Teste Drept Vamal Facute. (Conspecte - MD) [PDF]

Zitiervorschau

Dreptul Vamal-Ramura distinct a sistemului de dreptal R.M. 1.1. Definiti notiunea de drept vamal. Dreptul Vamal este o ramura de drept complexa ce include in sine un sistem de norme juridice mixte ale mai multor ramuri de drept ce reglementeaza relatiile sociale legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala, perceperea platilor vamale,perfectarea documentatiei vamale, controlul vamal precum si alte modalitati de realizare a activitatii vamale. Mai exista un sir de definitii in literaturade specialitate a dr vamal, atit in sens larg cit si in sens restrins. Cercetatorul rus Nozdraciov defineste dreptul vamal ca o ramura complexa de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice ,care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare apoliticii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. Un alt specialist in domeniu , profesorul rus Gabricidze B.,p r o p u n e o v a r i a n t ă m a i r e s t r i n s a a d e f i n i ţ i e i ş i c o n s i d e r ă c ă d r e p t u l v a m a l e s t e o r a m u r ă complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Autorul m o l d o v e a n R a d u G h . , d e f i n e ş t e d r e p t u l v a m a l c a „ u n ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. Ca concluzie ,dr vamal poate sa fie definit ca o ramura complexa de drept ,ce este formata din norme si institutii juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se nasc ,se modifica si se sting in legatura cu trecerea persoanelor ,a marfurilor si a mijloacelor de transport peste frontiera vamala a statului. 1.2. Argumentati rolul dreptului vamal in contextual altor ramuri de drept. Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar,in primul rind amindoua ramuri fac parte din dreptulm public, Dr.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public, reglementeaza cheltuelile bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteaza budgetul de stat sub forma taxelor vamale,el este strins legat de dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr. Adm.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat, dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinate prin prisma rapoartelor care privesc aplicarea legii si prestarea de servicii publice.Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului de transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie,in acest mod formarea venitului national. In procesul de executare a actului vamal sunt operate o serie de dispozitii interne si isi reglementari care privesc transportul marfurilor pe calea ferata, pe caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icit aceasta ramura este in stricta concordant cu dreptul vamal. Drept vamal cu dr constituțional- stabilește principiile generale pentru dr vamal. Dr vamal și dr administrative- stabilește organizarea activității vamale, răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor vamale dr vamal- dr penal- definește noțiunea de contraband și alte infracțiuni în domeniul vamal. Drept vamal cu drept procesual penal- prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si eschivarea de la plata vamala. Drept vamal cu drept civil- prevede incheierea contractelor de amînare și eșalonare a drepturilor de import de înființare a depozitelor. Drept vamal cu procesual civil- prevede procedura în cazul aparițiilor litigiilor dintre părți. Drept vamal cu drept financiar- prin stabilirea taxelor si impozitelor.

Drept vamal cu drept fiscal- modul perceperii taxelor si impozitelor vamale. Drept vamal- dreptul muncii- angajarea colaboratorilor vamali. Deasemenea dreptul vamal are legătură cu unele discipline științifice: criminologia, criminalistica, statistica, protecția socială. 1.3. Apreciati elementele specific ale raportului juridic de drept vamal. Raportul juridic de drept vamal sunt relatii sociale reglementate de normele juridice vamale ca si alte rapoarte de administrare .Rapoartele juridice vamale au urmatoarea structura: -subiectii- participantii la rapoartele juridice vamale -obiectul-actiunile partilor la r. j. v. -continutul-drepturile si obligatiile partilor Elementele specific a dreptului vamal : a)este un raport juridic de putere de prin instituirea statului reprezentat prin organele vamale, b)este un raport juridic de organizarea activitatii vamale si a sistemului vamal, c)este un raport juridic legat de trecerea peste frontier vamala a marfurilor si a mij. de transport, d)este un raport juridic legat de aplicarea si incasarea a tatelor vamale,aminarea si esalonarea lor, e) este un raport juridic ce tine de vamuirea marfurilor si acordarea liberului de vamal, f) este un raport juridic ce tine de controlul si supravegherea vamala. Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din domeniu

Tariful vamal de import

2.1. Descrieti tariful vamal de import al R.M. In literature de specialitate tariful vamal poate fi tratat in doua sensuri.Prin tarif vamal in sens larg este un instrument de realizare a politicii economice a statului avind drept scop echilibrarea importului si exportului de marfuri cit si protejarea pietii si prin instituirea si perceperea a taxelor vamale.In sens ingust tariful vamal este un catalog care cuprinde nomencllatorul marfuri si coantumul taxelor vamale. De regula sa stability o anumita legitate cit privim nivelu de dezvoltare economic al statului si cota taxelor vamale prevazute de tariful vamal de import. Deregula cu cit statul e mai dezvoltat cu atit nivelul taxelor vamale e mai mic , deoarece tar ace produce o marfa concurenta nu are nevoe de o protective adaugatoare a productiei autohtone cu exceptia unor cazuri neprevazute. 2.2.Clasificarea tarifilor vamale utilizatte in practica international. In literature de specialitate deosebim mai multe clasificari de tarif vamal: -tarif vamal de import -tarif vamal de export -tarif vamal co coloana (tariff vamal simolu) cuprinde o singura lista de taxe vamale care se aplica importatorilor din toate tarile lumii -tarif vamalcu doua sau mai multe cloane(tariff vamal compus) prevede maimulte categorii de taxe care se aplica difrit fata de tara de unde provine marfa. -tarif vamal general cuprinde ansamblu txelor vamale aplicabile marfurilor importate sau exportate, indifferent de statul de la care provine sau catre care se importa, practicinduse in state care nu au conventii sau acorduri in acest domeniu incheiate, contine o singura coloana. -tarif vamal diferentiat se stabileste pentru vinzarile de marfuri sau produse numaim in relatii cu anumite state, -tarif vamal conventional contine taxe vamale stabilite prin conventii intre diferite state, -tarif vamal preferential acest tarif se practica in relatiile comerciale si consta in practicarea de taxe vamale in coantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor categorii de marfuri sau produse, prin utilizarea acestor tarife se obtine o scadere a preturilor marfii. 2.3.Apreciati rolul tarifului vamal in reglementarea activitatii economice externe. Tariful vamal este un instrument de politica comerciala cu ajutorul caruia se protejeaza economia tarii, precum si a produsului intern de concurenta straina. -

Supravegherea vamala 1.1.Descrieti procedura supravegherei vamale efectuata de Depertamentul Vamal al R.M. si Birourile Vamale.

Supravegherea vamala cuprinde orice actiuni a organelor vamale in vederea asigurarii respectarii reglementarilor vamale si a altor norme aplicabile marfurilor si mijloacelor de transport aflate sub supravegherea vamala. Sunt supuse supravegherii vamale: 1. marfurile nevamuite la introducere pe teritoriul vamal; 2. marfuri aflate in tranzit; 3. marfuri ce sint destinate exportului din momentu acordarii liberului de vama; 4. marfurile introduce pe teritoriul antrepozitelor vamale,zonelor economice libere,magazinelor DIUTY FREE,a porturilor libere (Giurgiulesti); 5. mijloacele de transport auto, aeronavele, navele maritime straine pe durata stationarii , aflarii pe teritoriu RM; 6. marfurile admise temporar ,cu suspendare totala sau partiala de drepturile de import. Supravegherea vamala se realizeaza prin urmatoarele operatiuni: 1. tinerea operative a evidentei marfurilor si bunurilor supuse regimului vamal prin inscrierea lor in registrele(documentele) vamale; 2. aplicarea de sigile vamale la marfuri si mijloace de transport supuse regimului vamal precum si la accesul in spatiile in care acestea se afla; 3. efectuarea de verificari selective neprevazute la mijloacele de transport si la marfuri nevamuite ; 4. organizarea de posture vamale ,mobile, mixte si in locurile de organizare a pastrarii marfurilor; 5. organizarea echipelor vamale mobile pe intreg teritoriu a RM; 6. organizarea de posture vamale in locurile de amplasare a zonelor economice libere; 7. efectuarea de verificari totale in cazul prezentei indicilor de frauda vamala; 8. controlul activitatii economice financiare ,a activitatii economice externe cu marfurile deplasate peste frontiera vamala. 2.2. Argumentati particularitatile esentiale ale supravegherii vamale in zonele libere. În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin: a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere; b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere; c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora 3.3.Estimati atributiile organelor vamale la supravegherea vamala. Organele vamale abilitate potrivit pct. 53 îndeplinesc următoarele atribuţii principale: a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional; b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse; c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal; d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale; e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.

