Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil. (Conspecte - MD) [PDF]

Zitiervorschau

Test 2 1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor. 1.1 Dati defin izvor de DPC Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice. 1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat. Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc) 2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc) Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei. 1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp. Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judecatoreti. 2.Temeiurile participarii procurorului la judecarrea pricinilor civile.Dr si oblig proces ale procuror ca participant la proces. 2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale. 2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. El are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant :1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa

prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare. 2.3 Dati apreciere legalitatii actelor procesuale ale instantelor.Argum rsp. a)Gincu b)Valicescu c)Popa a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii. b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor. c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa. 3.Obiectul probatiunii si determinarea lui in pricinile concrete 3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridicaestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verificare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiectul probatiunii in pricinile civile cu privire la: a)dezmintirea informatiei b)repararea prejudiciului c)incasarea pens de intretinere a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.

c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test3 1Notiunea de procedura civila si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei proceduarle civ 1.1definiti procedura civila (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not de process civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,4ca pricina civ concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare a justitiei. Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces provine din Latina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare care participă la înfăptuirea justiţiei în cauzele civile în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile supuse judecăţii şi executării civile a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevăzută de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane. 1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma proceduarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate realizata de institutiii specializate numite-inst de judecata care sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat is in ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv, o putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ distincte- norme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libert si interes legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea legalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii. 1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativa pers interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3la solutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare si solutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestora este detaliat si imprerativ reglementat de N DPC;5 sedintele de judecata de regula sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele legii si treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ. 2.Partile in procesul civil si conditiile necesare pentru a fi parte la proces. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e

aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare. 2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane. Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani. 1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani. 2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit. 3.Temeiurile degrevarii de probatiune 3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite). 1faptele notorii – care sunt cunscute si inst de judecata si participantilor la proces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite: a)prin hotar judecatoreasca irevocabila

intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printo sentinta definitiva irevocabile intro cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3 alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor. Refuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst ca recunoastere a scrisului ori a semnaturii. 3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si sentinta penala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care participa aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. Faptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr-o hotar sau sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supune dubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constata inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este deja condamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers. 3.3 Determinati modul de dovedire a circumstantelor ce constituie obiectul probatiunii in urmatoarele sit: a)contr de imprumut 20mii lei b)stabilirea paternitatii c)v-c set de mobila. A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale. b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya se egaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului. c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe al adevarului cuprins al originalului.

Test 4 1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil 1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPCidei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: Const RM; CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si politice. Leg privind tratatele internat etc. 1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ fundamentale. Au un

caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care se aplika doar la anumite institutii. 1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate: a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:interne si internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea inst judecatoresti, din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare; organizational-functionale – care pe linga organizare determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua. 2Competenta generala a instantelor judecatoresti (not si felurile ) 2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara: -inaintarea pretentiei catre partea adversa -sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CG dupa legatura intre pricni. 2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii norlemor de competenta generala. 1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor altor organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea cererii- cind reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea procesului civil- pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe rol- reclamantul nu a respectat proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoaterea cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat obiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei instante se caseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor de pe rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul si sa incasesze integral sau partila

hotarirea primei instante dispunidn incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii sau de scoatere a ei de pe rol. 2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rsp. a)Fornea I b)Ceban c) SA „MD” ,SA „Codru” a) Hotărîrile Agenţiei pot fi atacate şi contestate la departamentul politica antimonopol si infrastructura pieţei al Ministerului Economiei si Reformelor şi, în caz de necesitate, în judecată - competenta alternativa. b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia dintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei. c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa. 3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii 3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupa legatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care permit a face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii. B) indirecte –care permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare: a)primare-obtinute din prima sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa sau alte surse, de ex: martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare: a)personale-in care persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-in care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei: a)judiciare- care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex:depozitiile martorilor, explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se formeaza inafara sedintei de judecata, de ex:in procesul asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de catre notari, etc. 3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa diferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In cazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb sa aiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a putea conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. La clasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii treb sa fie examinate mai intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare importanta din punct de vedere al aprecierilor. 3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe. a)aflarea pirit inafara RM b)declaratiile martorului c)raport de expertiza a)se atrbuie la proba materiala si directa b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-au obtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare, judiciara. c)materiala,directa.

Test5 1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii 1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune. 1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. Acesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. 1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1 dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectul procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hotaririi. 2Participarea intervenientilor principali la procesul civil . Temeiurile si procedura intervenirii in proces. 2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced intervenirii acestuia in proces. IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi identice cu cele inaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost intentat procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doar cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor generale si este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea spre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia.. 2.2 Analizati particularitatile in pozitia procesuala a intervenientilor principali in raport cu reclamantul si coreclamantul IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa administreze probe ,sa renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc.Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui

procesuala este identica cu cea a reclamantului sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor IP,afectindule pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti sau ambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiunea in comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele ambelor parti. 2.3Argumentati solutia in urmatoarele situatii : a)Oprea catre Guzun b)Miron catre Timciuc a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el nu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului. b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusu in calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel acordul partilor. 3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti . Rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune. 3.1Identificati rolul instantelor de judecata in reclamarea probelor necesare solutionarii pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psihiatrice. Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condiţiile Codului de procedură civilă.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. 3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei. Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia

poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea obligata sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind: a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila. b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale. c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.

Test6 1.Asigurarea probelor 1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor. Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor. 1.2 Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu privire la asigurarea probelor. Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata locului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii asigurarii probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Persoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesleverbale si toate probele adunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta participantii la proces. 1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea procesului in judecata.

Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta cetatenilor RM. Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei de judecată sau unei alte autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi cu condiţia depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, necesare să repare prejudiciile care ar putea fi cauzate pîrîtului în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.Cautiunea se va depune in bani pe contul special al oficiului de executare. în procesul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare participanţii la proces pot solicita instanţei de judecată efectuarea acţiunilor pentru asigurarea probelor în vederea prevenirii dispariţiei sau imposibilităţii administrării acestora în viitor. Legislaţia admite efectuarea acţiunilor procedurale respective în acest scop după intentarea procesului civil. 2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisdictionala teritoriala –aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le examineze: a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Telenesti. b)actiunea Intrepriderii de Sta „Fabrica de sticla” din Balti cu Calea Ferata a MD… a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la

locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun. b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausului”calea Ferata a MD” 3. Notiune de succesiune procesuala .Temeiurile si felurile succesiunii procesuale. 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia. Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii… B)”Bussinesbank” sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea creditului… a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului. b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

TEST 7 1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor. 1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor. Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele

dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele. 1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta completului de judecata. Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata ,nemijlocit de catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia hotarirea,componena completului de judecata trebuie sa ramina neschimbata pe parcursul examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput. 1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii. CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii. 2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele care nu pot fi reprezentati in judecata. Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi reprezentanţi în judecată judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, poliţiştii, deputaţii, cu excepţia cazurilor participării lor la proces în calitate de împuterniciţi ai acestor autorităţi sau în calitate de reprezentanţi legali.Nu poate fi reprezentant în judecată persoana care a acordat sau acordă în pricina respectivă asistenţă judiciară unor persoane ale căror interese sînt în contradicţie cu interesele persoanei pe care o reprezintă, sau care a participat în calitate de judecător, de procuror, de ofiţer de urmărire penală, de expert. În cazul existenţei unor astfel de circumstanţe, reprezentantul poate fi recuzat de participanţii la proces. 2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt: 1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului: Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem: 1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: în cazul în care

partea sau intervenientul sînt lipsiţi sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali sau dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut; dacă instanţa constată un conflict de interese între reprezentant şi reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exerciţiu; dacă persoana a cărei spitalizare în staţionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentată în judecată de avocat, judecătorul desemnează un avocat din oficiu pentru a-i apăra interesele;dacă, după pornirea procesului privind limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu sau declararea incapacităţii ei, aceasta nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor ei în proces judecătorul numeşte din oficiu un avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal. 5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. 6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate: a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz: A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate: Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal. 3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor dupa subiect de provenienta ,continut si forma. 3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare,

sentintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente 3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri: a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica avind consimtamintul reclamantului… b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina… c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe document… a) ilegala b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea in eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita, inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale. c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice. Test 8 1Proba prin declaratia martorului 1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, care le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui. 3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca

materialele si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care le-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii impotriva altuia, etc. 1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 2Subiectii raporturilor juridice procesual civile si clasificarea lor. 2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr si obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de stat specializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la proces(observatorii). Particianti la proces – partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime ale altor pers; autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala. Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesului ca subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceea contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile. 2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes subiectii se clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordate de lege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes material si procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)care au numai interes procesual: procurorul, reprezentatii legali, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea justitiei- care nu au interes juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 4 pers care asita la proces(observatorii). 2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp. a)dl Marinescu, b)autorit tutelara c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator… a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul. DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia. b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces. c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal. 3. Temeiurile si formele de participare la proces a autoritatilor publice pentru apararea drepturilor altor persoane. 3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:

