Teste. Metodologia Cercetării [PDF]

Zitiervorschau

1. În elaborarea unui proiect de cercetare, stabilirea scopului trebuie să preceadă determinării: a. Tipului de studiu b. Temei de cercetare c. Obiectivelor cercetării d. Ipotezei cercetării e. Problemei de cercetare 2. În elaborarea metodologiei cercetării, stabilirea scopului trebuie să urmeze determinării: a. Metodelor de cercetare b. Obiectivelor cercetării c. Temei de cercetare d. Analizei literaturii e. Problemei de cercetare 3. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă: a. Scopului cercetării b. Scopului cercetătorului c. Temei de cercetare d. Problemei cercetate e. Interesului autorului 4. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să preceadă identificării: a. Metodelor de cercetare b. Colectării materialului c. Temei de cercetare d. Analizei datelor primare e. Problemei de cercetare 5. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să urmeze determinării: a. Metodelor de cercetare b. Obiectivelor de cercetare c. Scopului cercetării d. Problemei de cercetare e. Analizei literaturii 6. Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune: a. Identificare tipului de studiu b. Calculul indicatorilor absoluți și relativi c. Măsurarea corelațiilor

d. Determinarea metodelor de cercetare e. Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației 7. Selectați procedeele care nu se includ în etapa de analiză a datelor statistice: a. Determinarea obiectivelor de cercetare b. Calculul indicatorilor c. Identificarea scopului cercetării d. Calculul indicatorilor variației e. Calculul indicatorilor semnificației statistice 8. Câte scopuri poate include un proiect de cercetare? a. Două b. Unul c. Trei d. Patru e. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare 9. Câte obiective poate include un proiect de cercetare? a. Două b. Unul c. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare d. Trei e. Patru 10.Ipotezele într-o cercetare reprezintă: a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate c. Problemele ce necesită a fi cercetate d. Recomandări practice e. Concluzii privind rezultatele cercetării 11.Selectatți tipuri de ipoteze: a. Ipoteza nulă b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate c. Problemele ce necesită a fi cercetate d. Recomandări practice e. Ipoteza alternativă 12.Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare: a. Indicatorii de morbiditate în creștere b. Lipsa metodelor eficiente de tratament c. Cheltuieli reduse pentru diagnostic și tratament d. Lipsa metodelor eficiente de profilaxie e. Indicatorii de mortalitate în creștere

13.Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul studiului: a. Cohortă b. Caz-control c. Experimental d. Transversal e. Descriptiv 14.Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul studiului: a. Descriptiv b. Transversal c. Cohortă d. Experimental cu grup de control e. Experimental fără grup de control 15.Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin intermediul studiilor: a.Descriptiv b.Experimental cu grup de control c.Caz-control d.Cohortă e.Experimental comunitar 16.Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul studiului: a.Descriptiv b.Caz-control c.Cohortă d.Experimental cu grup de control e.Experimental fără grup de control 17.Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic: a.Caz-control b.Cohortă c.Meta-analiza d.Experimental e.Descriptiv 18.În care tipuri de studii, cercetarea începe înaintea acțiunii factorilor de risc asupra subiecților? a.Descriptive b.Prospective c.Retrospective d.Transversale

e.Caz-control 19.Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor: a.Prospective b.Retrospective c.Caz-control d.De Cohortă e.Descriptive 20.În care tipuri de studii, cercetarea începe cu expunerea? a.Experimentale b.Descriptive c.De Cohortă d.Retrospective e.Caz-control 21.În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut? a.Descriptive b.Prospective c.Retrospective d.Experimentale e.De Cohortă 22.Cercetarea începe cu rezultatul în cadrul studiilor: a.Prospective b.Retrospective c.Caz-control d.De Cohortă e.Descriptive 23.În care tipul de studiu, cercetarea începe cu rezultatul? a.Prospective b.Descriptive c.De Cohortă d.Experimentale e.Caz-control 24.În care studii epidemiologice expunerea este administrată de cercetător? a. Descriptive b. De Cohortă c. Caz-control d. Meta-analiza e. Experimentale 25.Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor: a. Studii de prevalența b. Descriptive

c. Experimentale d. De Cohortă e. Caz-control 26.Selectați studii epidemiologice în care expunerea nu este controlată de cercetător? a. Descriptive b. Cohortă c. Serii de cazuri d. Caz-control e. Reviu narativ 27.Principul ” orb” se utilizează în cadrul studiilor: a. De Cohortă b. Caz-control c. Transversale d. Experimentale e. Descriptive 28.Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică: a.Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea b.Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea c.Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează d.Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc ce expunere se administrează e.Doar pacientul și cercetătorul cunosc cui se administrează expunerea 29.Principiul ” simplu orb” într-o cercetare semnifică: a.Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc cui se administrează expunerea b.Doar cercetătorul cunoaște cui se administrează expunerea c.Doar pacientul nu cunoaște ce expunere se administrează d.Doar medicul cunoaște cui se administrează expunerea e.Doar pacientul și medicul nu cunosc cui se administrează expunerea 30.Selectați studiile epidemiologice observaționale: a.Caz-control b.Cohortă c.Experimentale d.Descriptive e.Randomizate 31.Selectați studiile epidemiologice experimentale: a. Studii preclinice b. Cohortă c. Clinice Randomizate d. Descriptive e. Studii clinice cu grup de control

