magnus) violent. Tofle In jud. Temkin ; tof deal, le loc. Toma§ munte In jud. Muscel. Topolog munte In jud. Arges, topol=Dobel, Tobel fu alte pärti, og=ga ; oc=ca loc. Topor movilá in jud. Vlasca (nu dela topor securitä) ci din tap deal, or loc. Numele Trifulon Inseamna altceva. Triballi un popor din neamul Gettilor In Mesia de jos, (azi Bulgaria) si W. Obermiiller numele II deduce din daire tri padure de stegeriu i bal deal. Atunci In Trifulon, tri inseamna padure, ful din bal [b in f, p, v] si on loc. In Romania

(la Frunzescu) se an: Talpa-Trivale sat in jud. Vlasea. De minune se afla: Trivale o padure in jud. Museel, alta In jud. Arges ; o mosiä i un s( hit In jud. Teleorman

si apoi un sehit in jud. Arges, dad Trivale de 6-ori se allá, si nu poate se Insemne

trei val. De alteum pádu-

rile si sehiturile in Romania de regula sunt pe dealuri astfel numele Trivale vine fn legaturä eu numele Triballu, mai ales ea Getii au loeuit si in Mesia de jos, si fn Dacia flare Carpati si Dunäre. Se mai afiä un nume in asemenea forma si inteles. and au mers Romanii in Gallia, Belgia, a aflat poporul ; Tribocii pe delimea Alsatiei de azi eu orasul Tabernae azi Tabern i numele poporului asemenea sé esplica din daire, tri padure loc din buac, spate de deal (boaa azi). Trivale astfel din tri padure, val din bal deal, (ce e In Bal-can, dar ací bal inseamnä nalt, si can, deal, v&f). Dupa Bullet : dair dara, drwy, cerr, gorun ; dar darkh (ieh=is, p. e. brad-is) padure ; dryas la Greci zina de arbore, de padure, dry=arbore, pädure, as frinta, or° ; astfel tri=dry. Druma In sanscrita, arbore, dart], lemn.

www.digibuc.ro

805

Theben, Theha ; sufixele celtice: deb, dev, deve,

deven 0 teva Lainte de a ne despärti de rAdAcina dab apl §i deal sè ne Intoarcem la Slavii, pe carii i-am lAsat (vezi Deva apA), ca s'e mai a§tepte lamuriri.

Theben a fost capitala Egipetului de sus, a zhcut pe ambii termi ai riului Nil, numele lui istoric se amintesce la 2850 a. Cr. iarA numele lui hieroglific a fost

Ape §i articulul t, t-Ape, de unde la Greci s'a format The-bae (Thebe) §i sub regii Ptolomeiu, s'a numit Diospolis (ora§ul zeilor) pentrud acolo a locuit Amun (Jupiter) respective §i-a avut cultul. Din aceasta se vede, el theb din Theben inseamnä apti, §i en locuintä. Theba la Dori, de regulä Thebai, Thebae (ai ; ae=e) ora§ vechiu in provincia Böotia a Greciei ; a zäcut pe promontoriul nalt al dealului Teumenos §i se amintesce Ind. la Homer 950 a. Cr. Länga ora§ a fost cetatea Cadmea, ce azi sA numesce Thivä, in loeul cettitii vechi Theben. Ad theb, apare eu tnteles de deal, en loc. Thebai ora§ In Thesalia (la Polyb, Strabo) mai tärziu Philippopolis. Thebe ora§

in Troas la Homer, dar in Grecia, anume in eparhia Böotia §.1 azi se aflA ora§ Theben, í cerc Theben.

Theben la Nemti, Dévény la Magiari ora§ §i statiune de nài cu vapoare la gura riului March, ce curge in DunAre §i totdeodatA la piciorul dealului Kogel thebenic

de 573 m. Adf numele corespunde mai mult positiunii la apâ. Dar' forma theb-ba, theb-en purcede §i din alte rtidècini §i are alte intelese. La Gallii vechi deb, dev a insemnat sânt, sacru, dev-ion (deven) sacru loc, grit loc §i deve, precum daimh a insemnat templu (capelti bisericA). In dev fie-carele poate reafla pe latinul div(us). dar i In vechime literile au suferit sehimbare, Glandeve SO

www.digibuc.ro

aoß

[Gila,n=plrlu vezi gilia] ores

Francia, In anticitate Glanateva, deci tempIu la pardu. Lodeve oras In Francia, mai nainte s'a ehiemat Leoteva, Leuteva, Luteva din lu mic si deve templu. Astfel uncle nume locale : Deven Theben pureed din dev-teb sacra, sânt si en loc ; sau Melt deve Inseamnii templu, deve-en, templu mic. Duin, la Italiani Duino Dras Iânga Triest, dar' s'a seris si se scrie In,

si azi adeseori : Dywein, Tewen, Theben, Thebein, Tybein,

din gallieul dev-en loc sânt sau templu (W. Obermiiller I. 411). Si In Germania rèsAriteanä se aflä. localitätile Deben, Dewin, Theba Tybein, si Deveny la Pojun, aproape

de veehiuI Carnuntum al Celtilor In Noricum. Aef a fost locul, de frunte pentru sacrificii precum aratii numele (W. Obermüller II. 787). La Praga e cetatea Djewin, Slavh au tradus numele cu: Cetatea feteii) dela dewa, fatI, e insä Theben, devion sacra loc. Magada (mag camp, da loc) mai tarziu Magdeburg, dar' Slavii cugetând, el In acest nume e nemtescul Magd (fatri) l'au numit Diewin si esplica din dewa fatá, diewa, Dewana zinti, dar Diewin e din Theben (W. Obermtiller L 411, IL 2842).

In data ce am artitat eii Theba, Theben se eta' fn anticitate In Egipet, In Grecia, In Gallia si In Istria, formele vechi nu pot purcede din cuvintele slavene, s'é fie chiar si din seeolul al VI-lea când ei s'au arkat Pi Europa. In urmare nici numele Deva din Ardeal si. celelalte nume esplicate nu au nimic comun cu Slavii. Glandeve, Lodeve asa sunt formate, ca p. e. azi la Magiari Félegyháza (unde egyháza, Inseamni : biseriel) Weisskirchen (Biserica Alba), la, Nemti, unde kirche (biserica, en hie) 1) i Haedeu are o cetate a fetei Berzovia (in Column. Traianä pag. 90), zice c5, inseamni cetatea fetei, pentrud, la Traci va-

rezan, la Alba nezi vareza, inseamni: fecioark (vezi Berzobis etc.)