1din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 3din oficiul instantei Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare. 3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor pers. Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.: -inaintarea actiunii – in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii de actiuni:1 actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal; 3 act in interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr parintesti. -depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la cererea participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autorit publice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea hotar, precum si in inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii. Spre ex: participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc. 3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul: a)apararea dr,consumatorilor b)decaderea din drepturile parintesti c)declararea incapacitatii cetateanului. a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanţa judecătorească de către consumatorii înşişi sau reprezentanţii lor legali, de către autorităţile administraţiei publice abilitate sau de către asociaţiile obşteşti de consumatori. b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare. c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test 9 1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC 1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator. 1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R procesuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista.

2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul RPC- alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe rol sau R material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc. Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- confirmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. 6caracterul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea. 1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt necesare urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica procesuala al subectelor participante la procescare este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are consecite juridice, adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doar actiunile. 2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala –aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determina capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala si indicati inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricini civile: a)Cucu

b)IS „fabrica de sticla” a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun. b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausului”calea Ferata a MD” 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare: a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului c)de a semna cererea de kemare in judecata a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta.

b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca. c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.

Test 10 1Obiectul si continututl raportului procesual civil 1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator. 1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza faptul asupra caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este chemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au importanta esentiala pt cauza. 1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC. 2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la instanta sesizata la o alta inst. 2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale. Nimeni nu poate fi lipsit fără consimţămîntul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege, cu excepţiile expres stabilite de CPC. Instanţa ierarhic superioară nu este în drept să strămute din oficiu o pricină la o altă instanţă ori să o preia pentru judecare în procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta. Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă: a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strămutarea pricinii la instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al său; b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională; c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor; d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă;

e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii sau de calitatea participanţilor la proces; g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate funcţiona timp îndelungat. Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la lit.a), b) şi c) se face în temeiul unei încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a pricinii poate fi atacată cu recurs. Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs. 2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst competenta sa dispuna stramutarea: a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu. b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta generala. c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob. d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de competenta teritor. a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este intenttat procesul. b)nu este un caz de stramutare a pricinii c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a inst in care este intentat procesul. d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s-au constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea. 3Temeiurile participarii procurorului la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca participant la proces. 3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. 3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale de reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat; 2 nu poate incheia tranzactii de impacare; 3fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la ducerea mai departe a procesului. 3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:

a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea cet Gincu. b)procuror Velicescu a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii. b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.. Test 11 1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii 1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator, CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase. Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor. 1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii hotaririi. Intentarea.: la cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, cheama in judec pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca pricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin care se stalib termne de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterile- cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii pricinii se solutioneaza prin inkeierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu dispune altfel. 1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. Egalitatea partilor in drepturile procedurale este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea posibilitatilor egale, suficiente si adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra circumstantelor de fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavorizata. Legalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si uniforma anormelor de drept de catre instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei in cadrul examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr nu este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii este un prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. 2Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil . Temeiurile si procedura intervenirii in proces. Efectele neatragerii sau neintervenirii lor la proces.

2.1Formulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenirii atragerii acestuia in proces. IA este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane care poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în orice instanţă dacă hotărîrea pronunţată poate să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Dacă, în urma pronunţării hotărîrii, partea în proces obţine un drept faţă de intervenientul accesoriu sau acesta poate înainta pretenţii împotriva ei, partea interesată este obligată să-l înştiinţeze despre pornirea procesului şi să prezinte în judecată un demers, solicitînd introducerea lui în proces. În acest scop, partea interesată depune în judecată o cerere, copia de pe care o expediază intervenientului accesoriu, precum şi explicaţia dreptului acestuia de a interveni în proces în timp de 15 zile. 2.2Evidentiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in R cu coreclamant si copirit. POzitia procesuala a IA se deosebeste de pozitia copiritilor si coreclamant.. Spre deosebire de coreclamanti nu au pretentii proprii asupra obiectului litigiului, ei nu sunt subiecti ai R material litigios cum sunt coreclamanti si copiritii,deci exista doar un R adiacet intre intervenient si partea in favoarea careia el intervine Din punt de vedere al intereselor, coreclam si coprit au interese comune, care nu se exclud reciporc. Dr si interesele intervenientilor aparate in proces nu coincid cu dr si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si copiritilor. IA are dr si obligatiile procedurale ale partii care i se alatura, cu exceptia dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul pretentiilor din catiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a incheia tranzactia, de a incheia actiunea reconventionala etc. 2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civile privind: a)IS „Calea ferata” b)Grecu catre Ursachi. A)In cazul dat IS”Calea Ferata” va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului. B)Grecu-Reclamant SA”Apa-Canal-pirit Ursachi – va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal

3Notiunea de proba materiala. Procedura cercetarii probei materiale, inclusiv la fata locului. 3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei. Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a. 3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate în instanţă judecătorească pot fi examinate şi cercetate la locul lor de aflare sau păstrare. Referitor la examinarea şi cercetarea probelor la faţa locului instanţa pronunţă o încheiere.

Despre locul, data şi ora examinării probelor la faţa locului instanţa comunică participanţilor la proces şi reprezentanţilor lor. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. Sînt citaţi, după caz, experţii, specialiştii şi martorii. Rezultatele examinării şi cercetării probelor la faţa locului se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. La acesta se anexează planurile, schemele, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente făcute sau verificate în procesul cercetării probelor, înregistrările video, fotografiile de pe probele materiale făcute în timpul cercetării la faţa locului, precum şi raportul de expertiză, explicaţiile specialistului. 3.3Indicati actiunile inst de jud in urmat cazuri: a)reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst, inainte de adoptar hoatr. b)pirit nu sa prezentat la examinar la fata loc a probei materiale. c)reclamantu nu poate prezenta proba materiala, deoarece acesta se afla in posesia pirit. a)in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care le-au prezentat, dupa ce hotar judecatoreasca ramine irevocabile. Deci, dupa regula generala inst poate sa resituie problele materiale dupa terminarea procesului insa probele materiale pot fi restituite si inainte de finalizarea procesului, numai daca acest lucru nu ipiedica solutionarea cauzei. O conditie esentiala este ca anue reclamantul sa prezinte proba a carui restituire o cere. b)Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comunikat participantilor la proces. Neprezentarea lor insa nu impiedica examinarea. Sint citati dupa caz expertii, specialistii si martorii. Rezultatele examinarii si cercetarii probelor la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. La acesta se anexeaza problele materiale facute in timpul cercetarii la fata locului, precum si raportul de expertiza, explicatiile specialistului. c)in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala, inst poate contribui la prezentarea probelor necesare. Astfel, in cererea de reclamare a probelor treb sa fie specificate proba si circumstantele care ar putea fi confirmate sau infirmate prin acea proba, cauzele ce impiedica prezentarea probelor. Inst judecatoreasca (judecator) poate elibera dupa caz, la cererea partii un demers pt obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit, pot trimite nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demersul pt a o prezenta in judecata.

