Teste Diferite PDF [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins: 1. Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine”(Traducere şi adaptare de Ion Dafinoiu), p.3-4 2. Autoaprecierea voinţei (după E. Rudenski), p.4-5 3. Probă de evaluare a nivelului stimei de sine (scala Rosenberg, în varianta oferită de Cristophe Andre şi Francois Lelord), p.6 4. Metodica de studiere a încrederii în sine , Romek V.G., p.7-10 5. Tehnica „Aveţi încredere în forţele proprii?” (Traducere şi adaptare de Jeni Suntion, Filaret Suntion), p.11-13 6. Chestionar de studiere a egoismului (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, ClujNapoca, 2005), p.13-15 7. Tehnica de studie re a stărilor depresive (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005), p.15-17 8. Test pentru studierea inteligenţei emoţionale (adaptat de Mihaela Roco după Barn şi D. Goleman) ,(tineri şi adulţi), p.17-20 9. Scalele diferenţiale ale emoţiilor, K. Izard, p.21 10. Ce atitudini adoptaţi cel mai frecvent ?(elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea Alina), p.21-27 11. Metodica de diagnosticare a nivelului capacităţilor e mpatice, (V. V. Boico), p.28-30 12. METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI",p.30-31 13. Test: „Controlul stării de stres”, (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005), p.31-33 14. Testul Thomas-Kilmann, Privind comportamentul în situaţii conflictuale, p.33-38 15. Metodă de diagnosticare a relaţiilor interpe rsonale (T. Leary), p.40-47 16. Diagnostica nivelului de anxietate şcolară Fillips, p.47-52 17. Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov), p.52-55 18. Studie rea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach), p.56-59 19. Diagnosticarea tipului de motivaţie la studenţii contemporani, p.60-62 20. Testul de studiere a structurii intelectului (Rudolif Amthauer), p.62-84 21. Studierea relaţiilor interpersonale în colectivul de elevi Sociometria,p. 85-86 22. Chestionar caracterologic (H.Leongard, H.Schmieschek),p.87-91 23. Accentuarea tipurilor de personalitate, Licico, p.91-110 1

24.

Chestionarul de diagnosticare patocaracte rologic (CDP), p.111-116

25. Riscul dezadaptării sociale Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov, p.117-118 26. Metodica „Comportame ntul” (E.V. Saenco), p.118-119

2

Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine” (Traducere şi adaptare de Ion Dafinoiu) Scopul: autoaprecierea imaginii de sine (a „eului actual‖ şi a „eului ideal‖). Organizarea „eului‖, modul în care o persoană se defineşte ea însăşi se exprimă prin avansarea unei „scheme a eului". Dacă un sentiment pozitiv este asociat cu conceptul de sine al unei persoane, atunci înregistrăm o stimă de sine elevată. Dacă stima de sine este slabă, înregistrăm un concept de sine asociat unui sentiment negativ. Instrucţiunea: „Pentru a vă ajuta în obţinerea informaţiilor despre eul dv. actual şi eul ideal, vă prezentăm o listă de 32 adjective reprezentând o trecere în revistă a unor caracteristici pozitive şi negative. Utilizarea unei astfel de liste îşi are originea în practica şi ideile lui C. Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu conţine răspunsuri bune sau greşite, ci doar informaţii despre felul în care vă vedeţi dv. înşivă. Citiţi adjective le notate mai jos. Plasaţi un X în coloana intitulată „Cum sînt în prezent‖, în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea dv., exprimă o trăsătură ce vă caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-aţi făcut, recitiţi lista. De această dată însemnaţi cu 0 în coloana intitulată „Cum aş dori să fiu‖ fiecare cuvânt care exprimă însuşirea pe care aţi dori să o aveţi dacă aţi putea fi o persoană ideală‖. Fişa de răspuns Metodica: „Autoaprecierea imaginii de sine” Numele, prenumele ___________________________ Vârsta________ clasa_________ Instituţia _________________________ Data realizării_______________________ Cum sunt în prezent (X)

Cum aş dori să fiu (0)

Emotiv Impresionabil Plin de umor Independent Prietenos Ambiţios Interesant Cinstit Atrăgător Rezervat Entuziast Mediu Sensibil Demn de încredere Inteligent Comod

Cum sunt în prezent (X)

Cum aş dori să fiu (0)

Vesel Invidios Energic Politicos Liniştit Iscusit Sigur Maleabil Interiorizat Fragil Sincer Relaxat Puternic Cinic Impulsiv Apatic

Inte rpretarea re zultatelor: Cantitativ: __________________ Calitativ: ____________________________________________________________________

Inte rpretarea re zultatelor: 3

Cantitativ: Pentru a afla scorul fiecărui elev, acordaţi un punct pentru fiecare adjectiv notat în ambele coloane („Cum sunt în prezent" şi „Cum aş dori să fiu"), respectiv cu zero puncte pentru cele care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un adjectiv este notat doar în una din coloane, el nu primeşte nici un punct. Pentru obţinerea notei totale, faceţi suma punctelor. Calitativ: Examinarea imaginii de sine prin acest procedeu nu presupune scoruri precise. Vă propunem ipoteza că existenţa unui acord de cel puţin 75% (un punctaj de cel puţin 24) sugerează un nivel rezonabil al confortului psihic pe care îl are subiectul. Dar nu este exclus ca, deşi având o notă mare, inexistenţa unui acord asupra unor calităţi considerate de el importante să provoace sentimente puternice de frustrare, după cum o notă mică să- i asigure un echilibru psihic rezonabil, ceea ce înseamnă că a învăţat să accepte aşa cum este, mai mult sau mai puţin departe de modelul ideal la care aspiră. Autoaprecierea voinţei (după E. Rudenski) Scop: determinarea nivelului autoaprecierii voinţei; Materiale: fişa de răspuns, stilou; Instrucţiuni: răspunde-ţi, vă rog, cât mai sincer la întrebările care urmează prin „da‖, „nu ştiu‖ sau „nu‖. 1. Sunteţi în stare fără eforturi deosebite să duceţi p ână la capăt o activitate, care nu vă este interesantă, ne cătând la faptul că aveţi posibilitatea s-o întrerupeţi şi mai apoi să reveniţi ? 2. Depăşiţi fără eforturi deosebite rezistenţa internă atunci când aveţi de efectuat ceva neplăcut pentru dvs.? 3. În caz că nimeriţi într-o situaţie de conflict, sunteţi în stare să vă luaţi în mâini ca să priviţi realist şi obiectiv situaţia? 4. Dacă vă este indicată o dietă, veţi fi capabil să depăşiţi toate ispitele culinare? 5. Veţi găsi puteri să vă sculaţi dimineaţa mai devreme ca de obicei, după cum aţi planificat de cu seară? 6. Rămâneţi la locul unei întâmplări pentru a depune mărturie ? 7. Răspundeţi repede la scrisori ? 8. Dacă vizita dentistului vă provoacă frică, veţi reuşi fără dificultăţi să depăşiţi această emoţie şi să nu vă schimbaţi intenţia în ultimul moment ? 9. Veţi consuma un medicament extrem de neplăcut, la recomandarea insistentă a medicului ? 10. Veţi îndeplini o promisiune pripită, chiar dacă îndeplinirea ei vă va aduce multă bătaie de cap, cu alte cuvinte vă ţineţi de cuvânt ? 11. Fără îndoieli vă deplasaţi într-un oraş străin? 12. Respectaţi cu stricteţe regimul zilei: ora deşteptării, ora mesei, pregătirea temelor etc.? 13. Nu vă place să aveţi datorii la bibliotecă ? 14. Cea mai interesantă emisiune televizată nu vă va impune să a mânaţi executarea unei activităţi urgente şi importante ? 15. Veţi reuşi să întrerupeţi cearta şi să muţiţi, chiar dacă vă par foarte usturătoare cuvintele ‖inamicului‖? Prelucrarea rezultatelor: La cele 15 întrebări se va răspunde prin „da‖(2 puncte), „nu ştiu‖(1 punct), „nu‖(0 puncte). Inte rpretarea re zultatelor: 0-12 puncte relevă un grad scăzut al dezvoltării voinţei.

4

13-21

22-30

Subiectul alege doar activităţi interesante şi lesne de îndeplinit chiar dacă acest fapt îi poate dăuna. Este indiferent faţă de obligaţiuni. Orice instrucţiune, obligaţiune o percepe ca o povară. Este posibilă existenţa egoismului. E necesară schimbarea atitudinii faţă de persoanele din jur şi modificarea unor trăsături de caracter. puncte denotă un grad mediu al dezvoltării voinţei; În cazul apariţiei unui obstacol acţionează pentru al depăşi. Însă dacă există posibilitate, alege calea de a- l ocoli. Se străduieşte să îndeplinească promisiunea. Cu greu, dar îndeplineşte munca neplăcută. Nu-şi asumă obligaţiuni suplimentare din propria iniţiativă. Este necesară exersarea voinţei. puncte indică un grad înalt al dezvoltării voinţei. Persoană pe care te poţi bizui. Nu se sperie nici de însărcinările care- i înfricoşează pe alţii. Însă e nevoie de atras atenţia la aşa trăsături, precum flexibilitate, toleranţă, bunătate.

5

Probă de evaluare a nivelului stimei de sine (scala Rosenberg, în varianta oferită de Cristophe Andre şi Francois Lelord) Scop: Cercetarea nivelului stimei de sine. Vârsta: Începând cu vârsta de 15 ani Instrucţie: „Chestionarul oferă o imagine despre nivelul stimei dvs. de sine. Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere actual.‖ Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor: 1. Calculaţi punctajul după următoarele indicaţii: • Pentru răspunsurile la întrebările 1, 3, 4, 7, 10: "Total de acord"- 4 puncte; "De acord"- 3 puncte; "Dezacord"- 2 puncte; "Total dezacord"- 1 punct. • Pentru răspunsurile la întrebările 2, 5, 6, 8, 9: "Total de acord"-1 puncte; "De acord"- 2 puncte; "Dezacord"- 3 puncte; "Total dezacord"- 4 puncte. 2. Faceţi suma tuturor punctelor. Notele ce se pot obţine la acest chestionar se situează între 10 (cea mai scăzută notă posibilă a stimei de sine) şi 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine). • Un scor cuprins între 10 şi 16 tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scăzută. • Între 17 şi 33, sunteţi în grupul subiecţilor cu stimă de sine medie. • Între 34 şi 40, aparţineţi fără îndoială grupului de persoane cu înaltă stimă de sine. Fişa de răspuns Probă de evaluare a nivelului stimei de sine Nume, prenume ______________________________ vârsta ________ Instituţia ________________________________ Data realizării __________________

Între bările chestionarului

Total de acord

De acord

Total Dezaco dezacor rd d

1. În general, sunt mulţumit de mine 2. Uneori mă gândesc că nu valorez nimic 3. Cred că am o serie de calităţi bune 4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi 5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândru 6. Uneori mă simt realmente inutil 7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte persoane 8. Mi-ar plăcea să pot avea mai mult respect faţă de mine însumi 9. Ţinând cont de toate, am tendinţa să cred că sunt un ratat 10. Am o părere pozitivă despre mine Numărul total de puncte: _____________ Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: _______________________________________________ 6

Metodica de studiere a încrederii în sine Romek V.G. Scopul: determinarea nivelului încrederii în forţele proprii, abilitatea de a avea curaj în plan social şi capacitatea de a întreţine relaţii interpersonale. Vârsta: pentru subiecţii de la 14 ani în sus. Instrucţii: „Vă propunem un test alcătuit din 30 de itemi, pentru a vă face primă imagine despre disponibilitatea dv. De a avea încredere în forţele proprii şi studiază capacitatea Dvs. De a întreţine relaţii interpersonale adecvate. Alegeţi din cele trei variante de enunţuri doar una, care reflectă în cea mai mare măsură propria părere în raport cu afirmaţiile prezentate mai jos. Enunţurile din coloniţa B, străduiţi- vă să le utilizaţi cât mai rar posibil (nu mai des de 1 dată la 3 – 4 întrebări).‖ Chestionarul №

1. 2. 3.

Afirmări

Enunţuri

A Chiar dacă nu am dispoziţie, am grijă să nu - i adevărat indispun pe ceilalţi. În prezenţa unei persoane autoritare (de ex. adevărat directorul şcolii) mă sfiiesc uşor. Eu sunt o persoană destul de independentă. adevărat

B mi- i greu să spun mi- i greu să spun mi- i greu să spun câte o dată

C nu- i adevărat

câte o dată mi- i greu să spun

aproape tot timpul nu- i adevărat

deseori

câte o dată

foarte rar

adevărat

mi- i greu să spun mi- i greu să spun mi- i greu să spun câte o dată mi- i greu să spun câte o dată ceva de mijloc

nu- i adevărat

deseori

8.

Atunci când apare o contradicţie dintre mine şi o persoană apropiată, prefer să cedez pentru a evita cearta. Dacă în timpul lecţiei, învăţătorul se apropie de banca mea, mă simt incomod. Eu destul de uşor aleg acea strategie comportamentală, care îmi oferă cele mai mari posibilităţi de a obţine ceea ce mi-am propus ca scop. Circumstanţele sunt mai puternice ca mine, ceea ce mă face să mă refuz de la mai multe lucruri. Mă incomodez, dacă alţii îmi propun ajutor.

9.

Pot spune că, în general, eu îmi dirijez soarta.

adevărat

4.

5. 6.

7.

nu adevărat

10. Îmi este dificil să comunic altora despre propriile sentimente, trăiri. 11. Sunt impus de a mă lupta cu propria timiditate.

adevărat

12. Sunt multe lucruri cu care mă pot mândri.

adevărat

13. Sunt nevoit de a-mi ascunde propriile sentimente, trăiri. 14. Dacă în timpul discuţiei apare o pauză, atunci

deseori

15. Decizia o iau repede, fără multe calculări „pro‖ şi „contra‖

adevărat

permanent

mă simt incomod

ceva de mijloc

nu- i adevărat nu- i adevărat foarte rar

nu nu- i adevărat foarte rar nu- i adevărat foarte rar neapărat găsesc ce să spun nu- i adevărat 7

16. Reuşesc uşor să cer executarea cărui va lucru 17. Cînd mă confrunt cu careva probleme şcolare mă sfiesc să mă adresez dirigintei sau altei persoane competente. 18. Sunt sigur că pe mine se poate miza în cele mai dificile situaţii. 19. Dacă am nevoie de prietenul meu, îl sun chiar şi la miezul nopţii. 20. Nu am curajul să sun careva instituţii oficiale 21. De regulă, obţin ceea de ce am nevoie.

nu- i adevărat adevărat

mi- i greu să spun mi- i greu să spun

da

adevărat

mi- i greu să spun câte o dată mi- i greu să spun mi- i greu să spun mi- i greu să spun ceva de mijloc

nu- i adevărat

adevărat adevărat nu- i adevărat adevărat

22. Îmi este foarte greu să iniţiez discuţia cu o persoană necunoscută. 23. Dacă o rudă sau o persoană apropiată mă inervează, atunci eu prefer

să ascund aceasta

24. Am aptitudini şi destulă energie pentru a realiza ceea ce îmi planific. 25. Evit să spun lucruri care ar putea obijdui pe cineva. 26. Dacă cineva mă priveşte când fac ceva, atunci 27. Câte o dată îmi apar gânduri despre inferioritatea mea. 28. Am grijă să nu deranjez prietenii cu problemele mele. 29. Mă sfiez atunci când primesc complimente. 30. Aşi putea spune că eu mă stimez

adevărat

mi- i greu să spun mi- i greu să spun ceva de mijloc

adevărat aceasta mă încurcă deseori

foarte rar

adevărat

nu- i adevărat

nu- i adevărat nu- i adevărat da nu- i adevărat să o anunţ despre aceasta nu- i adevărat nu- i adevărat nu atrag atenţia niciodată

mi- i greu nu- i adevărat să spun câte o foarte rar dată în general, nu- i adevărat e adevărat

deseori adevărat

Cotarea răspunsurilor şi interpretarea re zultatelor: Se acordă punctaj în funcţie de varianta aleasă conform ceiei testului. Valoarea brută a fiecărei scale se calculează prin adunarea punctajului pentru varianta aleasă la întrebările potrivite scalei corespunzătoare. Cheia testul încrederii în sine (Romek V.G.) Nr. scalei I.

Scala Încrederea în sine (ÎS)

Nr. întrebării 3 6 9 12 15 18 21

Punctajul pentru varianta aleasă A

B

C

3 3 3 3 3 3 1

2 2 2 2 2 2 2

1 1 1 1 1 1 3 8

II.

Curajul social (CS)

III.

Iniţierea contactelor sociale (ÎCS)

24 27 30 2 5 8 11 14 17 20 23 26 29 1 4 7 10 13 16 19 22 25 28

3 1 3 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

1 3 1 3 1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 3 3 3

Pentru a transforma valorile brute în cele standard se utilizează următorul tabel de mai jos. Indicii 1,2,3,4 corespund nivelului scăzut; indicii 5,6,7 - nivelului mediu; indicii 8,9,10 nivelului înalt.

9

Scala Încrederea în sine Curajul social Iniţie rea contactelor sociale

Valori standard (nivelul) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10-13 14-15 16-17 18-20 21-22 23-24 25-26 27-28 29 30 10-13 14-15 16-18 19-20 21-22 23-24 25-26 27 28-29 30 10-12 13-14 15-16 17 18-20 21-23 24 25-26 27-28 29-30

Fişa de răspuns. Numele, Prenumele__________________________ Data examinării_________________ Clasa______________________________________ Data naşterii________________________________ Scalele Nr. itemului 1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 Total

ÎCS Răspunsul Punctajul

Nr. itemului 2 5 8 11 14 17 20 23 26 29 Total

CS răspunsul Punctajul

ÎS Nr. Răspunsul Puncta itemului jul 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Total

Concluzie_____________________________________________________________________ ________

10

Tehnica „Aveţi încredere în forţele proprii?” (Traducere şi adaptare de Jeni Suntion, Filaret Suntion) Scopul: Cercetarea nivelului de încredere în forţele proprii. Vârsta: Începând cu vârsta de 15 ani. Instrucţie: „Pentru fiecare întrebare /enunţ alegeţi - fără a vă gândi prea mult varianta de răspuns care vi se potriveşte în cea mai mare măsură. Însemnaţi varianta aleasă prin semnul „X‖ în fişa de răspuns‖. Între bările testului: 1. Cum definiţi insuccesul? a) o incapacitate de sesizare a ocaziilor favorabile; b) o forţă adversă, implacabilă; c) un hazard nefericit: insuccesul trebuie acceptat cu resemnare. 2. Vorbiţi în public şi vă pierdeţi şirul ideilor. Ce faceţi? a) îmi pierd cumpătul; b) îmi cer scuze, mă bâlbâi, îmi caut notiţele; c) cu puţin umor, depăşesc momentul. 3. Sunteţi invitat la o petrecere unde nu cunoaşteţi pe nimeni şi unde participanţii se cunosc destul de puţin între ei. Cum procedaţi? a) adopt o atitudine de observare şi aşteptare; b) mă ataşez unui mic grup; c) relansez o conversaţie iniţiată de altcineva; d) părăsesc petrecerea 4. Sunteţi la cafenea, restaurant sau în alt local unde se servesc bucate şi vi se aduce un fel de mâncare pe care nu l-aţi comandat. Cum reacţionaţi? a) nu spun nimic; b) cu amabilitate atrag atenţia ospătarului, dar accept ce mi s-a adus; c) calm, îl rog pe ospătar să- mi aducă ceea ce am comandat. 5. În cursul unei expuneri, atunci când răspundeţi la o lecţie, la un seminar, vă deranjează auditoriul care vă urmăreşte în tăcere? a) da, mă simt stingherit; b) nu prea agreez situaţia; c) nu mă deranjează, ba dimpotrivă: pot evalua astfel impactul spuselor mele. 6. Un coleg vorbeşte despre dv. destul de puţin elogios. Cum reacţionaţi? a) îi cer imediat explicaţii; b) încerc să înţeleg ce mi se reproşează; c) accept situaţia, în fond nu pot să plac tuturor; d) mă simt foarte jignit. 7. La orice discuţie mai aprinsă vă simţiţi stânjenit? a) da, suport greu situaţiile conflic tuale; b) nu, mă lasă indiferent; c) dimpotrivă, mă stimulează. 8. Puteţi să întrerupeţi un interlocutor prea vorbăreţ? a) nu, mi se pare foarte neplăcut acest gest; b) o fac uneori, dar este neplăcut; c) o fac destul de frecvent şi cu multă uşurinţă. 9. Sunteţi de obicei optimist cu privire la viitorul dv. ? a) da, viaţa oferă suficiente soluţii pentru a fi optimist; b) nu, sunt mai degrabă o fire neliniş tită, pesimistă. 10. Sunteţi la rând la un ghişeu şi se înaintează foarte încet. Ce faceţi? a) citesc un cotidian preferat; 11

b) intru în conversaţie cu un vecin; c) le spun celorlalţi cit de incapabili sunt funcţionarii de la ghişeu; d) cer să vină şeful. 11. În colectivul dv., majoritatea nu este de acord cu o propunere pe care o faceţi. Cum procedaţi? a) renunţ la propunere; b) încerc să conving unul - doi colegi să- mi susţină propunerea; c) persist în opinia mea; d) îmi adaptez propunerea. 12. Sunteţi în vizită la un prieten şi întâlniţi o persoană importantă. Îi vorbiţi aces teia despre dvs. şi despre posibilităţile dv. ? a) da, nu ratez această ocazie; b) nu, nu cred că este cazul; c) da, dacă persoana îmi este simpatică. 13. Cum aţi proceda dacă ar apărea un conflict între două persoane asupra cărora aveţi autoritate? a) i-aş chema pe amândoi la mine şi aş stabili cine este vinovatul; b) aş discuta cu fiecare în parte; c) aş aştepta ca situaţia să se rezolve de la sine. 14. În cadrul unei serate mai plicticoase, încercaţi să o animaţi, să creaţi o atmosferă mai plăcută? a) da, adesea procedez astfel; b) uneori am făcut acest lucru; c) nu, nu fac asta. Inte rpretarea re zultatelor: 1.Cantitativ: fiecare variantă de răspuns se va cota cu următorul punctaj: Numărul Varianta de întrebării a b 1 5 1 2 1 2 3 2 5 4 1 2 5 1 2 6 3 1 7 1 4

răspuns c d 2 5 5 1 4 4 5 1 5 -

Numărul Varianta de întrebării a b 8 1 2 9 6 1 10 1 3 11 1 3 12 5 1 13 5 3 14 4 2

răspuns c d 5 5 5 5 2 2 1 1 -

Calculaţi punctajul acumulat la toate întrebările. 2. Calitativ: Dacă aţi obţinut: Sub 36 de puncte: „Încrederea dv. în forţele proprii este extrem de scăzută. Vă lăsaţi foarte uşor impresionat de ceilalţi, consideraţi că ei sunt mai competenţi, mai inteligenţi. Faceţi un efort şi depăşiţi- vă complexele; defectele dv. nu sunt mari, dar dovediţi- vă calităţile! Pentru început, propuneţi- vă obiective mai facile; o dată cu primele succese, ridicaţi ştacheta. Nu vă comparaţi tot timpul numai cu cei mai buni.‖ Între 36 şi 50 de puncte: „Aveţi suficientă încredere în sine pentru a fi eficient, dar fără a vă „strivi" colegii, cu personalitatea dv. dominantă. Sunteţi un individ flexibil, accesibil opiniilor şi nu respingeţi ideea de reconsiderare a unor probleme: acest lucru vi se pare normal şi benefic.

12

Sunteţi persoana ideală pentru munca în echipă. Dacă veţi acorda atenţia corespunzătoare pregătirii profesionale, veţi fi un om eficient şi de succes. După caz, asumarea responsabilităţilor conducerii şi perfecţionarea în acest domeniu vor face din dv. un manager incontestabil.‖ Peste 50 de puncte: „Nu treceţi neobservat în nici o situaţie! Ştiţi să vă afirmaţi personalitatea şi să vă valorificaţi opiniile în orice condiţii. Vă descurcaţi cu uşurinţă în situaţii sociale, pare că nimic nu vă inhibă. Atenţie însă! Prea multă încredere în sine se poate transforma uşor în orgoliu, ceea ce ar putea dăuna capacităţii dv. de adaptare şi relaţiilor cu ceilalţi: aceştia vă vor evita şi încet- încet veţi rămâne singur. În plan funcţional, dacă persistaţi să nu luaţi în considerare opiniile şi informaţiile celor din jur, vă veţi confrunta cu mari dificultăţi.‖ Fişa de răspuns Test: „Aveţi încredere în forţele proprii?” Numele, prenumele ___________________________ Vârsta________ clasa_________ Instituţia ______________________________ Data realizării ___________________ Numărul Varianta de Numărul Varianta de întrebării răspuns întrebării răspuns a b c d a b c d 1 8 2 9 3 10 4 11 5 12 6 13 7 14 Inte rpretarea re zultatelor: 1. Cantitativ ______________________ 2. Calitativ __________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

Chestionar de studie re a egoismului (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005) Scopul: Cercetarea nivelului de manifestare a egoismului Instrucţie: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare din ele există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Fiecare întrebare necesită onestitate maximă. Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖ Chestionar 1. Mai întâi vă gândiţi la propria persoană şi abia apoi la ceilalţi? 2. Evitaţi să ţineţi cont de doleanţele celor din jur când luaţi o hotărâre? 3. Rar împărţiţi ceva cu cei din jur? 4. Consideraţi că ceilalţi sunt mai prejos decât dumnea voastră? 5. Cel mai important lucru pentru dumneavoastră este să vă satisfaceţi propriile plăceri? 6. Puţin vă pasă ce sunt ceilalţi? 7. Majoritatea banilor pe care îi aveţi îi utilizaţi pentru propria persoană? 8. Banii economisiţi, nu prea vă convine să- i cheltuiţi nici măcar cu cei foarte apropriaţi? 9 În general nu prea săriţi în ajutorul altora? 10. Participaţi la activităţi caritabile doar dacă sunteţi obligat? 13

11. Sunteţi în competiţie cu cei din jur? 12. Trebuie să câştigaţi din orice întotdeauna? 13. Ceilalţi vă reproşează că nu ştiţi să pierdeţi? 14. Faceţi ceva pentru ceilalţi numai dacă sunteţi răsplătit? 15. Într-o dispută verbală aveţi impresia că numai dumneavoastră aveţi dreptate? 16. Indiferent despre ce este vorba, nu sunteţi dispus să cedaţi? 17. Vă este greu să vă adaptaţi anturajului? 18. Aveţi tendinţa de a- i neglija pe cei din jur? 19. Vă eschivaţi de la greutăţi şi le lăsaţi pe seama altora? 20. Ceilalţi trebuie să renunţe la multe din cauza dumnea voastră? 21. Vi se reproşează des că sunteţi egoist? 22. Vi se reproşează des că sunteţi nerecunoscător? 23. Sunteţi foarte materialist? 24. Vă displace să auziţi că alţii au succes? 25. Vă simţiţi bine chiar dacă ceilalţi lucrează şi dumneavoastră staţi sau vă distraţi? 26. Evitaţi să simţiţi compasiune pentru cei care suferă? 27. Consideraţi că prea multa generozitate este o slăbiciune? 28. Sunteţi un om puţin sociabil? 29. În relaţii cu prietenii vă manifestaţi posesiv? 30. Dacă ceva nu vă interesează, înseamnă că nu are nici o importanţă? 31. De obicei, suferinţa celorlalţi vă lasă rece? 32. Minţiţi des ca să vă salvaţi pielea? Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor: Notaţi cu - l punct răspunsurile afirmative, cu +1 punct cele negative şi cu 0 cele nesigure. 25-32 puncte: Sunteţi un om altruist, dotat cu mult bun simţ. Fiind generos din fire, de multe ori cădeţi pradă egoismului celor din jur. 17-24 puncte: În general evitaţi să fiţi egoist, dar de multe ori consideraţi că puţin egoism nu strică. La dumneavoastră echilibrul dintre egoism şi altruism înclină totuşi spre altruism, chiar dacă nu întotdeauna. 9-16 puncte: Sunteţi un om plin de contradicţii. Uneori sunteţi extrem de egoist, altă dată extrem de altruist. Dacă aţi fi mai constant, relaţiile cu cei din jur s-ar îmbunătăţi mult. 0-8: Doar foarte rar puteţi sa renunţaţi la egoismul acerb care vă caracterizează. Şi dacă faceţi acte de binefacere le faceţi de ochii lumii. Punctaj negativ: Păreţi lipsit de orice umbră de omenie. Aveţi mari probleme în legătură cu integrarea în societate. Ar fi indicat să consultaţi psihologul.

14

Fişa de răspuns Chestionar de determinare a egoismului Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______ Instituţia ______________________________________ data realizării ________________ Nr. întreb. 1 2 3 4 5 6 7 8

Varianta de răspuns da nu ?

