Teorie - Bacalaureat Geografie [PDF]

Zitiervorschau

Geografie Bacalaureat PREGĂTIRE / TEORIE

1

SINTEZE PENTRU BACALAUREAT

EUROPA 1.Spatiul european -suprafata Europei este de 10 170 340 km2, ceea ce reprezintă 7,05 procente din uscatul planetei (penultimul continent ca suprafată al lumii); -populatia Europei era de 725 milioane locuitori in 2004, ceea ce reprezintă 12, 5 procente din populatia planetei( al treilea continent ca număr de populatie al lumii); -numărul statelor Europei este de 46( in Europa se află cel mai mare stat ca suprafată de pe globRusia, precum si cel mai mic stat ca suprafată de pe glob- Vatican)

a)Asezarea matematică Europa este aşezată în întregime în emisfera nordică, punctele extreme fiind:

-

În Nord = Capul Nord la 71*08’ latitudine nordică, în Norvegia; În Sud = Punta Marroqui la 36* latitudine sudică, în Spania; Distanta dintre extremitățile nordică şi sudică este de aproximativ 4000 km. În Vest = Capul Roca la 9*34’ longitudine vestică, în Portugalia; În Est = nord-estul Munților Ural la 67*30’ longitudine estică, în Rusia. Distanta dintre extremitățile estică si sudică este de aproximativ 5000 km.

-

b) Vecini: !Nord --- Oceanul Arctic; !Sud --- Marea Mediteraneeană şi Marea Neagră; !Vest --- Oceanul Atlantic; !Est

--- Muntii Ural;

!Sud-est ---- Muntii Caucaz

2

c)Caracteristici generale: - un contur foarte sinuos,lungimea țărmurilor depăşind 80 000km; - un relief complex: altitudini sub nivelul mării in Câmpia Olandeză şi Câmpia Precaspică (-28m), dar şi cu înălțimi mari peste 5000m în Munții Caucaz si ALTITUDINEA MEDIE=340m;

4000m în Munții Alpi;

Complexitatea reliefului este dată şi de vechimea acestuia; astfel unitățile de relief foarte vechi, precambriene, se alătură unitătilor de relief foarte noi, alpine şi cuaternare. - o climă predominant temperată: în vestul şi sudul Europei apar nuanțe blânde, iar in estul Europei apar nuanțe excesive, dar este o clima favorabilă locuirii şi desfăşurării unor activități economice diversificate; - o retea hidrografică variabilă, cu râuri cu debite mari în nordul şi vestul continentului, cu lacuri numeroase cu origine variată, predominând lacurile glaciare; - un înveliş biopedografic diversificat, datorită diversității reliefului şi climei; - o populatie cu o densitate mare, de 71loc/km2, peste media mondială, dar şi cea mai mare pondere a populatie urbane de pe glob, de peste 70procente; - leagănul unor civilizatii străvechi: greacă, romană, bizantină; - spatiul a două dintre cele mai importante blocuri regionale de pe glob: NATO-militar, creat in 1949 şi UE-economic,creat în 1957.

3

ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ A. Relieful major al Europei a) ALTIMETRIC= Europa se desfăşoară între -28m în Câmpia Precaspică şi în polderele olandeze şi înălțimi care ajung la 5 642m în Munții Caucaz( Vârful Elbrus) şi 4807m în Munții Alpi(Vârful Mont Blanc). 85procente=câmpii si podișuri( Centru şi Est) 15procente=munți şi dealuri(Nord-vestul,Sud şi Centru) b) TECTONIC = Europa apartine Plăcii Eurasiatice, dar relieful este format în moduri variate şi etape geologice diferite: - precambrian—unitățile de platformă din nordul şi estul continentului; - paleozoic; - orogeneza caledonică: Munții Scandinaviei şi Munții din Arhipelagul Britanic; - orogeneza hercinică: lanțul muntos de la Franța pana la Crimeea, plus Munții Ural; - mezozoic-neozoic; - orogeneza alpină: lanțurile muntoase din centrul şi sudul Europei; - bazinele tectonice au fost umplute cu sedimente şi au luat naştere câmpiile actuale( Câmpia Panonică, Câmpia Română); - vulcanismul: vulcanii stinşi din Carpații Românești si vulcanii activi din Italia şi Islanda; - cuaternar – clima suferă în prima parte a cuaternarului(pleistocen) o răcire generală, astfel ca în nordul Europei se formează calota glaciară, iar în munții de peste 2000m din sistemul alpin se formează ghețarii montani. In a doua parte a cuaternarului(holocen),ca urmare a încălzirii climatice, ghețarii se topesc, iar apele curgătoare, alături de ceilalți factori externi, modelează relieful actual al Europei. c) TREPTELE MAJORE DE RELIEF sunt dispuse neuniform în cadrul continentului*** d) TIPURI GENETICE DE RELIEF: - relieful structural, cu horsturi şi grabene(V. Rinului)