Test 12 1Subiectii raportului procesual civil si clasificarea lor 1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii sunt: 1partile –reclamantul si piritul. Reclamantul este pers prezumata ca fiind titularul drptului subiectiv sau al interesului legitim care s-a adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau subiectiv(interes) este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva careia in inst de judecata s-a inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un dr subiectiv al reclamantului. 2intervenientii – participantii la proces care intrvin sau se atrag intr-un proces deja pornit pt asi apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin hot jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, IA nu au pretentii proprii asupra obiect litigiului. 1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr altor pers. 1Procurorul care participa la judecarea pricinilor civile in prima instanta in calitate de participant la proces, daca el insusi l-a pornit in conditile legii. El nu este subiect al R material litigios. El inainteaza actiuni in nume propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are doar un interes procesual. El dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu anumite exceptii prevazute expres de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si cetatenii- scop de baza al participarii lor este de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sasi apere dr si interesele personal. Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta

atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intr-un anumit domen de activitate si al vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a AOC la PC:*inaintarea actiunii- in interesele unei alte pers la cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de cererea acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta procesul privind declararea nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor este de a apara dr , libert, interesele altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii. 1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea justitiei. Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute, direct sau indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calitate de martor este obligata sa se prezinte in fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna marturii veridice. Expertii sunt persoanele care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu stiintific, cultural, tehnic, legislativ etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze expertiza daca este numit oficial ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist- pers care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in modul prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau care traduce semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai multe persoane. Traducator- pers care traduce in scris un text dintr-o limba in alta. 2.Competenta generala si clasificarea ei. 2.1Formulati definitia competentei generale, coraportind notiunea acestea la competenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. 2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara: -inaintarea pretentiei catre partea adversa -esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.CG dupa legatura intre pricni. În cazul conexiunii mai multor revendicări, unele dintre care sînt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. În cazul conexiunii mai multor revendicări, unele dintre care sînt de competenţa instanţei judecătoreşti economice, iar altele de competenţa instanţei de contencios

administrativ, toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 2.3Indicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz: a)plingerea cet Fornea b)pretentiile SA „Moldova” A) Hotărîrile Agenţiei pot fi atacate şi contestate la departamentul politica antimonopol sii infrastructura pieţei al Ministerului Economiei si Reformelor şi, în caz de necesitate, în judecată (conform Legii cu privire la petiţionare)-competenta alternativa. B) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa 3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud. procedura de audiere a martor. 3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. La audierea martor in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz: a)Pavlicenco b)Popovici c)martor Rusu a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va putea fi citat in judcata si audiat in calitate de martor. B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face depozitii in calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu i-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este in drept a refuza depunerea marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului sau vecin. C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii cu privire la litigiul.Rusu este parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie la infptuirea justitiei. Testul 13 I.Felurile de procedura in procesul civil

1.Dati definitia felului de proceduar Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara. 2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure Legislaţia procedurală civilă stabileşte modalitatea de judecare a pricinilor în acţiuni civile ce rezultă din raporturi juridice civile, familiale, de muncă, locative, funciare, ecologice şi din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedură specială şi cu procedură în ordonanţă (simplificată), precum şi a celor care apar în legătură cu executarea actelor instanţei judecătoreşti şi actelor altor autorităţi. Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:-clasice -de controlProcedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase(care constau in examinarea in contradictoriu a unui litigiu intre 2 pari cu interese opuse) si necontencioase(constau in eaminarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor).Din cele contencioase fac parte:- Actiunea civila-stabileste ordinea de examinare a cauzelor civile ,comercile,familiale,de minca,funciare si altele care au la baza un litigiu intre 2 persoane de drept privat.-contencios administrativ-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal si altele care au la baza un litigiu intre o persoana de drpet privat si una de drept public sau intre 2 persoane de drpet public. Procedurile neconticioase sint:-,procedura in ordonanta-stabileste ordinea simplificata de examinare a cauzelor,care desi au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin incalvcarea unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se examineaza fara citarea partilor,fara dezbateri judiciare si far de incheiere de proces verbal,judecatorul adoptind unipersonal o ordonanta judecatoreasca,in baza materialelelor prezentate de creditor.-procedura speciala-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sint legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are drpet scop stabilirea unor fapte care au valoare juridical sau stari ale persoanei sau ale bunurilor.-,procedeura de declarare a insolvbiliatii-stabilseste ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate side supraveghere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate chestiunile relevante prt procesul de insolvabilitate. Cele de control sint:-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor judecatoresti si arbitralilor straini-procedura de contestare a hot.arbitrale-procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale II.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel de drept comun. 1.Enuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun. Ca instanţe de drept comun, curţile de apel judecă în primă instanţă pricinile civile privind: c) declararea legalităţii unei greve;d) recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărîrilor judecătoreşti străine; e) lichidarea şi suspendarea activităţii asociaţiilor obşteşti de nivel republican;

f) încuviinţarea adopţiei copilului de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi de către cetăţeni străini şi apatrizi.Curţile de apel de drept comun judecă în primă instanţă litigiile privind contestările actelor juridice cu caracter normativ, hotărîrilor, acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii, ale consiliului municipal şi primăriei municipiului Chişinău, ale funcţionarilor publici din cadrul acestora, ce lezează drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. 2.Analizati categoriile de pricini examinate in ordinea procedurii contanciosului administrativ atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun Judecătoriile, ca instanţe de contencios administrativ, examinează:a) litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri şi privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune), oraşe, raioane, de funcţionarii publici din cadrul acestora, precum şi de persoanele de drept privat de orice nivel, care prestează servicii de interes public; b) cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întîi; c) contestaţiile în materie electorală, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe judecătoreşti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini anumite acte notariale. 3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini: a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane b)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain c)contestarea ordinului de concediere a contabilului sef Moraru emis de SA Franzeluta. a)litigiul privind lichidarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti republicane se va solutiona de catre CA b)CA-incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain c)judecatorie III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor: -instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere -probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv -la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie -nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.

3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei de locuit.: a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de locuit b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre pirit ca tre reclamant a pretului casei. c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autentificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea lor. a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea. c)Raportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 14 I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata 1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului Judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc;b) se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.Din completul care judecă pricina nu pot face parte persoane care se află în raporturi de rudenie sau de căsătorie. 2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea. Instanţa audiază persoana a cărei recuzare se solicită, dacă aceasta doreşte să dea explicaţii, şi ascultă opinia participanţilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură. Recuzarea judecătorului se hotărăşte, în lipsa acestuia, de un alt judecător sau de un alt complet de judecată, de regulă în aceeaşi zi, iar dacă problema aceasta este examinată de instanţa ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă, în cel mult 10 zile. Judecătorii care au

făcut parte din completul de judecată şi cărora nu le-au fost înaintate recuzări pot fi incluşi în noul complet pentru soluţionarea recuzării. Dacă, din motivul recuzării, în instanţa sesizată cu pricină nu se poate constitui complet de judecată şi dacă recuzarea îi priveşte pe toţi judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanţa ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. Recuzarea expertului, specialistului, interpretului şi grefierului se examinează de instanţa care judecă pricina. Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decît o dată cu fondul hotărîrii sau al deciziei. 3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanţa sesizată, pricina se examinează de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanţe. În cazul neadmiterii cererii, pricina se examinează de judecătorii desemnaţi. Dacă instanţa superioară învestită cu dreptul de a examina cereri de recuzare găseşte că cererea de recuzare este întemeiată, va dispune trimiterea pricinii la o instanţă de acelaşi grad, iar în cazul imposibilităţii o va expedia spre examinare instanţei ierarhic superioare spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. În cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instanţei iniţiale. În încheierea prin care s-a admis recuzarea se precizează în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie menţinute. II.Competenta jurisdctionlala materiala a JEC si a CAE 1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a JEC Judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă toate categoriile de litigii economice date prin lege în competenta lor, cu excepţia celor atribuite Curţii de Apel Economice. Prin competenţă specială, judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre membrii altor societăţi şi aceste societăţi, indiferent de subiect, ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective. 2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor de drpet comun sint:1.componenta subiectiva a raportului2.natura juridical a raportului material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator. De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice. 3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini: a)actiune SRL X catre SA Z privind incasarea datoriei in marime de 600 mii lei b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii c)declararea insolvabilitatii unei societati comerciale.

a)de catre JEC intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinzator si litigiul are un caracter economic.b) Prin competenţă specială, judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre membrii altor societăţi şi aceste societăţi, indiferent de subiect, ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective.c) Curtea de Apel Economică judecă în primă instanţă cererile de declarare a insolvabilităţii; \ III.Proba prin explicatiilor partilor si intervenientilor 1.Dati definitia si caracterizati explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de probaExplicatiile date de parti si de intervenienti reprezinta informatia furnizata de catre aceste persoane in cadrul sedintei de judecata cu privire la cirumstantele importante pt justa solutionare a cauzei.Urmează a fi verificate şi evaluate deopotrivă cu celelalte probe. Explicaţiile pot fi date oral sau în scris.Constituie probe doar informatia dsp circumstantele care formeaza obiectul probatiunei.Emotiile ,aprecierile date circumstantelor ,calificarea juridical a raportului nu reprezinta probe.Explicatiile date de parti si de intervenieint sint o categorie de probe cu caracter personal si de regula se atribuie la cele primare. 2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa interesul procesual al acestora Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proces o pozitie dubla:sunt subiecti ai raportului material litigious,avind interes juridic-sunt un mijloc de probatie. 3.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor: 1.explicatiile mamei copilului minor(10Ani) care a cauzat un prejudiciu material. 2.explic psihologului pr cauyele comportam minorului. 3.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor repararii prejudiciului material 4.Explicatiile minorului insasi.