Nr. Varianta de întreb. răspuns da nu ? 9 10 11 12 13 14 15 16

Nr. Varianta de întreb. răspuns da nu ? 17 18 19 20 21 22 23 24

Nr. Varianta de întreb. răspuns da nu ? 25 26 27 28 29 30 31 32

Numărul total de puncte _____________ Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: ___________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ Tehnica de studiere a stărilor depresive (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005) Scopul: Cercetarea nivelului de rezistenţă la situaţiile stresante, a existenţei stării de depresie la moment. Instrucţiuni: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare întrebare există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖ Chestionar 1. Sunteţi o fire pesimistă? 2. Sunteţi majoritatea timpului o persoană nehotărâtă? 3. Suferiţi de multe neîmpliniri? 4. Nu ştiţi să vă bucuraţi de viaţă? 5. Stările depresive ţin mult? 6. Sunteţi o persoană care tinde să se izoleze de ceilalţi? 7. Consideraţi că ceilalţi vă sunt superiori? 8. Un eşec vă marchează profund? 9. Suferiţi mult din cauza plictiselii? 10. Aveţi o viziune sumbră asupra vieţii? 11. În general nu vă place ceea ce faceţi? 12. Modelul de comportament al celorlalţi vă afectează profund? 13. Aveţi multe stări de apatie în care nu doriţi să faceţi nimic? 14. În general vă mobilizaţi greu din cauza moralului scăzut? 15. Succesele celorlalţi vă deprimă? 16. Aveţi tendinţa de a vă plânge oricărei persoane ce este dispusă să asculte? 17. Consideraţi că nu primiţi nimic din ceea ce doriţi? 15

18. Simţiţi că sunteţi într-o situaţie care nu are nici o ieşire? 19. În general nu prea aveţi încredere în oameni? 20. Sunteţi neîmplinit pe plan sentimental? 21. Consideraţi că totul este sumbru? Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor: Notaţi cu „minus un punct‖ răspunsurile afirmative, cu „un punct‖ răspunsurile negative şi cu „0 puncte‖ răspunsurile îndoielnice. 15-21 puncte: Sunteţi o persoană care stă bine cu moralul. Având o perspectivă optimistă, vă integraţi uşor în viaţă. 8-14 puncte: În general nu aveţi depresii, dar există momente în care vă vine să lăsaţi totul baltă. Nedreptatea şi lipsa de înţelegere o suportaţi extrem de greu. 0-7 puncte: Moralul oscilează de la un pol la altul. Sunteţi un om nehotărât care nu ştie ce vrea de la viaţă. În consecinţă, şi stările de spirit sunt la fel. Ar fi cazul să vă hotărâţi ce vreţi şi să acţionaţi fără nici o amânare. Lăsaţi nehotărârea la o parte. Punctaj negativ: Depresia de care aţi suferit a devenit cronică. Există metode de a trata depresia fără medicamente. Aveţi nevoie de consilierea psihoterapeutului

16

Fişa de răspuns Tehnica de studiere a stărilor depresive Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______ Instituţia ______________________________________ data realizării ________________ Nr. întreb. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Varianta de răs puns da nu ?

Nr. întreb. 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Varianta de răs puns da nu ?

Numărul total de puncte _____________ Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: ___________________________________________________________________________ __ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ____

Test pentru studie rea inteligenţei emoţionale (adaptat de Mihaela Roco după Barn şi D. Goleman) (tineri şi adulţi). Scopul: furnizează date mai semnificative despre capacitatea intelectuală generală a subiectului, derivînd dintr-un fel de îmbinare intimă între procesele cognitive şi asociatele lor afectiv- motivaţionale şi volitive. Vârsta: de la 18 ani. Instrucţiune: Vă prezentăm zece situaţii (scenarii) în care se poate afla orice om. Imaginaţi- vă că vă aflaţi în situaţiile respective şi arătaţi cum veţi proceda în mod concret, alegând şi bifănd în fişa de răspuns, una din cele patru variante de răspuns: 1) Sînteţi într-un avion care intră brusc într-o zonă de turbulenţă şi începe să se balanseze puternic într-o parte şi alta. Ce faceţi? (a) Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie turbulenţei (b) Vă îngrijoraţi, urmăriţi stewardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz de pericol. (c) Câte puţin din a) şi b). (d) Nu observaţi nimic.

17

2) Mergeţi în parc cu un grup de copii de patru ani. O fetiţă începe să plângă, deoarece ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi? (a) Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema. (b) Vorbiţi cu ea şi o ajutaţi să găsească o modalitate de a- i face pe ceilalţi să se joace cu ea. (c) Ii spuneţi cu o voce blândă să nu plângă. (d) încercaţi să- i distrageţi atenţia şi îi arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca. 3) Imaginaţi- vă că sînteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru bursă. Aţi constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceţi? (a) Vă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţi nota la cursul respectiv, fiind hotărît să urmaţi planul. (b) Vă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest curs. (c) Consideraţi că nu contează mult ceea ce aţi făcut la acest curs şi vă concentraţi asupra altor cursuri, la care notele dumneavoastră sînt mai mari. (d) Mergeţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note mai mari. 4) Imaginaţi- vă că sînteţi agent de asigurări şi telefonaţi la clienţi pentru prospectare. Cincisprezece persoane la rînd v-au închis telefonul şi sînteţi descurajat. Ce faceţi? (a) Vă spuneţi: "Ajunge pentru azi", sperând că veţi avea mai mult noroc mâine. (b) Vă evaluaţi calităţile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a face vânzări. (c) încercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă blocaţi. (d) Găsiţi altceva de lucru. 5) Sînteţi managerul unei organizaţii care încearcă să încurajeze respectul pentru diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunînd un banc rasist. Ce faceţi? (a) Nu-1 luaţi în seamă — este numai o glumă. (b) Chemaţi persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a- i face observaţie. (c) Vorbiţi pe faţă, pe loc, spunînd că asemenea glume sînt nepotrivite şi nu vor fi tolerate în organizaţia dumneavoastră. (d) Ii sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de şcolarizare privind diversitatea. 6) încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să-1 accidenteze foarte grav. Ce faceţi? (a) îi spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic. (b) încercaţi să- i distrageţi atenţia de la acest eveniment vorbindu- i despre lucrurile care- i plac foarte mult sau care îl interesează. (c) îi daţi dreptate, considerînd, ca şi el, că celălalt i-a pus în pericol viaţa. (d) îi relataţi că şi dumneavoastră vi s-a întîmplat mai demult ceva asemănător, dar după aceea v-aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgenţă. 7) Dumneavoastră şi partenerul de viaţă (prietenul) aţi intrat într-o discuţie aprinsă, care a devenit foarte repede un meci de ţipete. Sînteţi amîndoi furioşi şi, în focul furiei recurgeţi la atacuri personale pe care într-adevăr nu le înţelegeţi, dar le continuaţi. Care este cel mai bun lucru de făcut? (a) Luaţi o pauză de 20 de minute şi apoi reluaţi discuţia. (b) Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră. (c) Spuneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului să îşi ceară la rîndul lui iertare.

18

(d) Vă opriţi un moment, vă adunaţi gîndurile şi, apoi, vă precizaţi punctul dumneavoastră de vedere. 8) Imaginaţi- vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să găsească o soluţie creativă la o problemă sîcîitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care îl faceţi? (a) Notaţi paşii necesari pentru rezolvarea rapidă şi eficientă a problemei. (b) Cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei. (c) începeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cît timp ideile sînt proaspete. (d) începeţi printr-o şedinţă de dezlănţuire a ideilor (brainstorming), încurajînd pe fiecare să spună orice idee îi vine în minte, indiferent cît de fantastică pare. 9) Fiul dumneavoastră este extrem de timid şi a fost foarte sensibil şi un pic înfricoşat de locurile şi oamenii străini, de cînd s-a născut. Ce faceţi? (a) Acceptaţi că are un temperament sfios, timid şi căutaţi căi de a-1 proteja de situaţii care să-1 tulbure. (b) îl duceţi la un psihiatru de copii. (c) îl expuneţi intenţionat la mai mulţi oameni şi în locuri străine, astfel încît să-şi poată infringe frica. (d) Organizaţi o serie neîntreruptă de experienţe care să-1 înveţe pe copil să ia treptat contact cu oameni şi situaţii noi. 10) Consideraţi că de mulţi ani aţi dorit să reîncepeţi să practicaţi un sport pe care l-aţi încercat în copilărie, iar acum pentru distracţie, în sfîrşit, v-aţi hotărît să începeţi. Doriţi să vă folosiţi cît mai eficient timpul. Ce faceţi? (a) Vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu în fiecare zi. (b) Alegeţi exerciţii care vă forţează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele). (c) Exersaţi numai cînd, în mod real, aveţi dispoziţie. (d) încercaţi exerciţii care sînt cu mult peste abilităţile dumneavoastră. Cotarea răspunsurilor şi interpretarea rezultatelor: Se adună punctele la cele 10 răspunsuri conform cheii testului. Semnificaţia scorului global este: - pînă la 100: sub medie; -100-150: mediu; - peste 150: peste medie; - 200: excepţional. Cheia testului: Nr. ite m 1

2 3 4 5

Răspuns a b c b a c c

Puncte 20 20 20 20 20 20 20

Nr. ite m 6

7 8 9 10 Fişa de răspuns.

19

Răspuns a b c a b b d b

Puncte 5 5 20 20 20 5 20 20

Numele, Prenumele___ Clasa Vârste

Nr. ite m 1

2

3

4

5

Data examinării

Notarea răspunsurilor Răspuns Puncte a b c a b c a b c a b c a b c

Nr. ite m 6

7

8

9

10

20

Notarea răspunsurilor Răspuns Puncte a b c a b c a b c a b c a b c

Scalele diferenţiale ale emoţiilor K. Izard Scopul: determinarea emoţiilor dominante care permit descrierea calitativă a dispoziţiei; Materiale: fişa de răspuns, stilou; Instrucţiuni: „Apreciaţi în ce măsură fiecare noţiune descrie starea dvs. în acest moment indicând cifra corespunzătoare. Semnificaţia cifrelor: ―1‖ – deloc nu corespunde; ―2‖ – cred că este aşa ; ―3‖ – aşa este.

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X.

atent delectat mirat abătut înfuriat simt ură dispreţuitor înfricoşător timid regrete

Scala emoţiilor în noţiuni concentrat fericit uluit trist mânios simt repulsie sfidător straşnic şovăielnic vinovat

stăpânit bucuros uimit înfrânt bezmetic simt scârbă îngâmfat în panică pudoare părere de rău

Se va calcula suma punctelor în fiecare rând. Datele obţinute se inserează ―suma‖. Astfel se scot la iveală emoţiile dominante care permit descrierea calitativă a dispoziţiei. Apoi după formula de mai jos se va determina indicele dispoziţiei. K (dispoziţia) = (suma emoţiilor pozitive C1 + C2 + C3 + C9 + C10) / (suma emoţiilor negative C4 + C5 + C6 + C7 + C8) K mai mare ca 1 – dispoziţie pozitivă; K mai mic ca 1 – dispoziţie negativă. În cazul dispoziţiei negative autoaprecierea scade. Ce atitudini adoptaţi cel mai frecvent ? (elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea Alina) Scopul: Identificarea tipurilor de atitudini. Instrucţiune: Această grilă vă permite să analizaţi modul dumneavoastră de a comunica, însă orice test are limitele pe care i le trasăm noi. Şi acesta va avea limitele pe care i le veţi stabili dumneavoastră. Această autoevaluare nu vă poate spune cine sunteţi, ea este menită să vă ajute să vedeţi mai bine cum acţionaţi. Nu vă grăbiţi. Alegeţi un loc liniştit. Nu există răspunsuri bune sau greşite. Rezultatele vor descrie felul dumneavoastră de a comunica. Pentru fiecare afirmaţie, alegeţi unul dintre răspunsurile următoare :

21

Sunt de acord

3

Tind să fiu de acord

2

Tind să nu fiu de acord

1

Nu sunt de acord

0

Trebuie să alegeţi un răspuns într-un sens sau în celălalt.

Nr.

Afirmaţii

0

1.

Deseori, evit să îmi arăt prea devreme intenţiile şi aceasta nu mă împiedică să obţin ceea ce vreau.

2.

Când sunt într-un grup, îi las pe ceilalţi să hotărască: de cele mai multe ori, ei sunt mai la curent ca mine.

3.

Câteodată nu serveşte la nimic să te porţi cu mănuşi. Trebuie să fii ferm şi gata.

4.

Am tendinţa de a mă simţi repede complexat în prezenţa celorlalţi, dar aceasta nu înseamnă că mă devalorizez.

5.

La începutul unei noi acţiuni, mi-e uşor să îmi spun că totul va merge bine. Nu e nici o problemă.

6.

Mi se întâmplă frecvent să fac cum fac ceilalţi şi să mă conformez grupului, chiar dacă acţiunea acestuia nu corespunde exact dorinţelor mele.

7.

Pentru mine este mult mai uşor să acţionez pe ocolite decât să cer direct.

8.

În caz de dezacord, îi las pe alţii să se descurce şi să găsească o soluţie.

9.

Per ansamblu, am mare încredere în oamenii din jurul meu.

10. Mă interesează să fiu bine văzut de ceilalţi, am nevoie să mă simt acceptat. 11. Contrazic repede oamenii, ceea ce împiedică discursurile conformiste şi face discuţia să înainteze. 12. De multe ori mă tem să nu greşesc faţă de ceilalţi şi 22

1

2

3

uneori acest lucru este un handicap pentru mine. 13. Îmi place să fiu liniştit, apreciez o anumită distanţă în relaţiile mele. 14. Apreciez exercitarea autorităţii atât pe plan profesional, cât şi în situaţiile ce presupun luarea de decizii. 15. Mi se întâmplă prea des să accept să fac ceva, deşi aş vrea să refuz. 16. De multe ori, mă enervează când mi se spun lucruri lipsite de interes. 17. Nu îmi este greu să îi arăt interlocutorului că se contrazice. Este o atitudine eficientă pentru că astfel el se simte în inferioritate. 18. Arăt foarte rar că sunt nemulţumit sau furios. 19. Îmi este foarte uşor să le arăt celorlalţi ce simt şi ce gândesc. 20. Nu-mi place să fac lucruri prea neobişnuite. Sunt mai degrabă adeptul rutinei. 21. De multe ori, am impresia că nu sunt apreciat la adevărata mea valoare. 22. Nu ezit să le arăt celorlalţi cum mi se par. Nu mă calcă ei pe mine în picioare! 23. Îmi este uşor să vorbesc în cadrul unui grup. Mi se întâmplă deseori să mă simt lider. 24. De multe ori, evit să le spun celorlalţi ce gândesc şi le spun ceea ce vor să audă. 25. Sunt ironic destul de frecvent. 26. Sunt în stare să îmi schimb uşor felul de a comunica, în funcţie de situaţie sau de interlocutor. 27. Sunt considerat un tip descurcăreţ. Ies uşor dintr-o situaţie jenantă. 28. De multe ori, mă irită cei care dirijează sau care fac pe

23

şefii. 29. Sunt foarte sensibil la judecăţile şi atitudinea celorlalţi atunci când iau cuvântul în cadrul unui grup sau atunci când mă exprim. 30. Merg până în pânzele albe atunci când hotărăsc să fac ceva şi rareori mă dau bătut pe parcurs. 31. Evit discuţiile şi îmi este destul de uşor să fiu de acord cu interlocutorii mei. 32. Obţin destul de uşor ceea ce vreau fără să cer. Este o adevărată artă. 33. Viaţa este o adevărată luptă şi cred că trebuie să fiu puternic ca să nu fiu înfrânt. 34. După părerea mea, totul ar merge mai bine dacă oamenii ar respecta regulile de politeţe. 35. Într-o discuţie, de multe ori fac în aşa fel încât să am ultimul cuvânt şi, de altfel, îl şi am în majoritatea cazurilor. 36. Când urmează să negociez ceva, îmi spun de multe ori că persoana cealaltă va fi uşor de „dus". 37. Când apare o problemă în relaţia mea cu cineva, analizez atent situaţia, mă bazez pe fapte şi caut să văd cum putem găsi împreună o cale de a ne înţelege şi de a face să fie bine pentru ambele părţi. 38. Îmi este uşor să-mi găsesc locul într-un grup unde nu cunosc multă lume. 39. Când am dreptate, am dreptate. Discuţiile nu mai au nici un rost şi mă cam enervează. 40. Foarte des, nu are rost să spui care e problema. Celălalt va înţelege repede că lucrurile nu merg bine. 41. In relaţiile mele, adopt o strategie destul de ambiguă, dar reuşesc să obţin un minim din ceea ce îmi doresc. 42. Deseori, prefer să nu spun nimic, deşi mi-ar fi uşor să îl „pun la punct" pe cel care vorbeşte.

24

43. Mă întreb de multe ori ce aşteaptă celălalt de la mine. 44. Îmi este greu să suport un interlocutor nemulţumit, morocănos sau antipatic. 45. Apreciez schimbările în relaţiile cu ceilalţi şi îmi place să întâlnesc oameni noi. 46. Simt deseori că îmi sunt înşelate aşteptările. 47. În general, accept remarcile care mi se fac, chiar dacă nu sunt justificate. Nu îmi place să fac caz. 48. Sunt foarte deschis la idei diferite de ale mele, chiar şi în cazul unui puternic dezacord. 49. Sunt mai degrabă îndrăzneţ, nu sunt uşor de intimidat. 50. În general, sunt bine informat şi la curent cu bârfele. 51. Nu mă tem că aş putea fi influenţat de ceilalţi şi ştiu exact ce vreau. 52. Îmi este greu să particip la discuţiile din cadrul unui grup. Oamenilor le este greu şi le ia mult timp să cadă de acord. 53. Găsesc uşor elementul pozitiv al unei situaţii aparent total negative. 54. Sunt foarte exigent faţă de mine însumi şi ceilalţi ar trebui să fie la fel. 55. Sunt foarte disponibil faţă de ceilalţi şi îmi este uşor să îi ascult. 56. Sunt mai degrabă genul actor şi seducător în relaţia cu interlocutorii mei. 57. Apreciez contactele cu oamenii, fie că e vorba despre prieteni sau despre persoane pe care le cunosc foarte puţin. 58. Consider că oamenii nu ascultă suficient, aşa că trebuie să ştii să îţi impui punctul de vedere.

25

59. Când sărbătorim ceva în familie, vreau să le fac impresie bună rudelor. 60. Cred că am o oarecare carismă, pentru că oamenii mă ascultă fără probleme. 61. Îmi găsesc uşor scuze ca să nu mă implic într-o situaţie delicată. 62. Seducţia este secretul unei bune comunicări şi, de altfel, încerc foarte frecvent să îmi seduc interlocutorul. 63. De multe ori, în relaţiile mele mă comport cu o anumită rigoare. Mă asigur că ne-am înţeles bine asupra a ceea ce facem sau hotărâm.

Cotarea răspunsurilor şi interpretarea rezultatelor: Rezultatele acestui test ilustrează calitatea modului dumnea voastră de a comunica din perspectiva celor şase tendinţe relaţionale descrise în paginile precedente: 1 - atitudine deschisă: afirmare a propriei persoane, influenţă, empatie, înţelegere a celuilalt, încredere, claritate funcţională; 2 - atitudine de dominaţie agresivă: atac, maliţiozitate, duritate, lipsă de politeţe; 3 - atitudine de manipulare: distragerea atenţiei, confuzie, urmărirea unui obiectiv ascuns; 4 -atitudine de supunere pasivă: repliere, retragere în sine, acceptarea fără discernământ, fugă pasivă; 5 - atitudine de supunere activă: evitarea confruntării, fugă activă; 6 - atitudine de supunere agresivă: retragere în sine într-o opoziţie pasivă, cinism, luare în râs. Folosind tabelul de mai jos, stabiliţi numărul de puncte corespunzător fiecărui răspuns, iar apoi faceţi totalul pentru fiecare coloană. Exemplu: dacă aţi dat răspunsul 3 la întrebarea 10, atunci puneţi 3 puncte în dreptul numărului 10.

26

Cheia testului: Deschidere. 4 9 19 26 37 45 51 55 60

5 14 23 30 38 48 53 57 63

Agresivitate Manipulare. . 3 1 11 7 17 27 22 32 33 36 35 41 39 50 49 56 58 62

Supune re pasivă. 2 6 13 15 20 31 43 47 52

Supune re activă. 8 10 12 18 24 29 44 59 61

Supune re agresivă. 16 21 25 28 34 40 42 46 54

Există de două ori mai multe răspunsuri vizând comportamentul deschis. Aşadar, împărţiţi la doi punctajul obţinut la această rubrică. Strategia dumneavoastră dominantă

Strategia dumneavoastră de reze rvă

=

= Vizualizaţi rezultatele cu ajutorul unei histograme

Pentru a vă vizualiza mai bine rezultatele, puneţi punctajele obţinute într- un grafic cu coloane. Deschidere

Agresivitate Manipulare Supunere pasivă

Supunere activă

Supunere agresivă.

27 24 21 18 15 12 9 6 3 0 Remarcă: Aceste punctaje scot în evidenţă nişte tendinţe care vă pot ajuta să aveţi o percepţie mai corectă asupra propriei persoane. Am preferat să nu ofer nici o indicaţie privind importanţa vreuneia dintre cele şase tendinţe relaţionale, deoarece fiecare va şti să evalueze tendinţele şi să vadă în ce măsură corespund modului în care se percepe el însuşi. Faceţi-vă timp să recitiţi afirmaţiile în care vă recunoaşteţi (la care aveţi punctaj mare), fiindcă acest lucru vă poate ajuta să vă percepeţi mai corect.

27

Metodica de diagnosticare a nivelului capacităţilor e mpatice (V. V. Boico) Scopul: studierea nivelului de dezvoltare a diferitor tipuri de empatie la profesori. Material: foaia de răspuns, pix. Instrucţiune: „Citiţi atent fiecare afirmaţie. Dacă corespunde comportamentului Dvs, atunci pe foaia de răspuns în dreptul numărului afirmaţiei puneţi semnul „+‖, dacă nu – semnul „- „. Fişa de lucru / Foaia de răspuns

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Afirmaţia Răspunsul Am deprinderea de a studia atent faţa şi comportamentul oamenilor, pentru a le înţelege caracterul, înclinaţiile, aptitudinile. Când cei din jur manifestă semne de nervozitate, eu de obicei rămân calm. Am o mai mare încredere raţiunii mele, decât intuiţiei. Consider că este destul de corect din partea mea să mă interesez de problemele casnice ale colegilor mei. Pot uşor să obţin încrederea altui om, dacă de asta este nevoie. De obicei eu chiar din prima întâlnire ghicesc „sufletul apropiat‖ în omul nou. Din curiozitate, de obicei, încep discuţia despre viaţă, muncă, politică cu persoane întâmplătoare în tren, avion, autobuz. Pierd echilibrul sufletesc dacă cei din jur sunt deprimaţi. Intuiţia mea este un mijloc mai sigur de înţelegere a celor din jur decât cunoştinţele şi experienţa. Este lipsă de tact dacă manifeşti curiozitate faţă de lumea internă a altor persoane. Deseori prin cuvintele mele eu ofensez oamenii apropiaţi, neobservând aceasta. Uşor pot să- mi imaginez un anumit animal, să simt starea lui. Rareori reflectez asupra cauzelor faptelor oamenilor, care au faţă de mine a atitudine nemijlocită. Rareori primesc aproape de inimă problemele prietenilor mei. Deseori presimt cu câteva zile înainte, că cu o persoană apropiată poate ceva să se întâmple, şi aşteptările se îndreptăţesc. În comunicarea cu partenerii de afaceri încerc să evit discuţia despre probleme personale. Uneori apropiaţii îmi reproşează că sunt neatent faţă de ei. Uşor mi se primeşte să copii intonaţia, mimica altora, imitându- i. Privirea mea curioasă deseori îi sfiieşte pe parteneri. Zâmbetul străin deseori mă contaminează. Deseori, acţionând la întâmplare, găsesc abordarea corectă faţă de persoană. Este o prostie să plângi de fericire. Sunt capabil să mă contopesc totalmente cu persoana iubită, de parcă maş dizolva în ea. Rareori am întâlnit oameni, pe care să-i înţeleg fără multe cuvinte în plus. Deseori fără să vreau ori din curiozitate ascult discuţiile persoanelor

28

26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

străine. Pot rămâne liniştit, chiar dacă în jurul meu toţi se neliniştesc. Îmi este mai uşor să simt inconştient esenţa omului, decât să- l înţeleg , „aranjând totul pe rafturi‖. Am o atitudine calmă faţă de micile neplăceri care se pot întâmpla cuiva din membrii familiei mele. Mi-ar fi greu să vorbesc sufleteşte, deschis cu o persoană închisă în sine. Sunt o persoană creativă – poetică, artistică. Fără o curiozitate deosebită ascult mărturisirile noilor cunoscuţi. Mă neliniştesc când văd o persoană care plânge. Gândirea mea este mai degrabă concretă, consecutivă, decât intuitivă. Când prietenii încep să vorbească despre neplăcerile lor, eu prefer să schimb tema discuţiei. Dacă văd că cuiva din persoanele apropiate îi este greu pe suflet, de obicei mă abţin de la întrebări. Îmi este greu să înţeleg, de ce lucrurile simple pot întrista foarte tare oamenii.

Prelucrarea rezultatelor. Se calculează numărul de răspunsuri corecte (care corespund cheii) la fiecare scală, apoi suma generală: Cheia: 1. Canalul raţional al empatiei: +1, +7, -13, +19, +25, -31; 2. Canalul emoţinal al empatiei: -2, +8, -14, +20, -26, +32; 3. Canalul intuitiv al empatiei: -3, +9, +15, +21, +27, -33; 4. Montajele care contribuie la empatie: +4, -10, -16, -22, -28, -34; 5. Aptitudinea pătrunzătoare în empatie: +5, -11, -17, -23, -29, -35; 6. Identificarea în empatie:+6, +12, +18, -24, +30, -36. Inte rpretarea re zultatelor. Se analizează indicii scalelor separate şi suma generală care indică nivelul empatiei. Punctajul la fiecare scală poate varia între 0 – 6 şi arată importanţa parametrului concret în structura empatiei. Canalul raţional caracterizează orientarea atenţiei, percepţiei, gândirii celui care empatizează la esenţa oricărui altui om – la starea, comportamentul, problemele lui. În acest component nu trebuie dă căutat logica ori motivaţia interesului faţă de altul. Partenerul atrage atenţia prin simplitatea lui, ceea ce îi permite celui care empatizează nepreconceput să evidenţieze esenţa lui. Canalul emoţional. Se fixează capacitatea celui care empatizează de a intra în rezonanţa emoţională cu cei din jur – să coretrăiască, să coparticipe. Cordialitatea emoţională în acest caz devine mijlocul de pătrundere în câmpul energetic al partenerului. Înţelegerea lumii lui interne, prognozarea comportamentului, interacţiunea eficientă este posibilă numai în cazul dacă a avut loc acordarea energetică cu persoana empatizată.

29

Canalul intuitiv. Capacitatea respondentului de a vedea comportamentul partenerului, de a acţiona în condiţiile deficitului de informaţie despre el, bazându-se pe experienţa păstrată în inconştient. Montajele care contribuie ori încurcă la empatie, corespunzător facilitează ori îngreunează canalele empatice. Eficienţa empatiei probabil scade, dacă omul încearcă să evite contactele personale, consideră greşit de a manifesta curiozitate faţă de altă persoană, s-a convins pe sine că trebuie să aibă o atitudine calmă atunci faţă de trăirile şi problemele celor din jur. Şi din contra, dacă nu ar fi piedici din partea montajelor persoanlităţii, canalele empatiei ar acţiona mai activ şi mai sigur. Aptitudinea pătrunzătoare în empatie este apreciată ca fiind o aptitudine comunicativă importantă a omului, care permite să e creeze o atmosferă deschisă, de încredere, sufletească. Relaxarea partenerului contribuie la empatie, dar atmosfera încordată, superficialitatea, suspiciunea împiedică empatiei. Identificarea – este capacitatea de a înţelege pe altul pe baza coretrăirii, punerii pe sine în locul partenerului. Punctajul general: 30 puncte şi mai mult – nivel foarte înalt al empatiei. 29 – 22 21 – 15 puncte – nivel scăzut al empatiei;–; 14 puncte şi mai puţin – nivel foarte scăzut al empatiei. METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI" Scopul: Determinarea randamentului de manifestare a indicilor stresului. Instrucţiunea: însemnaţi, vă rog, punctul respectiv, în cazul când simptomul apare deseori, cu regularitate sau în permanenţă, în privinţa primelor 7 simptome, ar trebui să consultaţi un bun prieten sau prietenă, deoarece e foarte uşor să vă înşelaţi în mod inconştient asupra lor dacă nu le-aţi identificat conştient până acum Poftim începeţi! 1. Iritare frecventă. 2. Animozitate. 3 Comportament excesiv de autoritar sau impuls dominator. 4 Permanentă schimbare a centrelor de interes, a hobby- urilor sau a câmpului de activitate/locului de muncă. 5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau de credinţă. 6 Pierderea în determinarea capacităţii de decizionare. 7. Pierderea controlului sau a autodisciplinei. 8. Acte de violenţă a Depresiune sau stări puternic depresive fără motive exte rioare. 10. Indiferenţă faţă de muncă, de hobby-uri sau chiar faţă de membrii familiei, care n-ar trebui să ne fie indiferenţi. 11. Apatie (incapacitatea de a resimţi sentimentele). 12. Fluctuaţii bruşte ale dispoziţiei, de la euforie la tristeţe în decursul câtorva ceasuri. 13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit(ă) chiar în sânul cercului familial, al prietenilor sau colegilor. 14. Impulsul de a se ascunde. 15. Sentimentul unui gol interior ("La ce folos?"). 17. Anxietate, nesiguranţă, inhibiţii sau nervozitate absurdă îndreptate asupra unor persoane, animale sau obiecte. Senzaţia de "plutire", de a "pierde pământul de sub picioare".

30

18. Impuls de retractitate în plan social, intelectual sau afectiv. 19. Sentimentul de a fi ameninţat, opresat (oprimat) sau culpabilizat. 20. Dezorientare (lipsă de motivaţie). 21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părţile, încolţit. 22. Sentimentul de "a nu fi la înălţimea situaţiei", de a nu putea face faţă anumitor persoane. 23. Sentimentul că situaţiile care în trecut erau depăşite uşor, devin acum constrângătoare. 24. Incapacitatea de a memora lucruri importante. 25. Dificultate de asimilare intelectuală. 26 Dificultate de concentrare. 27 Tresărire puternică la soneria telefonului sau când cineva se adresează pe neaşteptate. 28 Lipsă de motivaţie faţă de anumite lucruri pe care am dori, totuşi, să le facem. Interpretarea re zultatelor: Mai puţin de trei simptome însemnate: Nu sunteţi încă afectat de stres. Aţi putea evita eventualele deteriorări. Singura primejdie ar fi de a ignora importanţa "fenomenului stres" şi în consecinţă a nu lua în considerare, deoarece vă simţiţi (încă) bine. 3-6 simptome. Atenţie! Nu mai e vorba de măsuri preventive, ci de un program antistres propriu-zis. Ar fi bine să consultaţi un medic pentru un check-up complet. 9. 7 sau mai multe simptome însemnate: Atenţie mărită! In primul rând, ar trebui să faceţi un control general al stării dumneavoastră de sănătate, iar în al doilea rând, cartea de faţă v-ar putea ajuta să ocoliţi consecinţele nedorite ale stresului.