32.Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor științifice anterioare? a. Caz-control b. Cohortă c. Meta-analiza d. Descriptive e. Experimentale 33.Selectați studiile științifice care testează ipoteze: a. Meta-analiza b. Caz-control c. Cohortă d. Descriptive e. Experimentale 34.Selectați tipul de studiu care generează ipoteze: a. Caz-control b. Cohortă c. Clinice randomizate d. Descriptive e. Experimentale 35.Unul din următoarele studii testează ipoteze: a. Studiu de caz b. Caz-control c. Analiza seriilor de cazuri d. Descriptive e. Studii ale incidenței 36.Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze a. Studii ale prevalenței b. Analiza seriilor de cazuri c. Cohortă d. Descriptive e. Studii ale incidenței 37.Selectați studiile care sunt analitice observaționale: a. Clinice randomizate b. Caz-control c. Cohortă d. Descriptive e. Experimentale 38.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control: a. Când sunt resurse suficiente b. Când este timp suficient

c. Când sunt pacienți suficienți d. Când maladiile sunt rare e. Când expunerile sunt rare 39.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă: a. Când sunt resurse suficiente b. Când este timp suficient c. Când sunt pacienți suficienți d. Când maladiile sunt rare e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei expuneri 40.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control: a. Când sunt resurse suficiente b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul unei maladii c. Când maladiile sunt rare d. Când sunt pacienți suficienți e. Când expunerile sunt rare 41.Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice: a. Biostatistica b. Epidemiologia c. Igiena d. Managementul e. Legislația în sănătatea publică 42.Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune: a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi c. Studierea pronosticului bolii d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc e. Descrierea modelelor de morbiditate 43.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective: a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie c. Descrierea istoriei naturale a bolii d. Determinarea valorilor standarde e. Planificarea sanitară 44.Selectați sinonimele pentru expunere: a. Factor de risc b. Factor cauzal c. Boală

d. Variabilă predicatoare e. Factor de protecție 45.Selectați sinonimele pentru rezultat: a. Boală b. Factor de risk c. Variabilă de răspuns d. Variabilă predicatoare e. Variabila de efect 46.Asocierea epidemiologică reprezintă relația: a. Dintre expunere și rezultat b. Dintre factorul de risc și boala c. Dintre doi factori de risc d. Dintre factorul de protecție și numărul maladiilor e. Dintre două maladii, în care una reprezintă expunerea 47.Spre deosebire de epidemiologia analitică, cea descriptivă este: a. Centrată pe grupuri de oameni b. Retrospectivă c. Prospectivă d. Centrată pe individ e. Generarea de ipoteze 48.Spre deosebire de epidemiologia descriptivă, cea analitică este: a. Prospectivă b. Centrată pe individ c. Generarea de ipoteze d. Testarea de ipoteze e. Retrospectivă 49.Raportul probabilităților (OR) este indicatorul de bază în cadrul studiului: a. De Cohortă b. Caz-control c. Clinic randomizat d. Descriptiv e. Experimental 50.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului: a. Descriptiv b. De Cohortă c. Caz-control d. Clinic randomizat e. Transversal

51.Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor a. Descriptiv b. De Cohortă c. Caz-control d. Serii de cazuri e. Studii ecologice 52.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor: a. Descriptive b. De Cohortă c. Experimentale d. Caz-control e. Clinice randomizate 53.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor: a. Descriptiv b. Caz-control c. Studii transversale d. De Cohortă e. Studii de caz 54. Codarea materialului statistic se efectuează în: a) A treia etapă a studiului; b) Etapa a doua; c) Prima etapă; d) Etapa a patra; e) A cincea etapă a studiului statistic 55. Completarea tabelelor analitice se face în: a) Prima etapă a studiului statistic; b) Etapa a doua a studiului statistic; c) Etapa a treia a studiului statistic d) Etapa a cincea a studiului statistic; e) Etapa a patra studiului statistic 56. Din programul studiului științific face parte: a) Stabilirea termenilor de efectuare a studiului; b) Determinarea obiectivelor studiului; c) Determinarea bugetului studiului; d) Stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei

datelor; e) Formularea ipotezei cercetării 57. În planul studiului științific se include: a) Determinare tipul studiului; b) Completarea tabelelor analitice; c) Determinarea obiectivelor cercetării; d) Determinarea modului de formare a obiectului studiului; e) Determinarea scopului cercetării 58. Programul de colectare a materialului include: a) Elaborarea machetelor tabelelor analitice; b) Definirea tipului de culegere a datelor; c) Elaborarea chestionarului; d) Controlul materialului primar; e) Stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se aplică 59. Programul de prelucrare a materialului include: a) Completarea tabelelor analitice; b) Gruparea caracterelor de evidenţă; c) Calcularea indicatorilor; d) Codarea materialului primar; e) Analiza primelor rezultate 60. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de evidenţă: a) Factoriale; b) Cantitative; c) Atributive; d) Rezultative; e) Numerice 61. Gruparea variaţională în cadrul studiului se efectuează conform caracterelor de evidenţă: a) Atributive; b) Rezultative; c) Factoriale; d) Cantitative; e) Calitative.

62. După plenitudinea cercetării, studiul poate fi: a) Curent; b) General; c) Tipologic; d) Anamnestic; e) Selectiv 63. După timpul efectuării, studiul poate fi: a) Retrospectiv; b) Aleator; c) De moment; d) Selectiv; e) Prospectiv. 64. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului fac parte: a) Selecţia variaţională; b) Selecţia atributivă; c) Selecţia tipologică; d) Selecţia cantitativă; e) Selectarea mecanică 65. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului sunt: a) Selectarea mecanică; b) Selectarea corelaţională; c) Selectarea aleatorie; d) Selecția variațională e) Selecţia tipologică 66. Etapa a treia a studiului statistic include: a) Colectarea materialului; b) Codificarea; c) Controlul materialului; d) Determinarea volumului totalităţii selective; e) Gruparea. 67. Eroare de tip metodic în cadrul studiu reprezintă: a) Analiza calitativă incorectă; b) Matematizarea excesivă a studiului; c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie; d) Determinarea incorectă a obiectului de studiu;

e) Selecţia incorectă. 68. Eroare de tip logic în cadrul studiului este: a) Gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă b) Matematizarea excesivă a studiului c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie d) Determinarea incorectă a scopului de studiu e) Determinare incorectă a clasificări 69.Selectați indicatorii care se pot exprimă la 10 mii de locuitori a. Raportul b. Media aritmetică c. Rata d. Proporția e. Mediana 70.Ratele se pot ilustra grafic prin: a. Diagrama sectorială b. Diagrama prin coloane c. Diagrama intracolonară d. Diagrama prin benzi e. Cronogramă 71.Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele: a. Diagrama radială b. Diagrama liniară c. Diagrama intracolonară d. Diagrama prin benzi e. Cronograma 72.Proporțiile se pot ilustra grafic prin: a. Diagrama sectorială b. Diagrama prin coloane c. Diagrama intracolonară d. Diagrama prin benzi e. Cronogramă 73.Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea: a) Unei totalităţi b) A trei totalităţi