Testul 15 I.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza . Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. 2.Numiti fazele obligatorii si facultative Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces. Fazele obligatorii ale procesului civil sint :1.intentarea procesului civil2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:-partea pregatitoare-judecarea pricinei in fond-sustinerile orale si replicile-delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei4.executarea hotarirei.Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process.Faze facultative ale procesului civil sint:1.caile de atac: -apelul-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul-recusrul impotriva deciziilor instantei de apel-revizuirea hotaririlor irevocabile.2.executarea silita hotarirlor judecatoresti.

3.Descrieti sarcinile fiecarei faze a procesului civil. Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii.In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe.Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor. II.Competenta jurisdictionala teriroriala si alternative. 1.Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisd.terit.delimiteaza competenta instantelor judecatoresti de aceslasi grad in vederea solutionarii cauzelor cuivile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde activitatea lor. Competenta jurisd terit poate fi de mai multe feluri: 1.generala-care este determinate dupa domiciliul\sediul sau locul de aflarte a piitului. 2.alternativa-care este determinate de caytre reclamant 3.exclusiva-care este arbitrate expres de lege unei instante de judecat in exclusivitate.In astfel de cazuri nu functioneaza competenta generala si nici cea alternative.Normele de procedura care reglementeaza competenta exclusive sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare. 4.dupa legatura intre cauze-care este determinate dupa instanta in care se examineaza o alta cauza.Competenta terotoriala dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputernicire unei anumite instante de a solutiona intrun proces cauze de diferita competenta,daca intre ele exista o strinsa legatura. 2.Analizati crieteriile de determinare a competentei jurisd terit generale si alternative Determinrea compet jurisd terit generale are loc dupa criteriul ca acţiunea se intentează în instanţa de la domiciliul sau de la locul de aflare a pîrîtului. Acţiunea împotriva unei organizaţii se intentează în instanţa de la sediul ei sau al organului ei de administraţie.Criteriile de delimitare a compete jurisd terit alternative sint: -Acţiunea împotriva unei persoane juridice sau a unei alte organizaţii poate fi intentată şi în instanţa de la locul de aflare a bunurilor acestora.-Acţiunea pentru plata pensiei de întreţinere şi acţiunea pentru constatarea paternităţii pot fi intentate şi în instanţa de la domiciliul reclamantului.- Acţiunea de desfacere a căsătoriei poate fi intentată şi în instanţa de la domiciliul reclamantului dacă în grija lui se află copii minori sau dacă deplasarea lui la instanţa de la domiciliul pîrîtului întîmpină dificultăţi întemeiate.-Acţiunea de divorţ în cazul în care unul dintre soţi este declarat, în modul stabilit, dispărut fără urmă, incapabil din cauza unei boli psihice ori este condamnat la privaţiune de libertate poate fi intentată şi în instanţa de la domiciliul reclamantului.- Acţiunile în reparare a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale ori prin altă vătămare a sănătăţii sau prin deces pot fi intentate şi în instanţa de la domiciliul reclamantului ori în instanţa de la locul prejudiciului.- Acţiunile în reparaţie a daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei organizaţii pot fi intentate şi în instanţa de la locul daunei.-Acţiunile în materie de asigurare se pot depune în instanţa de la domiciliul asiguratului, de la locul aflării bunurilor sau de la locul accidentului.

3.Calificati argumentat felul de competemta jurisdictionala teritoriala in urmatoarele categoii de cauze: a)Actiunea dnei Vultur catre dnul Vultir……. a)Competenta jurisd teritoriala alternnativa: Acţiunea de divorţ în cazul în care unul dintre soţi este declarat, în modul stabilit, dispărut fără urmă poate fi intentată şi în instanţa de la domiciliul reclamantului. b)in actiunea lui Boroi cu dom in or Balti catre uzina de tractoareTracom SA…. b)competenta jurisdictionala teritoriala alternative: acţiunile în reparare a prejudiciului cauzat prin vătămare a sănătăţii pot fi intentate şi în instanţa de la domiciliul reclamantului ori în instanţa de la locul prejudiciului

III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei de locuit.: a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de locuit -Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea lor. a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre pirit ca tre reclamant a pretului casei.- b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea. c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autentificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. c)Raportul de expertiza

se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 16 I.Proba prin inscrisuri si alte suporturi electronice 1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficialeactele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente 3.Expuneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si de alte persoane care nu participa la proces. Înscrisurile se depun în judecată de către părţi şi de alţi participanţi la proces. La solicitarea acestora, înscrisurile pot fi reclamate de instanţă părţilor, altor participanţi la proces, precum şi persoanelor care nu sînt participanţi la proces. Înscrisul se depune în original sau în copie

autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Dacă, în conformitate cu afirmaţiile părţii interesate, documentul în original se află pe mîna părţii adverse, probaţiunea se efectuează prin înaintarea unui demers privind obligarea părţii adverse la prezentarea lui în original. În cazul în care partea adversă nu execută încheierea judecătorească privind prezentarea documentului în original, se va utiliza copia de pe original, prezentată de persoana interesată dacă legea nu prevede altfel. Instanţa va aprecia forţa probantă a copiei autentificate după intima ei convingere.Copiile de pe documentele prezentate în judecată de către participantul la proces, precum şi de pe cele reclamate din oficiu de instanţă, se înmînează participanţilor la proces care nu dispun de ele.Partea care a prezentat un document sau un alt înscris pentru a dovedi anumite circumstanţe poate renunţa la acest mijloc de probaţiune numai cu consimţămîntul părţii adverse. II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit fără consimţămîntul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege, cu excepţiile expres stabilite de CPC. Instanţa ierarhic superioară nu este în drept să strămute din oficiu o pricină la o altă instanţă ori să o preia pentru judecare în procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte. Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă: a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strămutarea pricinii la instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al său;b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională; c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor;d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii sau de calitatea participanţilor la proces; g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate funcţiona timp îndelungat. Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la lit.a), b) şi c) se face în temeiul unei încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a pricinii poate fi atacată cu recurs. Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs. 3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu -in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta. b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala -Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol. C)reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflraii majoritatii probelor- Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor;

III. 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare: a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului c)de a semna cererea de kemare in judecata a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta. b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca. c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.

Testul 17 I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor 1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba. Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care au un interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declaratiile false..explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi verificate si evaluate deopotriva cu celellate probe. Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca informatie dsp circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.Emotiile aprecierile date circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta probe. 2.Descrieti forma de administrare a explicatiilor partilor si intervenientilor. Explicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de : 1.afirmatie-acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele importsnte pt justa solutionare a cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba,dar nu o reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa dovedeasca afirmatiile sale ,detine,dar nu rezinta in judecata,probele necesare,instanta este in drept sa-si intemeieze concluziile pe explicatiile date de partea adversa. 2.recunoastere-acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea de catre o parte a circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile,avind ca rezultat eliberareade obligatia dovedirii. Recunoaşterea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Recunoaşterea expusă în scris se anexează la materialele dosarului.Renunţarea la recunoaşterea efectuată în judecată influenţează recunoaşterea numai dacă partea care a recunoscut faptele dovedeşte că mărturisirea lor nu corespunde adevărului, ci este rezultatul unei erori. Numai în acest caz, recunoaşterea îşi pierde valabilitatea. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor si intervenientilor. Explicaţiile date de părţi şi intervenienţi asupra circumstanţelor care le sînt cunoscute şi care au importanţă în proces urmează a fi verificate şi evaluate deopotrivă cu celelalte probe. Instanţa poate considera suficiente pentru proces circumstanţele determinate în baza explicaţiilor uneia dintre părţi dacă cealaltă deţine proba solicitată de instanţă, dar nu o prezintă. Dacă partea obligată să dovedească afirmaţiile sale deţine, dar nu prezintă în judecată, probele necesare, instanţa este în drept să-şi întemeieze concluziile pe explicaţiile date de partea adversă. Dacă o parte recunoaşte în şedinţă de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegaţiei judiciare faptele pe care cealaltă parte îşi întemeiază pretenţiile sau obiecţiile, aceasta din urmă este degrevată de obligaţia dovedirii lor. Recunoaşterea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. În cazul cînd instanţa judecătorească are îndoieli referitor la recunoaşterea efectuată, constatînd că s-a procedat astfel pentru tăinuirea circumstanţelor reale ale pricinii ori în urma unei înşelăciuni, violenţe, ameninţări sau erori, ea va respinge, printr-o încheiere, recunoaşterea. În acest caz, faptele recunoscute urmează a fi dovedite în baza regulilor generale.