Test: „Controlul stării de stres” (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005) Scop: Cercetarea nivelului de control al stărilor de stres, al echilibrului sistemului nervos. Instrucţie: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare întrebare aveţi posibilitatea să răspundeţi alegând una din cele trei variante de răspuns: „Da‖, „Nu‖, „Uneori.‖ Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖ Între bările testului: 1. Sunteţi o fire calmă? 2. Supărarea vă trece repede? 3. Cultivaţi armonia cu cei din jur? 4. Ştiţi să aplanaţi conflictele cu cei din jur? 5. Atunci când e cazul ştiţi să lăsaţi de la dumneavoastră? 6. De obicei faţa dumneavoastră exprimă seninătatea? 7. Aveţi grijă ca programul zilnic să nu vă extenueze?

31

8. Atunci când sunteţi obosit(â), ştiţi să vă refaceţi energia pierdută? 9. Vă feriţi de un program monoton? 10. Vă face plăcere să munciţi? 11. Aveţi obiceiul să vă deconectaţi după eforturile fizice şi intelectuale? 12. Evitaţi să vă descărcaţi nervii pe cei din jur? 13. Evitaţi să acţionaţi în pripă? 14. Vă feriţi de persoanele şi de situaţiile care vă provoacă agitaţie? 15. Vă place să vă refugiaţi în locuri liniştite? 16. Cunoaşteţi metode de relaxare profundă? 17. Somnul vă este odihnitor? 18. Evitaţi consumul de substanţe toxice? 19. Aveţi obiceiul ca în weekend să ieşiţi în natură? 20. Consideraţi sănătatea mai importantă decât o anumită acţiune pe care nu o agreaţi? 21. Aveţi obiceiul să ascultaţi muzică relaxantă? 22. Lectura unei cărţi vă relaxează? 23. Aveţi o viaţă în care realizarea activităţilor zilnice vă aduce satisfacţie? 24. Viaţa din familie vă aduce multă mulţumire? Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor: Notaţi cu un punct răspunsurile afirmative, cu - l cele negative, cu 0 puncte pe cele la care aţi răspuns uneori. 17-24 puncte: Ştiţi să vă controlaţi stările de stres. Sunteţi o fire echilibrată. Activitatea zilnică vă aduce multe satisfacţii. Relaţiile cu cei din jur sunt armonioase. Ştiţi să vă deconectaţi şi să vă relaxaţi. 9-16 puncte: Aveţi izbucniri de nervozitate, pe care ştiţi să le eliminaţi. Stările de tensiune apar în primul rând atunci când sunteţi nemulţumit. Cu persoanele antipatice nu ştiţi să vă purtaţi şi le provocaţi destul de des. Ar fi indicat să fiţi mai diplomat. Cu prietenii realizaţi relaţii armonioase. 0-8 puncte: Vă enervaţi destul de des. Oscilaţi prea uşor de la o stare la alta. Activităţile pe care le realizaţi vă displac profund. Faţă de ceilalţi trebuie să fiţi mai calm şi mai înţelegător. Daţi mai multă importanţă relaxării şi deconectării. Încetiniţi ritmul alert în care vă aflaţi momentan. Punctaj negativ: Sunteţi un om irascibil, iritabil, impulsiv. Aveţi obiceiul să vă descărcaţi pe cei din jur. Nimic nu vă place. Cei din jur vă suportă greu. Ar fi indicat să consultaţi psihologul. Fişa de răspuns Test: „Controlul stării de stres” Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______ Instituţia ______________________________________ data realizării ________________ Nr. întreb. 1 2 3 4 5 6

Varianta de răs puns Nr. întreb. da nu Uneori 13 14 15 16 17 18

32

Varianta de răs puns da nu uneori

7 8 9 10 11 12

19 20 21 22 23 24

Numărul total de puncte _____________ Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ____ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ____

Testul Thomas-Kilmann Privind comportame ntul în situaţii conflictuale Indicaţii. Consideraţi nişte situaţii, în care dorinţele dvs. diferă de cele ale altei persoane. Cum reacţionaţi de obicei în astfel de situaţii? În paginile următoare sunt mai multe perechi de afirmaţii care descriu posibile reacţii comportamentale. Pentru fiecare pereche, vă rugăm încercuiţi afirmaţia „A‖ sau „B‖ care vă caracterizează cel mai bine propriul comportament. În multe cazuri, nici afirmaţia „A‖, nici afirmaţia „B‖, pot să nu fie tipice pentru comportamentul dvs., dar vă rugăm să alegeţi răspunsul care vi se pare cel mai probabil a fi folosit. 1. A. Sunt momente în care îi las pe alţii săB. Decât să negociez lucrurile cu care nu şi ia responsabilităţile în rezolvarea suntem de acord, caut să subliniez acele unei probleme. lucruri cu care amândoi suntem de acord. 2. A. Caut să găsesc o soluţie de compromis. B. Încerc să pun de acord punctele lui de vedere cu ale mele. 3. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. S-ar putea să încerc să liniştesc obiectivelor mele. eventualele resentimente ale celuilalt şi să păstrez relaţiile cu el. 4. A. Caut să găsesc o soluţie de compromis. B. Uneori îmi sacrific propriile dorinţe pentru dorinţele celuilalt. 5. A. Caut permanent ajutorul celuilalt în B. Caut să fac ceea ce este necesar pentru a găsirea unei soluţii. evita tensiuni fără rost. 6. A. Caut să evit crearea unor neplăceri B. Încerc să- mi câştig poziţia. pentru mine. 7. A. Încerc să amân problema pînă voi avea B. Renunţ la cîteva puncte în schimbul timp să mă gîndesc la ea. altora. 8. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. Încerc imediat să fac cunoscute toate obiectivelor mele. preocupările şi problemele. 9. A. Simt că diferenţele nu merită B. Fac oarecare efort să mă descurc. întotdeauna să mă îngrijoreze. 10. A. Sunt ferm în urmărirea obiectivelor B. Caut să găsesc o soluţie de compromis.

33

mele. Încerc imediat să fac cunoscute toate preocupările şi problemele.

11.

A.

B.

12.

A.

13.

A.

14.

A.

15.

A.

16.

A.

17.

A.

18.

A.

19.

A.

20.

A.

21.

A.

22.

A.

23.

A.

24.

A.

25.

A.

26.

A.

27.

A.

Uneori evit să iau atitudini care să creeze contraverse.

B.

28.

A.

B.

29.

A.

De obicei sunt ferm în urmărirea obiectivelor mele. Propun o cale de mijloc.

30.

A.

Încerc să nu rănesc sentimentele celuilalt

B.

Uneori evit să iau atitudini care ar crea controverse. Propun o cale de mijloc.

B.

Îi comunic ideile mele şi i le cer pe ale lui. S-ar putea să liniştesc eventualele resentimente ale celuilalt şi să păstrez relaţiile cu el. Încerc să nu rănesc sentimentele celuilalt De obicei sunt ferm în urmărirea obiectivelor mele. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s-ar putea să- l las să-şi menţină punctele de vedere. Încerc imediat să fac cunoscute toate preocupările şi problemele. Încerc imediat să rezolv punctele noastre de vedere diferite.

B.

În negocieri, caut să iau în consideraţie dorinţele celeilalte persoane. Caut să găsesc o soluţie intermediară între a lui şi a mea. Mă preocupă adesea satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.

B.

Dacă poziţia celuilalt pare foarte importantă pentru el, aş căuta să- i îndeplinesc dorinţele. Încerc să- i arăt logica şi avantajele gîndirii mele. Propun o cale de mijloc.

B.

B.

B.

B. B. B.

B. B.

B. B.

B. B.

B.

34

S-ar putea să încerc să liniştesc eventualele resentimente şi să păstrez relaţiile cu el. Îi accept unele puncte de vedere dacă şi el mi le acceptă pe ale mele (unele). Fac presiuni pentru a impune punctele mele de vedere. Încerc să îi arăt logica şi avantajele gîndirii mele. Caut să fac ceea ce e necesar pentru a evita tensiunile fără rost. Încerc să conving cealaltă persoană de avantajele gîndiri mele. Încerc să fac ce este necesar pentru a evita tensiuni fără rost. Îi accept unele puncte de vedere dacă şi el mi le acceptă pe ale mele (unele). Caut să amân problema pînă voi avea timp să mă gîndesc la ea. Încerc să găsesc o soluţie corectă punând laoaltă atît dezavantajele cît şi avantajele pentru amîndoi. Întotdeana înclin spre discutarea directă a problemei. Îmi susţin dorinţele. Sunt momente în care ăi las pe alţii să-şi ia responsabilităţile în rezolvarea unei probleme. Încerc să- l conving pentru o soluţie de compromis. În negocieri, încerc să iau în consideraţie dorinţele celeilalte persoane. Aproape întotdeauna mă preocupă satisfacerea tuturor dorinţelor noastre. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s-ar putea să- l las să-şi menţină punctele de vedere. De obicei caut ajutorul celuilalt în găsirea unei soluţii. Simt că diferenţele nu merită întotdeauna să mă îngrijoreze. Totdeauna împărtăşesc problema cu celuilalt, pentru a găsi împreună o soluţie.

Prelucrarea datelor testului Thomas Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

1

2

3

B

A

4

5

A

B

A A B B A B A

A B A A

B A B A

B B

B B A

A

A B

B A

A A

B B A A B

A B

B A

B

A A

B B

A B

A B

A A

A

B B

B

B A B

B A

35

90%

80%

70%

60%

50%

40

30%

20

%

10%

0%

%

11-10

9-8

7

6

5

-

4

3

2

1-0

Colaborare

-

12-11

10

9

-

8-7

-

6

5

-

4-0

Compromis

12

11-10

9

8

-

7

-

6-5

-

4

0-3

Evitare

12

11-10-

8

7

-

6

-

5

4

3

0-2

6

-

-

5

4

-

3

-

0-2

Nivel mediu

12

Nivel înalt

Confruntare

9

Adaptare

12

11-109-8-7

36

Nivel jos

100%

Лист для ответов Nr. 0 никогда

1 очень редко

2 редко

3 иногда

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

37

4 часто

5 очень часто

6 всегда

Foaie de răspuns Nr. 0 niciodată

1 foarte rar

2 rar

3 uneori

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

38

4 frecvent

5 foarte frecvent

6 întotdeaun a

Instrucţiuni Citiţi atent afirmaţiile şi determinaţi- vă modul de a vă simţi la locul de muncă. Dacă nu a-ţi avut sentimentul indicat atunci specificaţi acest lucru în foaia de răspunsuri la poziţia 0 – niciodată. Dacă aţi avut acest sentiment atunci indicaţi cât de des s-a întâmplat acest lucru prin bifarea cifrei care corespunde frecvenţei trăirilor acestor stări. Chestionar: Mă simt pustiit emoţional. La sfârşitul zilei de muncă mă simt ca o lămîie presată. Mă simt obosit când mă trezesc dimineaţa şi trebuie să plec la serviciu. Înţeleg bine ce simt colaboratorii şi clienţii mei şi folosesc aceasta în interesele serviciului. 5. Simt că comunic cu unii clienţi ca cu obiectele (fără căldură şi deschidere către ei). 6. Mă simt energic şi inspirat emoţional. 7. Pot găsi soluţie corectă în relaţii conflictuale. 8. Simt oboseală şi apatie. 9. Pot influenţa pozitiv clienţii şi colaboratorii mei. 10. În ultimul timp am devenit mai uscat în relaţiile cu cei care lucrezi. 11. De regulă, cei cu care lucrez sunt persoane puţin interesante, care mai mult mă obosesc decât mă bucură. 12. Am multe planuri pe viitor şi cred în realizarea lor. 13. Am foarte multe decepţii în viaţă. 14. Simt indiferenţa şi pierderea interesului faţă de multe ce m-au bucurat anterior. 15. Se întâmplă că cu adevărat mi- i indiferent ce se întâmplă cu unii clienţi sau colaboratori. 16. Doresc să mă refugiez şi să mă odihnesc de toţi şi de toate. 17. Pot uşor crea o atmosferă de bunăvoinţă şi colaborare în colectiv. 18. Comunic uşor cu oamenii indiferent de statutul şi caracterul lor. 19. Reuşesc să fac multe. 20. Mă simt la hotarul posibilităţilor. 21. Pot să obţin încă multe în viaţa mea. 22. Se întâmplă că clienţii şi colaboratorii transferă asupra mea greutatea propriilor probleme şi posibilităţi. 1. 2. 3. 4.

Cheea: subşcala 1 (эмоциональное истощение) 1,2,3,6,8,13,14,16,20 Субшкала 2 (деперсонализация) 5,10,11,15,22 Субшкала 3 (редукция личностных и профессиональных достижений) 4,7,9,12,17,18,19,21 Субшкалы

Низкий уровень

срудний уровень

высокий уровень

1

0-16

17-26

27 и больше

2

0-6

7-12

13 и больше

39 и больше

38-32

3

39

31-0

Metodă de diagnosticare a relaţiilor interpe rsonale (T. Leary) Descrierea metodei Această metodă a fost creată de T. Leary, pentru cercetarea reprezentărilor subiectului despre sine şi Eu ―ideal‖, studiind relaţiile reciproce a grupurilor mici. Cu ajutorul acestei metode se evidenţiază tipul dominant de atitudini faţă de oameni în autoaprecierea reciprocă. Pentru studierea relaţiilor interpersonale această metodă se aplică în diferite ţări. În cercetarea relaţiilor interpersonale se folosesc cel mai des doi factori ―dominaresubordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖. Aceşti factori determină impresia generală despre om în procesul percepţiei interpersonale. Ei sunt numiţi de către M. Argailo în calitate de componenţi principali în analiza stilului comportamentului interpersonal, după conţinut ei pot fi corelaţi cu două din cei trei piloni ai diferenţierii semantice ―notă‖ şi ―putere‖. În cercetarea ce a durat mai mult de 20 ani, efectuată de psihologi americani sub conducerea lui B. Balez, comportamentul membrilor grupului se apreciază după 26 variabile, studiere propusă de autori în trei dimensiuni spaţiale, formate din trei axe: 

tendinţă de ―dominare-subordonare‖



tendinţă de ―amabilitate-neprietenos‖



tendinţa ―emoţional-analitic‖

T. Leary a elaborat o schemă pentru a prezenta orientările sociale de bază, sub formă de cerc împărţit în sectoare. În acest cerc, pe axa orizontală, cât şi pe cea verticală sunt patru orientări: ―dominare-subordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖. La rândul lor aceste sectoare sunt împărţite în 8 atitudini individuale faţă de oameni. Cercul poate fi împărţit şi în 16 sectoare, dar cel mai des se folosesc sectoarele ce se referă la cele două axe principale. Autorii remarcă că măsura atitudinii dintre cele două variabile este funcţia descrescândă a distanţei lor faţă de circumferinţă. Suma punctelor fiecărei orientări se traduce în indicele unde domină axa verticală (dominare-subordonare) şi axa orizontală (prietenie-agresivitate). Distanţa indicilor de la centrul circumferinţei arată adaptarea sau extremitatea comportamentului interpersonal. Chestionarul conţine 128 opinii de apreciere, la fiecare din cele 8 tipuri de relaţii – 16 puncte, reglementate după intensitatea ascendentă. Metoda este construită astfel încât op inia îndreptată spre evidenţierea oricărui tip de relaţie este aşezată nu într-o ordine, ci după o imagine deosebită: ele sunt grupate câte patru şi se repetă după o anumită perioadă. La interpretare se adună numărul fiecărui tip de relaţie. T. Leary propune aplicarea metodei pentru aprecierea comportamentului indivizilor, aprecierea comportamentului celor ce ne înconjoară, pentru autoapreciere, pentru evaluarea oamenilor apropiaţi.

40

În corespondenţă cu aceste niveluri de diagnosticare se schimbă instructajul. Nota maximă este la nivelul de 16 puncte, dar ea este împărţită în 4 grade de relaţii evidenţiate: 

0-4 puncte – nivel scăzut



5-8 puncte – nivel moderat (comportament adaptiv)



9-12 puncte – nivel ridicat



13-16 puncte – extremitate (comportament extrem, până la patologie)

Diverse direcţii de diagnostic permit determinarea tipului şi compararea datelor cu alte aspecte. De exemplu, ―eu social‖, ―eu real‖, ―partenerii mei‖ s.a. Metoda poate fi prezentată individului sau în grup. Subiectului i se propune să indice acele afirmaţii care corespund reprezentărilor lui despre sine, referitoare la alt individ sau idealului său. În rezultat se face totalizarea punctelor din fiecare sector cu ajutorul cheii din chestionar. Totalul punctelor se trece pe discogramă, distanţa de la centru corespunzând numărului de puncte din sector (0-16). Capetele vectorilor se unesc şi se formează profilul personalităţii. După formule speciale se determină indicii după doi factori de bază (―dominare-subordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖). Analiza cantitativă a datelor se face prin comparaţia discogramelor ce arată reprezentările diferiţilor indivizi.

Tip autoritar Până la 8 puncte, conducătorul manifestă încredere în sine, capacitatea de a fi bun consultant, organizator, are calităţi de conducător. În cazul indicilor mai înalţi (12) el nu suportă critica, supraapreciază capacităţile personale, iar în cazul indicilor şi mai ridicaţi (peste 12 puncte) aplică stilul didactic de opinii, necesitatea imperativă de a comanda pe alţii. Peste 13-16 puncte are trăsături de despotism, dictator, dominant. Totdeauna impune altora să procedeze aşa cum crede el. Probleme: se ascultă numai pe sine, contează numai părerea lui, dar să cunoşti tot este imposibil. Tip egoist Se evidenţiază prin stilul de relaţii interpersonale ca un conducător încrezut în sine, independent, mereu în competiţie cu cineva (până la 8 puncte). E caracteristic pentru o persoană ce tinde să devină lider (8-12), manifestând sentimentul de a- i domina pe cei ce- l înconjoară, tendinţa de a avea o părere deosebită în comparaţie cu ceilalţi. Dacă indicii sunt mai ridicaţi (12-16 puncte) prezintă un tip de relaţii egoiste cu oamenii. Predomină tendinţa de bază de a fi mai bun decât alţii. Se iubeşte numai pe sine, îi place să se laude, problemele şi greutăţile le pune pe umerii altora. Asemenea oamenii au probleme cu ei înşişi, tind să devină mai buni decât ceilalţi în toate situaţiile, dar aceasta este imposibil de realizat. Nu este indicat ca oamenii să fia apreciaţi mereu cu ―foarte bine‖. El are probleme când cineva încearcă să se evidenţieze; manifestă egoism şi tendinţa de a se autoafirma. Tip agresiv Dacă indicele este până la 4, manifestă puţină energie, agresivitate, încăpăţânare. De la 4 la 8 puncte, conducătorul este energic, încăpăţânat în dependenţă de situaţie. De la 8-12 este deschis la suflet, hotărâtor, sincer. Posedă înclinaţii de a avea un caracter bărbătesc. Agresivitatea este energia

41

pentru existenţă manifestată în anumite forme. Ea trebuie transferată în formă socială binevenită. În dependenţă de măsura manifestării indicilor, acest sector exprimă sinceritate, spontaneitate, independenţă în atingerea scopului. Dacă indicii sunt mai înalţi (12-16), manifestă multă încăpăţânare, irascibilitate, e neprietenos, duşmănos, brutal, îi învinovăţeşte pe toţi dacă nu poate dobândi ceea ce doreşte. Tip suspicios (sceptic) Până la 8 puncte manifestă bază reală de analiza a faptelor, scepticismul şi nonconformismul creşte, se transformă într- un mod de relaţii cu mediul înconjurător, foarte supărător. Manifestă neîncredere cu înclinaţii către critică, nemulţumire de ceea ce- l înconjoară, suspiciune. De la 12-16 puncte, aceşti oameni sunt suspicioşi, se supără pe toată lumea, nu iartă nimănui nimic. Toată lumea pentru ei este duşmănoasă şi rea. Le vine foarte greu să trăiască fiindcă li se pare că toţi sunt groaznici. Le este greu şi celor ce sunt înconjuraţi de asemenea persoane. El vede aproape totul numai în culori negre, ceea ce este dăunător pentru sănătatea lui. Pentru el culoare roz nu este prea binevenită. Tip supus (timid) Reflectă particularităţi ale relaţiilor interpersonale ca: modestie, timiditate, înclinaţia de a lua asupra sa îndeplinirea obligaţiunilor străine. Se supune oricui, mai ales liderului. De la 8-12 puncte, supunerea este totală, sentimentul vinovăţiei e foarte ridicat, autodistrugere. Tip dependent Indicii 0-4 reflectă necesitatea de ajutor şi încredere, recunoaştere din partea celor din jur. Indicii mai înalţi 8-12 arată superconformitate, dependenţă totală de opiniile celor din jur. Este foarte neîncrezător în sine, neliniştit, îngrijorat. Nu se iubeşte pe sine din cauză că se teme de toţi. 12-16 puncte, nu are încredere în sine, e receptiv la problemele celor din jur, se acomodează la situaţii. Tip prietenos, cooperant 0-4 puncte evidenţiază stilul de relaţii interpersonale caracteristic persoanelor ce tind către o colaborare strânsă cu grupul de referenţi, către relaţii prietenoase cu cei din jur. 8-12 puncte caracterizează persoana ca binevoitoare, ce nu creează probleme. 12-16 puncte arată abundenţa manifestării stilului de relaţii interpersonale prin comportament compromis. Este prietenos cu toţi oamenii. Interesele altora sunt mai presus decât cele personale. Se străduie să fie în relaţii bune cu colegii şi cu cei ce- l înconjoară. Tinde către colaborare, este entuziast, energic, conştiincios. Ţine cont de părerea majorităţii, face compromisuri. Problema sa este că doreşte să fie bun cu toţii, să atragă atenţia tuturor. Este în stare să facă orice pentru colegi. Sunt preocupaţi mereu de a afla atitudinea celorlalţi faţă de ei. Tip altruist Indicii cuprinşi între 0-4 arată dorinţa expresivă de a-i ajuta pe cei din jur; au un simţ al responsabilităţii foarte dezvoltat. Indicii 8-12 arată că sunt responsabili, delicaţi, îi încurajează pe cei din 42

jur. Indicii 12-16 demonstrează că ţine sub tutelă pe cei ce- l înconjoară, manifestă sentimentul de părinte, dar arată şi tendinţa de mascare. Altruismul cel mai extrem poate fi o formă de egoism.

Testul Leary 1)

Puteţi fi plăcut?

2)

Produceţi impresie asupra celor din jur?

3)

Aveţi capacitatea de a ordona, comanda?

4)

Sunteţi insistent?

5)

Aveţi sentimentul propriei demnităţi?

6)

Sunteţi independent?

7)

Aveţi grijă de sine?

8)

Puteţi manifesta independenţă?

9)

Aveţi capacitatea de a fi crud?

10)

Sunteţi riguros, dar cu dreptate?

11)

Puteţi fi sincer?

12)

Puteţi critica pe alţii?

13)

Vă place să vă plângeţi altora?

14)

Deseori sunteţi mâhnit?

15)

Sunteţi capabil să manifestaţi neîncredere?

16)

Deseori vă dezamăgiţi?

17)

Sunteţi critic faţă de sine?

18)

Sunteţi capabil să recunoaşteţi că nu aţi fost corect?

19)

Vă supuneţi cu plăcere?

20)

Sunteţi blând, îngăduitor?

21)

Sunteţi recunoscător?

22)

Sunteţi încântat şi aveţi tendinţa de a imita?

23)

Sunteţi respectuos?

24)

Aveţi nevoie să fiţi încurajat?

25)

Sunteţi capabil de a colabora şi a acorda ajutorul?

26)

Aveţi tendinţa de a trăi în pace?

27)

Sunteţi binevoitor?

28)

Sunteţi atent şi gingaş?

29)

Sunteţi delicat?

43

30)

Aveţi o atitudine încurajatoare faţă de cei din jur?

31)

Reacţionaţi la cererea de ajutor a unei persoane?

32)

Sunteţi dezinteresat?

33)

Aveţi capacitatea de a- i face pe cei din jur să vă admire?

34)

Aveţi respect din partea altora?

35)

Posedaţi talent de conducător?

36)

Vă place responsabilitatea?

37)

Sunteţi încrezut în sine?

38)

Sunteţi încrezut în sine şi dârz?

39)

Sunteţi întreprinzător practic?

40)

Iubiţi concurenţa?

41)

Sunteţi stabil şi neînduplecat unde trebuie?

42)

Sunteţi neînduplecat dar nepărtinitor?

43)

Sunteţi supărăcios, iritant?

44)

Sunteţi deschis la suflet şi sincer?

45)

Nu suportaţi să vă comande?

46)

Sunteţi sceptic?

47)

Nu sunteţi impresionant?

48)

Sunteţi sensibil la supărare?

49)

Vă intimidaţi repede?

50)

Nu aveţi încredere în propria persoană?

51)

Sunteţi conciliant, îngăduitor?

52)

Sunteţi modest?

53)

Apelaţi deseori la ajutorul altora?

54)

Vă place autoritatea?

55)

Primiţi sfaturi cu plăcere?

56)

Sunteţi credul, aveţi tendinţa de a- i bucura pe alţii?

57)

Aveţi un comportament amabil în relaţiile cu ceilalţi totdeauna?

58)

Preţuiţi părerea altora?

59)

Sunteţi o persoană comunicabilă şi sociabilă?

60)

Sunteţi mărinimos?

61)

Sunteţi bun, reuşiţi să insuflaţi încredere altora?

62)

Sunteţi gingaş şi bun la inimă?

63)

Vă place să aveţi grijă de alţii? 44

64)

Sunteţi generos?

65)

Vă place să daţi sfaturi altora?

66)

Creaţi o impresie de mare importanţă?

67)

Creaţi impresie de şef poruncitor?

68)

Sunteţi lider, iubiţi puterea?

69)

Sunteţi lăudăros?

70)

Sunteţi mulţumit de sine?

71)

Vă gândiţi numai la dumneavoastră înşivă?

72)

Sunteţi viclean, şiret?

73)

Puteţi suporta greşelile altora?

74)

Sunteţi prudent?

75)

Sunteţi sincer?

76)

Sunteţi deseori duşmănos?

77)

Sunteţi înrăit?

78)

Sunteţi tânguitor?

79)

Sunteţi gelos?

80)

Ţineţi supărarea pentru mult timp?

81)

Aveţi tendinţa de a vă autopedepsi?

82)

Sunteţi timid?

83)

Sunteţi o persoană fără iniţiativă?

84)

Sunteţi blând?

85)

Sunteţi dependent, influenţat?

86)

Vă place să fiţi o persoană supusă?

87)

Daţi altora posibilitatea de a lua decizii?

88)

Cădeţi uşor în capcană?

89)

Cădeţi uşor sub influenţa prietenilor?

90)

Sunteţi gata să credeţi în oricine?

91)

Sunteţi predispus să fiţi binevoitor cu toţi indivizii?

92)

Simpatizaţi toţi oamenii?

93)

Sunteţi iertător?

94)

Sunteţi prea sensibil?

95)

Sunteţi generos şi răbdător la toate neajunsurile?

96)

Tindeţi să-i ajutaţi pe ceilalţi?

97)

Tindeţi către succes? 45

98)

Aşteptaţi admiraţie de la fiecare persoană?

99)

Daţi dispoziţii tuturor?

100)

Sunteţi despot?

101)

Aveţi atitudine exigentă faţă de cei ce vă înconjoară?

102)

Sunteţi înfumurat?

103)

Sunteţi egoist?

104)

Sunteţi rece, dur, insensibil?

105)

Sunteţi ironic, batjocoritor?

106)

Sunteţi răutăcios, crud?

107)

Vă înfuriaţi deseori?

108)

Sunteţi indiferent, lipsit de sentimente?

109)

Sunteţi ranchiunos, răutăcios?

110)

Manifestaţi spirit de contradicţie?

111)

Sunteţi încăpăţânat?

112)

Sunteţi suspicios şi neîncrezător?

113)

Sunteţi fricos, timid, sfios?

114)

Sunteţi ruşinos?

115)

Sunteţi amabil, îndatoritor?

116)

Sunteţi molatec?

117)

Nu puteţi refuza pe nimeni?

118)

Sunteţi sâcâitor, cicălitor?

119)

Vă place tutela altei persoane?

120)

Sunteţi peste măsură de credul?

121)

Tindeţi să dobândiţi acordul fiecăruia?

122)

Reuşiţi să menţineţi relaţii cordiale cu toţi indivizii?

123)

Totdeauna sunteţi prietenoşi cu toţi indivizii?

124)

Iubiţi pe toată lumea?

125)

Sunteţi prea indulgent faţă de cei ce vă înconjoară?

126)

Vă străduiţi să liniştiţi pe oricine?

127)

Aveţi grijă de alţii?

128)

Sunteţi prea bun faţă de cei din jur?