c) A două totalităţi d) A patru totalităţi e) A cinci totalităţi 74.Indicatori speciali şi generali pot fi: a) Proporţiile b) Ratele c) Demonstrativi d) Ilustrativi e) De raport 75.Structura fenomenului studiat o caracterizează indicator: a) Rata b) De raport c) Demonstrativ d) Proporţia e) Ilustrativi 76.Frecvenţa fenomenului este redată de indicator: a) Rată b) Proporţie c) Demonstrativ d) De raport e) Ilustrativ 77.Rata indică: a) Frecvenţa fenomenului în mediu b) Structura internă a fenomenului c) Cât de repede fenomenul apare în populaţie d) Proporția fenomenului în mediu e) Structura externă a fenomenului 78. Indicatorul de raport caracterizează: a) Raportul a două evenimente independente b) Compararea unei populaţii cu alta c) Nivelul mediu al caracterului raportat d) Raportul a două totalităţi independente e) Structura externă a fenomenului 79.Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicatorul: a) Rata b) Proporţia

c) Demonstrativ d) Ilustrativ e) Median 80.Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia: a) Se utilizează b) Nu se utilizează c) Se utilizează în cazuri de excepţie d) Se utilizează după efectuarea standardizării e) Are utilitate primordial 81.Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica: a) Frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite b) Frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite c) Frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de timp d) Frecvenţei fenomenului în alt fenomen e) Structurei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite 82. Rate brute sunt: a) Mortalitatea pe grupe de vârsta b) Mortalitatea masculină c) Morbiditatea generală d) Mortalitatea generală e) Nivelul natalităţii 83.Rate speciale sunt: a) Morbiditatea prin maladiile aparatului respirator b) Mortalitatea infantilă c) Mortalitatea în vârsta aptă de muncă d) Natalitatea e) Mortalitatea maternă 84.Următorii indicatori reprezintă proporţii: a) Nivelul natalităţii b) Dinamica mortalităţii perinatale c) Ponderea traumatismului rutier d) Asigurarea populaţiei cu medici e) Structura profilurilor medicale

85.Indicatorul de raport este: a) Dizabilitatea populației b) Asigurarea populaţiei cu paturi c) Dinamica morbidităţii stomatologice d) Asigurarea populaţiei cu medici e) Mortalitatea maternă 86.Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicatorilor: a) Cantitativi b) Calitativi c) Atributivi d) De gender e) De profesie 87. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±1σ: a) 68,8% b) 77,7% c) 65,5% d) 99,9% e) 95,5% 88. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±2σ: a) 68,8% b) 99,7% c) 93,5% d) 95,5% e) 77,7% 89.Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±3σ: a) 95,5% b) 99,7% c) 99,9% d) 97,9% e) 95,7% 90.La criteriile semnificației rezultatelor se referă: a) Limita şi eroarea standard b) Limitele de încredere şi coeficientul variaţiei c) Eroarea standard şi intervalul de încredere d) Eroarea standard şi coeficientul corelaţiei

e) Regresia 91. Drept criteriu de apreciere a semnificației rezultatelor poate servi: a) Coeficientul corelaţiei b) Criteriul t - Student c) Coeficientul regresiei d) Intervalul de încredere e) Amplitudinea 92. Din criteriile de apreciere a semnificației rezultatelor face parte: a) Eroarea standard valorii medii b) Eroarea standard coeficientului de variaţie c) Eroarea standard coeficientului de regresie d) Eroarea standard indicatorului de raport e) Limita 93. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru: a) Aprecierea semnificației statistice dintre două valori medii b) Determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă c) Compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi neomogene d) Aprecierea semnificației diferenţei între trei şi mai multe valori relative e) Aprecierea variabilităţii 94. Intervalul de încredere pentru valorile medii se determină în felul următor: a) IÎ 95.0% = M ± tp b) IÎ 95.0% = M ± tESp c) IÎ 95.0% = M ± tqM d) IÎ 95.0% = M ± tESM e) IÎ 95.0% = M ± t+p 95. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat: a) Intervalul de încredere b) Omogenitatea caracterului c) Eroarea reprezentativităţii d) Variabilitatea caracterului e) Numărul de unități de observație 96. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:

a) b) c) d) e)

Eroarea standard Numărul de observaţii Omogenitatea caracterului Intervalul de încredere Limitele de încredere

97. Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama: a) Radială b) Liniară c) Sectorială d) Intracolonară e) Cartograma 98. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama: a) Liniară b) Radială c) Sectorială d) Cartograma e) Intracolonară 99. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se foloseşte diagrama: a) Radială b) Sectorială c) Polară d) Intracolonară e) Pictograma 100. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe grupele de vârstă a populaţiei poate fi utilizată diagrama: a) Radială b) Liniară c) Intracolonară d) Sectorială e) Pictograma 101. La diagramele liniare se referă diagrama: a) Colonară b) Radială c) Sectorală

d) Intracolonară e) Cartograma 102. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama: a) Radială b) Liniară c) Sectorală d) Cartograma e) Cartodiagrama 103. Din diagramele de comparaţie face parte diagrama: a) Piramidală b) Intracolonară c) Colonară d) Sectorală e) Prin bare 104. Statica fenomenului este redată de diagrama: a) Liniară b) Colonară c) Radială d) Cronograma e) Prin bare 105. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicatorului: a) De corelație b) De supraviețuire c) Extensiv d) Rata e) De Raport 106. Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicatorului: a) Rata b) Cota c) Demonstrativ d) Media e) Proporţia

107. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea: a) Staticii fenomenului b) Distribuţiei fenomenului în spaţiu c) Evoluţiei sezoniere a fenomenului d) Structurii interne a fenomenului e) Corelației 108. Prin cartogramă se reprezintă grafic: a) Distribuţia fenomenului în spaţiu b) Evoluţia sezonieră a fenomenului c) Evoluția anuală a fenomenului d) Dinamica fenomenului e) Răspândirea fenomenului în spaţiu 109. Prin diagrama intracolonară se reprezintă graphic indicatorul : a) Demonstrativ b) Rata c) De raport d) Ponderea e) Proporţia 110. Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama: a) Intracolonară b) Liniară c) Sectorală d) Prin coloane e) Prin bare 111. Proporţia poate fi reprezentată grafic prin diagrama: a) Radială b) Colonară c) Sectorală d) Cronograma e) Polară 112. Analiza corelaţiei se utilizează pentru: a) Calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare caracter studiat b) Compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate c) Determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat

d) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori e) Analiza variabilității 113. Corelaţia se aplică în practică pentru: a) Determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate b) Determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate c) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori d) Determinarea variabilității fenomenului e) Determinarea omogenității fenomenului 114. Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat: a) Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate b) Veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate c) Limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat d) Puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori e) Variabilitatea fenomenului 115. Indicatorul rata generală este: a) Mortalitatea pe grupe de vîrstă b) Morbiditatea masculină c) Nivelul mortalității materne d) Nivelul mortalitătii e) Nivelul fertilitătii 116. Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicatorul: a) Intensiv b) Extensiv c) Demonstrativ d) Standardizat e) Proportia 117. Drept valoare relativă poate servi: a) Coeficientul variatiei b) Coeficientul de corelatie c) Coeficientul regresiei d) Indicatorul de raport

e) Eroarea standard 118. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului face parte: a) Selectia variatională b) Selectia atributivă c) Selectia tipologică d) Selectia cantitativă e) Selecția mixtă 119. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlnește în seriile variaționale, formate din caractere: a) Atributive b) Factoriale c) Cantitative d) Rezultative e) Calitative 120. Caracter de evidenta atributiv este: a) Talia b) Numărul zilelor de tratament c) Forma nozologică d) Greutatea corpului e) Vîrsta 121. Dezavantajele eşantionării sunt: a) Apariţia erorilor de observare; b) Probabilitatea mai mică ca 1; c) Probabilitatea mai mare ca 1; d) Apariţia erorilor de interpretare; e) Apariţia erorilor de reprezentativitate 122. Avantajele eşantionării sunt: a) Cost scăzut; b) Operativitate; c) Efort redus; d) Siguranţă deplină; e) Datele pot fi generalizate. 123. Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt: a) Sunt costisitoare;

b) Pot provoca probleme de ordin etic; c) Uneori nu sunt practice; d) Determină factorii de risc; e) Nu testează ipoteze. 124. Unul din dezavantajele studiilor clinice randomizate este: a) Nu sunt costisitoare; b) Nu testează ipoteze; c) Pot fi supuse unei lipse de reprezentativitate; d) Nu sunt finanțate de o compania farmaceutică; e) Nu provoacă probleme etice. 125. Avantajele studiilor clinice randomizate sunt: a)Sunt mai puţin complexe; b) Permit standardizarea criteriilor de eligibilitate; c) Sunt mai puţin costisitoare; d) Selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie; e) Sunt eficiente din punct de vedere statistic. 126. Unul din avantajele studiilor clinice randomizate este: a) Sunt mai puţin costisitoare; b) Sunt mai puţin complexe; c) Generează ipoteze; d) Utilizează selecţia aleatorie; e) Au o durată medie de timp. 127. Analizând datele, într-un studiu clinic randomizat putem calcula: a) Riscul bolii la expuşi; b) Riscul relativ; c) Riscul atribuibil; d) Numărul necesar de tratat; e) Riscul bolii la neexpuşi. 128. Studiu clinic "dublu orb" presupune: a) Se lucrează cu un lot la care se administrează produsul activ; b) Experimentatorul cunoaşte care produs este activ; c) Respondenți nu cunosc care produs este activ; d) Se lucrează cu două loturi: experimental şi control; e) Experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ.

129. Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale: a) Studiul dublu orb; b) Perioada de ”spălare”; c) Itt-analiza; d) Studiul retrospectiv; e) Studiul prospectiv. 130. Selectaţi tipul de studii experimental: a) Descriptiv; b) Clinic randomizat; c) De cohortă; d) Caz-control; e) Transversal. 131. Studiile caz-control au următoarele dezavantaje: a) Dificultăţi în constituirea grupului de control b) Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei c) Datele despre ”expunerea” sunt colectate din formulare statistice d) Nu testează ipoteze e) Studiază doar un singur efect 132. Studiile caz-control au ca avantaje: a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar b) Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate c) Au o perioadă de timp relativ scurtă d) Generează ipoteze e) Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive 133. Studiul de cohortă are următoarele dezavantaje: a) Un număr mare de subiecţi pentru studiul b) Pierderea din urmărire a subiecţilor c) Perioada de urmărire lungă d) Relativ scumpe e) Nu testează ipoteze 134. Studiul de cohortă are următoarele avantaje: a) Testează ipoteze b) Permite descrierea istoriei naturale a bolii c) Generează ipoteze d) Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală

e) Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri 135. Studiile de cohortă pot fi: a) Prospective b) Prospective cu componentul retrospectiv c) De prognostic d) Transversale e) Experimentale 136. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de caz-control: a) În baza expunerii b) În baza bolii c) În baza rezultatului d) Aleatoriu e) La dorinţă 137. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de cohortă: a) În baza bolii b) În baza expunerii c) În baza rezultatului d) La dorinţă e) Aleatoriu 138. Unul din dezavantajele studiilor descriptive este: a) Sunt costisitoare b) Sunt greu de efectuat c) Nu testează ipoteze d) Creează multe probleme de natură etică e) Nu oferă bază pentru planificare 139. Unul din avantajele studiilor descriptive este: a) Testează ipoteze etiologice b) Descriu modelele de apariţie a bolilor şi tendinţele în timp c) Determină relaţia temporală dintre expunere şi boală d) Pot determina riscul relativ e) Sunt prospective 140. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive: a) Ecologice b) De prevalenţă

c) De cohortă d) Raporturi de caz e) Raporturi de serii de cazuri 141. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive: a) Transversale b) De prevalenţă c) Caz-control d) De corelaţie e) Ecologice 142. În cadrul studiilor descriptive se efectuează următoarele tipuri de comparaţii: a) Demografice b) Analitice c) Geografice d) Temporale e) Prospective 143. Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările: a) Cine? b) De ce? c) Când? d) Unde? e) Cum? a) b) c) d) e)