II.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor judiciare 1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare. Instanţa trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele, să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor, depoziţiile martorilor, concluziile expertului, consultaţiile şi explicaţiile specialistului, să ia cunoştinţă de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanţelor constatate şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată. Esenta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata.Principiul dat confera instanytei drpetul si totodata obligatia de a cerceta in mod nemijlocit si nemediat toate elementele care se impugn a fi analizate pt solutionarea corecat,legala si temeinica a cauzei deduse judecatii. 2.Evedentiati si analizati exceptiile CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri: 1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a audierii unui martor care la momentul desfasurarii sedintei de judecata nu potae fi present in instanta de judecata. -nu este legala actiunea instaneti,deoare confom CPC martotul citat care nu poate sa se przinte in instantta poate fi audiat de instanta la locul aflarii sale. 2.dupa sustinirile verbale ,din motive de sanatate,a fost inlocuit unul din judecatori completului din 3 judecatori ,care a participat la deliberare si a semnat hotarirea. -in speta nu este clar care judecator a participat la deliberare si a semnat hotarirea,cela care a fost inlocuit sau cel cu care s-a inlocuit.In cazul in care cel care a fost inlociut a participat la deliberare si a semnat hotarirea,nu este nici un temei de inlocuire a judecatorului intrucit hotarirea déjà a fost semnata.Insa daca dupa sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judecator,atunci dezbaterile trebuie sa se reia de la inceput. 3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in locurile de dtentie ,facuta in prezenta sefului penitenciarului si legalizata prin semnatura acestiuia. -in cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum audierea martorului a fost facuta in prezenta sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.

III.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drept comun. 1.Enuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun. Ca instanţe de drept comun, curţile de apel judecă în primă instanţă pricinile civile privind: c) declararea legalităţii unei greve;d) recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărîrilor judecătoreşti străine; e) lichidarea şi suspendarea activităţii asociaţiilor obşteşti de nivel republican; f) încuviinţarea adopţiei copilului de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi de către cetăţeni străini şi apatrizi. Curţile de apel de drept comun judecă în primă instanţă litigiile privind contestările actelor juridice cu caracter normativ, hotărîrilor, acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii, ale consiliului municipal şi primăriei municipiului Chişinău, ale funcţionarilor publici din cadrul acestora, ce lezează drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. 2.Expuneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in competenta CA de drept comun Curtea de Apel examinează în primă instanţă litigiile de contencios administrativ: a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, prin care sînt vătămate în drepturi şi interese legitime persoanele fizice şi juridice, în afara celor exceptate prin lege; b) privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor administrative emise de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, în afara celor exceptate prin lege, precum şi legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale;c) privind verificarea legalităţii hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile prevăzute de lege; d) privind păstrarea secretului de stat. 3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece pricina privind: a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale b)declararea nulit adoptiei c)contestarea dispozitiei primarului or.Balti cu privire la aprobarea listelor persoanelor cu drept de circulare gratis in transportul public urban. 1) 2)CA –incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini. 3)CA-judeca in prima instanta litigiile privind conytestatiiile acrelor juridice cu character normativ….

Testul 18 I.Aprecierea probelor 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelorAspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea

multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor: -instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere -probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv -la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie -nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor si intervenientilor. Explicaţiile date de părţi şi intervenienţi asupra circumstanţelor care le sînt cunoscute şi care au importanţă în proces urmează a fi verificate şi evaluate deopotrivă cu celelalte probe. Instanţa poate considera suficiente pentru proces circumstanţele determinate în baza explicaţiilor uneia dintre părţi dacă cealaltă deţine proba solicitată de instanţă, dar nu o prezintă. Dacă partea obligată să dovedească afirmaţiile sale deţine, dar nu prezintă în judecată, probele necesare, instanţa este în drept să-şi întemeieze concluziile pe explicaţiile date de partea adversă. Dacă o parte recunoaşte în şedinţă de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegaţiei judiciare faptele pe care cealaltă parte îşi întemeiază pretenţiile sau obiecţiile, aceasta din urmă este degrevată de obligaţia dovedirii lor. Recunoaşterea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. În cazul cînd instanţa judecătorească are îndoieli referitor la recunoaşterea efectuată, constatînd că s-a procedat astfel pentru tăinuirea circumstanţelor reale ale pricinii ori în urma unei înşelăciuni, violenţe, ameninţări sau erori, ea va respinge, printr-o încheiere, recunoaşterea. În acest caz, faptele recunoscute urmează a fi dovedite în baza regulilor generale. II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit fără consimţămîntul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege, cu excepţiile expres stabilite de CPC. Instanţa ierarhic superioară nu este în drept să strămute din oficiu o pricină la o altă instanţă ori să o preia pentru judecare în procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte. Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă: a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strămutarea pricinii la instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al său; b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională; c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor; d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii sau de calitatea participanţilor la proces; g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate funcţiona timp îndelungat.

Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la lit.a), b) şi c) se face în temeiul unei încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a pricinii poate fi atacată cu recurs. Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs. 3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala C)din motivul recuzarii mai multor judecatori examinarea in instanta respective este imposibila. A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta. B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol. C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic superioara,a carei inchieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recurs. III.Notiunea temeiurile si formele coparticiparii procesuale. Tastul221.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc.Temeiurile coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor reclamanţi sau pîrîţi; b) drepturile şi obligaţiile reclamanţilor şi pîrîţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept; c) drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul litigiului sînt de aceeaşi natură. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi: 1.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapidă şi justă a litigiilor, instanţa judecătorească este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor pretenţii înaintate de mai mulţi reclamanţi către acelaşi pîrît ori de un reclamant către mai mulţi pîrîţi, ori de mai mulţi reclamanţi împotriva mai multor pîrîţi (inclusiv în cazul cînd fiecare pretenţie poate fi examinată şi executată de sine stătător), cînd ele se află în conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipanţi, prin pretenţiile înaintate sau probele comune şi cînd există posibilitatea examinării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă. 3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct: A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 3 frati…… B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu……

A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. B)

Testul 19 I.Probele materiale 1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei. Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a. 2.Descrieiti proceduara cercetarii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate în instanţă judecătorească pot fi examinate şi cercetate la locul lor de aflare sau păstrare. Referitor la examinarea şi cercetarea probelor la faţa locului instanţa pronunţă o încheiere. Despre locul, data şi ora examinării probelor la faţa locului instanţa comunică participanţilor la proces şi reprezentanţilor lor. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. Sînt citaţi, după caz, experţii, specialiştii şi martorii. Rezultatele examinării şi cercetării probelor la faţa locului se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. La acesta se anexează planurile, schemele, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente făcute sau verificate în procesul cercetării probelor, înregistrările video, fotografiile de pe probele materiale făcute în timpul cercetării la faţa locului, precum şi raportul de expertiză, explicaţiile specialistului. 3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile. In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este imprimata prin semne ,litere,cifre,asa cum este in cazul inscrisurilor ,ci o percepem din caracteristicile obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebesc probele materiale de cele scrise.De ex:un act scris atunci kind este examinat in instanta din punctual de vedere a contiunutului constituie o proba scrisa ,iar daca acelasi act este examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni fizice sau chimice ,atunci va constitui o proba material.Mai mult decit atit probele materile in procesul civil aproape intotdeauna constituie probe cu character primar,adica instanta le examineaza si apreciaza nemijlocit,fara a sloicita copii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege. II.Felurile de procedura in procesul civil 1.Definiti notiunea felului de procedura civila.Enumerati felurile de procedura civila Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara. Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri: -clasice -de control

Procedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase si necontencioase.Din cele contencioase fac parte: - Actiunea civila, -contencios administrativ Procedurile neconticioase sint: -,procedura in ordonanta, -rocedura speciala -,procedeura de declarare a insolvbiliatii Cele de control sint: -procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor judecatoresti si arbitralilor straini -procedura de contestare a hot.arbitrale -procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale. 2.Argumentai prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure Legislaţia procedurală civilă stabileşte modalitatea de judecare a pricinilor în acţiuni civile ce rezultă din raporturi juridice civile, familiale, de muncă, locative, funciare, ecologice şi din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedură specială şi cu procedură în ordonanţă (simplificată), precum şi a celor care apar în legătură cu executarea actelor instanţei judecătoreşti şi actelor altor autorităţi. Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele pricini civile_ a)anularea adoptiei b)restabilire in functie a unui functionar public c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din raporturi de dreptul familial. b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem. c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un litigiu de drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat.