- relief vulcanic*

- relief glaciar(de calotă/montan)

- relief eolian*

- relief fluvial*

- relief litoral*

- relief carstic*

UNITĂTI DE RELIEF 4

UNITATEA DE RELIEF

ÎNĂLTIME MAXIMĂ

OROGENEZĂ

ROCI

TIP DE RELIEF

LOCALIZARE

CALEDONICĂ

DURE(şisturi cristaline)

Glaciar

Norvegia Suedia

1343-Vf. Ben Nevis

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic De podiş

Regatul Unit

̴300m

HERCINICĂ

Sedimentare

De podiş

Regatul Unit

1895m-Vf. Narodnaja

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic

Rusia

̴̴1500m

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic

Germania, Polonia, Cehia

1400m

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic

Germania

M-ții Jura

1400m

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic

Franța, Germania

Mas. Central Francez

1885m-Vf. Mont Dore 5642m-Vf. Elbrus

Conglomerate Vulcanice Dure; granit;fliș

Carstic Vulcanic

Franța

Glaciar

Rusia

M-ții Scandinaviei M-ții Grampian M-ții Penini şi Cambrian M-ții Ural Patrulaterul Boemiei Pădurea Neagră

M-ții Caucaz

M-ții Alpi

M-ții Apenini M-ții Carpați* M-ții Dinarici*

2469-Vf. Jotunheimen

4807m-Vf. Mont Blanc 2914m-Vf. Gran Sasso 2655m-Vf. Gerlachovska 2522m-Vf. Durnitori