9) Zeven, vechiu Zevena o mängetire langl Brema, dad e aurae vechiu e din dev-en.

www.digibuc.ro

807

Fehértemplotn la Magiari. Dar' s,i tn RoMitnia se aft' flume de localitati : Biserica-alba, Bisericani, Bgerici, Bisericutt Eu acest articul Pam scris din Adins i pentru làtnurirea unor tnaterii din articulul urmatoriu : Dava etc.

Dava, deba, arx, urbs, Burg, Mr, Arcidava, bara, para. Dupa, geografia lui Ptolomeiu (f 150 d. Cr.) tn Dacia

au fost mile orase, in acaror nume se Oa sufixul dava. Glig. Tocilescu (In Dacia inainte de Romani tucuresci 1877 pag. 600) la numele Acidava aratk c In Dacia au fost 23 de orase, acáror nume s'a finit cu dava, afara de Dacia 6 nume; mai departe aratk ca, sunt nume cu sufixul : deba, anume : Cumudeba, Murideba, Zisudeba,

Zichideba, Skedeba, toate In Tracia i Tendeba in Caria, in Asia mica. Acuma Tocilescu arati cat citatiunile de lipsk ea ce pareri s'au desvoltat asupra sufixului dava, adeca : Unii sufixul dava II apropie de nurnele DaVi, ce s'au dat Dacilor, traducêndu-se oras dacic", altii ft deduc din zendicul dagju ce Inseamna regiune, prejur. Leo din sanscrita &Iva, aprinderea unei paduri. (Cuno) din sanSer.

tavas tare si távas tar* altii din o origine turanieá: dava munte, teba movilá (lidice toba maced, daba gr. thebe, thaba, ital. teba, egipt. tep, alb. tepe, pecand lenhoff mai corect a observat identicitatea originala a da-

cicului dava, cu tracicul dawal) din numek: Uscudawa (Adtionopole) care se rediká la sanseritul dam-as, gr. doma, cask lat. domus, slay. dom, si Roesler S'a dat la aceste pareri. Cat pentru Acidava, Leo engeta la sanserita acha (urs) i Acidava o esplid cu gaura ursului". (Minunat !) 1) Uscu din uisge, spa', rin. Dama un unit: sufix, nu poatg decide. Eu la Damacus si la Doainna atn scris despre : dam. 20*

www.digibuc.ro

808

B. P. Ha§cleu

Istoria critid a Romanilor vol.

II. fAsc. I. pag. 61) zice : CuOntul dava dineoace de

DunAre, daba in dialectul maced. §i tracic ; la prima pa-

rere se pare, cà dava inseamnA ora§ dacie" pentrud Grecii §i Latinii, pe Dad i-au numit Davi1). Doarl dava nu poate fi dadc. Varro zice, cà In Böotia o magurA s'a chiemat Teba, §i la Sabini o movilA miliarA (de drum) s'a numit teba. Acela§ Inteles de mAgurA aveau cuvintele Taba In Lydia, In Grecia, Italia ; dela marea neagri rani

la acea adriatid aflAm taba sau teba cu tn(eles de mA-gurii, dacicul dava, maced. daba, lid. taba CU intele de mdgurA, nu au e§it din isvor indo-european ; acesta esistA in toate. limbile turanice, unde dava mnseamnA munte §i

teba movill, §i Hascréu aduce cuvinte asemeni din 20 de

dialecte turaniee2) apoi incheie d resultatul e, cA din turanicul taba s'a Miseut dacicul dava, din o epod, cAnd popoarele ariane 1nel nu intrasera in Europa, pe care o ocupau triburi turano-chamitice. Toate ora§ele eu finalele dava au fost clAdite pe locuri rklicate, pe dealuri, pe coline, corespunzAnd numirilor germane, cu terminatiunea Berg (deal), celor slavice cu gora (deal), celor franeeze cu mont, ì apoi H. esplicAnd numele oraplui Ziri-dava zice cA inseamnA : Muntele verde, in Grönnberg la Germani, Vermont la Francezi, Zelenabora la Slavi3). 1) II. se provoad la Strabo VII 3, 12. Asa si Gl. Tocilescu

pag. 621 aduce combinärile altorai ea referinta la Strabo, cg, la acesta Dacii s'au numit si Dayi. Dad, in Archiv pag. 527 cercetim textul original si traducerea de Cipariu, apoi Strabo, zice : Dacii pre cei din partea spre Germania si puOle Dunärii, cari mlinioard mi se-mi pare se chiemau Dai, de unde apoi s'a lAtit si la Romani numele seryilor, Geti i Dai." Horatius (sat. I. II. Epist. II) pe servul sdu il numesce Davus.

2) Dar H. smintesce cind aratá tach, tag, dag, dagh in 8 i aceste le tine identice cu dab, day etc., cad tub etc.

dialecte

suut ideutice cu dac (deal munte) in Dacia, Muntenil. 3) Vermont, cu inteles de verde munte 1a Francezi nu este, ci mont vert, ital. monte verdi. In Vermont ver nu inseamnä, verde,

www.digibuc.ro

809

Astfel H. sufixul dava fl esplicà prin munte, deal, colnic, atata are drept eä dava Inseamia munte, deal, colnie, dar ca sufix de nume de oras nu Inseamnä acestea. Inainte de a dovedi, el ce e fntelesul adev6rat al sufixului dava, trebue ca prin asemènäri s'è cunoascem formarea numelor de orase si la alte popoare. In articul Arii, am arkat, cà ar tnseamnä munte, deal si apoi am arkat cit cuOntul latin arx (ar-c-s), ce fnseamnä cetate, fntiiriturä pe deal purcede din ar, deal, c (din cae ea) aci 'prejur i s din ais, ois loc; §i arx a fost ehiar cetatea din Roma. In vest mod s'a näseut euvatul latin urbs, [cetate, oras] ce a zticut pe 7 dealuri, i anume : ur [=ar] deal, b din ba [--=va] prejur i s din ais, ois loc, dar asa s'a näseut i euvêntul orbis [lume], unde or fnseamnä mare [magnus].