46

ER 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

EI

DD RI

ER

EI

DR

33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64

DI

ER

EI

65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96

DR

D I

ER 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128

Diagnostica nivelului de anxietate şcolară Fillips. Testul studiază nivelul şi caracterul anxietăţii legat de şcoală. Se aplică elevilor de vârstă şcolară mică şi preadolescenţilor. Testul conţine 58 întrebări la care elevii trebuie să răspundă prin „Da‖ sau „Nu‖. Instrucţia: Acum vă propunem un chestionar care constă dintr-un şir de întrebări ce se referă la felul în care vă simţiţi la şcoală. Daţi răspunsuri sincere. Aici nu sunt răspunsuri corecte sau greşite. Dacă răspunsul la întrebare este afirmativ puneţi semnul „+‖, dacă negativ – „ - ‖. Textul chestionarului. 1. Îţi vine greu să te menţii la acelaşi nivel cu toată clasa? 47

EI

DR

2. Te nelinişteşti dacă învăţătorul îţi spune că are de gând să-ţi verifice cunoştinţele? 3. Îţi vine greu să faci faţă cerinţelor profesorului sau să înveţi la nivelul cerinţelor învăţătorului? 4. Visezi câteodată că profesorul este furios din cauza că nu ai făcut temele? 5. S-a întâmplat ca cineva din clasa ta să te lovească sau să te bată? 6. Deseori ţi se întâmplă să-ţi doreşti ca profesorul să nu se grăbească să explice tema nouă, să ai timp să înţelegi ceea ce el spune? 7. Te nelinişteşti mult când răspunzi sau îndeplineşti o sarcină? 8. Se întâmplă ca să te temi să te exprimi la lecţie deoarece te temi să nu faci o greşeală prostească? 9. Îţi tremură genunchii când eşti chemat la răspuns? 10. Deseori colegii râd de tine când vă jucaţi în diferite jocuri? 11. Se întâmplă să fii notat cu o notă mai joasă decât te aşteptai? 12. Te nelinişteşte gândul că vei rămâne corigent? 13. Te strădui să eviţi jocurile, în care se face alegerea, deoarece de regulă pe tine nimeni nu te alege? 14. Se întâmplă să tremuri când eşti chemat la răspuns? 15. Deseori apare senzaţia că nimeni dintre colegii tăi nu vrea să facă ceea ce vrei să faci tu? 16. Te nelinişteşti mult înainte de a începe să îndeplineşti sarcina? 17. Îţi vine greu să fii apreciat cu notele la care se aşteaptă de la tine părinţii? 18. Te temi uneori că ţi se va face rău în clasă? 19. Vor râde de tine colegii dacă vei răspunde greşit la lecţii? 20. Semeni cu colegii de clasă? 21. După ce îndeplineşti sarcina te nelinişteşti dacă ai făcut totul corect? 22. Când lucrezi în clasă, eşti sigur că ai memorizat totul corect? 23. Visezi uneori că eşti la şcoală şi nu poţi răspunde la întrebarea profesorului? 24. Cu majoritatea colegilor eşti în relaţii de prietenie? 25. Lucrezi mai sârguincios dacă ştii că rezultatele tale vor fi comparate cu rezultatele colegilor? 26. Deseori visezi ca să te nelinişteşti mai puţin când eşti întrebat la lecţie? 27. Te temi uneori să discuţi sau să dezbaţi un anumit subiect? 28. Simţi că inima începe să bată mai tare când profesorul spune că are de gând să-ţi verifice temele? 29. Atunci când eşti înalt apreciat, crede cineva dintre colegii tăi că ai vrea să te dai mare pe lângă profesor? 30. Te simţi bine cu colegii faţă de care elevii au o atitudine pozitivă deosebită? 31. Se întâmplă ca colegii în clasă să spună ceva ce te afectează? 32. Cum crezi, elevii ce nu fac faţă la învăţătură îşi pierd reputaţia? 33. Consideri că majoritatea colegilor nu-ţi acordă atenţie? 34. Deseori te temi să pari caraghios? 35. Eşti mulţumit de atitudinea profesorilor faţă de tine? 36. Contribuie mama ta la fel ca şi alte mame la organizarea seratelor şcolare? 37. A fost important pentru tine cândva ce cred despre tine cei din jur? 38. Ai speranţe ca pe viitor să înveţi mai bine? 39. Consideri că vestimentaţia ta şcolară este la fel de bună ca şi cea a colegilor tăi? 40. Deseori te prinzi cu gândul că te preocupă ceea ce cred despre tine colegii în timp ce răspunzi? 41. Elevii dotaţi beneficiază de anumite drepturi pe care nu le au alţi elevi din şcoală? 42. Se supără unii colegi ai tăi când dai un răspuns mai bun decât ei?

48

43. Eşti mulţumit de atitudinea colegilor faţă de tine? 44. Te simţi bine când rămâi de unul singur cu profesorul? 45. Râd uneori colegii pe seama ta şi a vestimentaţiei tale? 46. Crezi că te nelinişteşti de treburile tale preşcolare mai mult decât alţi elevi? 47. Simţi că îţi vine să plângi când nu poţi să răspunzi? 48. Seara, când eşti culcat, te frământă uneori gândul ce va fi mâine la şcoală? 49. Lucrând la o sarcină dificilă, ai senzaţia că ai uitat lucrurile pe care deja le ştiai bine? 50. Îţi tremură puţin mâna când lucrezi asupra sarcinii? 51. Simţi că începi să te enervezi când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină clasei? 52. Îţi este frică de verificarea temelor la şcoală? 53. Când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină clasei simţi că ţi- i frică că nu vei face faţă? 54. Visezi uneori că colegii de clasă pot face lucruri pe care nu le poţi face tu? 55. Când profesorul explică tema nouă, ţi se pare că colegii tăi o înţeleg mai bine decât tine? 56. Te nelinişteşti în drum spre şcoală că profesorul poate să dea o lucrare de evaluare? 57. Când realizezi sarcina simţi, de regulă, că nu o faci bine? 58. Îţi tremură puţin mâna când învăţătorul cere să îndeplineşti sarcina la tablă în faţa întregii clase? Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor. La prelucrarea rezultatelor se atrage atenţia la întrebările care nu corespund cu cheia testului. Răspunsurile care nu corespund cu cheia denotă manifestarea anxietăţii. La prelucrarea testului se calculează: 1. numărul total de necorespunderi ale răspunsurilor cu cheia testului. Dacă numărul este mai mare de 50%, e vorba de anxietate mărită, dacă mai mare de 75% - nivel ridicat de anxietate. 2. numărul de necorespunderi la fiecare factor evidenţiat din test. Nivelul anxietă ţii se determină la fel ca şi în primul caz. Raportarea întrebărilor la parametrii anxietăţii propuse de test. Factorii NR. întrebărilor 1. anxietate generală şcolară 2,3,7,12,16,21,23,26,28,46,47,48,49,50,51,52,53,54,55,56, 57,58= 22 2. stresul social 5,10,15,20,24,30,33,36,39,42,44 = 11 3. frustrarea necesităţii în 1,3,6,11,17,19,25,29,32,35,38,41,43 = 13 realizarea succeselor 4. frica de automanifestare. 27,31,34,37,40, 45 = 6 5. frica de situaţia verificării 2,7,12,16,21,26 = 6 temelor pentru acasă. 6. frica de a nu corespunde 3,8,13,17,22 = 5 aşteptărilor altora. 7. rezistenţă fiziologică scăzută la 9,14,18, 23, 28 = 5 stres. 8. probleme şi frici în relaţia cu 2, 6, 11, 32, 35, 41, 44, 47 = 8 profesorul. Cheia răspunsurilor „+‖ – da – 11, 20, 22, 24, 25, 30, 35, 36, 38,39,41, 43,44,

49

„ - „ – nu – restul întrebărilor.

Caracteristica de conţinut al fiecărui factor. 1. Anxietate generală în şcoală – starea generală emoţională a copilului legată de diferite forme de încadrare în viaţa şcolară. 2. Stresul social – starea emoţională a copilului pe fonul căruia se dezvoltă contactele lui sociale (în primul rând cu semenii). 3. Frustrarea necesităţii în realizarea succeselor – fon psihic nefavorabil ce nu permite copilului să-şi dezvolte necesităţile în succes, atingerea unui rezultat înalt. 4. Frica de automanifestare – emoţii negative ce însoţesc situaţiile care necesită automanifestarea, demonstrarea posibilităţilor personale, autoprezentarea pentru alţii. 5. Frica de situaţii de verificare a cunoştinţelor – atitudine negativă şi anxietate în situaţiile de verificare (mai ales publică) a cunoştinţelor, realizărilor, posibilităţilor. 6. Frica de a nu corespunde aşteptărilor altora - orientarea spre valoarea altora în aprecierea rezultatelor proprii, a faptelor, gândurilor; anxietate legată de aprecierile date de alţii, aşteptarea aprecierilor negative. 7. Rezistenţă fiziologică scăzută la stres – particularităţile psihofiziologice, ce micşorează adaptabilitatea copilului la situaţiile provocatoare de stres, ce măresc probabilitatea reacţiei neadecvate, distructive la factorul de mediu stresant. 8. Probleme şi frici în relaţia cu profesorul - fon emoţional negativ general de relaţii cu adulţii în şcoală, ce micşorează eficienţa instruirii copilului în şcoală.

50

E R

EI

D R

DI

E R

EI

D R

DI

E R

1 2 3 4

33 34 35 36

65 66 67 68

5

37

69

6

38

70

7

39

71

8

40

72

9

41

73

10

42

74

11

43

75

12

44

76

13

45

77

14

46

78

15

47

79

16

48

80

17

49

81

18

50

82

19

51

83

20

52

84

21

53

85

22

54

86

23

55

87

24

56

88

EI

D R

DI

E R

EI

D R

97 98 99 10 0 10 1 10 2 10 3 10 4 10 5 10 6 10 7 10 8 10 9 11 0 11 1 11 2 11 3 11 4 11 5 11 6 11 7 11 8 11 9 12 51

25

57

89

26

58

90

27

59

91

28

60

92

29

61

93

30

62

94

31

63

95

32

64

96

0 12 1 12 2 12 3 12 4 12 5 12 6 12 7 12 8

Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov) Metoda este prelucrată de V.P. Zaharov, în baza chestionarului A.L. Juravleov. Metoda de bază constă din 27 afirmaţii care caracterizează diferite aspecte ale relaţiilor şi acţiunilor reciproce ale conducătorului cu colectivul. În rezultatul analizei indicilor aplicaţi în metoda de bază, V. P. Zaharov au evide nţiate trei pleiade individuale referitoare la componentele stilului de conducere şi au fost selectate afirmaţiile care nu au mai puţin de două legături de corelaţie cu celelalte afirmaţii ale pleiadelor individuale. Aceste afirmaţii au fost repartizate în 16 dimensiuni cu câte 3 afirmaţii în fiecare. 1. Strategia generală a conducerii 2. Capacitatea de a ordona 3. Alegerea adjuncţilor 4. Orientarea valorică de bază în îndeplinirea funcţiilor de conducere 5. Atitudinea faţă de iniţiativa şi independenţa subalternilor 6. Atitudinea faţă de critică 7. Atitudinea faţă de responsabilitate 8. Atitudinea faţă de primirea sfaturilor şi obiecţiilor 9. Caracterul comunicării cu subalternii 10. Forma de comunicare cu subalternii 11. Comportamentul în situaţii critice 12. Capacitatea de a fi de sine-stătător în rezolvarea noilor întrebări 52

13. Caracterul exigenţei faţă de subalterni 14. Controlul asupra activităţii subalternilor 15. Deprinderea şi mijloacele de a menţine disciplina 16. Dispoziţia subalternilor în activitate cu conducătorul.

INSTRUCTAJ Chestuionarul conţine 16 grupe de afirmaţii ce caracterizează calităţile de afaceri ale conducătorilor. Fiecare grupă conţine trei afirmaţii, notate prin literele A, B sau C. Dumneavoastră trebuie să citiţi atent fiecare din cele 3 afirmaţii care se referă la o singură grupă şi să alegeţi una singură, care după părerea dumneavoastră corespunde mai mult conducătorului. Notaţi această afirmaţie pe lista de răspunsuri cu + sub litera corespunzătoare.

Test Juravleov A 1. Centralizează conducerea: cere să- i se dea informaţie numai lui 2. Întotdeauna dă comandă, însărcinări, insistă, dar niciodată nu roagă pe nimeni. 3. Se străduie ca locţiitorii lui să fie specialişti calificaţi.

B Se străduie să le hotărască lucrurile împreună cu subalternii, singur rezolvă numai cele mai operative întrebări. Dă comandă în aşa fel că subalternul cu plăcere îndeplineşte.

C Unele probleme importante se hotărăsc fără participarea conducătorului, funcţiile lui le îndeplinesc alţii Nu poate da comandă.

Conducătorul este indiferent cine lucrează la el adjunct şi ajutor.

4. Îl interesează numai îndeplinirea planului, dar nu relaţiile între oameni.

Lucrul nu-l interesează şi de aceea are o atitudine formală faţă de el.

5. Probabil e conservativ pentru că se teme de ceva nou. 6. La critică, conducătorul de obicei nu se supără, dar dă ascultare. 7. Se creează impresia că conducătorul se teme să răspundă de acţiunile sale, vrea să micşoreze răspunderea sa. 8. Permanent se sfătuieşte cu subalternii mai ales cu lucrătorii cu experienţă.

Iniţiativa subalternilor nu este primită de conducător.

Încearcă să obţină supunerea şi îndeplinirea sarcinilor de către adjunct şi locţiitor fără discuţie. Hotărînd însărcinările de serviciu se străduie să formeze atitudini bune în colectiv. Se străduie ca subalternii să lucreze independent.

Nu iubeşte când este criticat şi nici nu ascunde acest lucru. Responsabilitatea este repartizată între conducător şi subalterni.

Critica o ascultă, încearcă să ia măsuri, dar nu întreprinde nimic. Conducătorul singur prelucreză hotărârile sau le anulează.

Subalternii nu numai că dau sfaturi, dar pot da şi indicaţii conducătorului.

Nu admite ca subalternii să-i dea sfaturi sau, mai mult, să aibă pretenţii. 53

9. De obicei se sfătuieşte cu adjuncţii şi cei mai jos puşi conducători, dar nu cu subalternii de rând. 10. Întotdeauna se adresează cu subalternii amabil şi binevoitor. 11. În situaţii critice conducătorul nu poate face faţă însărcinărilor sale. 12. Singur rezolvă chiar şi întrebările care nu sunt bine cunoscute. 13. Probabil el nu este chiar un om exigent. 14. Controlând rezultatele întotdeauna observă partea pozitivă şi îi laudă pe subalterni. 15. Conducătorul poate să ţină în mâini ordinea şi disciplina. 16. În prezenţa conducătorului subalternii lucrează în încordare.

Permanent conversează cu subalternii, vorbeşte despre situaţia în colectiv, greutăţile care e nevoie să fie învinse. În relaţiile cu subalternii deseori manifestă indiferenţă. În situaţii critice conducătorul, de regulă, trece la metode mai aspre de conducere. Dacă nu ştie ceva nu se teme să recunoască şi se adresează după ajutor la alţii. El este exigent, dar totodată e şi cu dreptate. Întotdeauna controlează foarte sever lucrul subalternilor şi a întregului colectiv. Des le face subalternilor observaţii şi mustrări. Să lucrezi împreună cu conducătorul este interesant.

Pentru îndeplinirea oricărui lucru nu de rareori e nevoit să- i convingă pe subalterni. În adresare cu subalternii poate fi sever şi netacticos. Situaţiile critice nu schimbă metodele lui de conducere. El nu poate acţiona singur, dar aşteaptă ―imbolduri‖dintr-o parte. Despre el se poate spune, că poate fi foarte sever şi chiar se agaţă de toate mărunţişurile. Controlează lucrul de la caz la caz. Nu poate acţiona asupra disciplinii. Subalternii sunt fără supraveghere.

CHEIA Nr 1 2 3 4 5 6 7 8

A D D K D P K P K

B K K P P D D K P

C P P D K K P D D

Nr. 9 10 11 12 13 14 15 16

A D K P D P K K D

B K P D K K D D K

C P D K P D P P P

D – directiv K – colegial P – permisiv 54

Componenta directivă - orientare după părerea şi aprecierea proprie - tendinţa spre putere, încredere în sine, înclinaţie spre o disciplină severă, formală, păstrează distanţa faţă de subalterni - lipsa dorinţei de a-şi recunoaşte greşelile - ignoră iniţiativa, activitatea creativă a oamenilor - hotărăşte în nume propriu - controlează strict acţiunile subalternilor Componenta pasivă - atitudine familiară în relaţia cu subalternii - lipsa rigidităţii, a disciplinei severe şi a controlului - tendinţa de a trece responsabilitatea şi luarea deciziilor în seama subalternilor Componenta colegială - cerinţele şi controlul coincid cu iniţiativa şi abordarea creativă asupra indeplinirii activităţii şi respectarea disciplinei în mod conştient - tendinţa de a delega obligaţiunile şi de a împărţi responsabilitatea - democratizarea în luarea hotărârii Studie rea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach) Sistemul orientărilor valorice determină latura orientării personalităţii şi constituie principiul atitudinii personalităţii faţă de lumea înconjurătoare, faţă de alţi indivizi, de sine însuşi, baza concepţiei despre lume şi nucleul motivaţiei, activismului vital, cât şi baza concepţiei despre viaţă şi filosofie a vieţii. Metoda M. Rokeach adaptată de V. Iadov conţine două grupe de valori: te rminale şi instrumentale. Valoarea metodei este universală, convenabilă şi economică în culegerea şi prelucrarea rezultatelor. Ea este flexibilă fiindcă există posibilitatea de a varia ca stimul materialul (lista valorilor) şi instructajul. Un neajuns major este influenţa dezirabilităţii sociale, posibilităţi de a nu răspunde sincer. De aceea, un rol deosebit în acest caz îl are motivaţia examinării (de bună voie) şi contactul dintre psiholog şi cel supus testării. Analizând ierarhia valorilor trebuie să atragem atenţia la gruparea valorilor de către cei experimentaţi, după diverse principii. De exemplu: valori ―concrete‖ şi ‖abstracte‖; valorile ―autorealizării profesionale‖ şi ―valorile vieţii‖, s.a.m.d. Valorile instrumentale pot fi grupate în valori estetice, valorile comunicării, valori de afaceri, valori individuale şi conformiste, valori altruiste, valorile autoafirmării şi valori adoptate de alţii, etc. Acestea nu sunt încă toate posibilităţile contruirii subiective a orientărilor valorice. De asemenea, în calitate de valori de bază, ele pot fi împărţite în trei orientări: la sine, la obiect, la grup. Derivate de la orientările de bază pot fi şi orientările: la poziţie, la menţinerea relaţiilor, la autoafirmare, la altă persoană, la activitate, autorealizare. 55

Metoda M. Rokeach (tabel de valori general-umane reformulat şi adăugit de psihologul Iadov)

Valori finale 1.

Valori instrumentale

Viaţă activă (o viaţă plină şi Acurateţe (capacitatea de a întreţine emoţională)

2.

Înţelepciune

lucrurile în ordine în afaceri) (maturitate

în Politeţe, comportare manierată

gândire şi apreciere atinse din experienţa de viaţă) 3.

Sănătate (psihică şi fizică)

Trebuinţe şi pretenţii înalte faţă de viaţă

4.

Activitate interesantă

Viaţă plină (simţul umorului)

5.

Apropiere de natură şi artă

Punctualitate (disciplină)

6.

Dragoste

matură

(dragoste Independenţă (capacitatea de a

spirituală şi fizică cu omul iubit) 7.

acţiona de sine stătător şi hotărât)

Viaţă asigurată material (lipsa Intransigenţă faţă de defectele sale greutăţilor materiale)

8.

şi imperfecţiunea altora

Prietenii autentice (a avea prieteni Valoarea buni şi adevăraţi) şi sociabilitate

profesională

proprie

(orizontul larg de cunoştinţe şi o cultură înaltă)

9.

Recunoaştere socială şi atragerea Responsabilitate şi conştiinciozitate respectului

(orientarea

la

susţinerea celor din jur) 10.

Cunoaştere (posibilitatea de a-şi Raţionalism (capacitatea de a gândi lărgi

cunoştinţele,

cultura a lua hotărâri raţionale)

generală, dezvoltarea intelectului) 11.

Viaţă plină (realizare maximală a Autocontrol: stăpânire de sine, capacităţilor şi posibilităţilor)

12.

disciplină

Dezvoltare (imaginaţie creativă şi Curajul de a-şi susţine propria inventivitate,

autoperfecţionare părere, încrederea în forţele proprii

permanentă) 13.

Distracţiile, plăcerile

Voinţă puternică (capacitatea de a sta pe poziţia sa, de a nu ceda în faţa greutăţilor) 56

14.

15.

Libertatea

(spiritul

de Indulgenţă şi îngăduinţă (la părerea

independenţă,

independenţă

în altora,

deprinderea

apreciere şi fapte)

greşelile altora)

Familie armonioasă şi unită

Orizont

larg

şi

de a

ierta

receptivitate

(deprinderea de a înţelege punctul de vedere al altora, stima şi respectul faţă de alte deprinderi şi obiceiuri) 16.

Fericirea altora (baza materială, Cinstea, onestitatea dezvoltarea şi perfecţionarea altor oameni, popoare şi lumii întregi)

17.

Creativitatea (posibilitatea de a Eficienţă în afaceri (dragostea de acţiona creator)

muncă, productivitatea

înaltă a

muncii) 18.

Încrederea

în

sine

(armonia Colegialitate, sensibilitate (ajutor

interioară, absenţa conflictelor)

acordat altora)

1.

1.

2.

2.

3.

3.

4.

4.

5.

5.

6.

6.

7.

7.

8.

8.

9.

9.

10.

10.

11.

11.

12.

12

13.

13.

14.

14. 57

15.

15.

16.

16.

17.

17.

18.

18

Valori finale

Valori instrumentale

1

1

2

2

3

3

4

4

5

5

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

58

Diagnosticarea tipului de motivaţie la studenţii contemporani Acest test ţine de motivul aflării tale la facultate! La fiecare întrebare te rog să raspunzi prin „da” sau „nu” în tabelul de pe pagina următoare. Dacă eşti de acord cu afirmaţia dată încercuieşte numărul din tabel corespunzător întrebării ,dacă nu treci la următoarea. Fii cît se poate de sincer pentru a reflecta tabloul motivaţional real! SUCCES!!! 1. Cred că, liderul grupei trebuie să fie studentul care are rezultate bune la învăţătură. 2. Părinţii întotdeauna mă laudă pentru rezulate bune. 3. Îmi place mult să aflu lucruri noi. 4. Îmi place să- mi asum însărcinări dificile, să trec peste greutăţile îndeplinirii lor. 5. Vreau ca colegii să mă creadă un student bun . 6. Eu aspir la lauda profesorilor , dacă îndeplinesc corect sarcina. 7. Întotdeauna le vorbesc părinţilor despre succesele mele la facultate. 8. Mă nelinişteşte riscul de a fi exmatriculat pentru rezultate proaste. 9. Foarte des ascund rezultatele rele de părinţii mei pentru a evita pedeapsa. 10. Învăţ în primul rînd pentru că cunoştinţele imi vor folosi în viitor, îmi ajuta să- mi găsesc un serviciu bun. 11. Facultatea pentru mine este în I rînd comunicarea cu prietenii. 12. Mi-ar plăcea să particip la mai multe manifestări artistice în universitate şi să nu pierd atîta timp la ore. 13. Pentru moment , învăţătura pentru mine este cea mai importantă sferă unde eu pot să mă afirm. 14. Colegii mei au o atitudine negativă faţă de cei care nu învaţă , chiar dacă se descurcă bine în alt domeniu. 15. Studiile mele des devin o temă de discuţie în familia mea. 16. Îmi place să fac propriile mele cercetări, să fac careva descoperiri. 17. Este important pentru mine să- mi dovedesc mie însumi că sunt capabil să învăţ bine. 18. Atunci cînd primesc o notă bună, mă strădui ca colegii mei să afle despre aceasta. 19. Mă întristez atunci cînd profesorul nu- mi apreciază munca şi străduinţa. 20. Depun efort la ore , atunci cînd ştiu că, părinţii mă vor răsplăti cu ceva. 21. Încep să învăţ cînd ştiu că rezultatele bune ale mele vor fi discutate la adunările profesorilor. 22. Depun mai mult efort ca să învăţ, atunci cînd ştiu că voi fi pedepsit de părinţi pentru rezultate rele. 23. Este important pentru mine să devin un om inteligent şi dezvoltat. 24. Îmi plac acele ore unde am posibilitatea să lucrez în grup, să discut cu colegii materialul la cursul dat. 25. Aş putea spune că mă interesează mai mult alte lucruri decît orele în timpul zilei. 26. Îmi place să particip la diferite conferinţe ,seminare deoarece îmi dau pos ibilitatea să mă afirm. 27. Colegii mei mereu se interesează despre rezultatele celorlalţi. 28. Pentru părinţii mei este foarte important să obţin rezultate bune la învăţătură. 29. Îmi place să inventez noi metode de pregătire a temelor. 30. Mi-ar plăcea să fiu cel mai bun student în grupă. 31. Vreau să mă prezint într-o lumină favorabilă în faţă colegilor, de aceea învăţ bine. 32. Îmi place cînd la sfîrşitul orei profesorul numeşte pe cei care sau prezentat cel mai bine . 33. Este important pentru mine ca părinţii să mă creadă un bun student. 34. Mă întristează notele proaste deoarece sunt sigur că profesorul mă crede un student leneş. 35. Mă întristez mult cînd părinţii cred că nu sunt capabil să reuşesc şi să am succes. 36. M-am gîndit mult atunci cînd mi-am ales facultatea. 37. Mă bucur mult cînd orele sunt amînate şi am posibilitatea să comunic cu colegii. 38. Aş vrea ca în zi să fie mai multe pauze decît ore. 39. Îmi place ca la ore să-mi spun punctul de vedere şi să- l apăr cu vehemenţă. 59

Nr. scalei 1a Răspunsul 1 Participanţilor 14 27

1 1b 2 15 28

2

3 4a 5

4 4b 6

2 3

3 4

16 29

5

6

7

4c 7

5a 8

17

18

19

20

30

31

32

33

7 11

8 8 12

9 9 13

5b 9

6 10

21

22

23

24

25

26

34

35

36

37

38

39

Suma punctajului Punctajul conform scalelor

Inte rpretarea re zultatelor Scala 1a şi 1b: încă nu prezintă cu sine însuşi motivele învăţării, ci sunt indicatorii pres tigiului învăţării în grupă şi familie. După ei noi putem judeca despre prezenţa sau lipsa importanţei pentru subiect a procesului de învăţare. Scala 1a : Prestigiul învăţării în grupă .Această scală demonstrează cît de important în colectivul grupei este succesul în învăţare.După analiza rezultatelor individuale primim o demonstraţie subiectivă despre fiecare participant, prin analiza rezultatelor grupei- rezultatul obiectiv al prestigiului acestei caracteristici. Scala 1b: Prestigiul învăţarii în familie.Această scală arată, cît de important în familia tînărului este aşa caracteristică ca succesul la învăţătură. Scala 2:Interesul pentru a cunoaşte. Arată manifestările participantului la propriile cunoştinţe, la infomaţiile noi . Participanţii cu interesul de a cunoaşte pronunţat primesc plăcere de la însuşi procesul de învăţare , de cunoaştere a ceva nou. Scala 3:Motivul atingerii scopului.Exprimă manifestările la participant a motivului atingerii scopului de a fi cel mai bun, de a se cunoaşte pe sine ca capabil, deştept...Participanţii cu asemenea motivaţie învaţă în primul rînd din dorinţa de a-ţi demonstra sie că sunt capabili de multe. Scala 4: Motivul aprobării sociale.Demonstrează importanţa aprobării pentru subiect, recunoaşterea din partea altora a succeselor sale.Aceşti studenţi învaţă în primul rînd pentru laudă, stimulare , încurajare. Scala 4a:Motivul aprobării sociale din partea colegilor.Vorbeşte despre importanţa pentru subiect a aprobării colegilor. Scala 4b :Motivul aprobării sociale din partea profesorilor.Pentru subiect este foarte importantă atenţia profesorilor la succesele sale. Scala 4c:Motivul aprobării sociale din partea părinţilor.Demonstrează importanţa pentru student a aprobării succeselor sale de către părinţi. Scala 5 :Frica de pedeapsă.Este factorul care vorbeşte despre frica subiectului de pedeapsă din partea altor persoane .Aceştea luptă pentru a avea succese doar ca să nu fie pedepsiţi sau certaţi. Scala 5a:Frica de poedeapsa profesorilor.Sunt motivaţi să înveţe pentru a nu fi pedepsiţi de profesori sau negaţi de colegi . Scala 5b:Frica de pedeapsă din partea familiei.Este vorba de frica studentului de a apărea incompetent şi fără succes în faţa familiei, frica de pedeapsa părinţilor . Scala 6:Conştientizarea necesităţii sociale.Demonstrează stăruinţa subiectului de a deveni un om cu studii superioare. Subiecţii cu acest tip de motivaţie susţin că studiile sunt necesare pentru a avea un viitor bine organizat. Scala 7:Comunicarea.Arată tendinţa subiecţilor spre comunicare cu semenii.Studenţii cu o astfel de motivaqţie sunt cointeresaţi mai mult de activităţile ce le permite comunicarea la maxim. 60

Scala 8:Motivaţia extrauniversitară.Demonstrează interesul subiecţilor faţă de activităţile ce nu ţin de studiul la facultate ci mai mult ţin de activităţile artistice.Studenţii cu asemenea motivaţie sunt mult mai activi la activităţile ce se petrec înafara orelor. Scala 9:Motivul autorealizării.Demonstrează interesul studenţilor faţă de sfera propriei autorealizări, aceasta oferindu- i posibilitatea de a-şi demonstra capacităţile.