144. Studiile descriptive sunt studii: Epidemiologice Experimentale Observaţionale Retospective Randomizate

145. Mărimile relative se pot măsura în: a) Procente b) Prosantimile c) Promile d) Unităţile de măsură a caracteristicii e) Prodecimile

a) b) c) d) e)

146. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie: Este numit corelogramă Are aspectul unui nor de puncte Indică existenţa sau lipsa legăturii Indică forma şi intensitatea exactă a legăturii Arată sensul aproximativ al legăturii

147. Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă şi analiza surselor de informaţie ca metode de colectare a datelor? a) Metoda epidemiologică; b) Metoda experimentală; c) Metoda statistică; d) Metoda istorică; e) Metoda sociologică 148. În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi: a) De timp; b) De spaţiu; c) Binare; d) Dihotomice; e) Primare. 149. Ce tip de caracteristici statistice sunt talia şi greutatea? a) De timp; b) Cantitative; c) Alternative; d) Atributive; e) Derivate. 150. Funcţiile indicatorilor statistici sunt: a) De măsurare; b) De comparare; c) De analiză; d) De sinteză; e) De elaborare a ipotezelor 151. Gruparea datelor statistice implică:

a) Cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii; b) Înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate; c) Cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii; d) Pierderea unei părţi din informaţia iniţială; e) Evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială; 152. Media este: a) Indicator al tendinţei centrale; b) Valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi; c) Indicator extensiv; d) Indicator intensiv; e) Indicator de poziţie. 153. Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la: a) Modificări ciclice; b) Unitatea geografică; c) Statutul matrimonial; d) Nivelul de studii; e) Venit. 154. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3,29 atunci: a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ 95,0%; b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 99,73%; c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă; d) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 89,73%; e) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ de 85,0%. 155. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t >1,96 atunci: a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ de 95,0%; b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 99,73%; c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă; d) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 89,73%; e) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ de 85,0%. 156. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t ttabelar, atunci: a. Există diferență semnificativă statistică între ele b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori c. Un atare rezultat nu este posibil d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare 191. Selectați tehnicile parametrice de comparație: a. tehnica lui χ ² b. testul U a lui Mann-Whitney c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche d. testul t Student e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor 192. Selectați tehnicile neparametrice de comparație: a. Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor b. Testul U a lui Mann-Whitney c. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche d. Testul t Student e. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor 193. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei: a. Testele neparametrice b. Tehnica lui χ ² c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche e. Testul t Student 194. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două grupuri de comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei: a. Testele parametrice b. Tehnica lui χ ² c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche e. Testul t Student

195. Selectați afirmațiile corecte cu referire la tehnica lui χ ² : a. Este analog testului parametric t b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire, grupuri de tratament c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele observate și așteptate. d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente. 196. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney: a. Este analog testului parametric t independent b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire, grupuri de tratament c. Operează cu numere ordinale. d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari 197. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor pereche: a. Este analog testului parametric t independent b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile parametrice c. Are aceleași principii cu testul t dependent d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după rang. 198. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor: a. Este un test parametric b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire, grupuri de tratament c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele observate și așteptate. d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri. e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.

199. Ce este caracteristic pentru Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor: a. Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din statistica parametrică. b. Rezultatele sunt ordonate pe ranguri c. Este un test parametric d. Utilizează χ ² ca test de semnificație. e. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele observate și așteptate. 200. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile: a. Testul Wilcoxon b. testul t Student c. Testul Friedman ANOVA d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis e. Testul χ ² 201. În anul 1981 a fost descrisă o formă rară de pneumonie depistată la patru tineri. Acesta a fost primul dintr-o gamă largă de studii epidemiologice asupra problemei care a devenit cunoscută ulterior sub numele de sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA). Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu? a. Caz-control b. Cohortă c. Transversal d. Descriptiv, serie de cazuri e. Observațional, corelațional 202. Cercetătorii din Papua Noua Guinee au comparat istoria consumului de carne la persoanele care au avut enterită necrotică, cu persoane care nu au avut boala. 50 din 61 de persoane care au avut boala au raportat consumul de carne, pe când doar 16 din 57 sănătoși raportase acest consum. Alegeți tipul de studiu: a. Caz-control b. Cohortă c. Transversal d. Observațional, serie de cazuri e. Observațional, corelațional 203. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele otrăvirii catastrofale a locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în 1984. 20 000 de

oameni au murit ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil. Selectați studiul care a măsurat efectele acute ale expunerii: a. Caz-control b. Cohortă c. Transversal d. Observațional, serie de cazuri e. Observațional, corelațional 204. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele de lungă durată ale otrăvirii catastrofale a locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în 1984. 20 000 de oameni au murit și 120 000 de persoane încă suferă de poluare ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil. Selectați studiul care încă este în derulare pentru a identifica efectele cronice ale expunerii: a. Caz-control b. Cohortă c. Transversal d. Observațional, serie de cazuri e. Observațional, corelațional 205. Rezultatele unui studiu sunt prezentate într-un grafic sub forma unei linii care ilustrează dinamica mortalității materne în Suedia, încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, arătând ratele de deces matern la 100 mii născuți vii. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu? a. Caz-control b. Cohortă c. Transversal d. Descriptiv e. Experimental 206. Rezultatele unui studiu arata că ratele de deces din cauza bolilor cardiace au scăzut cu până la 70.0%, în ultimele trei decenii, în mai multe țări, printre care Australia, Canada, Marea Britanie și SUA. Totuși, în același timp, ratele în alte țări - cum ar fi Brazilia și Federația Rusă - au rămas aceleași sau chiar au crescut. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a efectuat: a. Caz-control b. Descriptiv c. Cohortă