In mai multe locuri am arätat cà fn eeltica vechiä bwr a fnsemnat deal munte, i eä sau näscut formele : bar, ber, bir, bor, bur asemenea eu tnteles de deal, munte de unde la Germani : Berg si bwr, bwrg la Celti, Burg la Germani cetate, oras fntärit. i cuvêntul magiar vár (cetate) e din bar schimbAndu-se b In v, i vár-os, oras. Dar din artieulul deal, Minh' ni adueem aminte. cá dail la Celti fnseamnä si deal si eetate. i s'é mai auzirn. Naga la Inzi i In sanscrita, munte, Naga-ra [unde ra= loc] Inseammi urbs adeeä cetate, loc fritärit. Durga In sanserita : urbs munita, arx, adeeä : cetate Intiiritä, [Bopp 189, 207] i dar.--dur [la Bullet] atilta cat ar la Galli, elevatine, ga teren, loe, eilt ca. Dar In geografia vechiä, mai ales fn ^Gallia cunoaseem o multime de nume de ci deal, din celticul ber (nemt. berg) si venind Romanii peste celti

au adaus mont, ca germanii, berg, precum am aretat in sute de cazuri. Asa e in Ber-burg, la Francezi Beaureberg. Despre Grünnberg vezi la Gruniu,

www.digibuc.ro

orase cu sufixul dun-um, uncle um e adaus latín

i

tn-

seamnä loe, dar dun Inseamnä si deal si eetate, oras tntärit (W. Obermüller 1. 367, 392, 414, II. 397 411 etc.) Burg, veste nemtesce. Din ruinele multe, re se atiä pe dealuri In teritoriul Daciei, p e. la Világos, Solymos, Deva etc. se vede

apriat cä eetätile s'au fácut pe dealuri, etid acolo s'au putut apära mai bine, desf mai tfirziu s'au Mot si la camp, dar tot sub at:el nume. Cumea dava ea silk In numele de loealitäti nu Inseamnä deal, munte, colnic, se dovedesce prin esplicarea trunehiurilor, ráciëeinelor de nurne eu sutixul dava. Astfel Areidava, i Areina, Areobadara, unde ar-e (prejur

la deal) e identic eu arc din al x iarä i i o sunt litere leglitoare ; asemenea Argidava e atáta, eat Arcidava cad arg e identic eu arc. Mai departe Decidava, Docidava, uncle dee=doe e dae, deal munte, precum Decitova (la D. Frunzeseu) numire romanä de oras In Moldova de stänga Siietului, i Doeirana (doe deal, ir nalt, an loc) oras, si In aeest mod toate numele In rädècinii au lntelesul prejur, teren de deal, iara pentru aceasta, In dava nu poate fi conceptul de deal, aid popoarele Inca au avut minte, ca cetätile, orasele intärite se nu le numeascä munte la prejur de munte, i In uratare dava 1nseamnä eetate, oras Intarit.

Glig. Tocileseu (pag. 601-608) aratä eä au mai fost nume de orase eu sufixul bara, In Dacia Zurobara, fn alte parti Stymbara, Eistobara, Zobara, si apoi ca sufixul para, p. e. Bespara, Besipara, Bospara etc., dar indatti ee In Stym (din dab deal, vezi Stiubeiu) Eislo (din ais-da nah lee) i Bes [pädure vezi leruga la capèt)

sunt de destifrat, e apriat cá bara, para, sunt din bur, bar deal si ea In sufixe au intelesul de Burg, cetate ;

www.digibuc.ro

numai acea combinare e Wit posibilA, CA bara triseamra si piirAu [vezi Buroniu]. deba,

Ne-a remas Inca de a vorbi ceva despre sufixul : la r) orase din Tracia si unul din Caria. Nici acest

deba din eausele aduse la dava, nu poate insemna : munte,

deal, colnie, si desi in filologie e permisa derivarea din dava, si se poate primi, eii deba asemenea inseamna cetate, loc, IntArit [la deal], deba pureede din dev, teb (vezi articulul premergatorin] si. InseamnA loc sacru, loc stuit, aded, : templu [biseriehl ; e un sufix ea In Glandeve, Lodeve.

Stalberg, Stabiae, Stiubeiu, Stiob Asa In cuvintele de toatA ziva, precum In numele locale, litera s joaca o rolA foarte mare, twat ea se pune la inceputul cuventului, fail ea se Insemne ceva, si dael o lasiim afarA, cuventul sau numele, dupti filologie are tot acel inteles. S se pune inaintea a tuturor consonantelor, cari incep euventul si astfel, se puns inaintea radAcinei.

Aci voiu at-eta pe s Inainte de t. La deal dAlmii am aretat, el dail, etc. Inseamng deal si ea d trece in t si astfel s'au format multime de nume noue, iarA cu s inainte se afld : Stalberg, Stelberg, Stilberg, Stolberg, Stulberg, si unele cu h inainte de litera 1, si apoi multime de formatiuni si pe boa indrunatirii aeesteia, fiecarele Isi poate esplica numele locale din anticitate si de azi cu formele s-tal etc. De aceste forme se ten numele locale : Stall), Stele, Stelnica, Stilbet, Stolniceni, Stolojani.

Tocmai asa stAm cu dab apä, dab deal, la numele si astfel tab=stab, staf, stam, stap, stay si eelelalte forme, si unii poate di vor afla pltieere Intru asemenarea celor urmatoare, cm cele din articulul Daphne etc. cad In acest mod vor fi suprinsi de adeverul aretarilor mele.

unde d true In t,

www.digibuc.ro

- 812 Stab tritliu nume de rturi §i loealitäti la riuri, la ape. Dupl. operat : lsvorul Stiubeia. In Maidan stiubeiu se numesce un isvor sau o fantAnA, acArii apit se spri-

jinesce intr'o butoarA de salcl, ori de anin, ori de alt lemn. In sesiunea parohialii se afl ä. un astfel de Stiubeiu. Dupit Diet. lui D. P. Barcianu Stiubeiu e o fantânä sad. Stabiae ora§ vechiu din jos de Neapole, si lAngA riu si term de mare ; tab=stab apd, iae loc. Stablo ora§ in Belgia, numit si Stavelot rang. riul Ambleve ; lo si el inseamnA loc ; ot=ta da, loc ; ot aratA un adaus superflu, din alt dialect. Stabaken sin de mare In Svedia, Staban-dzsa (=gia) sat In Boemia, Stabio in Svitera. Stafa in Svitera la lacul Zürich, taf apti, ar trebui doi f, fa loc. Lacul Steffelsee In Bavaria ; aci el Insettmnit mare (magnus). Staffenbach, in Bavaria, Staffora fluviu In Italia, Stafford multe orase in Anglia la apA §i cu

port. Staffnas ora§ in Svedia, Stampfenbach Oran langA Zürich, Stapel sat fn Prusia la riul Eider. Stapelburg la rlul Eker. Stavanger oras In Norvegia la lacul Nordsee, Stave In Belgia. Stavnic Odin in jud. Iasi se varsä. in Bêrlad. Steb-bach in Baden, Steben eu scAlzi in Bavaria, Step-pach In Bavaria, Stimnita park in jud. RAmnicul Stober curge in Oder ; cAt Tauber. Stoboi vechiu in Macedonia, azi Stobi lAngti riul Kurschull Kara. Stobwo

Stoboy In Prusia, Stoby In Svedia, Stowe in Anglia, la rtul Gipping.