Testul de studiere a structurii intelectului (Rudolif Amthauer) Rezultatul obţinut la acest test permite de a face concluzii despre dezvoltarea intelectuală a elevilor, dar succesul îndeplinirii subtestelor separate – despre structura individuală a intelectului elevilor. Însărcinările testului constau din material verbal şi numeric, care cer de la subiectul experimental anumite cunoştinţe de a realiza anumite acţiuni logice, şi din imagini, care presupun un anumit nivel de dezvoltare a gîndirii formale şi spaţiale. Testul este destinat elevilor cu vîrsta cuprinsă între 13-17 ani. După expirarea timpului la I- ul subtest trebuie să li se spună subiecţilor: ―Posibil nu aţi reuşit să soluţionaţi toate însărcinările, dar dacă aţi rezolvat chiar numai jumătate din sarcini, acesta este un rezultat bun.‖ Pentru administrarea testului este necesar caietul cu însărcinări, foaia de răspuns, secundomerul. La administrarea în grup numărul persoanelor nu trebuie să depăşească 20-30. Testarea se recomandă să se realizeze la lecţiile a 2-a – 3-a, cînd elevii nu sunt obosiţi. Timpul necesar pentru îndeplinirea întregului test – 90 minute: I subtest – 6 minute

V subtest – 10 minute

II subtest – 6 minute

VI subtest – 10 minute

III subtest –7 minute

VII subtest – 7 minute

IV subtest – 8 minute

VIII subtest – 9 minute

IX subtest – 3 minute pentru memorare 6 minute pentru reproducere. Înainte de a începe cercetarea, experimentatorul trebuie să explice scopul testării şi să creeze un climat emoţional favorabil. Experimentatorul citeşte instrucţiunea pentru întreg testul, apoi propune elevilor să deschidă caietul la instrucţia pentru subtestul 1, împreună cu ei tezo lvă exemplele. Cînd este convins că toţi au înţeles, li se propune să deschidă următoarea pagină, se fixează timpul şi elevii trebuie să îndeplinească sarcinile de la I subtest; şi aşa în raport cu toate subtestele. Testul este alcătuit din nouă subteste, fiecare dintre care este orientat la măsurarea diferitor funcţii ale intelectului: Subtestul 1. Selectare logică.: studierea gîndirii inductive. Subtestul 2. Determinarea însuşirilor comune: studierea capacităţii de abstractizare, generalizare, operaţionare cu noţiuni verbale. 61

Subtestul 3. Analogiile: analiza capacităţilor combinatorii. Subtestul 4. Clasificarea: aprecierea capacităţii de a face concluzii, a generaliza. Subtestul 5. Însărcinări matematice: aprecierea nivelului dezvoltării gîndirii practice matematice, formării capacităţilor matematice. Subtestul 6. Şirul de numere: analiza gîndirii inductive, capacităţii de a opera cu numerele. Subtestul 7. Alegerea figurilor: studierea imaginaţiei spaţiale, capacităţilor combinatorii. Subtestul 8. Însărcinări cu cuburile: studierea imaginaţiei spaţiale, capacităţilor combinatorii. Subtestul 9. Însărcinări de evidenţiere a capacităţilor de concentrare a atenţiei şi

capacitatea de a memora. Prelucrarea rezultatelor: Se utilizează cheia: 1. 1d, 2c, 3e, 4e, 5c, 6a, 7d, 8e, 9e, 10c, 11b, 12e, 13c, 14a, 15b, 16e, 17c, 18b, 19e, 20d. 2. 21d, 22b, 23a, 24d, 25b, 26d, 27c, 28d, 29e, 30d, 31e, 33a, 34c, 35c, 36c, 37a, 38d, 39b, 40d. 3. 41c, 42e, 43b, 44e, 45c, 46d, 47b, 48c, 49b, 50d, 51d, 52b, 53b, 54c,.55d, 56d, 57d, 58d, 59b, 60d. 4. 61(3,5), 62(3,6), 63(4,6), 64(3,5), 65(4,6), 66(2,5), 67(2,5), 68(1,6), 69(1,5), 70(4,6), 71(1,3), 72(3,6), 73(2,4), 74(3,6), 75(2,4), 76(1,2), 77(1,2), 78(1,5), 79(2,6), 80(2,5). 5. 81(65), 82(360), 83(235), 84(24), 85(12(, 86(60), 87(35), 88(50), 89(270), 90(48), 91(7), 92(9), 93(45), 94(60), 95(16), 96(26), 97(36), 98(5), 99(24), 100(4). 6. 101(27), 102(26), 103(25), 104(16), 105(26), 106(13), 107(15), 108(7), 109(8), 110(12), 111(2), 112(13), 113(24), 114(19), 115(13), 116(17), 117(15), 118(17), 119(36), 120(14). 7. 121b, 122d, 123c, 124c, 125e, 126d, 127e, 128a, 129a, 130b, 131e, 132c, 133e, 134d, 135c, 136a, 137d, 138b, 139c, 140d. 8. 141b, 142b, 143c, 144a, 145d, 146a, 147b, 148e, 149c, 150d, 151a, 152b, 153e, 154d, 155c, 156b, 157e, 158a, 159c, 160e. 9. 161-4, 162-5, 163-4, 165-3, 166-5, 167-1, 168-1, 169-1, 170-2, 171-3, 172-2, 173-3, 174-2, 175-4, 176-4, 177-5, 178-5, 179-5, 180-4. Pentru fiecare răspuns corect se acordă cîte un punct. Se sumează punctajele obţinute la toate subtestele. Apoi punctajul brut se transformă în date normative. (tabelul x). Punctajul brut

13 ani

14 ani

15 ani

16 ani

17 ani

1-10

64

65

66

64

6

11-20

70

71

71

69

70

21-30

76

77

76

74

75

31-40

83

80

80

78

79

41-50

89

82

86

82

83

51-60

95

93

91

88

87

61.70

101

99

96

93

92 62

71-80

107

105

101

98

96

81-90

114

110

106

102

101

91-100

119

116

111

107

105

101-110

126

122

116

112

109

111-120

132

127

121

117

114

121-130

138

132

126

121

118

131.140

144

139

131

126

122

141-150

151

145

136

131

127

151-160

157

150

141

136

131

161-170

163

156

146

140

135

171-180

170

160

150

145

140

Distribuirea statistică a indicilor intelectului Nr/dr

Semnificaţia intelectului

Punctaju1

1

Intelect excpţional

150 şi mai sus

2

Intelect foarte înalt

140-149

3

Intelect înalt

130-139

4

Intelect moderat înalt

120-129

5

Intelect mediu cu tendinţă spre înalt

110-119

6

Intelect mediu cu tendinţa spre scădere

100-109

7

Intelect moderat-scăzut

90-99

8

Intelect scăzut

80-89

9

Intelect foarte scăzut

70-79

10

Intelect maximal scăzut

60-69

Pentru fiecare elev se poate de analizat reuşita la îndeplinirea diferitor tipuri de subteste. Se poate de comparat rezultatele obţinute Se poate de comparat rezultatele oţinute la subtestele vervale (1,2,3,4) şi la cele spaţiale (7,8). În acest scop se adună punctajul obţinut la cele 4 subteste verbale şi se împarte la punctajul maximal, care se poate obţine la aceste subteste, apoi se înmulţeşte cu 100 %. Punctajul obţinut R verb = ------------------------------------ X 100 % Punctajul maxim În mod identic se calculează şi reuşita la subtestele spaţiale. Sunt posibile următoarele variante de rezultate: 1) R verbal  R spaţial. Acest fapt ne vorbeşte despre predominarea indicelui verbal asupra celui spaţial 2) R verbal = R spaţial – indicii sun aproximativi egali în dezvoltare. 63

3) R verbal  R spaţial – predomină reuşita la subtestele spaţiale în comparaţie cu reuşita la cele verbale. Variantele de rezultate descrise mai sus depind de intensitatea (nivelul) dezvoltării la elevi a diferitor aptitudini şi preferinţe, de influenţa mediului social şi intereselor extraşcolare , de nivelul de predare a diferitor obiecte de studiu etc. Cunoaşterea în fiecare caz pentru fiecare elev a nivelului de dezvoltare a aptitudinilor verbale şi spaţiale trebuie să contribuie la evaluarea individuală a activităţii instructive a elevilor. Dacă însă un anumit indiciu este scăzut la majoritatea elevilor din clasă, posibil asta poate fi influenţată de nivelul neadecvat de predare a anumitor obiecte, de relaţiile interpersonale dintre anumiţi pedagogi şi clasa ori alte cauze. Rezultartele obţinute de elevi la subtestele 5 şi 6 corelează cu reuşita la obiectele din ciclul fizicomatematic. În afară de aceasta ele vorbesc despre orientarea matematică a intelectului. Este bine dacă se realizează analiza comparativă a îndeplinirii subtestelot aparte de către fiecare elev. Pentru aceasta se calculează procentul îndeplinirii corecte (tabelul x) a sarcinilor la fiecare subtest. Cu ajutorul datelor se construieşte pe foaia de răspuns (în colţul din dreapta de sus) graficul ce reflectă structura individuală a dezvoltării intelectuale a elevului. Transformarea punctajului brut în date normative (elevii de 13 ani) Punctaj

subtestele

brut

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

20

151

150

152

150

147

142

145

141

147

19

146

145

148

145

143

139

141

138

143

18

142

141

144

141

140

135

137

134

140

17

138

137

140

137

137

132

133

131

137

16

135

133

137

133

134

129

130

128

134

15

131

129

133

129

130

125

126

125

130

14

126

125

129

125

127

122

123

122

127

13

123

122

126

122

124

119

120

119

124

12

119

117

122

117

120

115

116

116

120

11

115

114

119

114

117

112

112

113

117

10

110

110

115

110

114

108

109

110

114

9

107

106

111

106

111

105

106

107

111

8

103

102

107

102

108

101

102

103

108

7

99

98

104

98

104

98

98

100

104

6

95

94

100

94

101

95

95

97

101

5

91

90

96

90

98

93

91

94

98 64

4

87

86

93

86

95

89

88

91

95

3

83

82

89

82

92

86

84

88

92

2

79

78

85

78

88

82

80

85

88

1

75

74

81

74

85

78

77

82

85

0

71

70

78

70

82

74

73

78

82

Transformarea punctajului brut în date normative (elevii de 14 ani) Punctaj

subtestele

brut

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

20

148

146

147

146

147

143

139

142

138

19

145

142

144

142

144

139

135

139

135

18

141

138

140

138

140

136

132

135

132

17

137

134

137

134

137

133

129

132

129

16

138

130

134

130

134

130

126

129

127

15

129

127

130

127

130

127

123

125

124

14

125

123

127

123

126

124

120

122

120

13

122

119

123

119

123

121

116

118

117

12

118

115

120

115

119

118

113

115

115

11

114

112

117

112

116

115

110

111

112

10

110

108

113

108

112

112

107

108

110

9

106

104

110

104

109

109

104

104

106

8

102

100

106

100

105

106

100

100

103

7

98

97

103

97

101

103

97

97

100

6

95

93

100

93

97

100

94

94

97

5

91

89

96

89

93

97

91

90

94

4

87

86

92

86

90

94

87

87

92

3

83

82

89

82

86

91

84

84

88

2

78

85

78

82

88

81

80

85

1

75

74

82

74

78

85

78

77

82

0

72

70

78

70

75

92

75

73

79

Transformarea punctajului brut în date normative (elevii de 15 ani) Punctaj

subtestele 65

brut

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

20

142

141

142

141

140

138

133

140

128

19

138

138

139

138

136

135

130

136

126

18

135

134

136

134

133

132

127

133

123

17

131

133

133

133

130

129

124

130

120

16

128

127

129

127

127

126

121

127

118

15

125

124

126

124

124

123

118

124

115

14

121

120

123

120

121

120

115

120

113

13

118

116

120

116

118

117

113

117

110

12

114

113

116

113

115

114

110

113

108

11

111

109

113

109

112

112

107

110

105

10

107

106

110

106

109

109

104

106

103

9

104

102

107

102

106

106

102

103

100

8

101

99

104

99

103

103

99

100

97

7

97

95

100

95

100

101

96

97

95

6

93

91

97

91

97

98

93

93

92

5

90

88

94

88

94

95

90

90

90

4

87

84

91

84

91

92

87

86

87

3

83

81

88

81

88

90

85

83

85

2

80

77

84

77

85

87

83

79

82

1

77

74

81

74

82

84

80

76

80

0

73

70

78

70

79

81

77

73

77

Transformarea punctajului brut în date normative (elevii de 16 ani) Punctaj

Subtestele

brut

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

20

134

139

135

139

137

131

130

135

126

19

131

136

132

136

133

129

127

132

124

18

128

132

129

132

129

126

125

129

121

17

125

128

126

128

127

123

122

126

118

16

122

125

123

125

124

120

120

123

116

15

119

121

120

121

122

118

117

120

113

14

116

118

117

118

119

115

114

117

110

13

113

114

115

114

118

112

111

114

108 66

12

110

110

112

110

113

110

109

111

105

11

107

107

109

107

110

108

106

108

102

10

104

104

106

104

107

105

103

105

100

9

101

100

103

100

104

103

100

102

97

8

98

97

100

97

100

100

98

100

95

7

95

83

97

83

98

98

95

97

92

6

92

89

95

89

95

95

92

94

90

5

89

86

92

86

92

92

90

91

87

4

86

82

89

82

89

90

87

88

84

3

83

79

86

79

86

88

85

85

82

2

80

75

83

75

83

85

82

82

79

1

77

72

80

72

80

83

79

79

76

0

74

68

77

68

77

80

76

76

73

Transformarea punctajului brut în date normative (elevii de 17 ani) Punctaj

Subtestele

brut

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

20

131

139

130

139

134

129

130

133

123

19

128

136

127

136

130

126

127

130

121

18

125

132

124

132

127

124

125

127

119

17

122

128

122

128

125

121

121

124

116

16

119

125

119

125

122

119

119

122

114

15

116

121

117

121

119

116

116

119

111

14

114

118

114

118

116

114

113

116

109

13

111

114

111

114

113

111

111

112

106

12

108

110

109

110

111

109

108

110

104

11

105

107

106

107

108

106

105

107

101

10

102

104

104

104

105

104

103

105

98

9

99

100

101

100

102

101

100

102

96

8

96

97

99

97

99

99

97

99

93

7

93

83

96

83

96

96

95

96

91

6

90

89

94

89

93

94

93

93

88

5

87

86

91

86

91

91

89

90

86

4

84

82

88

82

88

89

87

88

83 67

.

0

81

79

86

79

85

86

84

85

81

78

75

84

75

82

84

81

82

78

75

72

81

72

79

81

79

79

76

72

68

78

68

76

79

76

76

74

Descrierea testului Instrucţiune: TESTUL PROPUS CONSTĂ DIN NOUĂ COM PARTIM ENTE A CÎTE 16 -20 PROBE ÎN FIECA RE. DESCRIEREA FIECĂREI PROBE ŞI MODELELE DE REZOLVA RE A LE LOR LE VEŢI GĂSI ÎN INSTRUCŢIUNILE CE ANTICIPEAZĂ FIECA RE COMPA RTIM ENT. PENTRU LUCRUL ASUPRA PR OBELOR DIN FIECA RE COMPARTIM ENT ESTE REZERVATĂ O PERIOA DĂ ANUM ITĂ DE TIMP, PE PARCURSUL CĂREIA DVS POSIBIL SĂ NU REUŞIŢI SĂ GĂ SIŢI TOATE REZOLVĂ RILE, DAR NU E CAZUL SĂ VĂ FA CEŢI PROBLEM E ŞI EMOŢII. LUCRAŢI LINIŞTIT ŞI ATENT, REZOLVAŢI PROBELE ÎN ACEA ORDIN E ÎN CARE VĂ SÎNT PROPUSE. DACĂ PENTRU O A NUMITĂ PROBĂ NU REUŞIŢI SĂ GĂSIŢI RĂSPUNSUL,

NU PIERDEŢI M ULT

TIM P

LA EA,

REZOLVAŢI URMĂTOAREA. ÎNCEPUTUL ŞI SFÎRŞITUL LUCRULUI CU FIECARE COMPA RTIM ENT ÎL VEŢI ÎNDEPLINI ÎN CONFORMITATE CU INDICAŢIILE PROFESORULUI. TOT TESTUL DUREAZĂ 90 M IN.

Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul I Fiecare problemă reprezintă o propoziţie neterminată, în care lipseşte un cuvânt. Mai jos se dă o listă din cinci cuvinte însemnate cu literele a), b), c), d), e). Trebuie să alegeţi din listă acel cuvânt, care după părerea Dvs. se potriveşte cel mai bine pentru a completa propoziţia. Fiţi atenţi: propoziţia trebuie completată în aşa mod, încît să aibă un sens (înţeles) just. Modelul 1 1. Câinele seamănă mai mult cu.... a) mâţa

b) veveriţa

c) lupu

d) vulpea

e) ariciul.

Răspunsul corect: cu lupul. În lista răspunsurilor in compartimentul I, rândul 01 luaţi în cerc litera "c". De exemplu:

Modelul 2 2. Antipodul speranţei este .... a) tristeţea

b) răutatea

c) gingăşia

d) amărăciunea

e) disperarea.

]În lista răspunsurilor din rândul 02 trebuie luată în cerc litera "e" deoarece cuvântul "disperarea" completează propoziţia corect. În afară de unele cuvinte lista variantelor de răspunsuri poate conţine îmbinări de cuvinte şi numere. 68

Evidenţiind răspunsul în lista răspunsurilor ţineţi minte, că trebuie de luat în cerc numai o literă deoarece toate problemele pot avea numai un singur răspuns. Dacă aţi greşit, tăiaţi litera însemnată cu semnul (X) şi luaţi în cerc litera necesară. Aşteptaţi indicaţiile de mai departe! Compartimentul I (Probele 1-20) 1. Copacul întotdeauna are ... a) frunze b) fructe

c)muguri

d) rădăcini

e) umbră.

2. Comentariu este ... a) lege

b)lecţie

c) explicaţie

d)consecinţă e)aluzie.

3. Antipodul la trădare este ... b)trândăvie

a) dragoste

c) şiretenie

d) laşitate

e)devotament.

4. Femeile ... sunt mai înalte ca bărbaţii. a) întotdeauna

b) de obicei

c) deseori

d) nici odată

e)uneori.

5. Prânzul nu poate fi fără ... a) masă

b) serviciu

c) mâncare

d) apă e) foame.

6. Ocupaţia opusă odihnei este ... a) munca b) grija

c) oboseala

d) plimbarea e) antrenamentul.

7. Pentru a face comerţ trebuie să ai ... a) magazin

b) bani

c) tejghea

d) marfă

e) cântar.

8. Când disputa se încheie cu cedări din ambele părţi atunci aceasta se numeşte ... a) convenţie

c) deznodământ

b) compromis

d)

înţelegere

e)împăcare. 9. Omul care are o atitudine negativă faţă de inovaţii î- l numim ... a) anarhist

b) liberal

c) democrat

e) conservator.

Feciorii ... întrec taţii după experienţa de viaţă.

10.

a) niciodată 11.

La

a) carne 12.

b) adesea aceeaşi

c) rareori greutate

b) ouă c) grăsime

cel

d) de obicei mai

d) peşte

e)întotdeauna.

multe

albumine

se

conţin

în

...

e) pâine,

Raportul dintre câştiguri şi pierderi în loterie dă posibilitatea de a aprecia ...

a) numărul de participanţi de bilete 13.

d) radical

b)venitul

c) preţul unui bilet

d)numărul

e)probabilitatea câştigului.

Tanti ... e mai în vârstă ca nepoata. a) întotdeauna

b)rareori

c)aproape întotdeauna

d)niciodată

e)numaidecât. 14.

Afirmaţia "Toţi oamenii sunt cinstiţi" este ... a) greşită b)şiretlic

c)corectă

d)absurdă

e)nu e demonstrată. 69

15.

înălţimea

a)160 16.

b)60

Lungimea

a) 15,0 17.

copilului

bancnotei

b)10,15

ani

e

aproximativ

de

...

cm.

de

un

leu

este

aproximativ

de

...

cm.

c)6,0 d)ll,5 e)12,0

Afirmaţia care nu e complet dovedită se numeşte ... b)paradoxală c)ipotetică

d) încurcată

e)evidentă.

Din oraşele enumerate mai jos, cel mai nordic este ... a) Novosibirsc

19.

6

c)140 d)110 e)50

a)cu două sensuri 18.

de

b) Murmansc c)Krasnoiarsc

d)Ircutsc

e)Novosibirsk.

Propoziţia nu există fără ... a) verb

b)subiect

c)adresare

20. Distanţa

dintre

Bucureşti

a)300

b)1000

c)700

d)punct şi

Chişinău d)480

e)cuvânt. e

aproximativ

de

...

km.

e)210.

Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul II Vi se propune un rând din cinci cuvinte. Patru din ele pot fi unite într-o grupă semantică. Trebuie să indicaţi al cincilea cuvânt, care nu intră în această grupă, adică cel care nu are nimic comun cu sensul celor patru cuvinte. Modelul 1 1.

a) scaun b)masă

c) hulub

d) divan

e) dulap.

Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, d, e sunt obiecte de mobilă, iar cuvântul cu litera "c" nu se Încadrează în această grupă semantică. În lista răspunsurilor din compartimentul II în rândul 01 trebuie luată în cerc litera "c". Modelul 2 2.

a) a merge

b) a goni

c) a se târî

d) a alerga

e) a sta culcat.

Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, c, d exprimă diferite tipuri de deplasare, iar cuvântul cu litera "e" înseamnă staţionare. În lista răspunsurilor din compartimentul II în rândul 02 trebuie luată în cerc litera "e". Compartimentul II (probele 21-40) 21. a)a săpa

b)a tăia

22. a)îngust

b)colţuros

c)a coase

b)curs

25. a)a vedea b)a vorbi 26. a)a se culca

e)a forja.

d)înalt

e)larg.

d)tramvai

e)autobus.

c)direcţie

d)călătorie

e)nord.

c)a pipăi

d)a mirosi

e)a auzi.

c)scurt

23. a)bicicletă b)motocicletă c)tren 24. apus

d)a citi

b)a se ridica puţin

c)a se lăsa în pirostrii d)a se rezema e)a se înălţa

puţin. 27. a)cerc 28. a)bun

b)elipsă b)devotat

c)săgeată

c)puternic

d)arc e)curbă.

d)fricos

e)curajos. 70

29. a)a împărţi b)a elibera 30. a)hotar

d)a tăia

c)a lega

b)pod

c)societate

e)a deosebi. d)distanţă

e)căsnicie.

31. a)cortină b)scut

c)năvod

d)filtru

e)perete.

32. a)marinar b)lemnar

c)şofer

d)ciclist

e)frizer.

33. a)clarinet b)contrabas

c)chitară

d)vioară

e)arfă.

34. a)reflectare

b)ecou

c)activitate

35. a)doctrină b)planificare c)antrenament

d)răsunet

e)imitare.

d)dare de seamă

e)reclamare.

36. a)invidie b)zgârcenie

c)voracitate (îndopare)

d)lăcomie

37. a)raţiune b)deducţie

c)soluţionare d)decizie

e)convenţie(înţelegere).

38. a)subţire

b)slab c)îngust

d)corpolent

e)scurt.

39. a)gât

b)dop c)picior

d)spate

e)mână.

c)cu vânt

d)mahmur

40. a)neguros b)geros

e)hapsânie.

e)ploios.

Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul III În fiecare problemă se dau trei cuvinte. Primul şi al doilea, despărţiţi prin două puncte ":", se află în oarecare relaţii. După al treilea cuvânt - semnul întrebării "?". Din cele cinci cuvinte date mai jos şi însemnate cu literele a, b, c, d, e trebuie de ales unul care corelează cu cuvântul al treilea la fel cum al doilea corelează cu primul. Modelul 1 1. pădure : pom luncă : ? b)păşune

a)tufar

c)iarbă

d)fân e) cărare;

Rezolvare: alegem cuvântul "iarbă", de aceea în lista de răspunsuri în compartimentul III rândul 01 luăm în cerc litera "c". Modelul 2 2. întunecat : deschis ud : ? a)ploios;

b)mohorât;

c)umed;

d) jilav;

e) uscat.

Rezolvare: deoarece cuvintele "întunecat" şi "deschis" sunt opuse după sens, D-voastră şi pentru cuvântul "ud" trebuie să găsiţi unul opus după înţeles. Acesta este cuvântul "uscat". În lista răspunsurilor D-voastră trebuie în rândul 02 să însemnaţi litera "e" cu un cerc. Compartimentul III (probele 41-60) 41.

Şcoala : director

colectiv : ?

a) preşedinte b)membru c)conducător d) şef e)vizitator. 42.

Ceas : timpul

termometru : ?

a)aparat b)măsurare c)mercur d)căldură e)temperatură. 43.

A căuta : a găsi

a cugeta : ?

a)a memora b)a ieşi la concluzie c)a cerceta d)a săvârşi o faptă e)a-şi aminti. 44.

Cerc : sferă

pătrat : ? 71

a)prismă b)dreptunghi c)corp. d)geometrie e)cub. Acţiune : succes

45.

prelucrare : ?

a)marfă b)muncă c)finisare d)realizare e)preţ. Animal : capră

46.

hrană : ?

a)produs b)mâncare c)prânz d)pâine e)bucătărie. Foame : slăbiciune

47.

lucru : ?

a)efort b)oboseală c)entuziasm d)plată e)odihnă. 48.

Luna : Pământ

Pământ

:

?

a)Marte b)stea c)Soare d)planetă e)aer. 49.

Foarfece : a tăia

ornament : ?

a)a coase b)a înfrumuseţa c)a crea d)a desena e)a ciopli. 50. Automobil

:

motor

iaht

:

?

a)bord b)chilă c)pupă d)pânză e)catarg. 51.

operă : ?

Roman : prolog

a)afiş b)programă c)libretto d)uvertură e)arie. 52.

masă : ?

Brad : stejar

a)mobilă b)dulap c)faţă de masă d)garderobă e)garnitură. 53.

Limbă : amară

ochi : ?

a)vedere b)roşu c)ochelari d)lumină e)ageri. 54.

Hrană : sare

lecţie : ?

a)plictiseală b)conspect c)umor d)limbă e)convorbire. 55.

An : primăvară

viaţă : ?

a)bucurie b)bătrâneţe c)naştere d)tinereţe e)învăţătură. 56.

Rănire : durere

mărirea vitezei : ?

a)distanţă b)proces- verbal c)arest d)accident e)rezistenţa aerului 57.

Ştiinţa : matematica ediţie : ? a)tipografie b)povestire c)revistă d)ziarul "Moldova Suverană" e)redacţia.

58.

Munţi : trecătoare

râu : ?

a)luntre b)pod c)vad d)pod plutitor e)mal. 59.

Piele : simţul pipăitului

ochi : ?

a)iluminaţie b)vedere c)observare d)privire e)sfială. 60.

Tristeţe : dispoziţie mânie : ? a)tristeţe b)furie c)frică d)afect e)iertare.

Descrierea proble melor şi modelor de rezolvare a compartime ntului IV În continuare Vă sunt prezentate şase cuvinte. Dintre ele trebuie să alegeţi două care au un sens comun, o noţiune de gradul superior. 72

Spre exemplu: 04. 1)cuţit

2)unt 3)ziar 4)pâine 5)ţigări 6)inel

"Pâine" şi "Unt"- este alegerea corectă, deoarece pot fi unite prin "produse alimentare" , deci răspunsurile "2" şi "4" trebuie să le însemnaţi în foaia de răspuns în drept cu numărul probei respective. Exemplu următor: 1) iarbă 2) secară 3) coptură 4) făină 5)grâu

6) copac

În acest exemplu decizia corectă este alegerea "2" şi "5", deoarece "secara" şi "grâul" pot fi generalizate prin noţiunea "cerealiere". Căutaţi întotdeauna şi găsiţi noţiunile cele mai generale. Compartimentul IV (probele 61-80) 61.

l)casă 2)uşă 3)masă 4)covor 5)scaun 6)perdea

62.

l)sărăcie 2)primejdie 3)foame 4)boală 5)frică 6)sete

63.

1)

64.

1) ochelari 2) privire 3) nas 4) iritare 5) ochi 6) aromă

mare

2)

algii

3)

meduză

4)

delfin

5)

gunoi

6)

balenă

65.

1) punct 2) pisc 3) păşune 4) vale 5)turn 6) câmp

66.

1) cruce 2) moschee 3) turn 4) altar 5) biserică 6)clopot

67.

1)canistră 2) scrumieră 3) rucsac 4) urnă 5) vază 6) cratiţă

68.

1)iepure 2) fluture 3) broască 4) râmă 5) struţ 6) lup

69.

1) a spăla 2) a vopsi 3) a strânge 4) a lustrui 5) a curăţa 6) a usca

70.

1) istorie 2) filologie 3) biologie 4) economie 5) pedagogie 6)fizica

71.

1) aerodrom 2) pilot 3) pista de decolare 4) bagaj 5) semnal 6)maşinist

72.

1) cablu 2) telefon 3) robinet 4) turbină 5) siguranţă 6)izvor

73.

1) riglă 2) kilogram 3) vacuum 4) kilometru 5) temperatură 6)distanţă

74.

1) avertizare 2) lume 3) epocă 4) ziar 5) şcoală 6) termen

75.

1) pescuit 2) undiţă 3) carp 4) năvod 5) luntre pescărească 6)scoică

76.

1)obiect vestimentar 2) fermoar 3) zăvor 4) legătură de chei 5)geam 6) dulap pentru rochii

77.

1) moale 2) tare 3) elastic 4) rotund 5) cald 6) lichid

78.

1) unt 2) ouă 3) pâine 4) orez 5) brânză 6) peşte

79.

1) cort 2) ruine 3) piatră 4) înarmare 5) odgon 6) capodopere de artă

80.

1) atelier 2) casă 3) turn pentru siloz 4) bancă 5) clădire 6)corabie

Descrierea proble melor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul V În continuare urmează blocul matematic. În fiecare rând al probelor sunt scrise cifre de la 1 la 9 şi 0. De fiecare dată o parte din ele va trebui să le tăiaţi şi anume acelea care sunt răspunsul corect. Ordinea lor nu are importanţă. Modelul 1: 1. Cartea costă 25 de lei. Cât costă trei cărţi? 73

Răspunsul corect este 75 de lei. Găsiţi şi tăiaţi cifrele respective în lista de răspunsuri din compartimentul V, indiferent de ordinea în care se află ele. Modelul 2: 2. Motociclistul merge cu viteza

de 15 km/h.