IIINotiune de succesiune procesuala 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.

Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii… B)”Bussinesbank” sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea creditului… a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului. b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

Testul20 I.Proba prin raportul de expertiza 1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului intocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricinii.El cuprinde descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat. 2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia dintre raporturile de expertiza si consultatia specialistului. Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelate probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de jud,raportul d

expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este respins ,respingerea trebuie sa fie motivata. Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala. Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,pe cind expertul analizeaza nemijlocit circumstantele faptei. 3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a expertizei:colegiale,complexe,suplimentare si repetate 1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi experti de aceiasi specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.3-Suplimentara-care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la circumstantele examinate ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Repetata-poate fi dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate normele procesualede efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza este pusa la indoiala de catre instanta. II.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei 1.Expuneti esenta competentei jurisdictionale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza competenta instantelor de acelasi grad in vederea solutionarii cauzelor civile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde. Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.Definit competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricine care cad sub incidenta acestei competente. Competenta jurisdictionala teritoriala –aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta. Categoiila de pricini care cad sub incidenga acestei competente sint: 1- actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri. 2- actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catre mostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale. 3- actiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate. 4- -actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org imputernicit. 5- actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le examineze:

a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Straseni B)actiunea dnei Donea catre SA1 si SA2 privind anularea ordinului transfer de la un angajator la altul. a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun. b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede ca acţiunea împotriva mai multor pîrîţi cu diferite domicilii se intentează în instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului. III.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si procedura intervenirii lor in process.Efectele neatragerii sau neintervenirii IA in process. 1.Definiti notiunea de IA.Descrieti procedura intervenirii\atragerii in proces IA este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane care poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în orice instanţă dacă hotărîrea pronunţată poate să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Dacă, în urma pronunţării hotărîrii, partea în proces obţine un drept faţă de intervenientul accesoriu sau acesta poate înainta pretenţii împotriva ei, partea interesată este obligată săl înştiinţeze despre pornirea procesului şi să prezinte în judecată un demers, solicitînd introducerea lui în proces. În acest scop, partea interesată depune în judecată o cerere, copia de pe care o expediază intervenientului accesoriu, precum şi explicaţia dreptului acestuia de a interveni în proces în timp de 15 zile. 2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa IA În caz de examinare a pricinii fără ca partea interesată să atragă în proces intervenientul accesoriu, faptele şi raporturile juridice stabilite prin hotărîre judecătorească irevocabilă nu au efecte juridice la examinarea acţiunii de regres depuse împotriva intervenientului. Neintervenirea în proces fără motive întemeiate a intervenientului accesoriu, înştiinţat în modul stabilit îl decade din dreptul de a dovedi că litigiul a fost soluţionat greşit din cauza incorectitudinii în proces a părţii la care urma să se alăture în măsura în care nu dovedeşte că explicaţiile, acţiunile şi mijloacele de apărare ale părţii au fost greşite din intenţie sau din culpă gravă. 3.Determinsti pozitia proecsuala a persoanelor interesate. A)actiunea ISCaleaa ferata catre Axenti Mihai….. B)actiunea dlui Grcu catre Ursachi…. A)In cazul dat IS”Calea Ferata” va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului. B)Grecu-Reclamant SA”Apa-Canal-pirit

Ursachi – va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal Testul 21 IProbatiunea judiciara si probele 1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare. Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si participantii la process ce reiesi din principiuul contradictorialitatii si este indreptata spre realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au importanta pt justa solutionre a cauzei civile.Etapele probatiunei judiciare sint: 1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este pus ape seama partilor.Totusi determinarea definitive a circumstantelor care a\u importanta pt solutionarea justa a cauzei ii revine instantei. 2.afirmarea unor fapte. 3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate 4.prezentarea si reclamarea probelor. Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la process 5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit instanta de judecata kit si participantii la proces 6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata 7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de probatiune judiciara.Subiect-instanta de control judiciar. 2.Formulati definitia si caracterizati probele judiciare. Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia procesuala.In doctrina probele sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care au importanta pt examinarea cauzei.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite in modul prevazut de lege,care servesc la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt justa solutionare a cauzei Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla: -in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cauzei -in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza veridicitatea informatiei -in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele obtinute cu incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in temeiul hotarirei.. In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si alte circumstante impotante pt justa solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc obiectul probatiei in cauza data,informatie care se contine pe anumite suporturi numite mijloace de probatie si care terbuie sa fie determinate,colectata,prezentata si cercetata intr-o anumita ordine procesuala stabilita de lege. 3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadrul probatiunei judiciare. Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti participanti la process .Instanta de judecata nu poate fi exclusa din cadrul probatiunei judiciare.Anume instanta de judecata determina definitive circumstantele care au importanta pt solutionarea justa a cauzei.La fel importanta instantei de judecata in cadrul probatiuii judiciare se reflevcta in faptul

ca propune partilor si altor participanti la process sa prezinte probe suplimentare sis a dovedeasca faptele ce constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.La fel instanta contribuie la procesul de adunare a probelor,daca partile sau alti participanti la process solicita ajutorulinstantei din cauza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele dupa intima convingere. Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participantii colecteaza probele si ulterior le pun la dispozitia instantei. II.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza .Enumerati fazele obligatorii si facultative. Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces. Fazele obligatorii ale procesului civil sint : 1.intentarea procesului civil 2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare 3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape: -partea pregatitoare -judecarea pricinei in fond -sustinerile orale si replicile -delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei 4.executarea hotarirei. Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process. Faze facultative ale procesului civil sint: 1.caile de atac: -apelul -recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul -recusrul impotriva deciziilor instantei de apel -revizuirea hotaririlor irevocabile. 2.executarea silita hotarirlor judecatoresti. 2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil. Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii. In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe. Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor. 3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi efectuate urmatoarele acte de procedura.Argumentai raspunsul:

-incetarea procesului -dispunerea efectuarii exprtizei -asigurarea actiunei. A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare. B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor judiciare C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate lua masuri de asigurare a actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a procesului-in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea dificultati judecatoresti sau ar face imposibila executarea hotaritlor judecatoresti. III.Reprezentarea judiciara in procesul civil.temeiurile si felurile reprezentarii.Imputernicireli reprezentantuui in judecata. 1.definiti notiunea de reprezentare judiciara in procesul civil.Enumerati persoanele care nu pot fi reprezentanti in judecata Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane. Nu pot fi reprezentanţi în judecată judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, poliţiştii, deputaţii, cu excepţia cazurilor participării lor la proces în calitate de împuterniciţi ai acestor autorităţi sau în calitate de reprezentanţi legali. Nu poate fi reprezentant în judecată persoana care a acordat sau acordă în pricina respectivă asistenţă judiciară unor persoane ale căror interese sînt în contradicţie cu interesele persoanei pe care o reprezintă, sau care a participat în calitate de judecător, de procuror, de ofiţer de urmărire penală, de expert. În cazul existenţei unor astfel de circumstanţe, reprezentantul poate fi recuzat de participanţii la proces. 2.Analizati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt: 1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu. 2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process. 3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process 4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ participanti la proces. Din punct de vedere a vointei reprezentatului: Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului. Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului. In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem: 1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata. 2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit 3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant. 4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiţi sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali sau dacă domiciliul

pîrîtului nu este cunoscut; dacă instanţa constată un conflict de interese între reprezentant şi reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exerciţiu; dacă persoana a cărei spitalizare în staţionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentată în judecată de avocat, judecătorul desemnează un avocat din oficiu pentru a-i apăra interesele;dacă, după pornirea procesului privind limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu sau declararea incapacităţii ei, aceasta nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor ei în proces judecătorul numeşte din oficiu un avocat, care va dispune de împuternicirile unui reprezentant legal. 5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. 6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz: A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de exercitiu. B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator. A)nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu. B)Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C)Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal.