d. Transversal e. Studiu comunitar 207. În cadrul unui studiu a fost identificată o legătură puternică între nivelul vânzărilor unui medicament anti-astmatic și apariția unui număr neobișnuit de mare de decese in rândul persoanelor astmatice din diferite provincii din Noua Zeelandă. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu realizat? a. Studiu clinic randomizat b. Corelațional, ecologic c. Cohortă d. Transversal e. Studiu comunitar 208. Rezultatele unui studiu demonstrează o creștere a ratei de deces în timpul valului de căldură din Franța, din 2003, corelată puternic cu creșterea temperaturii aerului. Această creștere a deceselor a avut loc mai ales în rândul persoanelor în vârstă și cauza imediată a decesului a fost înregistrată de multe ori ca fiind legată de bolile cardiace sau pulmonare. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat: a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Ecologic, corelațional d. Transversal e. Studiu comunitar 209. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite cu vârsta cuprinsă între 30-55 ani au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani, chestionarele au fost retrimise la aceste asistente medicale, care au furnizat informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate privind starea de sănătate. Grupul inițial a fost înscris cu scopul de a evalua efectele asupra sănătății ale utilizării contraceptivelor orale, in special asupra dezvoltării cancerului de sân și ovarian. Selectați tipul de studiu: a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Ecologic, corelațional d. Transversal e. Studiu comunitar 210. Studiul, realizat în 1961, în Republica Federală Germană, a comparat un grup de copiii născuți cu defecte ale membrelor cu un grup de copii născuți fără

defecte. Din 46 mame care au născut copii cu malformații, 41 au utilizat thalidomida între a patra și a noua săptămână de sarcină, în timp ce nici una dintre cele 300 de mame de control, ale căror copii au fost normali, nu au luat medicamentul în timpul sarcinii. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat: a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Caz-control d. Transversal e. Studiu comunitar 211. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite, cu vârsta cuprinsă între 30-55 ani, au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani, chestionarele au fost retrimise la aceste asistente, care au furnizat informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate privind starea de sănătate. Un obiectiv al studiului a fost de a evalua relația dintre fumat și riscul de accident vascular cerebral. Selectați tipul de studiu: a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Caz-control d. Transversal e. Studiu comunitar 212. Studiul Framingham a început în 1948, a investigat factorii de risc pentru o gama larga de boli, inclusiv cardiovasculare, respiratorii și a afecțiunilor musculoscheletale. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat: a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Caz-control d. Transversal e. Studiu comunitar 213. Într-un studiu, cercetătorii au selectat 186 de persoane cu cancer gastric și alte 186 persoane fără cancer. Retrospectiv, din probele de ser, depozitate încă din anul 1960, a fost determinată bacteria Helicobacter pylori. 84.0% dintre persoanele cu cancer gastric și 61.0% din grupul de control au fost infectate anterior cu H. pylori, ceia ce sugerează o asociere pozitiva intre infecția cu H. pylori și riscul de cancer gastric. Selectați tipul de studiu:

a. Serie de cazuri b. Cohortă c. Caz-control d. Transversal e. Studiu comunitar 214. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu de cohorta: a. Investigarea bolilor rare b. Investigarea cauzelor rare c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze d. Măsurarea directă a incidenței e. Măsurarea retrospectivă a riscului 215. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu caz - control: a. Investigarea bolilor rare b. Investigarea cauzelor rare c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți e. Măsurarea prospectivă a riscului 216. Selectați afirmația adevărată despre studiu corelațional ecologic: a. Măsurători prezint caracteristicele intregii populației b. Rezultatele obținute prezintă expuneri medii şi nu expuneri individuale c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți e. măsurarea prospectivă a riscului 217. Rezultatele unui studiu privind implementarea unui program de depistare precoce a tuberculozei în zonele rurale ale Etiopiei: în 2132 de comunități au fost create în mod aleatoriu grupuri de intervenție și grupuri de control. Studiul a demonstrat că comunitatea cu intervenție a îmbunătățit viteza de constatare a cazului (mai multe cazuri identificate în primele 3 luni), deși rezultatul tratamentului au rămas aceleași după 12 luni. Selectați tipul de studiu: a. Studiu de cohortă b. Studiu comunitar c. Studiu clinic randomizat d. Studiu experimental e. Studiu transversal 218. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)

a) Descriptive b) Socio-umane c) Observaționale d) Matematice e) Experimentale 219. Studiile observaționale pot fi de următoarele tipuri: (m) a) Experimental b) Descriptiv c) De cohortă d) Caz-control e) Transversal 220. Care tip de studiu se referă la studii experimentale? (s) a) Studii clinice randomizate b) Studii observaţionale c) Studii de prevalenţă d) Studii de incidenţă e) Studii caz-martor 221. Care este scopul studiului clinic randomizat? (s) a) Testarea tratamentelor noi b) Determinarea factorilor de risc c) Descrierea modelului de apariţia bolilor d) Studierea etiologiei bolilor e) Determinarea pronosticului bolii 222. Care este scopul studiilor descriptive? (s) a) Testarea tratamentelor noi b) Determinarea factorilor de risc c) Descrierea modelului de apariţia bolilor d) Studierea etiologiei bolilor e) Determinarea pronosticului bolii 223. Care este scopul studiilor observaționale? (s) a) Testarea tratamentelor noi b) Determinarea factorilor de risc c) Descrierea modelului de apariţia bolilor d) Studierea etiologiei bolilor e) Determinarea pronosticului bolii 224. Selectaţi ce generează studii descriptive:(s) a) Ipoteze b) Factorii de protecţie c) Tratamente d) Factorii etiologici

e) Pronosticul 225. Oricare din următoarele poate fi considerată ca “expunere” în afară de:(s) a) Factorul potenţial de risc b) Efectul studiat c) Tratamentul d) Oricare eveniment potenţial înainte bolii e) O problemă de sănătate 226.Oricare din următoarele poate fi considerată ca un rezultat de sănătate în afară de (s) a)O boală sau un handicap b)Ameliorarea stării de sănătate c)Dificultăţile ereditare d)Decesul e)Expunerea 227. Care tipul de tabel se utilizează pentru măsurarea asocierii în studiile analitice? (s) a) Tabelul simplu b)Tabelul compus c)Tabelul de contingenţă d)Tabelul grupat e)Tabelul combinat 228. În baza studiului descriptiv ipoteza științifică să : (s) a) Formuleze b) Testeze c) Accepte d) Respingă e) Să anexeze 229. Descriere detaliată de evoluţie a semnelor bolii a unui singur pacient de către unul sau mai mulţi medici şi descrierea amănunţită a reacţionării la tratament este: a) Raportul de caz b) Raportul unei serii de cazuri c) Studiu descriptiv al incidenţei d) Studiu descriptiv al prevalenţei e) Studiu ecologic (de corelaţie) 2. 230. Acest tip de studiu epidemilogic descriptiv este folosit pentru generarea ipotezelor etiologice posibile: (s) a) Raportul de caz b) Raportul unei serii de cazuri c) Studiu descriptiv al incidenţei