Activitatea vamala in RM 1.1Def.notiunea continutul si structura activitatii vamale in RM

Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala. Structura:serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamale si ekipele vamale mobile. 1.2Argumentati obiectivele organizarii activitatii vamale in RM Activitatea vamala are la baza mai multe obiective. a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică; b) asigură respectarea legislaţiei vamale; c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; d) apără interesele economice ale statului; f) încasează drepturile de import şi drepturile de export; g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri; h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri; i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional; j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei; o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul vamal; p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali; 1.3Estimati rolul si importanta sistemu;lui vamal in economiile contemporane. Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale.Organele vamale au un rol deosebit in economiile contemporane deoarece organelle vamale contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;apără interesele economice ale statului;aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;încasează drepturile de import şi drepturile de export;participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport

2.1 Cunoastem urmatoarele principii: 1) princip. legalitatii persoanelor la trecerea mijloacelor de transport peste frontiera vamala 2) princip. interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfyri peste frontiera vamala3) princip. declararii marfurilor 4) princip. efectuarii controlului vamal 5) princip. stabilirii unui anumit regim vamal 6) pricip. achitarii dreptului de import sau export 7) princip. trecerii mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a org, vamale 8) princip. utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate 2.2 Argumentati inlesnirile si facilitatile acordate la transportarea incarcaturilor cu aplicarea carnetului TIR Mărfurile transportate cu respectarea procedurii TIR se scutesc de plata sau depozitarea taxelor de intrare sau ieşire şi a impozitelor la birourile vamale intermediare. La aceste birouri vamale nu se percep taxe pentru perfectarea vamală a carnetelor TIR. Mărfurile transportate în cadrul procedurii TIR în vehicule rutiere sigilate, în ansambluri de vehicule sigilate sau în containere sigilate, de regulă, nu vor fi supuse controlului vamal la birourile vamale intermediare. Controlul vamal la aceste vămi poate fi efectuat doar în cazuri excepţionale, dacă există destule motive de a presupune că în secţiile sigilate ale vehiculelor sau în containerele sigilate se află obiecte care nu sînt indicate în manifestul carnetului TIR. 2.3Estimati responsabilitaea Asociatei emitente de carnetele TIR În Republica Moldova la tranzitul şi livrarea mărfurilor sub supraveghere vamală cu respectarea procedurii TIR, asociaţie garantă este Asociaţia de Transport Auto Internaţional din Moldova AITA. În conformitate cu actul de garanţie, Asociaţia AITA îşi asumă obligaţia de a achita taxele şi impozitele vamale de intrare şi de ieşire exigibile, la fel şi orice dobînzi de întîrziere care se cuvin în conformitate cu legislaţia vamală a Republicii Moldova la constatarea abaterilor de la procedura TIR. Răspunderea Asociaţiei AITA se extinde atît asupra transportatorilor din Republica Moldova, cît şi asupra celor străini, care transportă mărfuri cu respectarea procedurii TIR pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de faptul, care asociaţie naţională garantă a eliberat carnetul TIR. Pentru fiecare carnet TIR se garantează achitarea taxelor şi impozitelor vamale în limita sumei de 50 000 (cincizeci mii) dolari S.U.A. Suma indicată se plăteşte în lei moldoveneşti la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a Moldovei în ziua precedentă zilei de achitare. Limitarea sumei maxime de achitare pentru fiecare carnet TIR nu se extinde asupra băuturilor alcoolice, articolelor din tutun, indicate în compartimentul XII al prezentului Regulament. Asociaţia AITA devine răspunzătoare în faţa organelor vamale ale Republicii Moldova pentru finalizarea corespunzătoare a regimului vamal de tranzit sau pentru livrarea mărfurilor sub supraveghere vamală din momentul intrării lor în Republica Moldova, iar la ieşire din Republica Moldova - din momentul acceptării carnetului TIR pentru perfectare de către biroul vamal de plecare. Asociaţia AITA poartă răspundere nu numai pentru mărfurile enumerate în carnetul TIR, dar şi pentru orice mărfuri care, nefiind enumerate în carnetul TIR, se află în secţia sigilată a vehiculului rutier sau în containerul sigilat. Asociaţia AITA se obligă să achite taxele şi impozitele vamale, ca responsabilitate împreună şi solidară cu transportatorii pasibili achitării acestor taxe la prezentarea documentelor

Operatiuni prealabile vamuirii 3.1.

Enumerati operatiunile prealabile vamuirii si scopul lor.

Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele: a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate; b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră; c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane; d) declararea sumară şi depozitarea provizorie. Conform legislatiei vamale in vigoare reies urmatoarele operatiuni prealabile vamuirii: 1.inregistrarea agentului economic la serviciul vamal ca participant a activitatii comerciale externe. 2.inregistrarea si perfectarea documentelor de constituire la biroul vamal competent pt efectuarea procedurii de vamuire. 3.informarea organului vamal dsp trecerea de marfuri peste frontiera vamala. 4.prezentarea marfurilor,mijloacelor de transport si documentele la locul stabilit de organelle vamale sau la destinatie. 5.masurile intreprinse in caz de forta majora,accident. 6.depunerea unei declaratii sumare .Pina la definitivarea regimului vamal pe un termen de pina la 10 zile. 7.efectuarea operatiunilor de descarcare-incarcare,stramutare,transbordare,depozitarea provizorie. 8.luarea de probe si mostre in scopul examinarii lor cu acordul organului vamal. 9.achitarea prealabila a drepturilor de import\export 10.orice alte actiuni ce reies din intentia pt a efectua oeratiunile de trecere a marfurilor peste fontiera vamala.. Scopurile principale ale acestor operatiuni sint ca sa faciliteze sis a urgenteze vamuirea marfurilor cu perfectarea actelor vamale necesare si asigurarea respectarii reglementarii tarifare sau netarifare.Realizarea operatiunilor prealabile nu permit introducerea pe teritoriul vamal si scoaterea de pe acest teritoriu a marfurilor si mijloacelor de transport. 3.2. Determinati diferentele specifice dintre operatiuni de vamuire si operatiuni prealabile vamuirii. Conform legislatiei in vigoare vamurea marfurilor se realizeaza prin efectuarea operatiunilor prealabile si vamuirea propriu-zisa care se incheie cu acordarea liberului de vama. Prin operatiuni prealabile se inteleg operatiunile precedente vamuirii si plasarii marfurilor intrun regim sau destinatie vamala. Operatiunile de vamuire se realizeaza in 5 etape principale care care se desfasoara consecutive si petrecerea unei etape fara trecerea etapelor anterioare este imposibila. Ca etapa initiala a vamuirii marfurilor de import \export este primirea,inregistrarea si evidenta declaratiei vamale conform normelor tehnice privind completarea circulatiei si folosirea formularelor declaratiilor vamale in detaliu. In cadrul celei de-a 2 etapa persoanele cu functie de raspundere verifica corectitudinea descrierii marfurilor,coinciderea datelor din declaratia vamala cu datele din documentele comerciale si a datelor privind cantitatea si pretul marfurilor. Etapa a 3 consta in controlul valutar si a valorii in vama a marfurilor.De asemenea se verifica existenta documentelor necesare stabilirii valorii in vama. In cadrul celei de-a 4 etape se efectuiaza controlul datelor la faptul prezentei datoriei,penalitatii ,prezenta sau lipsa amenzilor.Persoanele cu functie de rsp verifica respectarea de catre declarant a termenelor de depunere a declaratiei. Etapa finala o constituie controlul vamal.La aceasta etapa are loc verificarea trecerii celorlalte etape anterioare cu efectuarea controlului documentar si a controlului fizic si in functie de culuarul de vamuire. 3.3.