Ce distanţă va parcurge

Răspunsul: 60 km. Găsiţi-1 în rândul respectiv al compartimentului şi tăiaţi cifrele 6 şi 0. Compartimentul V (probele 81-100) 81.Un băiat avea 100 de lei şi a cheltuit din ei 35 de lei. Câţi lei iau rămas? 82.Câţi kilometri va parcurge automobilul timp de 9 ore, dacă se mişcă cu viteza de 70 km/h? 83.15 lăzi cu fructe cântăresc 280 de kilograme. Fiecare ladă goală cântăreşte 3 kg. Cât cântăresc fructele? 84.Şase oameni sapă un şanţ timp de 72 de zile. În cît timp vor săpa acelaşi şanţ 18 oameni. 85.Trei tocuri costă 5 lei. A câte tocuri de acest fel pot fi cumpărate de 60 de lei? 86.Un băiat a parcurs distanţa de 1,5m în 1/4 secunde. Ce distanţă el va parcurge timp de 10 sec? 87.Copacul se află cu 20m la nord de casă, iar casa se află cu cu 15m mai la nord de iaz. Ce distanţă este dintre copac şi iaz? 88.3,5 m de pânză costă 70 de lei. Cât va costa 2,5m de pânză? 89.Patru muncitori au efectuat lucrul timp de 90 de zile. De câţi muncitori va fi nevoie pentru efectuarea aceluiaşi lucru timp de jumătate de zi? 90.Un cablu de 48 cm încălzindu-se se lungeşte până la 56 cm. Care va fi lungimea cablului de 72 cm după încălzire? 91.în atelier timp de 8 ore se confecţionează 280 de scaune. Câte scaune va produce atelierul timp de 1/5 ore? 92.Aliajul se alcătuieşte din două părţi de argint şi trei de părţi de cositor. De câte grame de cositor va fi nevoie pentru a pregăti un aliaj de 15 gr? 93.Minai într-o zi câştigă 3 lei, iar Gicu 5 lei. Împreună ei au câştigat 120 de lei. Câţi lei a câştigat Minai? 94.În aceiaşi perioadă de timp secţia unu ţese 60 m de material, iar secţia doi -40m. Cât material va produce secţia doi, atunci când secţia unu va ţese 90 m de pânză? 95.După ce Ion a dat a patra parte din banii săi pe timbre poştale şi de trei ori mai mult pe hârtie, I-au rămas 8 lei. Ce sumă avea Ion până a face cumpărături? 96.43 de pahare sunt împachetate în două lăzi. În prima ladă au încăput cu 9 pahare mai mult decât în a doua ladă. Câte pahare sînt în prima ladă? 97.O bucată de pânză cu lungimea de 60m a fost tăiată în două. Una din ea alcătuieşte 2/3 din cealaltă. Care este lungimea bucăţii mai mari? 98.Uzina a exportat 1/3 din producţia ei după hotare, iar 1/5 a vândut-o în ţară. Câte procente din producţie au rămas la depozitul uzinei? 74

99.Sucul care ocupă 6/7 din volumul butoiului costă 72 lei. Cât costă o jumătate de butoi cu suc? 100.Într-o familie fiecare fică are un număr egal de fraţi, iar fieca re fecior are de două ori mai multe suruori decît fraţi.Cîte fice sunt în familie? Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare din compartimentul VI În cele ce urmează vi se propun şiruri numerice, aranjate într-o anumită ordine. Scopul Dvs. estede a determina în care ordine sunt aranjate numerele în şirul respectiv pentru a găsi în continuare numărul ce ar încheia şirul, reieşind din legitatea construirii acestui rând. Modelul 1: 1. 2

4

6

8

10 12 14 ?

În acest şir numeric fiecare număr este mai mare cu două unităţi decât precedentul. Deci următorul număr trebuie să fie 16. În foaia de răspuns trebuie să tăiaţi cifrele 1 şi 6 în rândul respectiv numărului probei în cauză, indiferent de ordinea în care sunt ele. Modelul 2: 2.9

7

10 8

11 9

12 ?

În acest rând din primul număr "9" s-a scăzut 2 şi s-a obţinut al treilea număr "7". La el s-a adăugat 3 şi s-a obţinut "10". Din el iarăşi s-a scăzut 2 şi s-a obţinut "8", la "8" iarăşi s-a adăugat 3, s-a obţinut "11" ş.a.m.d. Răspuns: 10, deoarece din 12 s-a scăzut 2. Deci în foaia de răspuns tăiaţi cifrele 1 şi 2, indiferent de ordinea în care sînt ele. Atenţie!

În cadrul unor probe veţi efectua operaţii de înmulţire şi împărţire.

Compartimentul VI (probele 101-120) 101.

6

102.

9

12

15

18

21

24

?

16 17

19

20

22

23

25

?

103.

19 16

22

19

25

22

28

?

104.

17 13

18

14

19

15

20

?

105.

4

12

14

28

30

60

?

106.

26 28

25

29

24

30

23

?

107.

29 23

13

39

36

18

54

?

108.

21 7

9

12

6

2

4

?

109.

5

4

6

7

5

7

?

110.

17 15

18

14

19

13

20

?

111.

279

93

90

30

27

9

6

112.

4

7

8

7

10

11

10

?

113.

9

12

16

20

25

30

36

?

114.

5

2

6

2

8

3

15

?

115.

15 19

22

11

15

18

9

?

6

6

?

75

116.

8

11

16

23

32

43

56

?

117.

9

6

18

21

7

4

12

?

118.

7

8

10

7

11

16

10

?

119.

15

6

18

10

30

23

69

?

120.

3

27

36

4

13

117

126 ?

Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare a compartimentului VII. La fiecare probă vi se propune o figură divizată în cîteva părţi arbitrare. Din succesiunea de figuri propuse notate cu a), b), c), d), e), găsiţi-o acea care va semăna cu figura din proba respectivă dacăl veţi uni părţile divizate. Model:

Rezolvare: Unind elementele din figura 1, vom avea respectiv figura "a". Deaceia în foaia de răspuns urmează să tăiaţi litera "a" în rîndul probei respective. Dacă unim părţile figurii 2, vom obţine figura "e". Unind părţile figurii 3, vom avea figura "b". in cazul ultimei figuri 4 vom avea figura "d". Compartimentul VII (probele 121 – 140)

76

Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare din compartimentul VlII În primul rînd vă sunt prezentate cinci cuburi diferite însemnate cu literele a), b), c), d), e) Fiecare cub are şase feţe din care se pot fi văzute doar trei. În cadrul probelor 141-160 vi se propune unul din cele cinci cuburi însemnate cu a), b), c), d), e). Găsiţi cu care model el se aseamănă, învîrtindu- l imaginativ. Nici unul din cuburile a), b), c), d), e) nu se repetă. Semnele ce le veţi vedea pe cuburi sunt aceliaşi, dar în altă ipostază. Model:

77

Modelul 1 ne prezintă poziţia schimbată a cubului "a". Deaceia în foaia de răspuns trebuie să tăiaţi litera "a". În modelul 2 este prezentat cubul "e", în al treilea model -cubul "b", în al patrulea - cubul "c", în modelul 5 - "d". Compartimentul VIII(probele 141 – 160)

Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare a compartimentului IX. La fiecare probă vă va fi prezentată 1 literă la unul din cuvintele învăţate anterior. Trebuie să vă aduceţi aminte semnificaţia cuvântului ce începe cu această literă: flori, instrumente, păsări, operă de artă, animale. Reţineţi că cuvintele încep cu diferite litere ce nu se repetă. Model 1 1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5) animal Deoarece din rândul cuvintelor memorizate cu litera "L" a fost doar "lalea", adică este o floare, atunci în lista răspunsurilor în compartimentul IX rândul respectiv este tăiată cifra 1. Model 2 78

Cuvântul ce are prima literă "D" înseamnă : 1)pasăre 2)operă de artă 3)floare 4)animal 5)instrument Deoarece cu "D" este cuvântul "daltă" adică instrument atunci trebuie să tăiem cifra 5. Pentru rezolvarea problemelor la acest compartiment va trebui pentru început să învăţaţi un grup de cuvinte. Apoi veţi primi probele cu ajutorul cărora veţi verifica cât de bine aţi reţinut cuvintele. După ce veţi avea permisiunea să întoarceţi această pagină, căutaţi să memorizaţi bine rândurile de cuvinte expuse în tabelă. Aveţi 3 minute pentru a me moriza cuvintele expuse mai jos. Flori

Iasomie

lalea

Garoafă

orhidee

Albăstrele

Instrumente

hârleţ

ac

Mătură

ferestrău

daltă

Păsări

vrabie

nagâţ

Cucuvea

botgros

kiwi

Opere de artă

poem

simfonie

Poveste

roman

tablou

Animale

iepure

zebră

Elefant

şarpe

urs

Compartimentul IX Probele 161-180 . 161.

Cuvântul ce începe cu "P" înseamnă:

1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal. 162.

Cuvântul ce începe cu "E" înseamnă:

1) instrument 2) floare 3) operă de artă 4)pasăre 5) animal 163.

Cuvântul ce începe cu "H" înseamnă:

1) pasăre 2) animal 3) floare 4) instrument 5) operă de artă. 164.Cuvântul ce începe cu "Ia înseamnă: 1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 165.

Cuvântul ce începe cu "N" înseamnă:

1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal. 166.

Cuvântul ce începe cu "l" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 167.

Cuvântul ce începe cu "L" înseamnă:

1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal. 168.

Cuvântul ce începe cu "G" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 169.

Cuvântul ce începe cu "O" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 79

170.

Cuvântul ce începe cu "M" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 171.

Cuvântul ce începe cu "B" înseamnă:

1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal. 172.

Cuvântul ce începe cu "D" înseamnă:

1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) opera de artă 5) animal. 173.

Cuvântul ce începe cu "K" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 174.

Cuvântul ce începe cu "F" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 175.

Cuvântul ce începe cu "R" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 176.

Cuvântul ce începe cu "T" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 177.

Cuvântul ce începe cu "U" înseamnă:

1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 178.

Cuvântul ce începe cu "Ş" înseamnă:

1)floare 2) instrument 3) pasăre 4) opera de artă 5) animal. 17 9. Cuvântul ce începe cu "Z" înseamnă: 1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal. 180. Cuvântul ce începe cu "S" înseamnă: 1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.

80

FOAIA DE RĂSPUNS 140 Data ....................................... Familia... ............................... 130 Numele .................................. Data de naştere..................... 120 Studiile................................... AI... ....................................... 110

100

90

80

70

81

1/ a b c d e

2/a b c d e

3/ a b c d e

4/1,2,3 4,5,6.

l/a b c d e

21/a b c d e

41/ a b c d e

61/ ..............................

2/ a b c d e

22/ a b c d e

42/ a b c d e

62/ ..............................

3/ a b c d e

23/ a b c d e

43/ a b c d e

63/ ..............................

4/ a b c d e

24/ a b c d e

44/ a b c d e

64/ ..............................

5/ a b c d e

25/ a b c d e

45/ a b c d e

65/ ..............................

6/ a b c d e

26/ a b c d e

46/ a b c d e

66/ ..............................

7/ a b c d e

27/ a b c d e

47/ a b c d e

67/ ..............................

8/ a b c d e

28/ a b c d e

48/ a b c d e

68/ ..............................

9/ a b c d e

29/ a b c d e

49/ a b c d e

69/ ..............................

10/a b c d e

30/ a b c d e

50/ a b c d e

70/ ..............................

11/a b c d e

31/a b c d e

51/ a b c d e

71/. .............................

12/a b c d e

32/ a b c d e

52/ a b c d e

72/ ..............................

13/a b c d e

33/ a b c d e

53/ a b c d e

73/ ..............................

14/ a b c d e

34/ a b c d e

54/ a b c d e

74/ ..............................

15/ a b c d e

35/ a b c d e

55/ a b c d e

75/ ..............................

16/ a b c d e

36/ a b c d e

56/ a b c d e

76/ ..............................

17/ a b c d e

37/ a b c d e

57/ a b c d e

77/ ..............................

18/a b c d e

38/ a b c d e

58/ a b c d e

78/ ..............................

19/a b c d e

39/ a b c d e

59/ a b c d e

79/ ..............................

20/ a b c d e

40/ a b c d e

60/ a b c d e

80/ ..............................

82

5/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

6/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

7/ a d c d e

81/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

101/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

121/a b c d e

82/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

102/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

122/ a b c d e

83/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

103/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

123/a b c d e

84/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

104/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

124/a b c d e

85/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

105/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

125/ a b c d e

86/1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

106/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

126/ a b c d e

87/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

107/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

127/ a b c d e

88/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

108/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

128/a b c d e

89/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

109/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

129/ a b c d e

90/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

110/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

130/ a b c d e

91/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

111/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

131/ a b c d e

92/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

112/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

132/ a b c d e

93/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

113/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

133/ a b c d e

94/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

114/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

134/ a b c d e

95/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

115/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

135/ a b c d e

96/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

116/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

136/ a b c d e

97/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

117/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

137/ a b c d e

98/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

118/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

138/ a b c d e

99/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

119/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

139/ a b c d e

8/ a b1c2d3e4 5 6 7 8 9 0 100/

120/ 1 2 3 4 5 69/71829305

140/ a b c d e

141/ a b c d e

151/ a b c d e

161/ 1 2 3 45

171/ 1 2 3 4 5

142/ a b c d e

152/ a b c d e

162/ 1 2 3 4 5

172/ 1 2 3 4 5

143/ a b c d e

153/ a b c d e

163/ 1 2 3 4 5

173/ 1 2 3 4 5

144/ a b c d e

154/ a b c d e

164/ 1 2 3 4 5

174/ 1 2 3 4 5

145/ a b c d e

155/ a b c d e

165/ 1 2 3 4 5

175/ 1 2 3 4 5

146/ a b c d e

156/ a b c d e

166/ 1 2 3 4 5

176/ 1 2 3 4 5

147/ a b c d e

157/ a b c d e

167/ 1 2 3 4 5

177/ 1 2 3 4 5

148/ a b c d e

158/ a b c d e

168/ 1 2 3 4 5

178/ 1 2 3 4 5

149/ a b c d e

159/ a b c d e

169/ 1 2 3 4 5

179/ 1 2 3 4 5

150/ a b c d e

160/ a b c d e

170/ 1 2 3 4 5

180/ 1 2 3 4 5

83

Studierea relaţiilor interpersonale în colectivul de elevi Sociometria Utilizând tehnica respectivă, se determină popularitatea (nepopularitatea) elevilor (statutul sociometric diferit), se evidenţiază microgrupele existente în clasă. Cu alte cuvinte, sociometria dă posibilitate de a stabili cadrul structural al colectivului clasei. Tehnica efectuării experimentului Elevilor clasei li se distribuie foi mici de hârtie. În colţul de sus fiecare îşi scrie numele, iar mai jos, una sub alta, scrie cifrele 1,2,3. După aceea practicantul pune întrebări de tipul: ―Cu cine dintre colegi ai vrea să petreci revelionul?‖, ―Cu cine dintre colegi ai dori să stai în bancă la lucrarea de control?‖, ―Cine în caz de conflict aplanează situaţia dificilă?‖ Întrebările pot fi diferite sub aspectul conţinutului, însă ele trebuie să respecte neapărat condiţia: elevul îşi alege trei parteneri din clasa sa. Elevilor trebuie să li se explice de ce ei urmează să aleagă anume trei elevi: în cazul, în care unul dintre ei nu va putea participa, locul acestuia trebuie să-l ia al doilea, iar dacă din anumite cauze nici acesta nu va putea să accepte propunerea locul lui îl va lua cel de-al treilea elev. Studentul va aduna şi prelucra foile completate. Toate foile el le va aranja în ordinea alfabetică a elevilor care le-au completat şi le va numerota. Pe baza răspunsurilor date de elevi se completează matricea nr.1. ea se alcătuieşte în felul următor: numele elevilor se înscriu în ordinea alfabetică la rubrica din stânga matricii. În rândul de sus se înscrie numărul de ordine a elevului. Informaţiile de pe foi se trec în matrice: în pătratele respective, prin semnul +, se indică opţiunea. De pildă, elevul care este înscris în matrice sub nr.1 i-a ales pe elevii cu numărul 7 şi 15. La rândul elevului 1 trebuie căutate pătratele, corespunzătoare acestor numere ( se va utiliza numerotarea de sus) şi se va înscrie în aceste pătrate semnul +. Dacă elevii s-au ales unul pe altul (nr.1 l-a ales pe nr.7 şi 15, iar ei, la rândul lor l-au ales pe nr.1) aceasta este o obţinute reciprocă şi ea se consemnează cu semnul . Matricea 1 Numele, prenumele

1

2

3

4

1. Antoni V. 2. Botezatu I.



3. Chilara N +

7 Peev N.



15 Toma N.



Numărul total de opţiuni

5

15





 +

4. Enache O.

7

+

   2

0

3

2

2

84

Numărul de opţiuni reciproce

3

1

0

1

2

2

După trecerea în matrice a datelor din toate fişele se calculează numărul de opţiuni pentru fiecare elev. Bilanţul se notează sub fiecare coloană. Numărul de opţiuni constituie indicele popularităţii elevului în clasă. Pentru o ilustrare mai elocventă se va elabora sociograma colectivului constituită din 4 cercuri ale comunicării. În cercul 1 vor fi situate ―vedetele‖ – persoanele ce au obţinut 6 sau mai multe alegeri. În cercul 2 – persoanele ―acceptate‖ deci, acele care au obţinut câte 3-5 alegeri. În cercul 3 – aşa-zişii ―ignoraţi‖ (1-2 alegeri). Şi, în sfârşit, în ultimul cerc cei care n-au fost aleşi de nimeni – ―izolaţii‖ (0-alegeri). Matricea nr. 2 se alcătuieşte în felul următor. Schema va fi preluată de la matricea nr.1. se trage o diagonală de la colţul stâng de sus la colţul drept al foii. Diagonala întretaie pătratele corespunzătoare unuia şi aceluiaşi număr, pe orizontală şi verticală. Numerele şi numele nu se înscriu în prealabil la rubricile corespunzătoare. După pregătirea acestei reţele se operează cu matricea nr.1. din ea se alege numele oricărui elev cu opţiunea reciprocă. Numărul lui de ordine din matricea nr.1 şi numele se înscriu pe rândul I al matricei nr.2. Acelaşi număr se înscrie şi în primul pătrat de sus. Pe rândul al doilea se înscrie numărul de ordine şi numele acelui elev, faţă de care cel înscris pe primul rând are opţiune reciprocă. Numărul de ordine al celui de-al doilea elev din matricea 1 se înscrie în pătratul al doilea de sus. În pătratele corespunzătoare înaintea acestor nume se pune semnul . După aceasta din matricea nr.1 se evidenţiază şi ceilalţi elevi care au făcut opţiune reciproce cu elevul, al cărui nume este înscris pe rândul 1. Numerele lor de ordine din matricea nr.1 sunt trecute pe rândurile 3 şi 4. Înaintea acestor nume, în pătratele respective, se pune semnul . Acest semn se fixează în pătratele corespunzătoare primului elev. Dacă elevul, al cărui nume este înscris pe rândul I, nu are opţiune reciprocă trebuie verificat dacă are o asemenea opţiune elevul, al cărui nume este înscris pe rândul al doilea. Dacă opţiunea aceasta există, numărul de ordine şi numele elevului se înscriu pe linia următoare, la fel cum s-a procedat cu cei trei elevi anteriori. Tot aşa se va proceda până când va fi epuizat cercul de elevi cu opţiune reciprocă. Semnele opţiunii reciproce vor fi dispuse de-a lungul diagonalei. Grupul de elevi evidenţiat va fi luat între linii, obţinându-se un pătrat. Alte microgrupuri vor fi determinate în mod similar. Studentul va înlătura la caracteristică rezultatele studierii sociometrice a clasei (foile, pe care sunt toate opţiunile şi ambele matrice vor fi anexate la zilnic). Studentul trebuie să scoată o concluzie cu privire la gradul de dezvoltare al colectivului (drept reper vor servi următoarele grade: grup difuz, grup asociaţie, cooperaţie, colectiv).

85

Testul „Desen liber”. Testul se adresează abilităţilor de imaginare, creare de noitablouri – răspuns sau obiecte răspuns pornind de la o formă ovală care trebuie să constituie o parte a tabloului sau a obiectului desenat. Subiecţii sunt chemaţi să dezvolte prima idee care le vine în minte, astfel încât desenul – răspuns al lor să fie cât mai interesant şi nimeni altul să nu se fi gândit la aşa ceva, iar apoi să dea un titlu cât mai intelegent şi neobişnuit care să ajute la înţelegerea ideii desenului. Testul depistează originalitatea şi elaborarea ca indici ai creativităţii. Testul „Completarea desenului”. Testul se adresează potenţialului creativ şi solicită subiecţilor să adaoge linii, detalii la figurile incomplete pentru a reprezenta obiecte sau tablouri interesante. La fel li se propune să pornească de la prima idee apărută şi s-o dezvolte aşa cum n-ar fece-o nimeni, iar sub desenul – răspuns să dea un titlu cât mai interesant. Ca figuri incomlete am propus variantele elaborate de Torrance: Testul „Linii paralele”. Testul se adresează abilităţilor de imaginare a unor obiecte răspuns pornind de la două linii paralele de 25 mm înălţime dispuse pe trei pagini, câte trei perechi pe rând, după modelul E.P. Torrance. Distanţa dintre liniile – perechi variază uşor (între 13 şi 18 mm), ele fiind aproape nesesizate de subiecţi (sau „neimportante‖), rolul scontat fiind acela de a nu genera implicit monotonie sau uniformitate în soluţii grafice. Se subliniază că este necesar să se înscrie denumirea desenului pentru a putea înţelege cu uşurinţă întenţia sau „subiectul‖. Testul „Cercuri‖. În cadrul acestui test, subiectului i se oferă o foaie cu 42 de cercuri (şase rînduri a cîte şapte cercuri) şi i se propune sî creeze cît mai multe obiecte adăugînd linii, detalii, elemente, la cercurile prezentate (atât înăuntrul, cît şi în afara cercurilor). S ubiecţii sunt încurajaţi să realizeze ideile cele mai îndrăzneţe, să se gândească la lucruri la care nimeni altcineva nu s-ar fi gândit. Utilizarea TTCT permite măsurarea nivelului performanţei creative prin intermediul a şase variabile. Aşa cum am precizat în partea introductivă a acestui capitol, ele reprezintă variabile operaţionale şi se definesc în sfera proceselor cognitive. Fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea şi elaborarea sunt variabile care se definesc în sfera gândirii pe axa convergent-divergentă şi sunt denumite de Guilford „factori intelectuali". Ultimii doi factori sunt: rezistenţa la închidere prematură, care este definibilă la nivelul percepţiei; capacitatea de abstractizare semantică, ce se defineşte la nivelul originalităţii verbale. Cu ajutorul Testului de gândire imaginativă creativă putem depista şi informaţii despre trăsăturile creative aşa ca: expresivitatea emoţională, gradul de complexitate al desenului, mişcarea şi acţiunea în desen, expresivitatea titlului, combinarea a două sau mai multe figuri incomplete sau combinarea a două sau mai multe seturi de linii, perspective vizuale interne şi neuzuale, depăşirea limetelor induse de stimul, umor şi titluri în desene, bogăţia imaginilor, coloristicii şi viteza de angajare în probă. Chestionar caracterologic (H.Leongard, H.Schmieschek) Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 întrebări care, fiind clasate în 10 grupe (I-X), permit evidenţierea unor trăsături ―accentuate‖ ale caracterului. 1. Grupa I-a, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate. 2. Grupa II-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate. 3. Grupa III-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă. 4. Grupa IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire. 5. Grupa V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie. 6. Grupa VI-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie. 7. Grupa VII-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie. 86

8. Grupa VIII-a, cu 8 întrebări, se referă la exaltare. 9. Grupa IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate. 10. Grupa X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate. Instrucţiuni: ―Vi se prezintă un şir de afirmaţii, referitoare la caracterul Dvs. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi răspundeţi prin ―Da‖, dacă ceea ce se conţine în ea vi se potriveşte, sau prin ―Nu‖, dacă nu vi se potriveşte. Fiţi atenţi, nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns‖. Utilizarea chestionarului poate fi individuală sau colectivă. Subiecţii nu sînt invitaţi să lucreze repede. Timpul de lucru este liber, dar, în linii mari, variază între 30 şi 60 de minute, în dependenţă de ritmul gîndirii şi gradul de înţelegere al fiecărui subiect. Nu se lucrează pe sărite, ci la rînd, adică, se citeşte fiecare întrebare şi se răspunde imediat. CHESTIONARUL CARACTEROLOGIC 1. În general sînteţi un om vioi şi fără griji? 2. Sînteţi sensibil la jigniri? 3. Vă dau uneori repede lacrimile? 4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuşi, să vă îndoiţi că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată? 5. În copilărie aţi fost atît de îndrăzneţi ca şi ceilalţi de o vîrstă cu Dvs? 6. Dispoziţia Dvs este schimbătoare – de la mare bucurie la mare deprimare? 7. De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi? 8. Sînt zile în care, fără motiv aparent, sînteţi îmbufnat şi iritate, încă este mai bine să nu vi se adreseze nimeni? 9. Credeţi că sînteţi o persoană serioasă? 10. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic? 11. Sînteţi foarte întreprinzător? 12. Uitaţi uşor cînd cineva v-a jignit? 13. Sînteţi foarte milos? 14. Atunci cînd puneţi o scrisoare la cutie, obişnuiţi să controlaţi cu mîna, dacă scrisoarea a intrat cu adevărat? 15. Aveţi ambiţia, ca la locul de muncă, să faceţi parte din cei mai buni? 16. Vă este frică (sau v-a fost, cînd eraţi copil) de furtună şi de cîini? 17. Cred despre Dvs. unii oameni, că sînteţi un pic pedant? 18. Dispoziţia Dvs. depinde de întîmplările prin care treceţi? 19. Sînteţi totdeauna agreat, simpatizant de către cunoscuţii Dvs? 20. Aveţi, uneori, stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică? 21. De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat? 22. Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)? 23. Vă vine greu să staţi pe scaun timp mai îndelungat? 24. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele Dvs? 25. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal? 26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi imediat? 27. Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă? 28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv? 29. În activitatea Dvs profesională, sînteţi totdeauna cel mai capabil? 30. Vă înfuriaţi repede? 31. Puteţi fi, cîte odată, cu adevărat exuberant, voios? 32. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină? 33. Cum credeţi aţi putea deveni un conferansie într-un spectacol umoristic? 34. De obicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea Dvs? 35. Vă impresionează dacă vedeţi sînge? 36. Vă place o activitate cu mai mare răspundere personală? 37. Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate? 87

38. Vă este teamă să vă duceţi într-o pivniţă, cameră întunecoasă? 39. Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute repede şi fără migală? 40. Sînteţi o persoană foarte sociabilă? 41. La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii? 42. Aţi fugit vreodată de acasă, cînd eraţi copil? 43. Vi se părea grea viaţa? 44. Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat de conflicte sau supărat, încît v-a fost imposibil să vă mai duceţi la lucru? 45. S-ar putea spune despre Dvs că, în general, nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie atunci cînd aveţi un insucces (nu vă reuşeşte ceva)? 46. Dacă v-a jignit cineva faceţi primul pas spre împăcare? 47. Vă plac animalele? 48. Vă întoarceţi din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul de muncă totul este în regulă şi că nimic nu se poate întîmpla? 49. Sînteţi cîteodată chinuit de o frică nelămurită că Dvs sau rudelor Dvs li s-ar putea întîmpla ceva rău? 50. Credeţi că dispoziţia Dvs depinde de starea vremii? 51. V-ar displace cumva să vă urcaţi pe o scară şi să vorbiţi în faţa publicului? 52. Cînd cineva vă necăjeşte de tot şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă încăieraţi? 53. Vă plac mult petrecerile? 54. Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii? 55. Vă place o muncă unde Dvs trebuie să organizaţi mult? 56. În mod obişnuit urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă întîmpinaţi rezistenţă? 57. Poate să vă influenţeze într-atît un film tragic încît să vă dea lacrimile? 58. Vi se întîmplă să adormiţi cu greutate, pentru că vă gîndiţi la problemele zilei sau a viitorului? 59. Ca şcolar aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după Dvs? 60. V-ar displace să treceţi prin cimitir în întuneric? 61. Vă îngrijiţi în mod deosebit ca, acasă, la Dvs., fiecare lucru să aibă un loc al lui? 62. Vi se întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi apăsat, stare care să dureze cîteva ore? 63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi? 64. Aveţi uneori dureri de cap? 65. Rîdeţi des? 66. Faţă de oameni pe care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte prietenos, încît ei să nu observe adevărata Dvs părere despre ei? 67. Sînteţi o persoană vioaie, plină de viaţă? 68. Suferiţi mult din pricina nedreptăţii? 69. Sînteţi un categoric prieten al naturii? 70. Aveţi obiceiul ca, atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare, să controlaţi totdeauna starea unor lucruri (de pildă, dacă gazul este închis, aparatele electrice sînt scoase din priză, uşile sînt încuiate etc.)? 71. Sînteţi serios? 72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului? 73. Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere, în tinereţea Dvs., la cercuri teatrale de amatori? 74. Vă este cîte odată foarte dor de depărtări? 75. În mod obişnuit, priviţi viitorul cu pesimism?