d) Studiu descriptiv al prevalenţei e) Studiu ecologic (de corelaţie) 3. 231. Obiectivul acestui studiu descriptiv este corelarea dintre caracteristicile generale a populaţiei şi frecvenţa problemelor de sănătate în aceiaşi perioadă de timp (s) a) Raportul de caz b) Raportul unei serii de cazuri c) Studiu descriptiv al incidenţei d) Studiu descriptiv al prevalenţei e) Studiu ecologic (de corelaţie) 4. 232. Toate din următoarele sunt caracteristici personale importante care afectează apariţia bolii, cu excepţia(s) a) Vârstei b) Rasei c) Sexului d) Stării civile e) Amplasării geografice 5. 233. Care dintre variantele de răspuns este aproape întotdeauna responsabilă pentru mai multe diferenţe decât orice altă caracteristică? (s) a) Vârsta b) Rasa c) Sexul d) Stărea civilă e) Amplasarea geografică 234. Acest tip de studiu descriptiv reflectă toate maladiile existente în populaţie la momentul cercetării(s) a) Raportul de caz b) Raportul unei serii de cazuri c) Studiu descriptiv al incidenţei d) Studiu descriptiv al prevalenţei e) Studiu ecologic (de corelaţie) 235. Epidemoilogia descriptivă descrie frecvenţa de apariţie a bolii în funcţie de(m) a) Loc b) Problema de sănătate c) Persoana d) Starea de sănătate e) Timp 236. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile descriptive:(m)

a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp b) Generează ipoteze c) Compară două sau mai multe grupuri d) Măsoară efectul e) Apreciează asocierea dintre expunere şi boală 237. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile observaționale:(m) a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp b) Generează ipoteze c) Compară două sau mai multe grupuri d) Măsoară efectul e) Apreciează asociere dintre expunere şi rezultat 238. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă (m) a) Permite o descriere completă a experienţelor indivizilor ulterioare expunerii b) Studiile pot fi relativ scumpe c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile rare 239. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă(m) a) Permite o descriere completă a experienţilor indivizilor ulterioare expunerii b) Studiile pot fi relativ scumpe c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile rare 240. Selectaţi avantajele studiilor caz-martor: (m) a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar b) Stabilesc ratele de incidenţa c) Sunt utile pentru determinarae altor efecte ale unei expunerii asupra sănătăţii d) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care au o perioada de latenţă mare e) Selecţia aleatorie 241. Următoarele sunt tipuri frecvente de comparații în studiile descriptive:(m) a) Etiologice b) Temporale c) Geografice d) Subgrupului de populaţie

e) Patofiziologice 242. Sursele de date pentru studii descriptive sunt(m) a) Aplicarea chestionarului b) Date din documentaţia medicală c) Date statistice d) Experimentul e) Administrarea placebo 243. Ce ne arată indicatorul NTN? (s) a) Numărul de tratamente necesare pentru prevenirea unui caz de rezultat nefast b) Numărul de tratamente necesare c) Diferite criterii de definire a bolii d) Selecția corectă a pacienților pentru studiu e) Lipsa de date 244. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice descriptive: (m) a) Vârsta b) Gender c) Ocupaţia profesională d) Morbiditatea e) Mortalitatea 245. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice descriptive(m) a) Mortalitatea b) Grupuri etnice c) Starea civilă d) Statutul socio-economic e) Nivelul de studii 246. Care factori sporesc prevalența în cadrul studiilor descriptive ale prevalenței: (m) a) Creşterea incidenţei b) Durata prelungită a maladiei c) Emigrarea persoanelor bolnave d) Prelungirea vieţii pacienţilor netrataţi e) Creşterea ratei de însănătoşire 247. Care factori micşorează prevalenţa în cadrul studiilor descriptive ale prevalenţei(m) a) Durata scurtă a maladiei b) Durata prelungită a maladiei c) Emigrarea persoanelor bolnave

d) Supravieţuirea la boală e) Ameliorarea procesului de diagnosticare 248. Care sunt avantajele studiului transversal(m) a) Rapiditatea efectuării b) Ieftin c) Indică ce e primar expunerea sau boala d) Ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi 249. Dezavantajele studiilor transversale sunt: (m) a) Se desfăşoară în timp îndelungat b) Scumpe c) Nu indică ce e primar expunerea sau boala d) Nu ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire e) Ia în consideraţie cazurile doar care au supravieţuit 250. Studiile descriptive ale incidenţei sunt folosite pentru (m) a) Reflectarea tuturor maladiilor existente b) Este un studiu instantaneu a unei populaţii bine stabilite c) Generarea ipotezelor d) Pentru planificarea necesarului în asistență medicală e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi 251. Scopurile studiilor descriptive sunt: (m) a) Determină asocierea dintre expunerea la factorul de risc şi boală b) Elaborarea de tratamente noi c) Indică ce e primar expunerea sau boala d) Planificarea programului de activitate a serviciului de sănătate e) Generarea ipotezelor 252. Delimitaţi tipurile de studii descriptive: (m) a) Studii de caz şi serii de caz b) Studii randomizate c) Studiile prevalenţei d) Studiile incidenţei e) Studii ecologice 253. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m) a) Descriptive b) Filosofice c) Analitice d) Matematice e) Experimentale 254. Numiţi principalele tipuri de studii observaționale individuale analitice: (m)

a) Transversale b) Sociologice c) De cohortă d) Matematice e) Caz-control 255. Numiţi principalele tipuri de studii individuale descriptive: (m) a) Ecologice b) Transversale c) Analitice d) Serii de cazuri e) Caz-control 256. Numiţi principalele tipuri de studii de grup: (m) a) Comunitare b) Sociologice c) Caz-control d) Matematice e) Ecologice 257. Numiţi principalele tipuri de studii individuale: (m) a) Serii de cazuri b) Transversale c) Caz-control d) Matematice e) Ecologice 258. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m) a) Cunoştinţele din universitate b) Studii clinice randomizate c) Experienţa acumulată de-a lungul practicii d) Colegi experimentaţi e) Informaţia obţinută de la pacientul individual 259. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m) a) Colegi experimentaţi b) Determinarea factorilor de risc c) Reviurile Cochrane d) Studierea etiologiei bolilor e) Manuale 260. Selectați indicatori care determină importanța studiilor clinice randomizate: (m) a) Riscul atribuibil % b) Riscul relativ