Elaborati un plan de realizare a operatiunilor prealabile in cazul importului pt circulatie libera pe teritoriul vamal 1)Depunerea a declaratiei scrise in vama a marfurilor 2)Icheerea contractului commercial de vinzare-cumparare 3)Achitarea drepturilor de import- export. In cazul in care organelle vamale au dubii au dreptu sa ceara si alte date,cum ar fi: -documentele de transport

-factura -licenta de ambalaj -contractual de asigurare a marfurilor si polita de asigurare -licenta pentru marfurile introduse

Taxele vamale

1.1 Drepturile de import – export percepute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală sunt percepute prin intermediul taxei vamale. Cunoaştem următoarele tipuri de taxe vamale: 1) Ad valorem – calculată în % faţă de valoarea în vamă a mărfii 2) Specifică- calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă 3) Combinată- care le îmbină pe primele două 4) Excepţională- care se divizează în : i) Taxă specială – aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii ce cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor autohtoni. ii) Taxă antidumping – percepută în cadrul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului ce cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerale producătorilor autohtoni. iii) Taxă compensatorie – aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la introducerea sau la exportul cărora, direct sau indirect au fost utilizate subvenţii, ce cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor autohtoni. 5) taxe pe valoare adăugată – reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfii livrate, a serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul RM. 6) Acciz – impozit general de stat, stability pentru unele mărfuri de consum, pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Accizele la mărfurile importate se achită de către subiecţii impunerii odata cu achitarea taxelor vamale. 1.2 După modul de percepere deosebim următoarele categorii de taxe vamale:  Taxe ad-valorem – se stabilesc sub forma unui procent din valoarea mărfii în vamă.  Taxe vamale specifice – care constau dintr-o sumă specifică de bani raportată la o unitate de măsură sau volum  Taxe vamale compuse – reprezintă o combinaţie între o taxă vamală ad-valorem şi una specifică.  Taxe vamale sezoniere – sunt practicate de ţările europene în cadrul politicii agrare. Practicarea unor taxe vamale mari se face la începutul recoltei , pentru a proteja piaţa internă, iar în perioada de vîrf aceste taxe sunt mici şi favorizează importul. Tariful vamal cu două sau mai multe coloane prevede mai multe categorii de taxe care se aplică diferit faţă de ţara de unde provine marfa. Tariful vamal compus conţine mai multe coloane a taxelor vamale şi anume:  Coloana taxelor generale – se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate.  Coloana taxelor conveţionale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate.  Coloana taxelor preferenţiale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă preferinţe  Coloana taxelor de retorsiune – se aplică produselor din ţările care au discriminate exportul din ţara dată. 1.3 Taxele vamale apar sub forma unui impozit indirect, achitat de către persoanle fizice şi juridice, în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală. Ca şi orice alt venit indirect taxele vamale pînă la urmă sunt suportate de către consumatori prin majorarea preţurilor la mărfurile importate. Impunerea vamală în activitatea de comerţ exterior presupune din punct de vedere al politicii practicate de un stat anumit la un anumit moment, aplicarea unor principii de natura politicii economice de încurajare a dezvoltării unei ramuri sau subramuri economice şi extinderea relaţiilor economice cu străinătatea. Ca instrument de bază cu care operează politica , impunerea îndeplineşte trei funcţii importante:  Fiscală – care presupune o importantă sursă de venituri pentru bugetul de stat annual  Protecţionistă – care presupune ocrotirea economiei naţionale împotriva concurenţei străine  Negociere – prin care se negociază concesiile vamale, bi sau multe laterale în sensul stimulării schimburilor comerciale. Studiind problema impunerii ca instrument principal în realizarea politicii vamale putem conchide că anume prin intermediul acestei metode are loc atît protecţia producătorului intern si a produsului autohton cît şi completarea

cheltuielilor bugetare. În majoritatea ţărilor anume prin intermediul acestei metode are loc echilibrarea funcţiilor economice ale statului.

Control vamal

2.1 Control vamal - îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor, examinarea evidenţelor financiar-contabile, controlului mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi a altor mărfuri transportate, efectuarea de anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Controlul vamal este efecuat de către colaboratorul vamal şi constă în. a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale; b) controlul vamal (controlul mărfurilor, mijloacelor de transport, controlul corporal); c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport; d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere; e) verificarea sistemului de evidenţă a dărilor de seamă; ^ f) controlul depozitelor provizorii, depozitelor vamale, depozitelor vamale libere, magazinelor duty-free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale. 2.2 Toate bunurile, mărfurile şi unităţile de transport trecute peste frontiera de stat a RM cad sub incidenţa perfectării vamale şi a controlului vamal. Controlul vamal este o totalitate de condiţii care se realizează în scopul de a asigura respectarea legislaţiei RM şi a tratatelor internaţionale la care RM este parte. Conform C.V. declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor si mijloacelor de transport precum şi reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la contrlul mărfurilor şi mijloacelor de transport. Organul vamal este în drept să efectuieze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului sau a reprezentantului dacă: - pers indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mij de transport - sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, întregul mediu, precum şi alte împrejurări care nu suferă amînare. - Mărfurile sunt expediate prin Poştă Internaţională. - Mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului. La efectuarea controlului vamal pot fi folosite şli aplicate diferite mijloace de control care nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi care nu pot cauza prejudiciu mărfurilor şi mijloacelor de transport. Pentru asigurarea unui control efectiv este necesară alegerea corectă a unei forme de control, printre acestea putem menţiona : - Control documentar – verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale, a existenţei documentelor necesare şi a verificării concordanţei între datele înscrise în declaraţie şi cele din documentele anexate. - Control vamal fizic al mărfurilor – constă în identificarea acestora pe baza declaraţiei vamale în detaliu însoţită de documentele respective. - La persoanele fizice controlul constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagaje sau în mijlocul de transport. La transportul feroviar, controlul vamal se efetuiază în trenurile internaţionale de călători în vagoanele de dormit numai în baza declaraţiei vamale scrise în prezenţa personaluluide însoţire a vagonului sau în staţiile de control vamal amplasate la birourile vamale de frontieră. Nu sunt supuse controlului vamal: 1. bagajul personal al Preşedintelui RM şi al membrilor lui de familie 2. sunt exonerate de control vamal navele militare străine precum şi tehnica militară; 3. în baza acordurilor internaţionale la care RM este parte poşta diplomatică, valiza diplomatică şi consular. Valiza diplomatică nu poate fi deschisă forţat însă poate fi trimisă înapoi la statul trimiţător. 2.3 Sarcinile de bază ale controlului vamal:

1. stabilirea corespondenţei legislative de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor şi mijloacelor de transport 2. depistarea mărfurilor interzise la import, export, tranzit şi preîntîmpinarea deplasării nelegitime a mărfurilor 3. depistarea mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontieră vamală fără documente. 4. definirea documentelor conform nomenclatorului tarifar a preţului, calităţii şi cantităţii mărfii. Verificarea declaraţiei vamale a documentelor, a controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport le efectuează organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei vamale, iar în cazul vămuirii simplificate în cel mult 3 zile.

Subiectul III 3.1 La introducerea bunurilor pe teritoriul vamal, persoanele fizice declară şi achită drepturile de import organului vamal situat în punctul de trecere a frontierii de stat cu excepţia bagajului neînsoţit şi a mijlocului de

transport care se vămuiesc la organul vamal intern. La scoaterea bunurilor de pe teritoriul RM persoanele fizice sînt în drept de a vămui mărfurile la organele vamale interne. Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de import:  Obiecte de uz personal, bancnote, monede, cecuri în valută naţională/străină, precum şi mărfurile menţionate în anexă la legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.  Alte bunuri decît cele de uz personal a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 Euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.  De a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite bunuri cu condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătura cu stabilirea la loc de trai permanent în RM sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire.  De a primi prin intemediul trimiterilor poştale bunuri cu condiţia că valoaea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 Euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.  Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea drepturilor de import cu condiţia ca să nu fie omogene. Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de export:  Bunuri indiferent de valoarea lor, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.  Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea drepturilor de export cu condiţia ca să nu fie omogene. 3.2 Bunurile trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt supuse controlului vamal. . În timpul efectuării controlului vamal se interzice pricinuirea daunelor nejustificate persoanei, precum şi bunurilor acesteia trecute peste frontiera vamală. Pentru efectuarea controlului vamal pot fi folosite mijloace tehnice de control, care nu prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor şi care nu deteriorează obiectele supuse controlului. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală se efectuează de către colaboratorul vamal în atribuţia căruia intră exercitarea acestui control. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală începe cu stabilirea scopului trecerii acestor bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova. La scoaterea/introducerea bunurilor (inclusiv prin intermediul bagajelor neînsoţite) din teritoriul vamal al Republicii Moldova persoanele fizice pot depune declaraţia vamală atît organului vamal din interiorul ţării (în orele de program), cît şi la organele vamale de frontieră. Pentru ca o declaraţie vamală să fie acceptată aceasta trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de lege. Trecerea bunurilor cu scop de comercializare este posibilă doar în urma plasării acestora sub regim de import sau export. Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul RM se echivalează cu statul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de CV a RM, şi de alte acte normative. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia că mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export. Cînd persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în vigoare prevede plata obligaţiilor vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata acestora. Persoanele fizice care nu practică activitatea de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale la momentul traversării frontierei vamale.