HERCINICĂ ALPINĂ

ALPINĂ

Dure

Glaciar

Italia, Franța, Germania, Austria,Elvetia Austria

HERCINICĂ

Conglomerate

Carstic Vulcanic

Italia

ALPINĂ

Dure

Glaciar

ALPINĂ

Dure Conglomerate

Glaciar

SLA;UN;UC;PO RO;Serbia CR;BSHT;SR;MT;AL Bulgaria; Serbia

M-ții Balcani

˃2000m

ALPINĂ

Dure

Glaciar

M-ții Rila

2925m-Vf. Musala

ALPINĂ

Dure

Glaciar

Bulgaria

M-ții Rodopi

˃2000m

ALPINĂ

Dure

Glaciar

Bulgaria Grecia

ALPINĂ

Dure

Glaciar

Grecia

ALPINĂ

dure

Glaciar

Franța;Spania; Andorra

ALPINĂ

Dure

Glaciar

Spania

HERCINICĂ

Sedimentare

De podiş

Spania

M-ții Pindului M-ții Pirinei Sierra Nevada Sierra Morena Meseta Spaniolă

2917m-Vf. Olimp 3404m-Vf. Pico de Aneto 3478m-Vf. Mulhacen ˂1000m

CÎMPII,PODIŞURI,SUBDIVIZIUNI 5

CÎMPIE/PODIŞ/SUBDIVIZIUNE

CARACTERISTICI

1.Cîmpia Europei de Est

- Rusia;Ucraina;Belarus; - suprafața: ̴4 mil km2; - altitudinea maxima: 441m in Colinele Timan; - s-a format prin depunere de sedimente; - roci: nisip şi pietriş; - subdiviziuni: Podişul Valdăi, Podişul Rusiei Centrale, Podişul Volgăi - din Olanda până în Polonia; Estonia; Lituania;Letonia; - câmpie fluviio-glacială; - este modelată de ghețari cuaternari cu morene; - roci: loess - Ungaria; - fundament faliat in trepte; - atitudine ̴150m - prezintă zone montane numite munți insulari - fost golf al mării Adriatice; - altitudine ̴ 100m - la contact cu muntele :300-500m - roci: nisip si pietriş - Spania;* - altitudine scăzută;* - relief dominat de câmpie:terase* - Spania***

2.Cîmpia Nord-europeană

3.Cîmpia Panonică

4.Cîmpia Padului

5.Cîmpia Andaluziei

6.Cîmpia Aragonului 7.Cîmpia Alsaciei

- Franța; - câmpie litorală joasă cu roci sedimentare - Portugalia; - câmpie litorală joasă cu roci sedimentare Germania Polonia Belgia Grecia Bulgaria Finlanda Rusia Rusia Estonia Letonia Lituania Suedia Ucraina Portugalia Serbia Bulgaria - Finlanda; modelat de calota glacială - altitudini˃1000m; roci sedimentare Germania (este înalt cu aspect colinar)

8.Cîmpia Portugaliei 9. Câmpia Germano-polonă 10. Câmpia Flandrei 11. Câmpia Thessaliei 12. Câmpia Mariței 13. Câmpia Lacustră Finlandeză 14. Câmpia Oka-Don 15. Câmpia Precaspică 16. Câmpia Mării Baltice

17. Câmpia Skaniei 18. Câmpia Niprului 19. Câmpia litorală - atlantică 20. Câmpia Savei 21. Câmpia Traciei de est 22.Podişul Finlandei /Maanselka 23.Podişul Bavariei

6

24.Podişul Boemiei

25.Podişul Podolic

Cehia - orogeneză hercinică - aspect colinar cu roci sedimentare* Ucraina - altitudinea ̴600-700m*

26.Podişul Stavropol

Rusia

27.Podişul Donețului

29.Podişul Malopolska

Rusia Ucraina România Moldova Polonia

30.Podişul Nordland

Suedia

31.Podişul Lublin

Polonia

32.Podişul Ardeni 33.Podişul Renan

Belgia Franța Germania

34.Podişul Karst

Slovenia

35.Podişul Armorican

Franța

36.Platoul islandez

Islanda(platou vulcanic)

37.Colinele Bielorusiei

Belarus

38.Colinele Pomeraniei

Polonia

39.Colinele Mazuriei

Polonia

40.Colinele Timan

Rusia

41.Bazinul Vienei

Austria

42.Bazinul Acvitanieni

Franța

43. M-ții Sierra da Estrella

Portugalia

44. M-ții Cantabrici

Spania

45. M-ții Castiliei

Spania

46. Canalul Kiel

Germania

28.Podişul Moldovei

STATELE EUROPEI ŞI CAPITALELE ACESTORA 7

1.EUROPA NORDICĂ

3.EUROPA SUDICĂ

Islanda

Spania= Madrid

= Reijavik

Norvegia = Oslo

Andorra= Andorra la Vella

Finlanda = Helsinki

Monaco = Monaco

Suedia

Italia

= Roma

Danemarca= Copenhaga

Malta

= Valletta

2.EUROPA VESTICĂ

Bosnia-Herțegovina= Sarajevo

Irlanda= Dublin

Serbia = Belgrad

Regatul Unit= Londra

Muntenegru= Podgorica

Franța= Paris

Bulgaria= Sofia

Portugalia= Lisabona

Macedonia= Skopje

Belgia= Bruxelles

Albania= Tirana

Olanda= Amsterdam

Grecia= Atena

3.EUROPA ESTICĂ

Cipru= Nicosia

Rusia= Moscova

Turcia= Ankara( Istanbul-oraș european)