Stubay In vechime Stupeia o vale si un riu ti Tirol, lAnga dealul Stuben. Ay din Stubay e identic cu eia din Stupeia, ce Mamma teren, deci e nume bun pentru vale, forma ea Dobreia Stüb-ach, Stub-bech, Stubenbach nume de pArAie (unde en e diminutiv). Stubyna in cercul Köszeg, Stubnya In com. Turocz cu loe de scalde. Stubien loc de scaldA In Slavonia, Stubline sat

www.digibuc.ro

313

in Servia, Stubno sat in Galitia, si din aceste se vede, eä, Slavii au primit numele vechi de localitä0. Stup-pach In Wärtemberg. Astfel In Stiubeiu, s, e superflu, tiub e din tab apä, eiu din en diminutiv, forma s-tub-en. Si instrumintele,

in cari se tine apa, ineä si a dpiitat numele dela tub apa. Stiob In dict. lui D. P. Barcian, Inseamnä ciub'er, ciubèr de clätärit. Stabh la Gällici, pocal ; stoup

la Nemtii vechi, phar, stamha la Gälliei vas ; Stave (Lex. de cony. M.) päbar, Stava la Iri vas (Sparrschuh. p. 66) Astfel Stiubeiu §i Stiob sunt cuvinte celtice. Acum se trecem la s-tab, deal. Stiubciu, Stepeniu»t Dupti operat : Stiubeiu sau dealul Stiubeiului se afiä la Vestul Mäidanului i cuprinde un teritoriu mare.

Dar Stiubeiu munte In jud. Arges, Stiubeiu 4 sate, 2 localitAti, apoi satele Stiubeiana, Stiubeieni i Stiubesci pädure In RomAnia. Poate, cal unele nume s'ar fi putut insira la Stiubeiu fantana, dar din lipsa de deseriere le-am Insirat

In Tirol se alb: dealul, Stuben, Valea Stubaythal, In vechime, Stupeia. Indatä ce Stiubeiu cuprinde In sine teritoriu mare, sufixul eiu ad e=ay, ai (vezi Rugeiu) ce Inseamna Stupeia.

teren,

prejur,

i

astfel

Stub-ay=Stiub-eiu,

Unele forme de nume. Stabrock deal eu stand In 4

Je1gia, Stabben insulä deloasä in Norvegia. Staffa o in-

sulä intre Hebride, renumità pentru columnele sale de bazalt i pesteri. Staffelstein i Staffelbeig in Bavaria, ad el Inseamnä nalt. Staffelegg sir de dealuri In lura ; Staufberg In Argan, Staufen sunt multime, Steben sat In Bavaria la altime de 580 m. Steplberg, Stofelberg, mul-

www.digibuc.ro

- 314 time. Stufe nemtesce UNTO', terassa (taomb spate de deal); Stufenberg, Stumpfberg multe. Stubben, munti de creta pe insula Rugen, Stubenberg si Stubersheim in Würtemberg, Stubendorf in Boemia. Stymphalos deal in Arcadia nordica, la Homer; Stymphaia tarii in Epirus= Stubay, Stubeia. Ad Stymbara, i apoi Styberra. In Europa sunt multime de nume locale eu radtieina: stef, i cu an diminutiv Stef-an i cu alte sufixe, i Steffien, Stcffenswalde, Steffisburg In Svitera ; i la aceste nume nu e vorba de namele crestin Stefan, ci de s-taf, s-tef=dab, deb. i in Romania se afia Stet movila, Stefan munte, Stefanesci deal, Stevi movila ; Stup movil, Stupina deal [s-taben] si alte multe, ce ni aduc aminte de Stupeia din Tirol. Dar si in Dacia a fost orasul: Stepeniam §i Frunzeseu zice, c ruinele vechei cediti sunt din jos de Campul-

p. e. Stefanshart, Steifem

Lung la Predeal Yang& Jidov. Stepenium din teben eu 8 nainte i ium adaus latin, loe de oras. Stepho la Greei s'au In prejur, ineungiur, de acf Stephane :

a) partea de cap, pe carea crese

perii ; b)

coif, caciulä, si din aceasta as'émanare, Stephane cununa coroana. Coneeptul acesta nu corespunde numelor locale,

numai mai tarziu s'a adaus predicatul Sant la unele nume locale verhi, sau s'au fundat si sate in onoarea lui St. Stefan. Styphon name personal la Thucidide 471 a. Cr. Stephanos name personal la Plato 348 a. Cr. Stephane ora§ in Phokis.

Toni, Dan, lordan, Danubius, Danaster, Danaper, Dinogetia, Dundre, tiiid,

te,ndrct.