3.3 Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regimul vamal de import numai de către persoanele fizice, agenţi economici înregistrate în modul stabilit ca subiecte ale activităţii de întreprinzător. Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoanele fizice peste frontiera vamală se determină reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei. Mărfurile sunt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele sunt introduce sau scoase în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoane sau de către membrii familiei acestuia pentru consum final. La stabilirea destinaţiei mărfurilor se i-au în considerare: 1. categoria mărfii – modul de consum, practica de utilizare. 2. cantitatea mărfii – articole omogene, de aceeaşi denumire, mărime, model ,culoare. 3. circumstanţele legate de călătorie – scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în care pleacă persoana. Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa. Testul nr. 4 Subiectul I 1.1 Statul reglementează activitatea comercială externă prin următoarele metode : - Reglementarea tarifară – se bazează pe nomenclatorul tarifar mărfurilor supuse impunerii vamale cu încadrarea la o anumită poziţie tarifară şi încadrarea mărimii taxei vamale pentru fiecare produs sau grupă de produse. Reglementarea tarifară se realizează prin intemediul diferitor categorii de taxe vamale: a) Taxe excepţionale – impuse în caz de război sau a unor cataclizme naturale. b) Taxe antiduping – se percep de stat adăugător la taxele vamale obişnuite avînd ca scop anihilarea dupingului practicat de unele ţări pe piaţa internaţională. c) Taxe vamale compensatorii – sunt taxe percepute de stat asupra mărfurilor importate din ţara care subvenţionează produse sau acordă prima de export. - Reglementarea netarifară – se realizează prin sistemul de licenţiere, cotare şi alte măsuri de politică economică. a) Licenţa este un act administrative cu character permisisv eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăţura pentru o perioadă stabilită genul de activitate indicat în aceasta integral sau parţial cu respectarea obligatory a condiţiilor de licenţiere. b) Cotarea este stabilirea unor cote, cantităţi de mărfuri la export sau importul lor în RM. Cotarea se face pentru mărfurile strategice sau mărfurile strict necesare local. Cotarea se stabileşte de Guvern în fiecare an. În present în RM importul şi exportul se efectuiază fără restricţii cantitative. 1.2 Sistemul vamal joacă un rol decisiv în regelmentarea activităţii comerciale externe, deoarece acesta prin diferite metode poate stimula cît şi anihila volumul exportului şi importului. Sistemul vamal este acel instrument prin intermediul cărui se realizează politica economică a statului, stabilirea relaţiilor comerciale externe cu statele vecine, precum şi instrument de protecţie a politicii economice interne a statului. Toate aceste sarcini importante se realizează în urma stabilirii anumitor relaţii comerciale externe, în urma cărora ţările închiei acorduri internaţionale, stabilind careva facilităţi reciproce pentru importul – exportul anumitor mărfuri. 1.3 Comercializarea pe piaţa externă a mărfurilor moldoveneşti constituie un mijloc de suplinire a bugetului naţional. Pentru realizarea externă a mărufrilor este necesar de creat condiţii atît interne pentru export cît şi externe. În primul rînd este necesar de creat condiţii protecţioniste a pieţii interne a ţării pentru produsele de consum care sunt fabricate în interiorul ţării. Cunoaştem că actualmente regelmentarea netarifară prin cotare nu stabileşte careva limite la import, fapt ce influenţează negativ asupra producătorilor autohtoni de produse alimentare. Este vorba despre aceliaşi produse agricole ca roşii şi castraveţi care se importă lunar din Turcia, care cedează după calitatea şi gust produselor autohtone. Producătorii interni însă sunt defavorizaţi din cauza că cheltuielile pentru producţie sunt mai mari comparativ cu cele ale exportatorilor străini, însă calitatea e mai superioară. Faptul că în

timpul sezonului nu sunt stabilite limite la importul produselor similare crescute la noi în ţară fac concurenţa să fie neloială şi greu de realizat. Astfel o primă propunere ar fi de stabilit un sistem protecţionist bine chibzuit, măcar pe timpul de sezon. Pentru comercializarea externă a produselor noastre este necesar de stabilit acorduri internaţionale prin care să acordăm facilităţi exportatorilor autohtoni pentru anumite mărfuri care sunt solicitate de ţările vecine. Aceste facilităţi pot consta în stabilirea anumitor tarife preferenţiale sau favorabile, sau chiar scutirea de achitarea drepturilor de import.

Subiectul II 2.1 Prin declaraţie se înţelege informarea organelor vamale în forma stabilită de legislaţie despre mărfuri, regimurile vamale, despre alte date necesare în scopuri vamale.

Mărfurile şi mijloacele de transport care trec peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal.Declararea se face verbal sau scris, prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi stabilite de legislaţie. Distingem următoarele categorii de declaraţii vamale: - în detaliu – cînd o persoană solicită de a plasa marfa într-un anumit regim vamal. - Primară – cuprinde exemplarul declaraţiei vamale în detaliu ce se utilizează la declararea mărfurilor la un singur cod tarifar conform nomenclatorului mărfurilor. - Complimentară – se utilizează cu exemplarul declaraţiei vamale primare oentru declararea mărfurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau cu caracteristici diferite. Mărfurile sunt declarate în organul vamal acolo unde se efectuiază vămuirea lor. Mijloacele de transport care transportă mărfurile se declară odată cu acestea. Navele maritime, fluviale şi aeriene sunt declarate în portul sau aeroportul de pelcare sau de sosire, situate pe teritoriul vamal. Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri sînt declarate la momentul trecerii frntierei vamale. 2.2 Declaraţia vamală este depusă în termen de 72 ore din momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală odată cu prezentarea bunurilor. Declarant - este persoana care declarară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de transport, care întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în a cărui nume este întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar. Declarantul este obligat: - să declare mărfurile şi mijloacele de transport, conform procedurii stabilite de CV; - să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le declară; - să prezinte, organului vamal, documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii; - să plătească drepturile de import sau de export; - să acorde organului vamal asistenţă în procesul vămuirii. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală. Dacă una şi aceiaşi persoană trece periodic acelaş tip de mărfuri şi mijloace de transport, organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate partidele de mărfuri şi de mijloace de transport care trec frontiera vamală. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală. 2.3 Declararea mărfurilor la operaţiunile import – export joacă un rol primordial, si anume : - asigurarea organului vamal cu informaţie despre marfa transportată - confirmarea legalităţii acţiunilor săvîrşite - funcţia de control.

Subiectul III 3.1. Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate măsurile de politică

economică.Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul RM se echivalează cu statul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. 3.2 Conform prevederilor Codul vamal, procedura de vămuire a mărfurilor se efectuează după următoarele reguli generale:  Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul persoanei.  Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.  Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sînt în drept să asiste la operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, aceste persoanele sînt obligate să asiste la vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal.  În scopul vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor şi organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei)  Operaţiunile de transportare, cîntărire, încărcare, descărcare, transbordare, reparaţia ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului se efectuează la cererea organului vamal sau cu acordul acestuia şi nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal. În dependenţă de originea mărfurilor, la introducerea lor în ţară sub regim vamal de import la achitarea drepturilor de import li se pot aplica unul din următoarele tarife vamale în urma prezentării devezilor (certificatului) de origine a mărfii: Tratament tarifar preferenţial - se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale, care poate fi aplicată în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. De tratament tarifar pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţia de originea acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care RM este parte. . Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent. Prin tratament tarifar favorabil - se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi aplicată în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ. Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un asemenea tratament în funcţie de tipul mărfii sau destinaţia ei finală. In cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare din acele mărfuri, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organul vamal poate consimţi, la cererea declarantului ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală. 3.3 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.