c) Reducerea absolută a riscului d) Numărul necesar de tratat e) Proporția cazurilor 261. Validitatea studiului clinic randomizat este caracterizată prin: (m) a) Pacienții sunt în aceeași stadia a maladiei b) Supravegherea pacienților c) Intervenția aplicată care este descrisă în detalii d) Rata de abandon până la 20,0% e) Pacienți sunt cu diferite patologii 262. Un test cu Sensibilitatea înaltă în cazul rezultatului negativ (testul dat este negativ la pacient), permite să: (s) a) Confirmați boala b) Excludeți boala c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători d) Evită cheltuielile financiare e) Realizarea recuperării 263. Un test cu Specificitatea înaltă în cazul rezultatului pozitiv (testul dat este pozitiv la pacient), permite să: (s) a) Confirmați boala b) Excludeți boala c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători d) Evită cheltuielile financiare e) Profilaxia primară 264. Semnificația unui studiu de diagnostic este caracterizată prin: (m) a) Calcularea sensibilității b) Calcularea riscului relativ c) Calcularea specificității d) Calcularea raportului de probabilitate pozitiv e) Rezultatele sunt prezentate prin bare 265. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s) a) Reviu narativ b) Reviu sistematic c) Reviu critic d) Reviu randomizat e) Reviu simplu 266. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru un reviu sistematic (m) a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific b) Limbajul articolului c) Dizainul studiului

d) Criteriile de includere și excludere e) Lipsa acordului informat din partea respondenților 267. Indicați, ce este un reviu sistematic: (m) a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări b) Studiul secundar c) O sinteză matematică a unui studiu d) O sinteză matematică a două studii e) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare clinică 268. Selectați avantajele reviurilor sistematice (m) a) Cresc precizia rezultatelor b) Sumarizează dovezile c) Extragerea datelor d) Analiza e) Costisitoare 269. Navigarea surselor pentru un reviu se consideră exhaustivă atunci când includ (s) a) O sinteză matematică a două studii b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o întrebare e) O sinteză statistică 270. Selectați tipul de reviu care răspunde la mai multe întrebare clinică: (s) a) Reviu narativ b) Reviu sistematic c) Reviu critic d) Reviu randomizat e) Reviu simplu 271. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru a efectua o metaanaliză: (m) a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific b) Examen de laborator greșit c) Dizainul studiului d) Criteriile de includere și excludere e) Prelucrarea statistică de rutină 272. Indicați, ce este o metaanaliză: (m) a) Reviu narativ b) Reviu cantitativ c) O sinteză matematică a unui studiu d) O sinteza matematică a două/mai multe studii

e) O sinteză matematică 273. Selectați etapele îndeplinirii unei meta analize: (m) a) Identificare b) Selecție c) Extragerea datelor d) Analiza e) Screening 274. Selectati caracteristicele "Factorilor de risc”: (s) a) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate b) Factorii ce caracterizează starea de sănătate c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate d) Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide e) Factorii indiferenţi 275. Selectati caracteristicele "Factorilor de protecție": (m) a) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate. b) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate. c) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire. d) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor. e) Factorii indiferenţi. 276. Selectaţi caracteristicele „Factorilor indiferenţi": (s) a) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire. b) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor. c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate . d) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate. e) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate. 277. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice: (m) a) Studiile descriptive b) Studiile analitice c) Studiile narative d) Studiile secţionale e) Studiile transversale 278. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu: (s) a) Raportul probabilității (Odds ratio) b) Riscul atribuit c) Prevalenţa factorului de risc d) Incidenţa factorului de risc e) Numărul necesar de tratat 279. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se măsoară cu: (s) a) Riscul relativ

b) Riscul atribuibil c) Prevalenţa factorului de risc d) Incidenţa factorului de risc e) Numărul necesar de tratat 280. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu caz-control, RP (OR) trebuie să ia valori: (s) a) Egal cu 1 b) Mai mare decît 1 c) Mai mic decît 1 d) Egal cu 0 e) Egal cu minus 1 281. În cazul cînd RP (OR) este mai mic decît 1, atunci: (s) a) Expunerea este factor de risc b) Expunerea este factor de protecţie c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi e) Intervalul de incredere este egal cu 0 282. Selectaţi caracteristica studiilor clinice: (m) a) Sunt studii controlate b) Dublu orb c) Cercetătorul efectuează randomizarea d) Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor e) Sunt studii retrospective 283. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studii clinice: (m) a) În mod deschis b) Simplu orb c) Dublu orb d) Triplu orb e) După dorința 284. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc, atunci cînd: (s) a) RR > 1 b) RR = 1 c) RR < 1 d) RR < 3 e) RR=0 285. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de protecţie, atunci

cînd: (s) a) RR > 1 IÎ de la 0,234 până 4,788 b) RR = 1 IÎ = 0 c) RR < 1, IÎ de la 0,334 până 0,988 d) RR < 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023 e) RR > 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023 286. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi: (s) a) RR > 1, RA > 0 b) RR = 1, RA = 0 c) RR < 1, RA < 0 d) RR < 1, RA > 0 e) RR = 1, RA < 0 287. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci: (s) a) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi c) Nu există nici o asociere între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi d) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi e) Nu există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 288. Pentru ca asocierea epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită, riscul relativ și intervalul de încredere trebuie să ia valori: (s) a) RR egal cu 1, IÎ include valoarea 1 b) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 3,4 c) RR mai mare decît 1, IÎ de la 0,2 până la 4,4 d) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4 e) RR mai mic decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4 289. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi: (s) a) RR > 1, RA > 0 b) RR = 1, RA = 0 c) RR < 1, RA < 0 d) RR < 1, RA > 0 e) RR = 0, RA = 0

290. Etapele unei metaanalize includ următoarele, cu exepția: (m) a) Analiza b) Extragerea c) Selecția d) Randomizarea e) Perioada de spălare