Dupa operat : In telva Dobreii e un lac numit

lacul Toni". In Banat la Nemti Toni e name de botez din Anton(itu), dar lueru natural, ea arf nu e vorba de

www.digibuc.ro

- 315 Toni, nume de botez. Asemenea intêlnire a numelor o vezuräm i mai sus la Stefan. Numele laeului Toni din Mäidan pureede din ton apä rtu, i y, loc. Dupl diet. celtic al lui Bullet, dhoni la Celti inseamnä, apà, ; iarà dupà W. Obermüller (I. 394 etc.) la Celti : tain, tan, dan, don inseamnä apa rill. Dar in numele locale se aflä formele redäcinale : dan, den, din, don, dun, dyn, i fiindcä d trece in t, tan, ten, tin, ton, tun, tyn. De astä-datä me tin numai de formele aceste, desi uneori d trece §ì in z, t In t. Sufixele de diminutiv sunt an, en, in, on, un, iará de argumentativ, ar, er, ir, or, ur, cari uneori se aflä si la incept, iarà uneori intoarse : ra, re etc. Dan etc. e o redikinä, carea pentru numele geografiee din Dacia, ne intereseaza foarte mult, i pentru aceasta trebue se o pertractez cat mai completi. In Palestina e riul Dan, ce curge in Ior-dan. lor s'a esplicat din iar, eon, apus i astfel Iordan inseamna rful dela apus. Iar-thar la Iri se an' tarä la apus." Eor-o-pa sau Europa, din eor apus, o e literá legiItoare si pa (ba=va) prejur, teren, privind din Asia spre Europa. Eu numele Iordan II esplic alteum. Ar=or inseamnä : a) deal, munte, b) nalt, mare, i-or e or iotisat ; astfel Jordan inseamnä : Riul Dan mare, cäci Dan cel mic e färä predicat. Ural, un munte mare In Asia, ur=ar, auf mare, si al munte, deal ; sau ur munte si al mare. Pe acest ur Il afidm iotizat In numele muntelui I-ura, in Gallia, in vechime la Romani Iurassus mons, unde as e din ais nalt, (ce e In Cauc-as) iara us e latin i superfiu. Iardanus riu in FAis inel la Homer. I-ar (mare) dan (i1u) us nu e de lipsit. Dunarea la Romanii vechi s'a chcmat Danubins pad. la Nicopole, iarli de aid in jos, Ister, (vezi Ostru

www.digibuc.ro

-- 816 Streiu (to.) si se zice, ca e nume duplu din dan (aph) ub (alb) apa) iara ins adaus latin superfiu. Numele duplu numai asa s'a putut nasce, c. numele Oului a fest Dan, apoi a venit anti populatiune i dupd limba sa a adaus abh (Iva i riu), dar' nu se add ea oare-efindva numele a fost numai Dan. Eu accasta nu o (Ted, ci zie, ch, In Danub, dan Inseamnä : mare (magnus) cad dan (vezi sufixul dun-um) Insearnnil : a) deal, nunte, b) nalt, mate, itträ ub=abh apa, rtu. Si dovedese eu urmattarele. Asa Danubius (Duntirea) precum 1liiiiu1 i Padus (Po) riurile aceste mari s'au ehiemat toate trei i Eridan, din er [mare], i [literd legatome] i dan apd iîu. Pentructi aceste trei riuri s'au ehiemat i Eridan, In comentarele poesiei despre caletoria Argonautilor e mare confusiune. In Attica,

e provineid a Greeiei Inca se add un paidu Eridanus, ce eurge In Ilinus, si de bunasamd lii Eridanus au curs paraie mai mici, si iii easul mai teu, numele paraului Eddamis purcede din er deal si dan apd. Irawady rlu In India, din ir=roare [magnus] a litera leghtoare, Wady din vad aph riu [de unde voda la Slaveni, was-er la Nemti]. Apidanus riu in provincia Haestmeotis [ais=nalt, ti loe, vezi Eistubara], asemenea apare duplu compus din ap [abh aph] i dan [apä, rIu], e numele Mors Dan-up, dar ab=deal., mare. Dangsler §i la Greei Dan istris s'a chiemat dill de azi : Dnistru sau Nistru. Dar' [la Ostru, Ister] am aretat, eh star Inscamnd apd, Hu, astfel ter din Danaster e deja conceptul de rIu, dan la name de riuri, ape, Inseamml apa, rIu, i e greu de a crede, cá poporul, carele a dat

numele a vrut se esprime: dan-ster, riu An, aph-aph, ci dan mare, ster Hu. Tocmai a.;a stám eu Danaper, azi Dniper i Nipru, pentrud precum am arCtat: av-on [av aph, on mica] si ab-er, ap-er [ap apri, er mare] au fost www.digibuc.ro

gil

eavinte de toate zldle mntru a tn3ernia ap1 mict i apar mare, sr aper Irt Dan-aprIr insus inseam& un deosehi mai mare, si dan nu mai poate insemna Alte nume locale. Dania- o ar ta norlul Europei, ineungiurata de ape, do mari ; nurnPle din Dan apa, ia tara. Danae, Dnaii, Danans din mitologia greaca, toate Dahnbach parau in Bavaria, Dumele lui dan=tain Dahnbach Oran la Minster. Dange fluviu. in Prilsia, Danzig or. la Au! Vistula si strabiltut de ape, din &an apa, da=ta-za=prejur, eg=di lor. Dane titiv;u May [by=ba loc] oras In Anglia. Dar dan s'a sustinut si lu Romania. D,in vale In j9d. Mehrdint; Valoa Panel partlu in jud. PrItna. A f asemenea [ea in Stefan si Toni] nu e voiba de numele de botez : Dan si Dana, -ci de tain, dan celtiee apti, rîrt. Danäcel, parriu mic in jod. Mebedint. Valea lui Dan sat in jud. Prahova i Valea Damilui in jud. Arges. Denain or. In Francia la rid' Schelde si Selle, unde airr=en loc. Denby .oras in Anglia,=Danby mai sus. Deri-

der fluviu In Belgia, den apa, der mia. Denia in Spania, un prejur ea- zace la mare, Dania. Denis in Anglia, Ddnn tn Irlandia, Denny [ny loc] In Scotia. Denu o insula in Dunare. Denis la Turci mare rapal. Dinan [an loc] ai a fu Francia la canal si langa riurile Rance si 111e. Dir ant oras in Belgia, la riul Maas.

Dinard In Francia sealda de mare, Dinas- In Wales. Dinkel paean curge in Beehte, forma Danacel. Dintebach paraa In Würtemberg ; Dintel Oran In Brabant. Dinogetia, oras vechiu In Dacia. se pune la Dunare la gura Siretului land, Gergina. Din din dan apa, rio1 o e Uteri legatoare, Getia din get coed, padure, la loe. Din acest

coed, e_ eodru. Gergina din leiik padure de cerr si in sau mie, sau Joe, [Vezi Cercheligi].

www.digibuc.ro

318

Don fluviu in Rusia la Tatari numele e Duna Tuna, in anticitate Tanais [dan=tan]. Auzi ! Don fluviu

in Anglia si in Scotia. Donau la Nemti Dunarea ; au din abh=av apa ; Moldava din Boemia la Nemti Moldau.