88

76. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi să cădeţi într-o stare de amărăciune? 77. Vă vine uşor să creaţi buna dispoziţie într-o societate, reuniune? 78. De obicei, rămîneţi multă vreme supărată? 79. Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni? 80. În mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să faceţi o pată de cerneală? 81. Se poate spune că, în general, cu oamenii sunteţi mai mult prudent şi bănuitor decît încrezător? 82. Aveţi des vise cu spaime? 83. Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteţi arunca înaintea trenului împotriva voinţei Dvs? 84. În mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut? 85. În general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele? 86. Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv? 87. În discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă, decît vorbăreţ? 88. Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă însuşiţi atît de bine rolul, încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi altul? ANALIZA REZULTATELOR Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare dintre cele 10 grupe de trăsături (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel, valorile brute individuale. 1. Grupa I-a Demonstrativ ―Da‖: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88. ―Nu‖: 51. 2. Grupa II-a Hiperexact ―Da‖: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. ―Nu‖: 36. 3. Grupa III-a Hiperperseverent ―Da‖: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81. ―Nu‖: 12, 46, 59. 4. Grupa IV-a Nestăpînit ―Da‖: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. ―Nu‖: 5. Grupa V-a Hipertim ―Da‖: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. ―Nu‖: 6. Grupa VI-a Distimie ―Da‖: 9, 21, 43, 75, 87. ―Nu‖: 31, 53, 65. 7. Grupa VII-a Ciclotim ―Da‖: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84. ―Nu‖: 8. Grupa VIII-a Exaltat ―Da‖: 10, 32, 54, 76. ―Nu‖: 9. Grupa IX-a Anxios ―Da‖: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82. ―Nu‖: 5 10. Grupa X-a Emotiv ―Da‖: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79. 89

―Nu‖: 25. La etapa a doua în ―Tabelul de sinteză‖ se notează valorile brute pentru fiecare grupă pentru fiecare grupă (I-X) . aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă în parte, obţinîndu-se astfel un rezultat car poate varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat este mai mare (adică se apropie de 24), cu atît este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii respective, marcîndu-se astfel direcţia de ―accentuare‖ a personalităţii. TABELUL DE SINTEZĂ Grupa Nr. de Valorile brute Coeficientul Rezultat Procentaj întrebări de înmulţire I 12 2 II 12 2 III 12 2 IV 8 3 V 8 3 VI 8 3 VII 8 3 VIII 4 6 IX 8 3 X 8 3 Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît, prin înmulţirea efectuată, se obţin valori standard comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la interpretarea rezultatelor, autorul chestio narului avansează ideea că se poate vorbi de a ―accentuare‖ în cazul numărului de răspunsuri semnificative trece de 50%. Personalităţile ―accentuate‖ nu sînt patologice. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături pregnante de caracter. DESCRIEREA ACCENTUĂRILOR DUPĂ LEONARD 1. Tipul demonstrativ: egocentrism, teatralism şi demonstrativitate comportamentală, autoapreciere neadecvată. 2. Tipul hiperexact. Puncutalitate, acurateţe şi pedantism exagerat. 3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide, la supărări, spirit răzbunător, implicare emoţională de lungă durată în tot ce i se întîmplă. 4. Tipul nestăpînit: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor. 5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit intreprinzător, activism înalt. 6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor subre ale vieţii, inhibiţie ideomotoră. 7. Tipul ciclotimic: alternare a fazelor hipertimice şi distimice. 8. Tipul exaltat: trăirea intensivă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire, satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperat. 9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată. 10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.

90

Cum mă simt?

1.

totdeauna sunt într-o dispoziţ ie rea A-

2.

totodeauna mă simt bine şi p lin de v iaţă – HMMd

3.

săptămîn ile cu dispoziţ ia rea se succed cu săptămînile cu d ispoziţie bună C-

4.

dispoziţia mea deseori se schimbă, uneori decîteva ori pe zi P-

5.

aproape totdeauna ceva mă doare AA-

6.

dispoziţia rea apare după unele probleme şi retrăiri - -

7.

dispoziţia va apărea după aşteptarea insuccesului - -

8.

uşor trec peste dureri şi suferinţe fizice C-

9.

am acces de dispoziţie rea şi iritare cu sentiment de bostalgie NND

10. dispoziţia mea depinde de felul cu m ceilalţi mp percep - 11. trec cu greu peste durere şo suferinţă fizică - 12. nu-mi accept nici o afirmaţie OO Dispoziţia

1.

ca regulă sunt într-o bună dispoziţie HN-

2.

dispoziţia mea repede se schimbă de la factori nesemn ificativi PM

3.

la mine se strică dispoziţ ia cînd aştept un insucces, neîncrederea în sine - -

4.

dispoziţia mea depinde de societatea în care mp aflu - -

5.

aproape totodeauna sunt într-o dispoziţie rea - -

6.

dispoziţia rea înseamnă că măsimt rău CA-

7.

dispoziţia mea se îmbunătăţeşte cînd sunt lăsat singur Ş-

8.

am crize de iritare profundă, care i afectează şi pe ceilalţ i - -

9.

pot să fiu trist şi supărat, dar şi furios - -

10. micile probleme mă indispun SLd 11. perioadele cu dispoziţ ie bună se amestecă cu perioadele cu dispoziţ ie rea T12. dispoziţia mea de obicei este ca la cei din jur - 13. nu accept nici o afirmaţ ie OO Somnul şi visele

1.

dorm b ine, nu acord atenţie viselor HNHM

2.

somnul meu este plin de vise colorate E

3.

înainte de a adormi îmi place să-mi imaginez K-

4.

dorm noaptea rău şi ziua mă simt adormit AdB

5.

dorm puţin, dar mă scol vesel, visez rara C

6.

dorm ad înc, dar uneori am coş maruri C-

7.

am un somn greu, deseori văd coşmaruri A-

8.

insomnia apare periodic fără vreo pricină anu mită - -

9.

nu pot să dorm lin iştit, dacă dimineaţa trebuie să mă scol la o oră anu mită - 91

10. dacă m-a deranjat ceva, nu pot adormi LA 11. deseori văd vise diferite – uneiru fru moase alteori coşmaru ri - 12. noapte am crizede frică - 13. deseori visez căcineva mă obijduieşte - 14. pot să-mireg lez visele A15. nu accept nici o afirmaţ ie OO Deşteptarea

1.

îmi vine g reu să mă trezesc la ora anu mită EL

2.

mă trezesc cu un gînd fru mos, că trebuie să merg la lucru dau laşcoală K

3.

în unele zile mă trezesc vesel şi bucuros, în altele trist şi supărat fără vreo pricină anu mite T

4.

mă trezesc uşor cînd îmi trebuie C-

5.

dimineaţa pentru mineeste cea mai grea parte a zilei - -

6.

deseori nu vreau să mă trezesc F-

7.

trezîndu-mă, deseori sunt agitat dece am văzut în vis LM

8.

uneori mă simt p lin de v iaţă, alteori fără v lagă A-

9.

dimineaţa mă trezesc plin de energie NN-

10. de dimineaţă sunt maiact iv şi mi-i mai uşor să lucrez decît seara - 11. deseori s-a înt împlat că t rezindu-mă să nu mă dezemt icesc unde sunt d12. mă trezesc cu gîndul ce trebuie săfac azi – C13. trezindu-mă îmi place să mai stau în pat şi să-mi imaginez ceva - 14. Nu accept nici o afirmaţ ie OO Apetitul şi atitudinea faţă de mîncare

1.

un climat urît, murdăria, d iscuţii despre lucrurile neapetisante niciodată nu mi-au încurcat să măn înc Ş-

2.

periodic ma apetit bun de mîncare alteori nu pot mînca nimic T -

3.

uneori mănînc puţin,chiar numic A CEM

4.

apetitul meu depinde de ispoziţie mănînc cu p lăcere, alteori nu pot defel - -

5.

iubesc dulciurile şi mîncarea bună LLP

6.

deseori mă jenez să mănînc către persoane străine ST-

7.

am un apetit bun, dar nu sunt gurmand M-

8.

există mîncări pecare nu le pot suferi - -

9.

iubesc să mănînc puţin, dar ceva bun - -

10. am un apetit rău - 11. iubesc să mănînc bine N12. măn înc cu plăcere şi nu mă limitez p lăcerile - 13. mă tem de mîncarea stricată şi totodeauna o expertizez cu atenţie - 14. uşor mi se strică aptetitul - 15. mîncareamă interesează ca mijloc de susţinere a sănătăţii - 16. mă strădui să ţin diete, elaborate de mine - 92

17. greu trec peste foame – slăbesc repede C18. ştiu ceeste simţul foamei, însă nu ştiu ce înseamnă apetitul - 19. mîncarea nu-mi face mare plăcere - 20. nu accept nici o afimraţie OO Atitudinea faţă de băuturile alcoolice

1.

dorinţa mea de abea depinde de dispoziţie +2C

2.

nu beau băuturi alcoolice, pentru a nu vorbi prea mu lt - -

3.

periodic îmi p lace să beau, uneori nu pot bea defel M+1-

4.

îmi place săbeau într-o companie bună HH+2C-1

5.

mă tem să beau, pentru că îmi este frică de a nu fi luat în rîs – 1+2

6.

băuturile lacoolice îmi trezesc o dispoziţ ie veselă –1+1

7.

băutura îmi t rezeşte repulsie S-3 CL+2

8.

cu ajutorul băuturii mă trădui să-mi înec d ispoziţia rea, nostalgia +1F

9.

mă strădui să nu beau pentru a nu mă simţ i rău şi a nu avea dureri de cap u lterior P -

10. nu beau defel, aceasta contravine normelor mele SŞP-3+1 11. băuturile alcoolice mă sperie – I 12. băînd puţin, lu mea o văd fiind maifru moasă Cd13. beau cu toţi, pentru a nu distruge compania A L 14. nu accept nici o afirmaţ ie OEO

Problemel sexuale

1.

nu mă deran jează atracţia sexuală NNDM

2.

o mică problemă îmi scade apetitul sexual – C

3.

prefer să trăiesc cu gîndul la ceva fru mos,decît să mă dezamăgesc - -

4.

perioadele cu apetit sexual c rescut sesuccede cu perioadele cînd apetitul sexu la lipseşte

5.

mă excit repede,dar repede îmi trece – NN

6.

în o familie armon ioasă nu există probleme sexuale serioase - -

7.

am o atracţie sexuală crescută care nu o pot menţine – KB

8.

timid itatea îmi încurcă deseori – II

9.

nu aş ierta niciodată infidelitatea - -

10. consider că atracţie sexuală nu trebuie înăbuşită, deoarece ar duce la un lucru ineficient M 11. îmi produce plăcere mai mult flirtul – LŞ 12. îmi place să-mi analizez co mportamentul referitor la problemele şi atracţiile secuale - 13. nu cred că este normală atracţ ia mea sexuală, încesc s -o înăbuş TTTHL 14. cred că problemelor sexuale nu trebuie să lle acordăm o mare atenţie LI – 15. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de îmbrăcăminte

93

1.

îmi plac costumele stridente – AB

2.

cred că totodeauna trebuie să fii b ine îmb răcat, deoarece „te întîlnesc după haină‖ - -

3.

pentru mine este important ca hainele să fie co mode şicurate - -

4.

îmi plac hainele neordinare, care involuntar îţi atrage privirea IIK

5.

nu urmăresc moda, port ceea ce-mi place AS-

6.

îmi place să mă îmb rac ca să-mi meargă KF-

7.

nu-mi p lace să fiu la modă, cred că este bine să te îmbraci ca toţi - -

8.

deseori mă deranjez, că costumul meu nueste în regulă - -

9.

mă gîndesc puţin la haone - -

10. deseori îmi pare că ceilalţ i mă vorbesc dincauza costumulu imeu - 11. îmi plac topurile închise - 12. perioadele cînd vreau să măîmbrac strident se succed cu cele cînd nu vreau să mă ev idenţiez - 13. nu accept nici o afirmaţ ie Atitudinea faţă de bani

1.

neajunsul banilor mă deran jează –M

2.

nu mă interesează banii defel CEID

3.

mă întristez mu lt,dacă nu-mi ajung bani - -

4.

nu-mi place că din timp să-mi calcu lez cheltuielile, să iua bani în datorie, chiar dacă ştiu că degrabă o să -i întorc

5.

sunt foarte atent în chestiile ce ţin de bani, nu-mi place să dau cu împru mut –

6.

dacă cineva mi-a luat bani cu împru mut. Mă jenez să-i cer înapoi LAI

7.

Mă strădui să-mi fac rezerve de bani pentru zile negre - -

8.

banii îmi trebuiesc doar pentru a supravieţui - -

9.

mă strădui să economisesc, nu mă zgîrcesc, cheltui banii cu cap - -

10. totdeauna mă tem că nu-mi vor ajunge banii, deoarece uneori econo misesc 11. uneori chletui foarte mult, alteori economisesc excesiv - 12. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de părinţi

1.

mă tem sărămîn fără părinţi P-

2.

cred că părinţii trebuie respectaţi,chiar dacă eşti supărat pe ei - -

3.

îi iubesc mult, dar uneori mă supăr tare pe ei LLB-

4.

la unele persioade m-au h ipertutelat, în altele – îmi pare rău că i-am ascultat şi le -am p rodu durere - -

5.

părinţii mi-au dat de ce am nevoie în v iaţă EK

6.

deseori le reproşez că nu au acordat atenţia cuvenită sănătăţii mele - -

7.

iubesc mult părinţii- -

8.

îi iubesc mult, dar nu suport ca ei să mă co mande EFF-

9.

îmi iubesc mult mama şi mii frică să nu i se întîmp le ceva PP -

10. îmi reproşez deseori că nu-mi iubesc părinţii destul de mult M94

11. totdeauna trebue să acţionez conform voinţei lor EHLPE 12. părinţii nu mă înţeleg şi mi se par străin i ŞE 13. mă simt vinovat faţă de ei Ed14. nu accept nici o afirmaţ ie OEO Atitudinea faţă de prieteni

1.

deseori m-am convins că unii p rietenesc doar avînd scopuri D-

2.

mă simt bine alături de cel ce mă co mpătimeşte - -

3.

pentru mine este mai important colectivul decît prietenul HDd

4.

apreciez prietenul care ştie să mă asculte, să mă încurajeze K-

5.

prietenii de care m-am despărţit, nu sunt nostalgic, repede i-am înclocuit cu alţii noi - -

6.

mă simt foarte bolnav, că nici prietenii nu mă interesează – I

7.

timid itatea mă împied ică să priet inesc cu cineva aş dori SS-

8.

mă împ reitenesc uşor, dar deseori mă dezamăgesc - -

9.

prefer prietenii, care îmi acordă mu ltă atenţie - -

10. singur îmi aleg prietenul şi singur mă dezic de el - 11. nu-mi pot găsi un prieten de suflet - 12. nu am dorinţa de a avea un prieten – D 13. periodic, îmi p lace co mpania prietenilor uar uneori mp irită - 14. viaţa mă învaţă să fiu prea sincer cu prietenii L15. îmi place să am mulţ i prieteni A16. nu accept nici o afirmaţ ie OO

95

Atitudinea faţă de ceilalţi

1.

sunt înconjurat dopar de proşti şi invid ioşi - -

2.

ceilalţi mă invidiază, de aceea mă urăsc – EF

3.

uneori îmi e bine cu oamenii, alteori ei mă irită - -

4.

cred că nutrebuie să te evidenţiezi d intre ceilalţi - -

5.

trăiesc astfel ca ceilalţ i să nu poată spune nimic rău despre mine MM -

6.

cred că ceilalţ i se uită la mine de sus, chiar mă urăsc - -

7.

repede relaţionez cu ceilalţi GS

8.

cel mai mu lt apreciez atenţia celorlalţi - -

9.

repede simt răutatea celorlalţi şi mă port la fel - -

10. mă cert repede, dar repede îmi trece BC 11. deseori mă g îndesc dacă am procedat sau nu corect faţă de ceilalţi – 12. societatea repede mă oboseşte şi mă irită - 13. mă strădui să mă ţ in mai departe de societate –P 14. nu-mi cunosc vecinii şi n ici nu mă interesează - 15. deseori,cred că ceilalţ i mă suspectă de ceva rău - 16. amrăbdat mu lt rău de la cei din jur d 17. îmipare că cei d in jur mă dezapreciază şi nu mă plac - 18. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de persoanele străine

1.

sunt foarte precaut cu necunoscuţii EEH

2.

Se întîmplă ca o persoană necunoscută s -mi trezească încredere – EE

3.

fud de persoane noi - -

4.

persoanele străine nu-mi t rezesc încredere şi simpatie - -

5.

înainte de a face cunoştinţă cu cinevacontează să cunosc mai b ine persoana - -

6.

nu am încredere în persoanele străine deseori s -a întîmp lat să am dreptate - -

7.

dacă un străin mă tratează cu atenţie şi eu îmi arăt interesul faţă de el - -

8.

persoanele străine mă irită CPH

9.

îmi place să-mi fac cunoscuţi noi HCS

10. uneori îmi face plăcere să cunosc oameni noi, alteori nu - 11. cînd sunt în dispoziţ ie bună fac uşor cunoştinţă, cînd sunt în dispoziţierea – fug de necunoscuţi 12. mă intimidează persoanele străine, nu vorbesc primu l cu ele niciodată SS 13. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de singurătate

1.

cred că persoanele nu trebuie să se rupă decolectiv NŞŞ

2.

mă simt bine în singurătate ŞŞŞ96

3.

nu suport singurătatea şi tind să fie printre oameni HENSPŞŞŞ

4.

uneori mie mai bine p rintre prieteni, iar alteori – în singurătate LA-

5.

în singurătate vorbesc cu un interlocutor imaginar – EIB

6.

în singurătate îmi lipsesc oamenii, în co mpanii repede mă obosesc d -

7.

în mare parte vreau să fiu printre oameni, dar uneori şi în singurătate - -

8.

nu mă tem de singurătate Ş-

9.

mă tem de singurătate şi cu toate astea deseori sunt singur - -

10. îmi place singurătatea - 11. trec uşor peste singurătate,dacă nu este legată de careva insuccese L12. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de viitor

1.

visez la un viitor lu minos, dar mă tem de insuccese - -

2.

viitorul îl văd trist şi fără perpesctivă - -

3.

mă strădui să ăiesc asel, încît v iitorul să fie fru mos M-

4.

pe viitor mă deranjează doar sănătatea - -

5.

sunt convins că pe viitor planurile mele şi dorinţele se vor îndeplin i HH -

6.

nu-mi p lace să mă îndesc mul la v iitor

7.

atitudinea mea faţă de viitor deseori se schimbă, uneori ma p lanui u moase, alteori cele mai sumbre P -

8.

mă liniştesc căvisurile mele se vor îndeplini E-

9.

uneori involuntar mă g îndesc la posibelele insuccese, care s -ar putea întîmpla pe v iitor - -

10. planurile mele le gîndesc pînă la cele mai micidetalii şi să le îndeplinesc P11. sper ca în viitor să arăt ca am dreptate d12. trăiesc doar cu iedile, nu-mi pasă cum va fi v iitoru l meu - 13. periodic viitorul îmipare fru mos, periodic foarte sumbru - 14. nu acceptnici o afirmaţie OO Atitudinea faţă de nou

1.

peiodic ec uşo pese schimările din viaţa mea alteori mă înspăimîntează şi fug de ele - -

2.

noul mă fascinează, cutoate astea uneori mă deranjează - -

3.

îmi place noul înviaţa, noile imp resii, împrejurările noi - -

4.

am mo mente cînd simt nevoia deceva nou, iar alteori le evit - -

5.

îmi place săfac ceva nou singur, nu la fel ca alţ ii Ş -

6.

noul mă atrage, dar deseori mă oboseşte –E

7.

nu iubesc tot ce e nou, prefer controlul strict –ID

8.

mă tem de schimbări în viaţa, o at mosferă nouă mă sperie d -

9.

noul este plăcut,dacă îmi pro mite ceva plăcut LE-

10. mă atrage ce e nou, doar ceea cecorespunde principiilor mele PŞŞE 11. nu accept nici o afirmaţ ie OO

97

Atitudinea faţă de insuccese

1.

insuccesele mele sunt alemele şi nu ar trebui să-i afecteze peceilalţi ŞBPPE

2.

uneori la cele mai mici insuccese las mîinile în jos, iar alteori le înfrunt singur – EE

3.

insuccesele mă indispun EB

4.

insucceselel mp irită, ce face să mă „descarc‖ pe ceilalţi - -

5.

dacă am un insucces, totodeauna caut cauza I-

6.

insucceselel mă t rezesc la protest şi mă fac mai puternic - -

7.

dacă cineva e vinovat de insucceselel mele, ar trebui să plătească Eed -

8.

încaz de insucces vreau să fug undeva departe –L

9.

uneori, un mic insucces mă indispune, alteori o problemă mare o trec uşor - -

10. insucceslele mă indispun,eu sunt vinovat de ele PC 11. insuccesele nu mă deran jează, ele nu-mi atrag atenţia - 12. în caz de insucces mă gîndesc şi maimu lt la îndeplinirea planurilor mele - 13. cred că insuccesele nu sunt distractive K14. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de risc şi perepeţii

1.

iubesc perepeţiile,chiar şi cele periculoase, merg uşor la risc HSS

2.

îmi ia mu lt timp să cîntăresc toate „pro‖ şi „contra‖, pentru a lua o decizie S-

3.

nu-mi p lac perepeţiile dacă este inevitabil Sm-

4.

nu-mi p lac perepeţiile, evit riscul - -

5.

îmi place să mă gîndesc la perepeţii,dar în viaţă le evit – EE

6.

uneori îmi place riscul, alteori merg cu g reu la risc B-

7.

îmi plac perepeţiile doar dacă se termină cu bine, dar nu-mi place sărisc F-

8.

nu caut perepeţii, însă cînd trebuie merg la risc - -

9.

perepeţiile şi riscul îmi plac, doar dacă obţin locul de frunte H-

10. se poate întîmpla că riscul şi perepeţiile să nu mă atragă defel – LN 11. nu accept nici o afirmaţ ie Atitudinea faţă de liderism

1.

pot fi primul la şi nicidecu m la practică C-

2.

nu-mi p lace să fiu primu l în co mpanie. Să dau ordine - -

3.

îmi place să am grijă de cineva, care îmi place - -

4.

totdeauna tind să-i învăţ pe ceilalţi să fie corecţ i –I

5.

unora nevrînd mă supun, oar pe alţii eu îi co mand - -

6.

periodic îmi p lace să fiu şef, uneori mă plictisesc de aceasta - -

7.

îmi place să fiu primu l acolo unde mă iubesc, nu-mi p lace să mă bat pentru putere PP-

8.

nu pot să comand cuceilalţi LS98

9.

nu-mi p lace să comand cu oamenii – responsabilitatea nu-mi este proprie –I

10. totdeauna se găsesc oameni, care acceptă autoritate mea şi ascultă de mine 11. îmi place săfiu primul, pentrucă ceilalţ i să mă imite - 12. urmez autorizatea celorlalţ i - 13. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă decritică şi reproşuri

1.

nu ascult crit ica şi reproşuri şi fac aşa cu m cred eu ŞŞEK

2.

ascult critica şi reproşurile caut dezmintiri în favoarea mea, însă nu totodeauna le exteriorizez

3.

critica şi reproşurile mă irită, îndeosebi cînd sunt obosit şi mă simt rău - -

4.

critica şi reproşurile sunt mai bune decît ignoraţia - -

5.

nu iubesc cînd cineva mă crit ică şi eu totdeauna pot răspunde înapoi El

6.

cînd cineva mă crit ică, mă interesez - -

7.

vreau să fug maideparte decritică NEd

8.

la unele perioade critica o percep uşor, alte dăţi trec greu peste ea T-

9.

critica şi reproşurile mă interesează rău, dacă este distructivă A -

10. încă nu am auzit o crit ică destoinică la adresa mea CPP 11. mă strădui să reacţionez normal la critică Cd 12. m-am convins că critica este folosită doar în scopuri meschine eI 13. dacă cineva mă critică sau îmi reproşează ceva, mi se pare căceilalţi audreptate, iar eu nu - 14. nu accept nici o afirmaţ ie OO Atitudinea faţă de tutelare

1.

ascult doar de cei, care au autoritateasupra mea, CPM-

2.

ascult de indicaţiile, care tin de sănătatea mea EE-

3.

mă irită, cînd mă tutelează şi hotărăsc pentru mine De-

4.

nu amnevoie de ind icaţii e-

5.

îi ascult doar pe cei, care mă iubesc - -

6.

ascult indicaţiile folositoare CL-

7.

uneori omit indicaţiile celo rlalţi, alteori mă înfurii că nu le -am ascultat - -

8.

mă irită indicaţiile, dacă sunt spuse cu un tonautoritar e-

9.

ascult şi îndeplinesc toate indicaţiile, atunci cînd sunt tutelat –I

10. ascult şi îndeplinesc indicaţiile ce -mi sunt plăcute, leevit pe cele neplăcute 11. îmi place cînd sunt tutelat, şi nu atunci cînd mă co mandă - IIeFF 12. uneori îmi este greu să ripostez chiar şi atunci cînd indicaţiile nu -mi plac – I 13. indicaţiile mă fac să procedez invers FFF14. accept indicaţiile, nu mai nucînd este vorba despre treburile sufleteşti EFF15. nu accept nici o afirmaţ ie OeO Atitudinea faţă de reguli şi lege 99

1.

cînd regulile şi leg ile mă încurcă, această mă irită eK

2.

Este cunoscut că pentru ca activitatea să meargă bine este nevoie de diferite reguli şi leg i HHES

3.

mă strădui să respect bază logică a regulilor - -

4.

deseori mă tem. Că d in greşeală să nu fiu văzut ca o persoană ce încalcă regulile d H

5.

nu iubesc regulile ce mă jenează eL

6.

perioadele cînd urmez regulile sesucced cu perioada cînd încalc orice regulă

7.

orice regulă îmi trezeşte tendinţa de a o încălca eC

8.

totodeauna respect regulile şi legile –ddd

9.

urmăresc ca totodeauna toţi sărespecte regulile –I

10. deseori îmi reproşez că am încălcat vreo regulă –d 11. mă strădui să respect regulile şi legile însă nu totdeauna e posibil LF 12. respect doar regulile ce le consider corecte, lupt cu cele incorecte - 13. nu accept nici o afirmaţ ie OeO Evaluarea copilăriei

1.

încopilărie erantinid şi p lîngăcios - -

2.

singur compun diferite istorioare şi poveşti H-

3.

încopilărie ev itam jocurile dinamice - -

4.

nu mă deosebeam deceilalţ i copii –DC

5.

periodic îmi pare că în copilărie eram un copil vesel, alteori căeram neastîmpărat - -

6.

dincopilărie eram independent - -

7.

din copilărie eram vesel HS

8.

dincopilărie eram sensibil şi supărăcios SS-

9.

din copilărie eram foarte vorbăreţ - -

10. încopilărie eram ca în prezent: mă supăram repede,dar îmi trecea la fel de repede L11. din copilărie t indeam spre acurateţe şi bunăstare –II 12. din copilărie iubeam să mă joc singur şi să privesc cum ceilalţ i copii se joacă – L 13. în copilărie iubeam mai mult să vorbesc cu cei maturi, decît cu semeni I14. încopilărie eram capricioşi şi iritabil EEL 15. încopikărie dormeam şi mîncam rău - 16. nu accept nici o afimraţ ie OO Atitudinea faţă de şcoală

1.

înloc de lecţiile de la şcoală preferam să mă primblu şi să merg la film HEINN

2.

mă dernajau notele care nu-mi conveneau EEEN

3.

în clasele mici nu iubeam şcoala C-

4.

periodic iubeam şcoala, periodic ea mă irita F-

5.

nuiubeam şcoala, deoarece toţi profesorii secomportau urît cu mine - -

6.

mă oboseau lecţiile de la şcoală - 100

7.

iubeam lucru l obştesc din şcoală - -

8.

iubeam şcoala pentru companiile vesele - -

9.

nu iubeau să merg laşcoală, mă temeam de felul de percepţie a colegilor – I

10. nu iubeam educaţia fizică - 11. participam cu bucurie la lucru l oşâbştesc din şcoală – ŞŞdd 12. nu-mi p lace at mosfera din şcoală - 13. mă străduinamsă îndeplinesc toate cerinţele Cd 14. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Evaluarea sinelui la momentul dat

1.

nu-mi ajunge raţiune pentru judecată MH

2.

uneori sunt mulţumit de sine, alteori mă cert pentru că sunt influenţabil şi indecis TT-

3.

sunt foarte iritabil, mă deranjez pentru orice fleac A-

4.

nu sunt vinovat că trezesc invidia celorlalţi - -

5.

nu-mi ajunge răbdare - -

6.

consider, că nu mă deosebesc cu nimic de ceilalţ i – PP

7.

nu-mi ajunge putere de decizie - -

8.

nu văd la mine mari neajunsuri EIA

9.

în minutele bune sunt mulţu mit de sine, în minutele grele mi se pare că nu -mi ajung mai mu lte calităţi - -

10. sunt foarte irascibil –M 11. alţii văd la mine neajunsuri mari dar eu cred că ei preamăresc situaţia d12. sufăr deoarece unii nu mă înţeleg ŞI13. sunt foarte sensibil şi supărăcios SM 14. nu accept nici o afirmaţ ie OO.