Testul 22 I. Delegatiile judecatoresti 1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti. În cazul necesităţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă instanţei judecătoreşti respective, prin încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite acte de procedură,aceasta delegatie se numeste delgatie judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la acesta modalitate cind probele se afla in alt raion administrative-teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce examineaza cauza..In incheierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele referitoare la parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult 10 zile de la dat primiriii delegatiei. Instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova pot da delegaţii instanţelor judiciare străine în vederea efectuării diferitelor acte de procedură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la care aceasta este parte. 2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatoresti

Delegaţia judecătorească se îndeplineşte în şedinţă de judecată conform regulilor stabilite de CPC Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică îndeplinirea delegaţiei. Procesele-verbale şi probele adunate în legătură cu îndeplinirea delegaţiei se remit imediat instanţei care judecă pricina. În cazul în care participanţii la proces, martorii sau experţii care au depus mărturii, au dat explicaţii ori au expus concluzii în faţa instanţei executoare a delegaţiei se prezintă în faţa instanţei care judecă pricina, ei depun mărturii, dau explicaţii, expun concluzii conform regulilor generale. 3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judecatoresti straineInstanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova pot da delegaţii instanţelor judiciare străine în vederea efectuării diferitelor acte de procedură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la care aceasta este parte. II.Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriei ecoomice de circumscriptie Chisinau si a CAEconomice. 1.Expuneti criteriile de delimitare a competentei jurisdictionale materiale ,a judecatoriei econmice de circumscriptie Chisinau de competenta CA ecnomice.1.In actiune civila jud,econom.de circumscriptie solutioneaza litigiile economice dintre PF si PJ care practica activitate de intreprinzator,cu excedptia celor litigii care tin de competenta CAE.La fel prin competenţă specială, judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre membrii altor societăţi şi aceste societăţi, indiferent de subiect, ce rezultă din activitatea economică a societăţii respective. CAE in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind apărarea drepturilor şi intereselor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale ce ţin de buget, privind rezilierea, rezoluţiunea şi declararea nulităţii contractelor ce lezează interesele statului, privind protecţia mediului înconjurător si cererile de declarare a insolvabilităţii 2.JEC nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cind CAE solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat în circuit civil;3.In procedura speciala atit JEC kit si CAE solutioneaza pricinile privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute.4.Doar CAE are competenta de a solutiona cauzele in procedura de insolvabilitate. 2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor de drpet comun sint: 1.componenta subiectiva a raportului 2.natura juridical a raportului material. Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator.De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice. 3.Indicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricina: a)litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor conexe.

b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta sicietatii c)cererile de declarare a insolvabilitatii. A)Litigiile privind apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe nu tine de competenta instantelor economice.Litigiul dat este de competent CA Chisinau in prima instanta. B)Conform CPC litigiile dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii se judeca de cater instanta economica in prima instanta. C)Cererile de declarare a insolvabilitatii se judeca ded cater CAE in prima instanta. 3.Notiunea ,temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si obligatiile procesuale ale participantilor. 1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc. Temeiurile coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor reclamanţi sau pîrîţi; b) drepturile şi obligaţiile reclamanţilor şi pîrîţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept; c) drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul litigiului sînt de aceeaşi natură. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi: 1.obligatorie 2.facultativa. Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapidă şi justă a litigiilor, instanţa judecătorească este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor pretenţii înaintate de mai mulţi reclamanţi către acelaşi pîrît ori de un reclamant către mai mulţi pîrîţi, ori de mai mulţi reclamanţi împotriva mai multor pîrîţi (inclusiv în cazul cînd fiecare pretenţie poate fi examinată şi executată de sine stătător), cînd ele se află în conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipanţi, prin pretenţiile înaintate sau probele comune şi cînd există posibilitatea examinării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă. 3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct: A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 3 frati…… B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu…… A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. B)

Testul 23 I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba 1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor Instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de probatiune pot dag res in determinarea pertinentei.La del din definitie rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile referitoare la existenta sau inezistenta circumstantelor.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele trebuie sa fie necesare si importante pt cauza data. Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape: 1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei 2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce formeaza obiectul probatiunei. 2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba. Admisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia circumstantele cauzei care tre sa fie dovedite prin anumite mijloace de probatiune,expres indicate in lege,nu pot fi dovedite prin anumite mijloace de proba cu respectarea regulilor cu privire la colecatre,prezentare si administrarea lor. Fata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte: A. Regulile generale : - sint admisibile doar mijloacele de proba exhaustive prevazute de lege - probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate cu legislatia. B.regulile speciale: -admisibilitatea negative-interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz de nerespecatare a formei simple scrise nu va putea fi invocate proba cu martori -admisibilitatea pozitiva-potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de proba expres prevazute de lege. 3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba. Efectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint dure.Nerespectarea pertinentei nu adduce la nulitatea actului.Probele neperttinente pur si simplu se exclude din hotarire si ea se modifica. In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va pute invoca proba cu martori. II.Competenta generala si clasificarea ei. 1.Formulati definitia competentei generae,coraportind-o la competenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.

Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. 2.Descrieti formele competentei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:-inaintarea pretentiei catre partea adversa -esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile. CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CG dupa legatura intre pricni. În cazul conexiunii mai multor revendicări, unele dintre care sînt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. În cazul conexiunii mai multor revendicări, unele dintre care sînt de competenţa instanţei judecătoreşti economice, iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ, toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 3.Indicati argumentat compertenta generala de solutionare in fiecare caz: a.plingerea cet.Fornea impotriva hotarirei Agentiei nationale pt reglementare ain energetica a RM privind tarifele la gezele naturale,energie electrica si termica. b.cererea lui CE de anulare a hotarirei consiliuilui superior al magistraurii din RM si restabilirea in functie de judecator c.pretentiile SAMoldova(cu sediul in Hincesti)Impotriva SA Codru (cu sediul in mun.Balti dsp estituirea pagubei in legatura cu indeplinirea necorespunzatoare a obligatilor contractuale. A) Hotărîrile Agenţiei pot fi atacate şi contestate la departamentul politica antimonopol sii infrastructura pieţei al Ministerului Economiei si Reformelor şi, în caz de necesitate, în judecată (conform Legii cu privire la petiţionare)-competenta alternative B)C.E va depune o cerere la CSM prin care va solicita rerstabilirea in functie de judecator,iar ulterior se va adresa instantei de judecata. C) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa

III.Partile in procesul civil .Conditiile necesare prt a fi parte la process. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare. 2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane. Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani. 1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.

2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit. Testul 24 I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile 1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare. Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr-un anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al persoanei,activitate reglementata de norme juridice. Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie acele masuri de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop inlaturarea impedimentelor de realizare a dreptului respectiv. Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie de drpet procesual si constituie activitatea organelor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si solutionarii cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau contestate ale persoanei. 2.Descrieti formele de aparare. Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta. Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila.Din punct de vedere a criteriului subiectiv aceasta forma este o activitate realizata de institutii specializate numite-instanta de judecata. Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre autoritatile publice si reglementate de acte normative speciale.Acest tip de forma include activitatea urmatoarelor organe: 1.autoritatile tutlere 2.organele de stare civilas 3.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea litigiilor. Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de catre anumite persoane,organe sau anumite orgenizatii neguvernamentale si este reglementata de norme ce se contin in acte normative speciale.Forma neguvernamentala de aparare este realizata prin activitatea organelor nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor organe: 1judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului dintre parti de catre o persoana aleasa de acestea. 2comisia de conciliere 3alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu competenta de a solutiona litigiul. Forma notariala-Notarul sau altă persoană care desfăşoară activitate notarială, luînd măsurile pentru paza bunurilor succesorale, informează notarul de la locul deschiderii succesiunii despre luarea acestor măsuri. Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoeni care este realizata de catre mai multe organe,din cadru diferitor forme de aparare.