Oraganele vamale ale R.M

1.1Activitatea vamala este desfasurata de organele vamale.Organul vamal reprezinta acel organ al puterii executive care au caracter juridic,activeaza din numele statului este imputernicit cu atributii, isi indeplineste functiile si sarcinile in sfera activitatii vamale si in alte domenii de conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de activitate. Sandrovschi mentioneaza:Organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate executive si de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat,legata de trecerea peste frontiera de stat a diferitor marfuri,mijloace banesti,mijloace de transport destinate transportului de pasageri si de marfuri. Organele vamale sunt organele de drept care constituie un sistem unic,format din: 1)Serviciul vamal 2)Biroruri vamale 3)Posturi vamale Birouri vamale sunt de 2 feluri: 1)B.V interne-se ocupa de vamuirea marfurilor persoanelor juridice si agentilor economici. 2)B.V de frontiera-sunt puncte de intrare si ieshire din tara de ex.Aeroportul. In R.M in present exista 8 birouri vamale.Biroul vamal are statut de pesroana juridical,iar posturile vamale nu au statut de persoana juridical..fiind infiintat de biroul vamal. Posturile vamale se pot clasifica in: -posturi vamale mixte ,de ex.Moldova –Ucraina,scopul:facilitarea trecerii vamale -posturi vamale mobile,care pot fi schimbate,de ex:Moldova-Transnistria. -posturi vamale specializate,de ex.M.D.-Trans.sunt mai multe organe care controleaza nu numai din punct de vedere vamal ci si economic. -posturi vamale fixe,sunt stabilite la frontiera sau in interiorul tarii. In R.M sunt peste 100 posturi vamale.Ele pot fi infiintate si desfiintate in fiecare zi. Statutul,functiile si competenta Serviciului Vamal sunt determinate de C.V.al R.M si de Guvern.Unitatile subordonate sunt create,reorganizate si lichidate de catre Serviciul Vamal. 1.2 1.Functia de prognozare-Autoritatile vamale iau masuri de prevenire si de combatere,in conformitate cu reglementarile legale in vigoare,a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal. 2.Functia de planuire-consta in elaborarea diverselor proiecte,propuneri in sfera vamala,de exemplu Serviciul Organelor Vamale organizeaza diverse programe de formare,pregatire si perfectionare profesionala a personalului vamal. 3.Functia de evidenta si control-autoritatile vamale fac investigatii,supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale.Autoritatea vamala poate controla marfurile supuse reglementarilor vamale in orice loc ce s-ar afla pe teritoriul tarii.De ex.Serv.Vamaleste in drept sa inspecteze agentii economici,indifferent de tipul de proprietate si forma juridical de organizare. 4.Functia de cooperare cu organele de drept-Autoritatile vamale coopereaza cu administratia centrala,publica locala,cu Guvernul R.M., ministere,politia cu BNM cu multiple agentii specializate in aceasta sfera s.a pentru o mai buna functionare in vederea prevenirii,cercetarii si combaterii fraudelor vamale. 5.Functia de conducere a activitatii financiare si administrative-Organele vamale au dreptul sa elaboreze proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune spre aprobare Ministerului Finantelor ;asigura executarea acestuia.Simultan este intr-o stransa corelatie cu administratia publica prin aplicarea legii si prestarea de servicii publice. 1.3 Organul vamal are urmatoarele atributii de baza: 1.Asigura respectarea legislatiei vamale,apara drepturile si interesele legitime ale persoanei in cadrul activitatii vamale. 2.Participa la elaborarea politicii vamale a statului si promoveaza aceasta politica. 3.Apara interesele economice ale statului. 4.Contribuie in limitele competentei la asigurarea securitatii economice a statului. 5.Incaseaza drepturile de import si drepturile de export.

6.Lupta impotriva contrabandei,a incalcarii reglementarilor vamale si legislatiei fiscale care se refera la trecera marfurilor peste frontiera fiscala. 7.Contribuie la cambaterea terorismului International. 8.Efectueaza cercetari stiintifice,ofera consultatii,sigura pregatirea si reciclarea specialistilor in domeniul vamal. 9.Exercita si perfectioneaza controlul vamal,efectueaza vamuirea,creeaza conditii pentru accelerarea traficului de marfuri peste frontiera vamala. 10.Exercita controlul vamal asupra valorilor valutare,in limitele competentei.

Reglementarea netarifara a operatiunilor de export- import. 2.1Reglementarea netarifara a operatiunilor de export- import in R.M se realizeaza prin:

1.licentiere 2.cotare.

Prin licentiere intelegem totalitatea procedurilor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de eliberarea,reperfectarea,suspendarea,reanoirea si retragera licentelor,eliberarea copiilor si dublicatelor acestora,tinerea dosarelor de licentiere si a registrelor de licentiere,controlul asupra respectarii de catre titularii de licenta a conditiilor de licentiere s.a. Prin licenta intelegem un act administrative cu caracter permisiv,eliberat de autoritatea de licentiere in procesul de reglementare a activitatii de intreprinzator,ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura,pentru o perioada stabilita,genul de activitate indicat in acesta,integral sau partial,cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere. Autoritatile de licentiere sunt: -Camera de Licentiere -Banca Nationala a Moldovei -Comisia Financiara a Pietii Nationale -Agentia Nationala pentru reglementare in Energetica -A.G. pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si tehnologia Informatiei -Consiliul Coordonator al audiovizualului. Cotarea se face pentru marfurile strategice sau pentru marfurile strict necesare locale,ea se stabileshte anual de catre Guvern. Cotarea-reprezinta stabilirea unor cote,cantitai de marfuri la importul sau exportul lor din R.M. In R.M.,exportul si importul se efectueaza fara restrictii cantitative.Restrictii cantitative la export si import pot fi stabileite de Guvern numai in cazuri exceptionale,in conformitate cu Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe. Si cu tratatele internationale la care R.M este parte. 2.2. Autoritatea de licentiere,in baza declaratiei pentru eliberarea licentei si documentelor anexate,adopta decizia privind eliberarea licentei sau privind respingerea declaratiei in cel mult 5 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia.Informatia despre adoptarea decizie privind eliberarea licentei se comunica solicitantului cel tarziu in ziua lucratoare imediat urmatoare adoptarii deciziei. Licenta se perfecteaza in termen de 3 zile lucratoare,incepand cu ziua primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei.Mentiunea despre data primirii documentului,care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei,se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenta.Daca solicitantul in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat instiintarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licentei,nu a prezentat nemotivat documentul ce confirma achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenta perfectat,autoriatetea de licentiere este in drept sa anulezedecizia privind eliberarea licentei sau sa adopte decizia privind recunoasterea licentei ca fiind nevalabila. Titularul de licenta nu este in drept sa transmita licenta sau copia de pe aceasta altei persone Drept temei pentru eliberare dublicatului licentei serveste pierderea sau deteriorarea acesteia. Licentele obtinute in R.M sunt valabile si peste hotarele ei in conformitate cu acordurile internationale la care R.M este parte.