Donek sat in Belgia, ek=ee loc. Dong Nav i Donge fluviu In Brabant ; g e numai un adaus nasal, alteum pentru inteles e superflu. Dongo In Italia sat MAO lacul Comer, ad go=ga loc. Donersbach [Donnersbach] Au s,i sat in Stiria ; din dan Au, er mare ; Donnery sat in Franeia la Aul Moine ; in ambele mime : er, mai e [magnus]; iarA y, loc. Donez fluviu in Rusia, ez et e diminutiv

celtic [vezi Gilia]. Donzi or. in Francia la riul Rohain, zydy, ty, loc. Dons oras In Dania la AO Dons-Aa. ArI si don e apa i Aa, apa ; arf se arata, ea Germanii au adaus Aa la numele vechi, i numai astfel de nume se pot numi duple. Donsbach In Prusia, arf Bachpar:4u asemenea e adaus nemtesc.

Ìri Romania sunt formele de nume : Dona, Donaciura, Donea, Done, Donesci, Donici [lac], Donitoiu, Donitoara, Donoi, Donoaie ; localitätile dela ape, au numele din dan apA, Au.

Dun la Latini, Dunus nu in Gallia, Dun fluviu In Anglia. Duna fluviu in Litvania, Dunalia, Duna-I-ea la Germanii veehi, ahaapa. Si a( f e nume duplu. Dunaiet fluviu In Galitia ; et e diminutiv celtic, Dunbar oras In Scotia, cu port la lac. Dunsbach In Würtemberg. Dundre eu articulul Dunare-a la Romani. Trupina dun o cunoascem, inseamna apA, Au, dar are e sub mare intrebare. Vézur6m mai sus un riu don-er, uncle am ar6tat, ea er inseamna, mare [magnus, gross] atata eat si ar, deci a fost o forna: Dun-ar, ori Dun-er, eu Inteles de Au mare, si aceasta, formA a esplicat numele Eridan,

mare rfu ; iara e din capk dela are, e o literA ce Ro-

www.digibuc.ro

319

mttnii o adaug la cuvintele ce s6 finese eu r ; a§a, p. e. avem maseur §i mascure [din masculus]: acest e, se atli In tulbur-e, In fagure, trugure etc.1). Cu forma Dunar, Duner ant§ ne mai InttAnim.

D true tn t. Tana In evul media s'a numit Marea Asow [ais mare, Oh Ilia]. Tana sau Tanaelv, fluviu In Tana;ra ora lu Bii )tia la rlul Norvegia ; Asopos. Tanagra din tui apa, eg mica, ra loc. Asopos din ais deal, naltime, op apa. T.uuais azi D an. Tanaos §i Tanos fluviu In Argolis Tanager riu In Italia, Linger rfu In Italia, Tanger fluviu, cargo I u Elba. Tanarns It Romani, Tanoro la Italiani fluviu In iallia eisalpiat [Italia

de sus]. Aci e tan [apa, Oa] ar mare, us latin superfla, §i astfel ain't atf forma : Dun-ar. Tannim la Evrei monstru de mare, de apa, din tan apa, imom, ce e fu cherub-im, seraph-im. România sunt foi mele : Thane, Tancabesci, Tandura Oran In jud. Patna (=Deader fluviu In Belgia, tan=apa, dur=der Aloara Tanga!), Tangar, Tansa, Tantava. L'psesce deserierea positiunii. Numele localitatilor dela ape, din tan, apa. riu. Dar este §i Tanat a munte In jud. Mused ; numele din dan deal an mic, pen-

trueä aproape trebuie se fle unul mai mare. Tenby (vezi Danby, Denby) seala de mare. In Wales. Tenn ora In Francia la rial Lignon, Tenbach in Breisgau. Tettenborn, Tatenbaeh, multe pariiie, din ti mie, tain, ten apä. Teneiae, isvoare lu Streadra. Tinbach

*au In Tirol, Tinto rtu In Spania, to=ti mie.

Tonnay ora lu Erancia la rid Charente ; Tonneirs ora In Francia la riul Garonne ; Tonnere ora§ In FranHasden in ht. era. a Rom pag. 293 esplica numele Du-

narea. Dana-re, zice cá inserunna: dfind nori. Iatä (zice) numele tracic, din care Romtinul a facut Duna-re". La Albanezi, re, nor. Cet4i pertractarea intreana a hii, se-1 vedeti prin nod. H. mai ça toate numele locale sta pe asemenea teren

www.digibuc.ro

320

in aceste er inseamnä loc. Tondern oras in Prusia la rtul Widan ; ton rtu, der mie, n din an=na loc. Tona in Spania, Tonara sat in din Ton ap5, ar loc ; Toltec) in Italia, Tonda Iii Portucia la 111)1 Arwancon ;

galia ; Tons riu in India, curge in Ganges. Ad se InsirA : Toni laeul din MAidan, apoi din Romlnia : Tone Tonesci, Tonti ce zac la ap5.. Tunaha, Tonaha, Tainaha, Tuonaha, DunArea la Germanii vechi. Tuna ora In vedia la Aul Dal-Elb. Tunbridge oras In Anglia la riul Medway Tunera-marek, azi Donau-mark, zace la DunAre in Bavaria. Duna W. Obermtiller (I. 396) din tun apa, er mare si astfel indi o dovachi, cA numele Duarea pureede din dun rtu, apA, er=mare. Tunka un prejur lAngA DunAre In Bavaria ; ka prejur. Tundscha (Tungea) fluviu In Rumelia. Tyne fluviu In Anglia. In RomAnia se

aflA sate: Tnnari, poate cA statul au dat tunarilor (carii cu tunuri s'au purtat bine In rèsboiu) p5mênturi, dar nu cred insA ca un loc In jud. Dolj sè se numeascA Tunarii romAni, e ceva ne mai auzit In numele locale ; numele unui lac purcede din tun apA i ar mare. Tungujeii-Rece sat, dar Reee aratl, cA zace la isvor, ori la pAräu, etc.