Belarus= Minsk

5.EUROPA CENTRALĂ

Ucraina= Kiev

Germania= Berlin

Estonia= Tallinn

Polonia= Varşovia

Letonia= Riga

Luxemburg=Luxembourg

Lituania= Vilnius

Elveția= Berna/ Liectentstein= Vaduz

= Stockholm

Cehia= Praga

STATE ENCLAVE(state în interiorul altui stat):

Slovacia= Bratislava Ungaria= Budapesta

1. San Marino= San Marino(Italia) 2. Vatican

Slovenia = Ljubljana

= Vatican(Italia)

reb

Croația= Zagreb

TIPURI DE TĂRMURI 8

1.Tărmuri de tip fiord= sunt poziționate în Nord; fiordurile sunt foste golfuri ce pătrund adânc în interiorul uscatului şi marea inundă o vale glacială. (EUROPA NORDICĂ) Norvegia= tara fiordurilor

2.Tărmuri de tip poldere = țărm de tip artificial şi se întâlnește numai în OLANDA. 3.Tărmuri de tip riass= este un tărm natural întâlnit în VESTUL EUROPEI. 4.Tărmuri de tip dalmatic= canal artificial întâlnit în CROATIA. 5.Tărmuri de tip deltă= tărm natural; delta s-a format prin depunere de aluviuni şi acțiunea scăzută a mareelor.

*Ex: Delta Volgăi; Delta Dunării; Delta Padului 6.Tărmuri de tip estuar= nu se permite depunerea aluviunilor datorită acțiunii ridicate a mareelor.

*Ex: râul Tejo; Sena; Tamisa

PENINSULE

INSULE

1.Peninsula KOLA: Rusia

1.ISLANDA= cea mai mare insulă vulcanică

2.Peninsula SCANDINAVĂ:Norvegia,Suedia,Finlanda

2.ARHIPELEAGUL BRITANIC= Regatul Unit

3.Peninsula IUTLANDA: Danemarca

3.IBIZA

4.Peninsula BRETAGNE: Franța

4.BALEARE

5. Peninsula IBERICĂ: Spania,Portugalia

5.PALMA DE MALLORCA

6.Peninsula ITALICĂ: Italia, San Marino, Vatican

6.TENERIFE

7.Peninsula BALCANICĂ: Bulgaria,Serbia, Bosnia,

7.CANARE

Muntenegru,Albania,Macedonia, Grecia

8.RODOS

8.Peninsula POLOPONES: Grecia

9.CRETA

9.Peninsula CRIMEEA: Ucraina

10.KORFU

CLIMA EUROPEI

9

Spania Spania

11.MADEIRA Grecia 12.AZORE

Portugalia

13.CORSICA=Franța

A. FACTORII GENETICI AI CLIMEI: a) factorii radiativi/radiația solară globală= are rol in distribuirea căldurii; valorile acesteia scad de la SUD la NORD, fiind influențată de latitudine, longitudine, nebulozitate şi ceată. b) factorii dinamici= mişcarea generală a maselor de aer deasupra Europei, de la VEST la EST, dar si masele de aer polar(iarna) şi cele tropicale(vara). Pe teritoriul Europei se dezvoltă şi evoluează centri de presiune diferită: Anticiclonul Azorelor, Ciclonul Islandez, Anticiclonul Siberian(iarna), Depresiunea central-asiatică( vara). Mişcarea maselor de aer este afectată de bariera lanțurilor montane din Europa. c)factori fizio-geografici: -contrastul dintre suprafetele acvatice şi cele de uscat. Marea masă continentală asiatică impune amplitudini termice tot mai mari spre estul continentului; -relieful influentează prin altitudine, dar şi prin expoziția şi înclinarea versanților . În timp ce temperatura aerului scade odată cu înălțimea,precipitațiile cresc şi creşte şi ponderea precipitațiilor solide; - Curentul cald al Golfului, ce scaldă țărmurile Arhipelagului Britanic, ale Islandei şi ale Peninsulei Scandinave. d) factori antropici= prin impactului activităților industriale, de transport , urbanizare,despădurire.