3.expuneti midalitatile de aparare. Apărarea drepturilor civile se face prin: a)Recunoaşterea dreptului. Necesitatea aplicării metodei respective apare în cazul în care dreptul subiectiv al titularului este contestat, negat sau există pericolul real de a fi exercitate asemenea acţiuni. Recunoaşterea dreptului, ca metodă de apărare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciară. b) Restabilirea situaţiei existente anterior încălcării dreptului este altă metodă independentă de apărare a dreptului. Această metodă se aplică în cazurile în care dreptul subiectiv civil încălcat nu se stinge şi poate fi restabilit ca rezultat al înlăturării consecinţelor negative ale încălcării lui. Esenţa acestei metode de apărare a dreptului constă în posibilitatea titularului dreptului de a suprima (înlătura) acţiunile care încălcă dreptul sau care creează pericolul încălcării lui. c) Apărarea drepturilor subiective civile poate avea loc şi prin metoda recunoaşterii nulităţii actului juridic. Nulitatea este o sancţiune civilă, îndreptată împotriva efectelor actului juridic civil, care este încheiat cu nerespectarea condiţiilor de valabilitate d) Apărarea drepturilor şi intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin intermediul declarării nulităţii actului emis de o autoritate publică. Dacă prin emiterea de către o autoritate publică a unui act se încalcă drepturile titularilor, aceştia sunt în drept să ceară instanţei de judecată nulitatea lui. e) Impunerea la executarea obligaţiei în natură se caracterizează prin aceea că debitorul este obligat, la cererea creditorului, să execute acea prestaţie la care s-a obligat. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Această metodă de apărare a dreptului se aplică în raporturile obligaţionale. f) Autoapărarea ocupă un loc aparte în sistemul mijloacelor de apărare a drepturilor subiective civile. În scopul autoapărării, nu sunt considerate ilicite acţiunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deteriorează un bun sau reţine persoana obligată care ar putea să se ascundă, sau înlătură rezistenţa celui obligat la acţiunea pe care acesta trebuie s-o tolereze, dacă nu se poate obţine asistenţa organelor competente şi, fără o intervenţie imediată, există pericolul că realizarea dreptului va deveni imposibilă sau substanţial îngreuiată g) Repararea prejudiciilor reprezintă acea metodă de apărare a drepturilor civile încălcate, care dă posibilitate persoanei drepturile căreia au fost lezate să ceară repararea integrală acestora h) Clauza penală reprezintă o evaluare anticipată de către părţi a prejudiciului. Stabilirea clauzei penale prin contract sau prin lege are ca scop preîntîmpinarea încălcării drepturilor civile şi stimulează executarea obligaţiilor. De aceea clauza penală este nu numai mijloc de apărare a drepturilor civile, dar şi mijloc de garantare a executării obligaţiilor civile i) Repararea prejudiciului moral este acea metodă de apărare a dreptului civil care constă în obligarea persoanei care a cauzat suferinţe fizice sau psihice la plata unei compensaţii băneşti unei alte persoane. Aplicarea metodei date de apărare a drepturilor civile se limitează la următoarele circumstanţe: în primul rând, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi intentată de o persoană fizică concretă şi în al doilea rând, prin fapta persoanei obligate la compensarea prejudiciului sunt încălcate drepturile personale nepatrimoniale. j) Metodă specifică de apărare a drepturilor civile constituie desfiinţarea sau modificarea raportului juridic. În temeiul acestei metode de apărare a dreptului încălcat, titularul dreptului este îndreptăţit să solicite de la contraagentul său desfiinţarea sau modificarea raportului juridic k) Neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică. În cazul emiterii de către autoritatea publică a actelor care contravin legii, instanţa de judecată nu le aplică, chiar dacă declararea nulităţii lor nu este de competenţa sa. l) Apărarea drepturilor civile poate avea loc şi prin intermediul altor metode. Posibilitatea dată rezultă din conţinutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este exhaustivă. Astfel, prin lege pot fi prevăzute alte metode de apărare a drepturilor civile.

IICompetenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drept comun 1.Enuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drpt comun. Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor: -judeca doar in prima instanta -este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date in competenta altor instante judecatoresti -se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in actiune civila si competenta ca instanta de contencios administrative,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel: -este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si exhaustive prin lege -se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios administrative -se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs. Competenta jurisdictionala materiala a CSJ: -judeca cauze doar ca instanta de recurs. 2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun. Judecătoriile, ca instanţe de contencios administrativ, examinează: a) litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri şi privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune), oraşe, raioane, de funcţionarii publici din cadrul acestora, precum şi de persoanele de drept privat de orice nivel, care prestează servicii de interes public; b) cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întîi; c) contestaţiile în materie electorală, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe judecătoreşti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini anumite acte notariale. 3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire la: A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din cauza existentei unui testament. b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in strainatate. Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ. La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind contestarea actelor adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind contestarea deciziei consiliului raional Briceni va fi examinat de catre judecatorie ca instanta de contencios administrativ. CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile civile privind incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai RM domiciliati in strainatate .Daca CA are competenta de a judeca litigii cu privire la incuviintarea adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domivciliati in starinatate. III.obiectul probatiunei

3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridicaestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verificare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la: a)dezmintirea informatiei b)repararea prejudiciului c)incasarea pens de intretinere a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia. c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test 25 I.Notiunea de drept procesual civil .obiectul si metoda de reglementare 1.1Dati definitia DPC. DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce reglementeaza relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor judecatoresti si altor organe jurisdictionale.

1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare referitor la obiectul DPC. Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de judecata de examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor procesuale ale participantilor la proces si altor subiecti a procesului civil.In litaratura de specialitate exista opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea unor autori obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea procesului civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti.Intro alta opinie-relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor judecatoresti.CPC prevede definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in competenta lor. 1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare privitor la meoda de reglementare a DPC. Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unica.Sigur este doar caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracterul dispozitiv si cel imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesula civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de judecata ,denota caracterul imperativ al metodei.Totodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie si caracterul dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2 caractere.Unii autori definesc metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar altii ca fiind dispozitiv-imperativa.Particularitatile metodei:1-pozitia juridica a subiectilor raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate conform principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de subordonare,ci relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se caracterizeaza prin disponibilitate in dr a participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..3-modalitatea de aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-specificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca acestea de regula imbraca forma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se efectueaza in termene si modul prevazut de lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau stingerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor juridice complexe..4-sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor de procedura. II.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea drepturilor altor persoane. 2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ. Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.: -inaintarea actiunei -depunerea concluziilor Temeiurile de inaintare a actiune sint: -cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si interesele. - indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal -propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cerc nedeterminat de persoane. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri: 1din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 3din oficiul instantei

Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare. 2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu reclamantul si reprezentant. Autorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.Ele inainteaza actiune in numele propriu dar in interesul reclamantului.Prin urmare AP au doar un interes procesual in process neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul in care AP inainteaza o actiune in interesele altei persoane,aceasta din urma trebuie sa fie instiintata despre pornirea procesului,urmind sa participa la process in calitate de reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea AP sau nu intervinein process,instanta scoate cererea de pe rol.Daca insa AP renunta la pretentiile inaintate,reclamantul poate solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia achitarii taxei de stat. AP care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia :AP este scutita de achitarea taxei de stat,nu pot incheia tranzactie de impacare,fata de AP nu poate fi inaintata o actiune reconventioanala. Deosebit de AP repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor persoane si el are drepturi si obligatii prorii in proces. 2.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul: a)apararea dr,consumatorilor b)decaderea din drepturile parintesti c)declararea incapacitatii cetateanului. Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanţa judecătorească de către consumatorii înşişi sau reprezentanţii lor legali, de către autorităţile administraţiei publice abilitate sau de către asociaţiile obşteşti de consumatori. Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare. In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela. IIIRepartizarea sarcinii de probatiune intre parti 1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina. Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau

obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei. Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. 2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psihiatrice. Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condiţiile Codului de procedură civilă.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei. Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul probatiunei in pricinile civile privind: a)repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil) b)dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea c)repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuele,daca piritul invoca existenta e forta majora. Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila. In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.

Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.