La Magiari tenger inseamnn : mare (apA) i purcede

din tain, ten apA ; g e o literA, ce mai ales popoarele mongolice, adaug dupä n, iarA er inseamnä mare (magnus). Din tain ten apA s'au format si nume de toatA ziva. gind la noi, imalA, tina e pArnênt eu apA, lut cu apA, dar firesce mai multä apA ; din ting intinare. Tingere lat. intingere romAnesce, a afunda ceva in apA, In zamä ; a immoia. Tunken nemt, a bAga In aph etc. at a in-tinge, ting eu tunk sunt tot aceea Ttinche, apA cu var. Tendre frantuzesce moale, si se folosesee npain tendre" pitA,

www.digibuc.ro

- 321 pane moale ; asemenea la noi : panea e Vendrel adecii pâ-

nea e apatoasä, unde tên=apil. Tender la Anglii, si dela ei la alte popoare,

Vasserbehälter, .tOn'étoriu de

apa, e vagonul eu apl la drumul de fer.

www.digibuc.ro

Epilog Desf studiasern mai multe nume locale din operatul fratilor Liuba-lana, totus ci ed, c6, acele esplicate de mine, sunt destule pentru orientarea On. cetitori pe acest teren nou, dar' la incbeiere s6 zic cAte-va cuvinte cu referinta la studiul celtic si la persoana mea.

In partca generalá al studiului celtie am ar'état opurile ce

le-am studiat i folosit la aceste esplicatiuni de nume locale, fail

In materiele speciale, afará de esplicarea numelor locale, am avut tinta, ea sè aduc limba celtics, in comparatiune cu limba latinft si limba románi, i eu cred, cii, desf putini vor fi, carii re intereseazá de isvoarele limbei romftnesci totus unii vor fi aflat, cif in saltgele nostru este o particicii din al Gallilor sau Celtilor, fat% numele locale, pe teritoriul locuit de noi, mai toate Bunt celtice, sau intelesul lor se poate esplica numai prin limba celtica. Gligorie Tocilescu (in Dacia inainte de Romani, Bucuresci 1880 pag. 622 etc.) din literatura sträinI f¡i a noasta, arati cum unii si-au dat pirerea, cè. Dacii i Getii adec6, locuitorii Daciei au fost Celti si cum unii au Pacut analogii Intre numele locale din Dacia, cu altele din Britania, Gallia, Italia etc. Dintre Románi sunt citati Ion Maiorescu, C. Boliac i Vasilie Maniu. Acesti oameni au fost inteligeni, studiati i seriogi ai poporului nostru, i pentru-ei au cutezat a combina si a afla ceva de urma Celtilor prin Dacia,

precum se v( de din opul citat, au fost luati in picioare, sau de gluma ea scrierile lor. Si de eine? de regull de aceia, carii pe acest teren nu au scittt atáta cat au sciut dênij. Intre alte nume locale, I. Maiorescu au adus: Ardeal. Deva, Timis; Boliac: marná, Bran (Brennus) ilará Maniu: Cara i iati en am venit azi ca ca dovezi nedisputabile s6 arât, cá dasii au drept; dar alte nume locale combinate de dênsii, nu le-am citat aci, numai pentru-cá eu in scrierea mea de fat& nu le-am llmurit ; i mai sunt o grimadä de nume, despre cari d'e'nsii au combinat bine, firá de a se folosi de gramatice i dictionare celtice. Toate inceputurile asa sunt. Pentru mine, desf eu i in studile mele celtiee (publicate in Familia si in Transilvania) am arátat o pregátire istoricá, geogra-

www.digibuc.ro

323 fic /.

si etimologicl, neindatinatii pe met cAmp literariu, Sul a fost

greutate de a Ai In public eu astfel de materii. §i pentru ce? asemenea pentru stupiditatea unora si reinta altora, clei In unii oameni tot-deuna e ascuns cite un drac, carele pe sine se tine mai frumos sau mai Intelept, desi vor fi al:tat, el, eu am Inv( Stat si scin aceea, despre c 1 scriu, si el aceste sunt de folos pentru limba noasti A, pentru istorie si geografie, dar' ce sè le fad, nici Cristos nu a putut convinge pe toti. Ce se atinge de referinta la persoana mea, si respective la nisce at/cad pe acest amp literariu, onestitatea si sciinta mè dispenseazA, ca sl-mi plstrez modestia fatA de unele dobitoace literare,

si eu sl-mi impun crutare &Mil ele. Anume, a venit, de unde a venit, un Iludow (dupl nume, un slavean) si in limba germanA a scris o carte, dupl., cum el crede, critic/ despre opurile multor inteligenti romAni, si cu securea In mAnl, s'a aruncat ea un Orlando-

furioso si Sn pldurita tênèsrl a literaturii noastre a vrut sè taie fli se despice toate, el pentru-ce nu sunt arbori tari si mari, ea codru Livanului si cl pAdnrile vecbi din Germania. §i el, in 4-5 sire s'a aruncat si asupra mea si din punetul de vedere al serierilor celtice. Eu asa cred, di cine scie sè scrie critick are datorintl, ca sl esplice, si ce e rèu 86 Indrepte, dar nu, ca Inteo pArere generail sl-li facA sentintl arbitrarrt; clei Rudow, pAnA nu va d)cumenta, cA el a Invdtat si scie materialele studielor mele, si pAnA, nu

va fi In stare de a mè Indrepta in ele, Inaintea mea remAne, ca sl zic putin, un vitèl la poarta noaul,. &de el critica asa, cum am seris eu, cu dovezi gi di arguminte. Nu pot trece cu vederea Dreptatea" din 1894. In Nrul 31 In foisoarl se sale despre euvéntul DivAnire" si apoi In Nrn1 33 unul, cu numele Bill-A-Zam disputeazA asupra euvêntului divAnire si divan, si fiindcA nu scie de unde pureed, zice: cA am plecat la bètrAnul nostru filolog M. pentru care, secret nu mai esistrt In lumea aceasta" si apoi Bill-A-Zam dupl., fantazia sa face o filologie din

cele mai proaste in lume, si o spune, ca si cAnd eu i-am bAgat-o

P

in cap.

Nu sciu cine e acel Bill-A-Zani, poate cI va fi atare arab Invltat, cAci sl vede a fi negru si la suflet, dar' aceea sein, cA invdtatul arab de doaurt-ori e un prostogan, IntAiu pentru-cl., eu nu am scris filologia despre cuvintele divAnire si divan, si e imperti-

nintl a-mi atribuí ce nu e al men; a doaua pentru-el sub nume 21*

www.digibuc.ro

..-- $24

fals, de suh mead, eta* precum fac banditii. Eu presupun atAta gavalerism In invttatul arab, eit aceste, ca bine meritate, le va primf a supra sa.