101

102

Conceptul de accentuare. Conceptul de accentuare pentru I oară a fost introdus de către psihiatrul şi psihologul german, profesorul de neurologie în clinica de neurologie din universitatea din Berlin (K. Leonhard). Tot el a elaborat şi a descris clasificarearenumită a accentuării personalităţii, care a fost propusă de mare psiholog, profesorul A. E. Liciko. Într-un mod mai laconic accentuarea poate fi evidenţiată ca o dezvoltare dezarmonioasă a caracterului, o evidenţiere hiperexagerată a unor trăsături, care condiţionează o slăbiciune a personalităţii în relaţiile de un anumit gen şi care îngreunează adaptarea ei într-o anumită situaţie . Este bine de evidenţiat, faptul că este o slăbiciune selectivă, care se evidenţiază în una sau alte situaţii de accentuare, care poate fi combinată cu o stăpînire sporită la laţi factori. La fel ca dificultăţile de adaptare în unele situaţii specifice (acordat cu accentuare) pot fi combinate cu o capacitate de adaptare normală sau crescută în alte situaţii. Cu toate acestea alte situaţii singure sunt obiective şi mai dificile, dar să nu fie acordate cu această accentuare. În lucrările lui K.Leonhard se foloseşte combiaea „accentuarea personalităţii‖ şi „accentuarea trăsăturilor de caracter‖. Dar totuşi principalul factor îl consideră „accentuarea personalităţii singură‖ clasificarea personalităţilor accentuate. La rîndul său, A.E. Liciko presupune că a fi mai corect să vorbim despre accentuarea caracterului, deoarece esenţiale sunt trăsăturile de caracter şi tipologiile caracterului. Se presupune, că ambele combinări sunt corecte şi accentuare personalităţii şi accentuarea caracterului. În psihologia sovietică s-a format tradiţia de a diferenţia aceste 2 concepte persoanlitate şi caracter. Cu toate acestea se are în vedere că conceptul de personalitate este mult mai larg, care include în sine şi orientarea, mo tivele montajele, inteligenţa, aptitudinile. Însă în psihologia apuseană vorbind despre personalitate se subînţelege caracterologie. Pentru aceasta sunt unele temeiuri bine standardizate – fiindcă caracterul nu este numai baza personalităţii, dar şi una integrativă. În caracter îşi găsesc loc nu numai orientările, montajele şi sistemele relaţionale

a personaliţii. Dacă se ne referim laaccentuare (fie din

perspectiva lui Leonhard sau a lui Liciko), atunci vedem că accentuarea se caracterizează prin diferitele aspecte ale personalităţii. Cele mai răspîndite gereşeli practice este tratarea accentuării ca a unei patologii prestabilite. Dar nu este aşa. În lucrările lui Leonhard special se subliniază că accentuarea nu este caracteristică a persoanelor bolnave mintal.

103

În caz contrar norma ar fitrebuit considerată numai nivelul mediu, dar o altă abatere oarecare să fie văzută ca patologie. Leonhard chiar presupunea că persoanele fără predispunere spre accentuare, desigur nu este predispus spre partea negativă, dar este puţin probabil să fie îndreptate pozitiv. Persoanelor cu accentuare, dimpotrivă sunt orientaţi spre socialul pozitiv, dar şi spre socialul negativ de dezvoltare. În concluzie, este evident că accentuarea nu este o patologie, dar o varianţă limită a nor,ei. După unele cercetpări, diversificarea accentuării în populaţie este foarte variată şi depinde de mulţi factori. La aceşti factori se referă: factorii socioculturali a mediului, factorii de vîrstă şi sex. După Leonhard şi colaboratorii, în populaţia adultă care posedă accentuarea personalităţii constituie 50%. Însă autorii psecial subliniază că raportul dintre persoane accentuate şi neaccentuate poate fi altul. Frecvenţa accentuării caracterului în populaţia de adolescenţi (H. I. Ivan)

104

Contingentul

Sexul Masculin

Vîrsta 14-15 ani

Femenin

52

cl. 8 – şcoală normală Vrîsta 16-17 ani Cl 9-10 – şcoală normală

50

38

Cl 9-10 – şcoală de matematică

52

67

Cl 9-10 – şcoală de engleză

88

79

An. I-II - şc. profesională

73

62

Şcoală de marinari

33

-

Şcoală pedagogică

-

35

Şcoală de ed. fizică

68

58

Descrierea tiprilor de accentuare după A.E. Liciko. Principala trăsătură – nedorinţa de a munci, nici să muncească, nici să înveţe o tragere permanentă spre distracţii, plăceri, festivităţi. Fiind sup uşi unui control strict nu doresc să se supună dar totdeauna caută să se eschiveze de la orice lucru. Principala trăsătură este calitatea voinţei slabă. Voinţa slabă se depistează cînd vine vorba să-şi îndeplinească sarcinile, îndatorările şi obligaţiunile. Voinţa slabă şi insuficienţa iniţiativî este legată de supunerea în grup. Contactele sunt de suprafaţă sunt indiferenţi referitor la viitorul lor, nu-şi construiesc planuri, trăiesc cu prezentul. În legătură cu nedezvoltarea sferei calitive îşi lasă amprenta asupra inteligenţei.

105

Tipul conformist Principala trăsătură – clar evidenţiată dorinţa de a fi ca toţi. Această tendinţă se împrăştie peste toate sferele de activitate – de la îmbrăcăminte, influenţa asupra propriilor idei, poziţii şi comportament. Devin produsele mediului imediat: în o bună împrejurare învaţă şi lucrează încea rea – preiau manierele, obiceele, comportmanetul. Nu sunt critici la percepţia etaloanelor de comportament colectiv, a valorilor şi a orientării informaţiei. Lucrează mai bine, dacă nu se cere propria iniţiativă. Greu trec peste schimbarea stereotipului de viaţă, renunţarea la colectiv. Tipul şizoid. Princpala trăsătură – închidere în sine, insuficienţa emoţiilor în procesul de comunicare. Repede se apreciază în contacte, ceea ce duce la o mai mare închidere în sine. Insuficienţa emotivă seexprimă în neputinţa de a înţelege sentimentele străine, a îneţelege dorinţele şi gîndurile partenerului. Au fantezii erotice puternice ce se asociază cu o asexualitate pronunţată externă. Retrăiesc cu greu situaţia, unde trebuie instaurate contacte emoţionale neformale, cît şi intrarea unor persoane străine în propria lume.

Tipul epileptoid. Principala trăsătură – o stare de supărare şi astensie, care creşte în continuu nivelul asupra căruia ar putea fi răsfrîntă ura. Starea de afecteste puternică şi de lungă durată. Dragostea estetotdeauna colorată de gelozie. Liderismul se manifestă prin dorinţa de a ordona de a controla activitatea semenilor. Se adaptează uşor încondiţiile unui regim disciplinar strict, unde prin îndeplinirea tuturor cerinţelor şefului se străduie să preia controlul care l-ar putea extinde asupra altor persoane. Este foarte minuţios, respectă foarte binetoate regulile. Ţine mult la rdine, predantism. Tipul isteroid. Principala trăsătură – egocentrism pronunţat, bine evidenţiată setea de atenţie la propria persoană. Toate celelalte trăsături sunt legate decea principală. Minciuna şi fantezia dezvoltată sînt instrumentele care servesc drept scop de hiperbolizare, de atragere a atenţiei la propria persoană. Le este proprie „teatrarul‖ emotivitatea. O capacitate scăzută la o activitate stabilă ce se leagă de o capacitate înaltă de planificare a viitoarei profesii. Printre sămaşi tind să fie primii sau o poziţie înaltă. Schimbul de activităţi şi hobby-uri este influenţată de dorinţa de a găsi o activitate, care I-ar oferi un statut mai înalt. Tipul Asteno-nevrtic.

106

Principala trăsătură – oboseala sportiă, iritabilitatea înaltă. Oboseala de obicei seexprimă prin sarcini intelectuale şi dezbateri, rivalitate. Prin oboseala efectivă orice lucru poate deveni focarde iritabilitate. Tipul senzitiv. Au 2 trăsături principale: o emotivitate înaltă şi sentimentul propriei interiorităţi, văd în sine multe defecte, mai ales în sfera volitivă. Deseori se întîlnesc nesatisfaceri despre Eul fizic (aspectul corporal). Lichidarea însine, timiditatesunt bine evidenţiate cel mai des printre străini şi într-o situaţie nouă. Cu persoanele necunoscute chiar şi cele mai de suprafaţă contacte, da r cu persoanele pe care le cunoaşte, sunt destul de comunicabile. Greutăţi mari sunt create de situaţiile negative sau învinuiri. Tipul psihoastenic. Principalele trăsături – nesiguranţa, iritabilitate (ce se referă la propriul viitor şi viitorul apropiaţilor), tendinţe spre autoanaliză. Trăsăturile de caracter deseori se descoperă chiar din şcoala primară. A răspunde pentru sine şi mai ales pentru alţii este o sarcină destul de grea. Sigurnaţa de la evenimentele ireale servesc obiceiurile şi ritualurile imaginare. Nesiguranţa mai ales se exprimă prin necesitatea de a face singuro alegere.

107

Tipul hipertim. Se deosebesc de obicei prin dispoziţia crescută, tonus vital înalt. Un nivel înalt de activism ce se combină cu o tendinţă permanentă către liderism. Răspund la tot ce este nou, dar interesele lor sunt instabile. Activismul înalt se combină cu nesiguranţa în alegerea cunoscuţilor. Se acomodează bine în companiile necunoscute, dar suportă cu greu singurătatea, regimul strict, care este reglementat de disciplină activitatea monotonă şi care necesită o acurateţe minuţioasă. Predispuşi spre o supraapreciere a propriilor puteri şi spre planuri grandioase spre viitor. Tendinţs celor din jurul lor de a înăbuşi activismul lor deseori duce la iritări şi certuri. Tipul cicloid. Trăsătura caracteristică este deseori schimbul fazelor hipertimice şi celor de subdepresie. În faza de sub depresie scade capacitatea de lucru, se pierde interesul, adolescentul devine o persoană casnică, fuge de companie. Insuccesele, chia r şi cele mai mici eşecuri se retrăiesc cu greu. Problemele, faptele care ar putea duce la înjosirea propriului Eu, îl duc la sentimentul inferiorităţii şi netrebuinţei. Este posibil suicidul. În faza hipertimică adolescenţii cicloizi nu se deosebesc de ce i hipertimi. Durata fiecărei faze nu este mare (de obicei 1-2 săptămîni). Între faze are loc o perioadă destul de mare de „neaccentuare‖, cu comportament armonios. Tipul labil. Principala trăsătură a acestui tip – schimbarea prea deasă a dispoziţiei, care se schimbă necondiţionat de factorii externi. De dispoziţia momentană depinde activismul, productivitatea, comunicabilitatea. La adolescenţii labili enoţiile şi legăturile formate sunt destul de puternice şi isncere.â, mai ales la persoanele care singure demonstrează iubire, atenţie şi afecţiune. Este marenecesitatea decompatimire. Simt foarte bine relaţiile celorlalţi faţă de ei, chiar şi în contactele de suprafaţă. Greu trec peste momentul pierderii său abandonării emoţionale din partea persoanelor importante. Se deosebesc prin capacitatea de a-şi evalua bine caracterul. Tipul amestecat. Pe lîngă accentuările simple putem întîlni şi cazuri cînd se amestecă 2 trăsături. Aceste tipuri amestecate, constituie jumătate din tipurile de accentuare. Tipurile amestecate pot fi cauzate de factorii endogeni, trăsăturile genetice şi trăsăturile dezvoltării timpurii. La aceste tipuri de amestec se referă:  conformist şi hipertim  labil şi cicloid  astenoneurotic şi senzitiv  astenoneurotic, senzitiv şi psihastenic  şizoid şi senzitiv  psihastenic, epilepoid, isteroid.  Isteroid şi epileptoid

108

Aceste combinaţii poartă denumirea de tipuri intermediare. Tipurile combinate se poate forma ca rezultat al comunicării în celulă a unor particule endogene în puterea unor factori cronici de natură psihogenă. Aceste tipuri amestecate poartă denumirea de amolgame. Nu putem vorbi de o compatibilitate între următoarele tipuri:  Hipertism – şi labil, astenoneurotic senzitiv, psihastenic, şizoid, epileptoid  Cicloid – cutoate tipurile, în afară de hipertism şi labil  Labil şi hipertim, psihastenic, şizoid, epileptoid  Senzitiv – hipertim, cicloid, epileptoid, isteroid, instabil  Psihastenic şi hipertim, cicloid, labil, epileptoid, isteroid, instabil  Şezoid – hipertim, cicloid, labil, astenonevrotic  Epileptoid – hipertim, cicloid, labil astenonevrotic, senzitiv, psihastenic  Instabil – cicloid, senzitiv, psihastenic. Descrierea tipurilor de accesuntarea după K.Leonhard. Tipul demonstrativ. Principala caracteristică a personalităţii demonstrative – necesitatea şi tendinţa permanentă de a produce impresii, de a atrage atenţia, de a fi în centrul atenţiei. Aceasta se manifestă prin un comportament orgolios, deseori fiind special demonstrat. Elementele acestui comportament sunt autolauda, povestiri despre sine şi fapte în care această personalitate ocupă locul central. O doză semnificativă din aceste poâvestiri pot fi rosul fanteziei sau deseori o povestire „înflorită‖. Tipul iritabil. Trăsăturile tipului iritabil este impulsivitate în comportament. Ma niera de promisiune şi comportament în mare parte depinde nu de logica, nu de raţionala evaluare a propriilor fapte, dar este consiţionată de impulsuri, atracţii instincte saufapte necontrolate. În sfera relaţionării sociale, pentru ei este propriu un grad mic de răbdare în comunicare, care deseori se caracterizează ca lipsa răbdării şi perseverenţei în general. Tipul distimic. Personalitatea distimică este opoziţia tipului hipertim. Distimicii de obicei sunt concentraţi la loturile sumbre, triste alevieţii. Aceasta se exprimă întoate: în comportament, în comunicare, în modul de percepere a vieţii, fapte şi alte persoane (individualităţi, socialperceptive). De obicei aceste persoane sunt foarte serioase după natura lor. Activismul şi hiperactivismul nu le sunt proprii acestor persoane. Tipul exaltant. Principala caracteristică a tipului excalant este o relaţie explozivă. Ei repede intră în extaz de la faptele fericite şi se deprimă de la faptele triste. Pe ei îi deosebeşte sensibilitatea asupra faptelor, fie bune sau rele. Cu toate astea sensibilitatea interioară şi retrăirea se combină cu exprimarea externă bine pronunţată. Tipul pedant.

109

Caracteristicile cele mai pregnante aleacestui tip sunt acurateţea sporită, înclinată spre curăţenie, neîncrederea şi siguranţa. Înainte de a face ceva, mult şi maănunţit gîndeşte totul. Este evident că după pedantismul exterior stă nedorinţa şi neputinţa de a fi flexibil.aceste persoane nu-şi schimbă locul de lucru fără necesitate, dar dacă trebuie, merg cu greu la schimbare. Iubesc ceea ce fac, produsele propriei activităţi. Tipul agitat. Principala caracteristică acestui tip este agitarea mărită, iritabilitatea înaltă, frica de posibile insuccese,agitare pentru prorpiul destin şi a persoanelor apropriate. Cu toate astea, fapte fondate nu există de regulă sau sunt foarte neimportante. Se deosebesc prin timidităţi uneori prin supunere. Agitarea permanentă în faţa cricumstanţelor externe se combină cu neîncrederea în propriile puteri. Tipul ciclotim. Principala trăsătură a tipului ciclotim este schimbul tipului hipertimic şi celui chistimic. Cu toate astea aceste schimbări nu sunt rare şi nu întîmplătoare. În faza hipertimică comportamentul este tipic – faptele fericite trezesc nu numai emoţii pozitive, dar şi sete de activitate, eficacitate, productivitate şi comunicare. Faptele negative trezesc emoţii pozitive. În această stare sunt caracteristice încetinirea reacţiei gîndirii, încetinirea răspunsului emoţional. Tipul hipertimic. O trăsătură a tipului hipertim este o stare permanentă (sau deseori) cu dispoziţie înaltă. Hipertismul poate fiîn o dispoziţie bună, necătînd la lipsa unor circumstanţe externe ce ar susţine o dispoziţie înaltă se asociază cu activism înalt, setea de activitate. Sunt caracteristici comunicabilitatea, privesc la viaţă în mod optimist, chiatâr şi cînn apar greutăţile. Greutăţile deseori le trec fără greutăţi, datorită activismului. Tipul încetinit. Tipul încetinit se caracterizează cu o stabilitate înaltă a afectului, o durată mare a emoţiilor, neretrăirilor. Înjosirea propriilor interese şi a orgoliului, de regulă deseori nu se iartă şi greu se uită. În legătură cu aceasta ceilalţi îi caracterizează pe ei ca fiind persoane ce ţin minte mult timp faptele rele şi sunt răsbunători. Ei au întemeierea pentru aceste fapte: retrăirea afectului deseori este asociată cu fantezia, coacerea planului pentrurăzbunare. O supărare bolnăvicioasă a acestor persoane, de regulă este evidentă. Pe ei îi poţi numi sentimentali şi uşor supărăcioşi. Tipul emotiv. Principala lor trăsătură a tipului emotiv este sensibilitatea sporită şi reacţii profunde la emoţiile puternice. Le este caracteristică bunăstarea, gratitudine, calităţi pozitive ce se manifestă în situaţii diferite. O caracteristică evidentă este faptul că plîng foarte uşor.

110

Tehnologia lucrului cu CDP. Procedura de testare Chestionarul de diagnosticare patocaracterologic (CDP) a fost elaborat în 1970 de A.E. Liciko în institutul psihoneurologic din Leningrad B. M. Behterev. Teoria ce stă la baza psihologică a relaţiilor a determinat procedura de testare şi modul de construcţie a chestionarului. Cercetările au demonstrat relaţia subiectului referitor la problemele de personalitate, care au fost împărţite în 25 de teme. Fiecare temă conţine o listă de 10-19 răspunsuri posibile. Subiectului i se propune să aleagă cea mai optimă variantă şi se poate chair o alegere multiplă, chiar şi refuzul de la alegere. Această procedură permite o stabilire mai corectă a diagnozei, decît la chestionarele unde se proprun răspunsuri concrete. Principala sarcină a CDP – stabilirea tipurilor de accentuare caracterologică şi tipurilor de psihopatie. Acest chestionar mai permite diagnosticarea predispunerii psihologice către alcoolism, delicvenţs, riscul de formare a psihopaţilor, dezvoltarea depresiei şi dezadoptării sociale, stabilirea psihopaţilor de natură organică şi accentuarea caracterologică de a măsura nivelul de sine nivelul reacţiilor de emancipare în conştiinţa de sine, nivelul şi manifestare a calităţilor feminine – masculine în sistemul de relaţionare. Analiza compaaivă a clasificării accentuării personalităţii (după K. Leonhard) şi clasificarea accentuării caracterului (după A.E. Liciko). Tipul accentuării după K. Leonhard

Demonstrativ Pedant Încetinit Iritat Hipertimic Distimic Ciclotim Exaltat Emotiv Agitat

Tipul accentuării. Clasificarea lui Leonhard (după părerea lui A.E. Liciko) Isteroid Psihastenic

Epileptoid Hipertimic Ciclotim Labil Labil Senzitiv

Analiza asemănărilor acestor 2 clasificări

Isteroid Asemănări nu sînt. Parţial psihostenic şi senzitiv Asemănări nu sîtn. Parţial epileptoid Epileptoid (asemănăarea parţială) Hipertimic Ciclotim, parţial labil Nu au asemănări directe. Parţial labil Nu au semănări directe, labil şi senzitiv Nu au asemănări directe, senzitiv şi psihastenic

În lucrul cu chestionarul trebuie să ţinem cont de următorii parametri: H – tipul hipertim C – tipul cicloid L – tipul labil A – tipul astenoneurotic S – tipul senzitiv P – tipul psihastenic Ş – tipul şezoid E – tipul epileptoid I – tipul isteroid N – tipul neastîmpărat K – tipul conformist 111

O – indicele al atitudinii negative referitor la chestionar,cantitatea de nealegeri D – indicele de disimulare T – indicele sincerităţii B – indicele psihopatiei organice şi accentuării Dp – indicele riscului depresiei e – indicele reacţiei de emancipare d – predispunerea psihologică spre delicvenţă M – indicele masculinităţii F – indicele feminităţii V – predispunerea psihologică spre alcoolism. Aceşti parametri convenţionali se folosesc la prelucrarea testului în graficul de cotare. Pentru petrecerea testării este nevoie de chestionarul CDP şi 2 blancuri pentru răspuns. Testul chestionarului consta din întrebări care sunt grupate în 25 de teme, precedate de o instrucţiune. Blancul de răspuns conţine numerele care pot fi suprapuse numărului întrebării din chestionar. Testarea se petrece individual sau colectiv, ce include în sine 2 testări, fiecare avînd de la 30-60 minute. Chestionarul este făcut pentru adolescenţii de 14-18 ani, deşi este posibilă şitestarea persoanelor maitinere 11-12 ani. Chstionarul nu trebuie administrat adolescenţilor cu o inteligenţă foarte scăzută sau la care este depistată o stare psihoparică accentuată cu dereglări a conştiinţei şi undefect psihic evident. În I testarea subiecţii se fac cunoscuţi cu instrucţiunea şi apoi alege răspunsul optim pentru itemii propuşi. În testarea II-a instructajul este acordat oral şi apoi în unul dintre spaţii trebuie să aleagă răspunsul corect. În ambele testări nu se poate de ales mai mult de 3 răspunsuri şi este permis să nu faci nuci o alegere. Deodată după testare este nevoie să fie controlate listele de răspunsuri. Nu este permis mai mult de 3 alegeri la un item şi 6 nealegeri. Un număr mare de nealegeri vorbeşte despre o dificultate de lucru cu chestionarl sau de o atitudine negativă referitor la testare. Instrucţiunea la I testare Aveţi înfaţă unchestionar care este devizat în 25 de părţi. Fiecare compartiment conţine de la 10 la 19 afirmaţii. Trebuie să alegeţi cea mai optimă afirmaţie pentru dumneavoastră care ar corespunde în lista de răspunsuri. Dacă în unul dintre compartimente aveţi 2-3 nealegeri puteţi avea şi unrăspuns multiplu. Insrtrucţiunea la testul II. Trebuie să mai treceţi odată peste toate afrimaţiile şi să alegeţi cea care nu corespunde cu ideile dvs. Puteţi alege maimulte afirmaţii, dar se notează în lista de răspunsuri pentru al II- lea chestionar. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor Prelucrarea primară a rezultatelor se face cu ajutorul cheii de coduri a scalei. Cheia conţine simboluri colorate a tipurilor şi indicii adăugători. Fiecare simbol corespunde unui bal înfavoarea unindicator.

112

O alegere corespunde mai multor laturi după mai multe tipuri:

Balurile primite se fixează în graficul de baluri cu simbolul „X‖. Mai departe nota primită şi grafic, are loc stabilirea graficului. Graficul se petrece prin notarea unor baluri pe scala OS (scala obiectivităţii). Balurile se indică, dacă în analiza OS se descoperă prezenţa următorilor indici:

Indicii graficului OS:

Balurile indicate

H = 0 sau 1

P, S

C>6

L

A>4

K

P = 0 sau 1

N

N = 0 sau 1

P

K=0

ŞŞ, I

K=1

Ş

D>6

N

T6

EE

E>6

Ş, I

d>5

Ş

O>6

S

M < F (la băieţi)

S, Ş, I

V > -6

S

113

V > +6

I

1 greşeală

E

2 greşeli/mai multe

EE

Conformism: dacă K = O sau I, conformism mic, chiar conformism, K = 2, 3 conformism moderat, K = 4,5 conformism mediu, K = 6 conformism înalt. Atitudine faţă de testare. Ceea ce demonstrează indicele O=7 şi mai mare. O posibilă predispunere spre dismilare: Aici, acest indiciu se tretează ca tendinţa de anu povesti calităţile propriului caracter şi atitudinea reală faţă de probleme. Dacă D este mai mare decît T cu 4 baluri sau mai mult, are loc scăderea exactităţii diagnosticării şi exclude o diagnisticare corectă a tipurilor C şi K. Un C înalt (6 şi mai mult) cel mai des se întîlnesc la tipurile N. Deschiderea înaltă – Nivel înalt al indicelui T sau D, cel mai des se întîlnesc la tipurile C şi P. Posibilitatea psihopaţilor organice şi accentuării caractelogiei. Dacă B este > 5, posibilitatea genezei organice a psihopatiei creşte. Dacă B< 5, nu scade posibilitatea, ci doar se micşorează. Exprimarea emancipării în conştiinţa de sine: E=0 sau 1 – reacţie de menacipare slabă E= 2 sau 3 – reacţie moderată E= 4 sau 5 – reacţie mărită E> 6 – reacţie foarte mărită. O reacţie de menacipare mărită nu este caracterisitcă tipului C sau P. O slabă emancipare se poate urmări la tipul H care reflectă această reacţie în comportament. Predispunere psihologică spre delicvenţă. Se depistează doar la adolescenţii de sex masculin, care au indicele d>4. Excepţie este tipul Ş, la care acest indice este mărit fără o oarecare delicvenţă şi tipul N, la care d este mic, dar are predispunere spre delicvenţa mare. Exprimarea calităţilor feminin- masculine în sistema de relaţii. Dacă diferenţa M-F este pozitivă, atunci în sistema de relaţii prevalează calităţile masculine, dacă este pozitivă atunci – calităţi feminine. Prevalarea lui M la adolescenţii fete deseori se întîlneşte în cazul psihopaţilor. Şi invers, dacă prevalează indicele F la adolescenţii băieţi atunci putem vorbi de o psihopatie şi accentuare după tipul I, Ş, S.

114

Predispunere psihologică spre alcoolizare. Se stabileşte fără grafic. Se socoate suma algebrică a balurilor la tema 6 (atitudinea faţă de băuturile alcoolice) după 1 şi a 2 testare. Dacă indicele V este negativ – predispunerea spre alcoolism lipseşte, dacă V=0 sau 1 – rezultatul este incert, V > +2 – predispunere spre alcoolism, V> +6 – rezultatul vorbeşte despre faptul că subiectul are predispunere şi doreşte să scoată în evidenţă comportamentul său de alcoolic.

Risc mare de depresie Acest indice lipseşte în cazurile OS. El se evidenţiază la analiza graficului. Mai întîi după Dp se indică baluri pozitive la fiecare caz. 1. H < 2 2. C > 7 3. N < 2 4. T > D 5. M > F (la adolescenţi băieţi). Apoi se scot baluri dacă: 1. H > 7 2. N > 7 3. M > 7 4. există disimularea relaţiei proprii Cînd Dp este negativ riscul mare de depresie se exclude, dacă Dp=0 sau +1 rezultatul este incert, dacă Dp >+2 există un risc mare de depresie. Diagnosticarea tiprilor psihopatologilor şi accentuării caracterologice se petrece cu ajutorul următoarelor reguli: Regula O: Tipul se consideră incert, dacă după OS nu s-a acumulat numărul minim de puncte nici după untip. H=7, A-5, restul tipurilor – 6. Regula 1: Dacă numărul minim pentru diagnosticare este atins sau prea mare pentru un tip, atunci se diagnostichează acest tip (excepţie regula 2, 3). Regula 2: Dacă s-a remarcat posibilitatea disimulării, atunci tipurile C şi K nu se diagnostichează. Regula 3: Dacă reacţia de emancipare reflectă în conştiinţa de sine, atunci tipurile S şi P nu se diagnostichează. Regula 4: Dacă numărul minim de puncte pentru diagnosticarea este prea mare pentru tipul K, atunci tipul K nu se diagnostichează. 115

Regula 5: Dacă după aplicarea regulilor 2, 3, 4 se evidenţiază că numărul minim de puncte pentru diagnosticare este atins la 2 tipuri, atunci: a. încazurile de maj se diagnosticheaztă untip combinat:  HC, HN, NI  LA, LS, LI, LN  AS, AP, AI  SP, SŞ  ŞA, ŞI, ŞN  EI, EN  IN b. în cazul în care alte combinări se diagnostichează prin acelaşi tip, în partea celui ce primeşte cel mai multe baluri, decît numărul minim de diagnosticare (NMD). c. Dacă în cazul în care la 2 tipuri incompatibile se obţine acelaşi număr de puncte se conduce după următorul tip de dominanţă:

H+L=H

C+N=N

L+P=P

S+E=E

H+A=A

C+A=A

L+Ş=Ş

S+I=I

H+S=H

C+S=S

L+E=E

S+N=N

H+P=P

C+P=P

A+Ş=Ş

P+E=E

H+Ş=Ş

C+E=E

A+N=N

P+I=I

H+E=E

C+I=I

P+N=N

Regula 6: Dacă unul dintipuri a acumulat mai multe puncte decît NMD mai mult decît la alte tipuri şi cu 4 unităţi, atunci celelalte tipuri NMD se diagnostichează, dacă chiar combinarea este compatibilă. Regula 7: dacă NMD a fost considerat la 3 sau mai multe tipuri şi după regula 2,3,4 şi 6 nu este posibil de redus la 2, atunci se aleg doar 2 tipuri în favoarea cărora s-au primit cea mai mare mărire de baluri şi mai departe lucrează regula 5. Regula 8: În celelalte cazuri, în caz de necesitate se face alegerea între mai multe tipuri, la care NMD este egal, se diagnostichează 1-3 tipuri, care în conformitate cu regula 8 este compatibilă.

116

Riscul dezadaptării sociale Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov Diagnosticarea riscului dezadoptării sociale este posibilă,dacă s-a diagnosticat unul din tipurile H, S, Ş, E, I, N. Dacă s-a diagnosticat un tip combinat, se orientează la acel tip, care a acumulat cel mai multe baluri. Dacă numărul de baluri este acelaşi,atunci se foloseşte scala unui dintre tipuri. Pentru diagnosticarea riscului de dezvoltare socială trebuie să urmăm următorii indici de diagnosticare:

Tipul de accentuare

Indicii de diagnosticare

Hipertim

H>11, E>7, N >8, D>5, E>5, H+N>9

Labil

L>12, Ş>7, N>7, E>7, d >4

Senzitiv

S>11, E>6, d>3, Dp - ambivalent

Şizoid

L>6, Ş>12, d>5

Epileptoid

Ş>7, I>8, N>8, E>5, d >5

Isteroid

A>5, P>8, I>13, N>7, d >6

neastîmpărat

C>6, N>10, B>5, A+S+P>7

Prezenţa măcar a unui indici vorbeşte despre riscul de dezadaptare. Premisele formării psihopaţilor se calculează în următorul mod:

Tipul de accentuare

Indicii de diagnosticare

Hipertim

H>10, K=0, E>6

Labil

A>6, Ş>7, K=0, D>6

Senzitiv

S>12

Şizoid

H+4

Epileptoid

H=0, C>8, K5, O>6, E>6

neastîmpărat

N>12, K5, V