Controlul vamal corporal. 3.1Temeiurile de efectuare a controlului vamal sunt urmatoarele:

-Presupunerea colaboratorului vamal ca persoana care trece frontiera vamala are asupra sa obiecte de contrabanda sau bunuri ,substante care constituie obiectul incalcarii regulilor vamale sau interzise de-a fi tranzitate si nu le prezinta. -Persoana care doreste sa treaca frontiera,are un comportament suspicios ,neadecvat…fiind ingrijorat,nelinistit ceea ce poate constitute un motiv de-a fi perchezitionat corporal. -Persoana care dorea sa treaca frontiera vamala sau care se afla in zona de control vamal ori in zona de tranzit i se gasise printre lucrurile personale substante nocive,psihotrope ceea ce confera colaboratorilor dreptul de-a efectua un control corporal. -colaboratorul vamal detine informatii despre intentia persoanei controlate de-a savarsi contraventii sau infractiuni vamale. -colaboratorul vamal descopera in timpul controlului indici cu privire la existenta unor marfuri nedeclarate sau ascunse. 3.2.Controlul corporal ca o forma exceptionala de control vamal poate fi efectuat cu permisiunea sefului organului vamal sau a adjunctului acestuia daca exista destule temeiuri intemeiate.Pana la efectuarea controlului vamal,colaboratorul vamal instiinteaza persoana fizica despre decizia sefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului corporal,ii lamureste drepturile si obligatiilepe care le are si ii propune sa prezinte singura obiectele tainuite. Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului corporal,in prezenta a doi martori asistenti de acelasi sex cu primii. Controlul corporal se efectueaza intr-o incapere izolata,in conditii sanitare.accesul in aceste incaperi al persoanelor care nu participa la efectuarea controlului corporal si urmarirea controlului sunt interzise. 3.3 Referitor la efectuarea controlului corporal se intocmeste un proces-verbal .Acest process-verbal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal,de persoana supusa acestui control,de martorii asistenti,precum si de lucratorul medical care a participat la control.Persoana supusa controlului corporal este in drept sa faca mentiuni in procesul verbal. Daca persoana care a incalcat regulile vamale refuza sa semneze procesul-verbal,in el se consemneaza acest lucru.Persoana care a incalcat regulile vamale are dreptul sa dea explicatii,sa faca obiectii asupra procesului-verbal sa isi expuna motivele refuzului de a-l semna.Explicatiile,obiectiile si motivele refuzului de a semna procesul-verbal,scrise cu mana proprie de persoana fizica ,se anexeaza la procesul -verbal.

Serviciul in organele vamale

1.1.In conformitate cu Legea serviciului in organele vamale le R.M.,Serviciul in organele vamale reprezinta un gen special de activitate in serviciul public prin care se exercita functiile,drepturile si obligatiile organelor vamale,incluse in sistemul organelor de drept si al organelor securitatii statului. 1.2.Conditiile serviciului in organele vamale sunt: -Pot fi colaboratori vamali cetatenii R.M care au implinit varsta de 18 ani,apti dupa calitatile individuale si profesionale,dupa nivelul de studii si starea de sanatate sa exercite functiile organelor vamale. -Angajarea in serviciul organelor vamale este benevola si se face in baza de contract individual de munca. -informatia privind functiile vacante si conditiile de ocupare a lor este data publicitatii. -La angajare in organul vamal,se prezinta: 1.cererea 2.buletinul de identitate. 3.carnetul de munca 4.diploma de studii 5.certificatul medical. 6.cazierul juridic 7.dosarul personal. -La angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopice de stat obligatorii,in conformitate cu legislatia. -Directorul general aproba regulamentul-model de ordine interioara al organului vamal. -Timpul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpul de munca saptamanalstabilit de legislatia muncii -Colaboratorilor vamali li se acordaurmatoarele concedii:a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite. d)medicale….s.a. Drepturile colaboratorului vamal: -Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indeplinirii obligatiilor de serviciu. -sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare. -Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de hotarari in corespundere cu obligatiile sale de serviciu. -Sa se intruneasca in sindicat -sa participle la adunari in cadrul organului vamal. -Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fok si arma alba,in modul si in cazurile prevazute de legislatie. Obligatiile colaboratorului vamal: -sa asigure respectarea Constitutiei,legilor si a altor acte normative. -sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal -sa-si ridice nivelul de calificare -sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate -sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal. -sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatia care i-a parvenit in exercitiul functiei sale. 1.3 In R.M.colaboratorii vamali au o importanta majora in activitatea vamala,deoarece ei actioneaza in scopul combaterei fraudei,a coruptiei,a traficului illicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite simultan ei asigura respectarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.Rolul colaboartorilor vamali este de-a semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca grav estica profesionala din sfera vamala.

Vamuirea marfurilor de export-import.

2.1O conditie esentiala de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala este declararea acestora care reprezinta elementul de baza al perfectarii actelor vamale.Declararea este expunerea de date veridice despre tipul si cantitatea marfurilor,despre scopul trecerii peste frontiera vamala precum si alte date necesare pentru efectuarea controlului vamal si a stabilirii si incasarii platilor vamale.Declararea se efectueaza si in cazul schimbarii regimului vamal ales. Declaratia vamala este depusa in termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierii vamale(termenul este de 168 ore in cazul transportarii marfurilor pe cai ferate).Subiectii in cadrul raportului juridic in procesul declararii sunt: 1.Organele vamale. 2.Declarantii vamali si alte personae. Obiectul declararii il formeaza: 1.marfurile 2.mijloacele de transport. Declaratia vamala trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente necesare vamuirii: -certificatul de inregistrare a agentului economic. -certificatul de atribuire a codului fiscal - certificatul de atribuire a codului statistic IDNO. -contractul sau copia contractului inregistrat la biroul vamal -certificatul de origine a marfurilor -certficatul de calitate a marfurilor -certificatul de conformitate a marfii -factura in care se indica cantitatea si costul marfii -procura eliberata pers.fiz. care se ocupa de vamuirea marfii. . Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali. 2.2Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele: 1.Acceptarea -declarantul prezinta colaboratorului vamal declaratia in detaliu,acesta o verifica sa contina toate actele necesare si sa fie in conformitate cu legislatia vamala. 2.Inregistrarea-Se pune stampila dreptunghiulara,devenind astfel un act juridic ce produce efecte juridice. 3.Validarea-Este cea mai importanta etapa si cuprinde 4 subetape: 1.Controlul documentar. 2.Controlul fizic al marfurilor, adika verificarea lor. 3.Verificarea calculului impozitului,de acesta se ocupa organul vamal sectiei economice 4.Achitarea dreptului de import,acordarea liberului de vama. Culoarul galben de vămuire determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar, iar culoarul roşu determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic.În aceste cazuri declaraţia şi actele se transmit la punctul de control documentar. Dacă declaraţia vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, acordarea liberului de vamă se efectuează fără efectuarea controlului documentelor şi al mărfii …………………………………………………………………………………………………… Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele: 1) Operaţiuni prealabile vămuirii - acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării mărfurilor şi mişloacelor de transport sub un anumită destinaţie vamală, după cum urmează: prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi documentelor însoţitoare ale acestora; controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră; transportarea mărfurilor şi mijloacelor de transport pînă la locul de destinaţie. Mărfurile sunt transportate de la biroul vamal de plecare pînă la biroul vamal de destinaţie conform procedurii de tranzit .