E natural, el in studiele, ce le-am Inv 6tat si scriu, pentrn mine nu stint secrete, si e natural Eli aceea, el ce nu e secret pentru mine, poate fi secret pentru milioane de oameni, fii mArturiseaseI On. cetitori, ea oare prin lAmuririle din cartea aceasta, nu le-am descoperit We de secrete, ce nu au sciut pAnA acuma? Ind nici in o foaie umoristid nu ar fi avut Inc, acele ce a zis Inv6tatul arab, dar' si lui si altora cadi doad sunt astfel de critizAtori, le zic, a mai nainte 86 Invete si s6 scie, apoi s6 scrie

ceva pe aeest teren literarin, si numai atunci s6 scrie critic% cu seiintl si cu conseiintl, ca din ea, si materia si on. cetitori 86 aibl foks, dar' s6 nu pAsascA ea hotii din tag., si barem terenul literariu s6 fie sanctuariu, scutit de toti en simt de omenie. Nu dni plAcere scriu astr, dar' nu-i aunt datorin nim6ruia de a-i primi stud piditAtile, ori impertinentile, pentru aceasta: cui que suum. Tad, ei pot spune de acela din poveasta: »Mani& am prins un turc". »Dar' las1-1 mami 1" »CA eu l-as Rise, dar' el nu miS lad pe mine !" In fine esprim plAcerea si bucuria, cli s'a aflat un tnv6t Morin Liuba, si un preot Tana, ginerele stu, carii In descrierea casei si altor obiecte din intuneree si neuitare au scos la luminA o grAmadA de cuvinte rominesci, necunoscute in dictionarele de pAnA acuma ale limbei noastre, si s'au Interesat de a culege numele locale, de pe terenul, pe care s'au niscut ei, pArintii si strAmosii lor si astfel

de a fi incep6tori, pe o carierl noaa, pe carea ar trebui s6 lucre Ind vr'o mie de Inv6t Mori si vr'o tine de preoti, del, numai atunci

tot tesaurul limbei noastre; si pentru aceasta, eat% ceialalti nu pot ziee alta, dedt : Porniti la .lucru! vom .aduna

Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro

Cu p rin s ul

pag.

Epistoala sau prefatiunea Topografia satului §i hotaiului Maidan : Partea I. Descrierea satului §i locuitorilor lui : A) Satul Mäidan §i teritoriul B) Satul Madan §i locuitorii C) Portul D) Numiri familiare §i de rudenii Partea a II-a. Descrierea hotarului, a satului Maidan §i a partilor singulare, Mäidanul Barbura, Bogoe, Bogdan, Botul Ursului Botul Corcanului, Bortoane, Buroni, Brad, Carpeni§, Carpinite, Carhoaie, Carbunariu

V. 2. 3. 14. 9 4.

26. 30.

36.

Cetate, Cerët, Cernele, Cioack Cercheligi sau Circhiligi, 38. Chee, Chinisee, Chilavitk Cornig, Coasta sceampurilor, Coasta Miclescilor, Coasta Circhiligilor, Colnic, Coasta Coanii, C. popii, C. pustinie, C. Gäurilor,

Cuck Cucuiul Micli, Custurk Cornul Moater

Cornul Tilvei, Cotul Teiu§ului, Cracul Subii, Cracul Olarescihr, C. lu Lupein, C. Corcanului, C. cu plopii, C. Slovanului, Cliantul Cerbului.

Dämäcu§, Dealul mare, D. Sciubeiului, D. lu Buzi

55.

D. Meii, Dos, Dosul lui Ruce§, D. Borchii, Dobreia. Fata mare, Fata Cuptoriului, F. Oravitii, F. Natrii,

01.

Fântana lui Marian, F. Zinelor, F. Rece, F. Coanii, F. Panii, Farlea, Furnea, Fruntea mica, Fr. lui Vragoviciu sau Fr. mare, Fr. perilor, Frapsini.

Gaiu, Gait% Gaiul Gerului, Gaura Toni, Goroni§, Gla- 67. dey, Gropul lui Marilk Groqi, Gropurele, Gruniu, Gruniu Peichei.

Ivana, Ili§ava, Intrë Cuci, Intr6 Tilve, Jitiniu . . . 70. Lacul Maniului, Läculete, Lacul cu Rächita, Losnic, Losnicel

Maticiu, Märila, Mormêntul Dalii, Natra, Nedeclie . Ober§ie, Oga§, Obreja, Odai, Olariu, Ostru Poianä, Plisc, Pipirig, Planitä, Peatra Berectariului, Prislop

72. 74. 79.

81.

83. Racovitk Rämag, Rol §i Jol Séciu, Seceaina, Surupini, urcu, Seofaina, Seamnel, 84. Stirmina, Staniste, Spärturi, Stina, Spinituri, Tilva mare, Tilva mica, T. Dobreii. T. lui Stefan.

Vad, Vracnitd, Valea Racilor, Valea Cuptoriului, Vaca- 89. reatä, Vérful Simii, Vêrlul lui Urduc, V. lui Rujeiu

nvoaie, Zabranic, Ulcior

Partea a III-a. Material limbistic ..... .

.

I. Casa §i partile ei, II LueruriIe din cask III Avlia, gradina §i coliba, IV. Moara, V. Carul, plugul §.1 teujina, VI. Ncurariul, VII, Resboiul cu. sculele

www.digibuc.ro

91. 92.

Nu

pagina

Oral

bine. eus

ens hil Inda loc Lsisos

354 201

23 2

135

320

17 19

chil India lac

341

jos

Lissos

Lu lupa mariture Merat

218 227

14

18

19 6

La lupta maritare Cerat

moues nnmit

Nabaens ora Ozoaie poresce

Pornas Radna Satonia Seronii s'au Streadra strinae Stiria Streadra tanscritae Uscudawa war Zzedan

187 188 187 361 361 225 141 380 363 223 151

314 319 393 396 319 393 307 346 239

27

nota

nomes

16

numit Nabaeus

jos 8

4 jos 21

ora§

Orzoaie opresce

jos

Parnas

8

Rodna Saxonia Senonii

6

23 19

4 jos 7 5

27

5 jos 6 jos 29 14

i'au Arcadia stringe Siria Svedia sanscritae Uscudama mar Zsedau.

in epilog (lin derept neuitare

324

23

www.digibuc.ro

uitare.

Pretul 1

fl. 20 cr.

Editura Autarilor. o

www.digibuc.ro