2) Depozitare provizorie - procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se acorda o destinaţie aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele vamale. Procedura de depozitare este reglementată de Ordinul Serviciului Vamal. Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare. care se completează conform procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal. 3) Declararea. Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare. Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu sunt stabilite în . Ordinul Serviciului Vamal Declaraţia vamală se depune pentru fiecare document de transport. Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO şi în alte cazuri prevăzute de Ordinul susmenţionat Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor şi acordarea liberului de vamă. 2.3 Aş dori să remarc că reformele iniţiate în vederea perfecţionării procesului de vămuire a mărfurilor trebuie să poarte un caracter continuu şi împlinit. Este bine că a fost implementat ghişeul unic, noile module de procesare a declaraţiei vamale în sistemul informaţional Asycuda World, institutul de brokeri, dar se enunţă unele iregularităţi şi lacune în activitatea de zi cu zi: revizuirea sistemului de efectuare a schimbului de informaţie, a poştei TIR şi T1(destinaţie plecare) la nivel de serviciu vamal - birouri vamale - posturi vamale; determinarea corectă a codului tarifar a mărfurilor; îmbunătăţirea programului computerizat de evidenţă a mărfurilor destinate regimurilor vamale suspensive (perfecţionare activă, pasivă, admitere temporară). Cu toate că am obţinut anumite rezultate, recunoaştem că există multe rezerve pentru sporirea încasărilor. În vizorul tuturor rămîne problema valorii în vamă a mărfurilor. Multiplele indicaţii ale Autorităţii Centrale privind efectuarea recalculelor, denota insuficienţa aplicării efective a metodologiei de apreciere a valorii în vama. Valoarea în vamă este o problemă destul de diversă în contextul realităţilor economiei de piaţă - care nu poate fi strict planificată şi condiţionată, influenţată de axioma generală "cerere" şi "ofertă". Oricum, există cazuri în care diferite birouri vamale apreciază valoarea în vamă în mod diferit. Reieşind din această problemă majoră, consider extrem de necesar ca toate birourile vamale să acţioneze la fel (ca un tot întreg). Aprecierea corectă a codului mărfii, îndeosebi la grupurile de mărfuri la care subpoziţiile tarifare au diferite cote procentuale ale taxei vamale de asemenea în mod direct majorează veniturile. În această ordine de idei, consider oportună abordarea repetată a problemei în ceea ce priveşte dotarea serviciului vamal cu un Laborator pentru a testa mărfurile în scopul stabilirii ulterioare a corectitudinii determinării poziţiei tarifare. Acest apel rezultă din faptul că în momentul în care se solicită efectuarea unei expertize la organele abilitate, acesta în majoritatea cazurilor certifică marfa doar în baza actelor de însoţire şi nicidecum conform caracteristicilor de facto (fizice) ale mărfurilor. Reieşind din cele constatate, drept sarcini spre realizare sînt urmatoarele: - îndeplinirea sarcinii bugetare la colectarea veniturilor la buget; -ridicarea nivelului profesional şi fortificarea disciplinei etice a efectivului; -conlucrarea permanentă cu mediul de afaceri; -combaterea fenomenului corupţiei; -asigurarea transparenţei procesului de prelucrare a declaraţiei vamale; -menţinerea timpului atins necesar vămuirii mărfurilor; -corectitudinea calculării drepturilor de import/export în strictă conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare;

Exportul

3.1.Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice. Exportator este considerata acea persoana prin al carui nume este facuta declaratia vamala de export si care este fie proprietarul marfii fie o persoana investita cu drept de instrainare asupra acestor marfuri.Exportatorul este obligat sa depuna o declaratie vamala de export fie la biroul vamal in raza de activitatea a carui se afla sediul lui fie la biroul vamal in raza de activitate a caruia se afla locul de incarcare a marfurilor. Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in documente se controleaza de organele vamale de la frontiera. Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara fara a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Organul vamal fixeaza termenul in care merfurile trebuie sa fie reintroduse sa sa fie plasate sub o alta destinatie vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii,dar sa nu depaseasca 3 ani 3.2. Conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export sunt urmatoarele: -Achitare drepturilor de export. -Respectarea masurilor de politica economica. -Marfurile vamuite la export la un birou vamal din interiorul tarii se sigileaza imediat dupa efectuarea controlului si se plaseaza in regim de tranzit pana la un birou vamal de frontiera. -Acordarea liberului de vama la export,cu conditia ca marfurile respective sa fie scoase de pe teritoriul vamal in aceeasi stare in care acestea se aflau la data inregistrarii declaratiei vamale de export,cu exceptia pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune. 3.3 Agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile autorizate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, după cum urmează: a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie - în termenul stabilit în contract, dar nu mai mult de un an de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă, cu excepţia contractelor de procurare a materialului săditor viticol şi pomicol, al căror termen este de 18 luni de la data efectuării plăţii; b) în contractele de prelucrare - 60 de zile calendaristice de la data încheierii ciclului tehnologic, stabilită în contract; c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, încasarea plăţilor se efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea plăţilor conform clauzelor contractuale, dar cel puţin o dată în decurs de un an, începînd cu data scoaterii obiectului leasingului din ţară. Nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, a celor materiale şi serviciilor se sancţionează cu amendă, aplicată agenţilor economici, în proporţie de 0,1 la sută din suma (valoarea) mijloacelor nerepatriate pentru fiecare zi calendaristică de întîrziere. Cuantumul amenzii nu poate depăşi suma (valoarea) mijloacelor băneşti şi a celor materiale nerepatriate în termenele stabilite. Achitarea amenzii nu scuteşte agenţii economici de obligaţia de repatriere a mijloacelor băneşti şi a celor materiale. În cazul în care suma amenzii achitate echivalează cu sumele nerepatriate sau cu valoarea mărfurilor neimportate, agentul economic este scutit de obligaţia de repatriere. Controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în timpul controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit de legislaţie. Perfectarea actelor vamale

1.1 La perfectarea documentelor vamale, persoana fizică prezintă certificatul de proprietate asupra produselor, eliberat de organul administraţiei publice locale, ori factura de preluare a mărfurilor din depozitul întreprinderii sau alt document, ce confirmă primirea lor în contul salariilor sau pensiilor. Taxa pentru procedurile vamale se achită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Organele vamale vor verifica valoarea în vamă a mărfurilor declarate de persoanele fizice potrivit Legii cu privire la Tariful Vamal 1.1 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare. 1.3

Zona economica libera

2.1 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părţi ale teritoriului Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător 2.2 Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de desfăşurare a activităţii de întreprinzător întro zonă liberă sînt posibile numai prin introducerea unor modificări în prezenta lege. Rezident al zonei libere, , poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată în modul stabilit de legislaţie în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie cu Administraţia un contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător. Contractul se încheie pentru întreaga perioadă de activitate în zona respectivă. În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate: a) producţia industrială a mărfurilor de export şi a celor de substituire a mărfurilor de import; b) operaţiunile de export-import, inclusiv sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţii; c) alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.

2.3 Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior. Sînt scutite de taxa vamală:mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; Sînt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale: a) mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; b) mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi de pe teritoriul altor zone libere; c) mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere. Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită în Republica Moldova. Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Achitările în numerar pe teritoriul zonelor libere se efectuează în valută naţională. Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind cerinţele stipulate în legislaţie privind repatrierea valutei Controlul vamal al mijloacelor de transport

3.1 Controlului vamal sunt supuse toate mijloacele de transport care trec frontiera vamala, cu exceptia unor cazuri prevazute de legislatie. Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de legislaţie. Mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal. Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. 3.2 Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora, dacă: a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport; b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare; c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională; d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului vamal. Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi. 3.3

Brokerul vamal

1.2 Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine autorizatia pentru activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in numele si pentru terte personae , declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. Pentru obligatia vamala aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal. 1.2 Pentru a primi licenţă pentru activitate de broker vamal, persoana juridică trebuie: - să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul vămuirii; - să dispună de o bază tehnică materiială care să perniţă desfăşurarea activităţii de broker vamal. Brokerul vamal are următoarele drepturi şi obligaţii: - este în drept să efectuieze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal; - îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în baza contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare. Agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal (în continuare - solicitant) se adresează la Serviciul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informaţii: a) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact; b) codul fiscal/codul IDNO; c) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul); d) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a specialiştilor care vor activa în oficiul şi reprezentanţele respective; e) amplasarea depozitului provizoriu. Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în scris solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei. Temei pentru refuzul eliberării Autorizaţiei poate servi: a) informaţiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant; b) necorespunderea sau lipsa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de broker vamal. Autorizaţia poate fi anulată, suspendată sau retrasă de către Serviciul Vamal. 1.3 Brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în numele agenţilor economici. De asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condiţiile prevăzute de Codul vamal, de obligaţiile privind achitarea drepturilor de import sau de export, şi altor plăţi aferente prolongării termenului de achitare. Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea documentelor şi datelor folosite în acest scop. La solicitarea titularului operaţiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata drepturilor de import ori de export sau, în cazul operaţiunilor suspensive, poate asigura garantarea acestora. Garantarea drepturilor de import sau de export poate fi făcută prin depunerea la biroul vamal a unei scrisori de garanţie bancară, în mărime egală cel puţin cu drepturile garantate, emisă de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a unei sume băneşti (în monedă naţională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci cînd se utilizează o scrisoare de garanţie în mărime care depăşeşte suma calculată, diferenţa disponibilă poate fi utilizată pentru alte operaţiuni vamale. Subiectul 2. Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate

Stabilirea valorii in vama a marfurilor 2.1 Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă. Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului. 2.2 La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal. b) cheltuielile suportate de cumpărător c) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului. La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: a) caracteristicile fizice; b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă; c) ţara de origine; d) producătorul. La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu mărfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. (2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă; b) ţara de origine; c) producătorul. Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii: a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip; b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul Republicii Moldova etc. 2.3

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii. Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant. În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

Tranzitul

3.1 Conform legislatiei vamale, tranzitul este regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supravegherea vamala de la un organ vamal la altul , fara perceperea drepturilor de import-export si fara aplicarea masurilor de politica economica. 3.2 Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit; b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc. În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu documentele insotitoare,la organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa prezinte in termenul stabilit organului de destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. 3.3

Taxa vamala

1.1. Explicaţi natura juridică a taxei vamale. Taxele vamale fac parte din cea mai răspîndită şi cunoscută categorie de venituri bugetare, ele reprezentînd un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor din momentul trecerii graniţelor vamale ale ţării respective, deci o plată obligatorie datorată bugetului, fără echivalent în serviciu sau prestaţie directă ori indirectă din partea statului sau a statutului plătitorilor. Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaţii financiar-bugetare, adică îndatoriri de aplăti în contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri alge bugetului. Obligaţia de a plăti taxele vamale este o obligaţie juridică prevăzută de normele juridice în vigoare şi neîndeplinirea acestei obligaţii atrage executarea silită a plăţii taxelor neachitate integral sau la termen legal. 1.2. Descrieţi procedura aplicării şi încasării taxei vamale. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legea cu privire la tariful vamal şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Taxele vamale se aplică conform anexei nr.1, care face parte integrantă legea cu privire la tariful vamal. Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din legea cu privire la tariful vamal. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere. Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care face parte integrantă din legea cu privire la tariful vamal.

1.3. Argumentaţi rolul taxei vamale ca instrument fiscal. Rolul taxei vamale ca instrument fiscal constă în aceea că taxele vamale concură la formarea venitului statului, întrucît se răsfrîng asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera(de exemplu: exportul, importul, tanzitul) majorînd astfel, ca impozit fiscal, veniturile bugetare. Deasemenea taxa vamală: - are un effect direct asupra procesului de protejare a producţiei internre şi în general a economiei naţionale - produce efecte asupra consumului intern - afectează raportul de schimb ale statului - participă la redistribuirea veniturilor dintre diferite categorii de participanţi la activitatea economică

Declaratia vamala in detaliu

2.1. Descrieţi declaraţia vamaşă în detaliu. Declaraţia vamală în detaliu este un act unilateral cu caracter public prin care o persoană manifestă voinţa de a plasa anumite mărfuri sub un anumit regim vamal. Declaraţia vamală este alcătuită dintr-un set ce cuprindevariante de exemplare corespunzător fiecărui regim vamal şi este format din declaraţie vamală primară şi după caz declaraţie vamală complementară. Subiecţii raportului juridic apărute în procesul declarării sunt pe de o parte organelle vamale şi pe de altă parte declaranţii vamali şi alte persoane. Obiectul declar îl formează mărfurile şi mijloacele de transport. Mijl de transport pot fi atît marfă cît şi mijloace de transport. 2.2. Caracterizaţi procedura acceptării şi înregistrării unei declarraţii vamale în detaliu. Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei vamale se poate face: - în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu completarea de mînă cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule în cazurile temeinic justificate - pe baza aprobării prealabile a şefului biroului vamal unde se realizează declararea mărfurilor; - în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin procedee informatice. Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul original şi autentic. Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat biroului vamal. Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor informatice, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt aplicate manual. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal nu trebuie să conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri. Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, conform prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede altfel. Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărui regim vamal se prezintă şi se depun la biroul vamal desprinse din set. 2.3. Estimaţi etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu. Etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu sunt: a) controlul documentar - verificare informaţiei din documente ş.a. b) controlul fizic al mărfurilor – verificarea de fapt a mărfurilor contra informaţiei din documente c)verificarea calculelor de impozite - achitarea drepturilor de import şi acordarea liberului de vamă(persoana dispune de marfa care a fost declarată în modul respectiv)

Destinatia vamala

3.1. Definiţi noţiunea de destinaţie vamală. Destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, sau în altă destinaţie vamală. 3.2. Determinaţi şi caracterizaţi tipurile de destinaţii vamale. Destinaţiile vamale se categorisesc în regimuri vamale şi alte destinaţii vamale. După cum ştim există regimuri vamale definitive şi suspensive(cu impact economic). Regimurile vamale definitive: Importul – este regimul vamal în care mărfurile puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. Exportul – este un regim vamal în care mărfurile sînt coase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Regimuri vamale suspensive: Tranzitul – este regimul vamal în care mărfurile sînt trensportate pe teritoriul vamal sub supravecherea vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şu fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Antrepozitul vamal – este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravecherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile: a) străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică b) a mărfurilor autohtone destinate exportului Perfecţionarea activă – regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul RM în una sau mai multe opreaţiuni de prelucrare: a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare – fără încasarea drepturilor de import(cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel b)mărfuri importate şi puse în libera circulaţie –dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare asctivă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şirestituirea acestora la realizarea exportului Transformarea sub controlul vamal – permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul RM în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în libera circulaţie cu plata drepturilor de import afarente acestor mărfuri. Admiterea temporară – regimul care permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale Perfecţionarea pasivă - un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sînt întroduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import Alte destinaţii: Zona liberă - este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export. În Republica Moldova activează 6 zone economice libere: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-Business, Tvardiţa, Parcul de producţie Otaci-Business, Parcul de producţie Valkaneş, Parcul de producţie Taraclia, precum şi Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti"şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaţionale

Abandon în favoarea statului - este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Distrugerea - este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică Reexport - este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică 3.3. Formulaţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub destinaţii vamale. - marfa nu trebuie să fie prohibitivă - să nu contravină legislaţiei RM - marfa să se încadreze în limitele standardelor ecologice - să nu afecteze negativ economia naţională - marfa să fie însoţită de toate documentele necesare

1.1. Enumeraţi principiile generale de trecere a mărfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor băneşti peste frontiera vamală a RM. -

Principiul egalităţii persoanelor la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport.

-

Principiul interdicţiei şi limitării trecerii unor anumite mărfuri peste frontiera vamală Pr declarării mărfurilor Pr efectuării controlului vamal Pr stabilirii unui anumit regim vamal Pr achitării drepturilor de import sau export Pr trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a organelor vamale Pr utilizării mărfurilor numai în scopuri declarate

1.2. Evidenţiaţi particularităţile distincte la trecerea mijloacelor băneşti de către persoanele fizice. (1) Persoanele fizice au dreptul: a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, nelimitat fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c); b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c); c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative: - actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau - permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei; d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană. (2) Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri: a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană; b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană. 1.3. Formulaţi asemănări şi deosebiri între deplasarea mărfurilor peste vamă de către agenţi economici şi persoane fizice. Deosebirile: - doar agenţii economici au dreptul să treacă peste forntiera vamală bunuri cu destinaţie comercială pe cînd persoanele fizice întotdeuna trebuie să dovedească că bunurile care le deplasează nu sunt pentru scopuri comerciale - pentru a deplasa mărfuri peste vamă, agenţii economici trebuie să prezinte licenţe şi diferite alte documente care datermină originea, calitatea, cantitatea, destinaţia mărfii. 2.1. Descrieţi principiile de aplicare a metodei de bază conform valorii de tranzacţie. 2.2. Determinaţi condiţiile de aplicare a metodei conform valorii de tranzacţie. 2.3.Argumentaţi cheltuielile incluse în valoarea mărfurilor.

Perfectionarea activa 3.1. Definiţi perfecţionarea activă ca tip de regim vamal.

Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul RM în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare: a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică; b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sunt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. In acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuiază cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului. 3.2. Argumentaţi operaţiunile de perfectare activă. a)prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri b)transformarea mărfurilor c)repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, regladarea d)utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printr produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare. 3.3. Apreciaţi condiţiile de autorizare a regimului vamal de perfecţionare activă. (1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. (2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova, conform legislaţiei. (3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare. (4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.