B.ELEMENTE CLIMATICE:  Temperatura Europei --- temperaturi medii anuale --- amplitudinea termica { AT= Tmax - Tmin}  Precipitațiile atmosferice: ---- Nordul Europei= 300-500mm/an ---- Vestul Europei= 1000-2000 mm/an  Vânturile:- Crivătul= vânt de est şi nord-est, care iarna este foarte geros şi violent, cu viscole puternice, iar vara devine un vânt cald şi uscat; - Austrul= un vânt uscat şi cald, ce coboară de pe pantele M-tiilor Dinarici şi Balcani - Bora=vânt rece format în Alpii Dinarici şi coboară spre Marea Adriatică - Mistralul=din sudul Mas. Central Francez spre M. Mediteraneeană(furtuni**) - Siroco= vânt fierbinte ce se manifestă în sudul Europei; (SPANIA) - Foehnul= vânt cald, uscat şi neperiodic, format la contactul munte-depresiune; 10

- Brizele marine şi cele montane au influente zilnice.

CLIMĂ

Subpolară

Temperatcontinentală

Temperatoceanică

Mediteraneeană

TEMPERATURI MEDII ANUALE

PRECIPITATII MEDII ANUALE

VÎNTURI

200-500 -4°C-0°C mm/an

Vânturi polare, puternice,reci şi uscate

400-600 5°C-10°C mm/an

Vânturi de est(crivățul), uscate, fierbinți vara şi geroase iarna Vânturile de Vest cu veri răcoroase şi ierni blânde

10°C-15°C 1000-3000 mm/an

15°C-18°C

700-1200 mm/an

----------------

-------------

HIDROGRAFIA 11

      

Islanda Norvegia Suedia Finlanda Rusia Rusia Tarile din centrul Europei

          

Portugalia Spania Franța Belgia Olanda Danemarca Regatul Unit Irlanda Germania Portugalia Tarile din sudul Europei

    

M-ții Alpi Pirinei Caucaz Scandinaviei Carpați

Mistralul Austrul Bora Foehnul Brizele montane

Montană şi alpină

LOCALIZARE

A. Râurile Europei se alimentează dominant din precipitații şi secundar din ape subterane, ghețari, lacuri etc. Ele se clasifică prin mai multe elemente: a) lungime: -Volga = cel mai lung fluviu al Europei, cu peste 3 500 km; -Dunăre, Ural şi Nipru = au între 2000-3000 km ; -Don, Peciora, Nistru, Rin, Elba = au între 1000-2000 km. b) bazinele oceanice sau marine în care se varsă; astfel, râurile pot avea caracter: -exoreic (se varsă în mările şi oceanele învecinate, deci în Oceanul Planetar); -endoreic ( se varsă în Marea Caspică): Volga şi Ural. c) debitul este influențat în principal de precipitații şi temperatură. d) regimul de scurgere: - nordic (în Oceanul Înghețat): Dvina de Nord, Peciora; - vestic sau atlantic (în Oceanul Atlantic): Loire, Sena, Tamisa; - sudic (în Marea Mediterană): Tibru, Pad, Rhone; - central sau complex: Dunărea(în Marea Neagră), Vistula (în Marea Baltică); - estic (în Marea Caspică): Volga şi Don

e) gura de vărsare: - prin delte: Dunărea, Volga, Vistula, Pad, Rhone; - prin estuare: Elba, Tamisa; - în limane sau lagune: râurile din nord-vestul Mării Negre.

12

RÎURI

TRASEU

GURA DE VĂRSARE

1. Dvina de Nord

Rusia

Marea Albă

2. Peciora

Rusia

Marea Albă

3. Dvina de Vest

Rusia, Belarus, Letonia(Riga)

Marea Baltică

4. Vistula

Polonia( Varşovia)

Marea Baltică

5. Oder(afluent Odra)*

Germania

Marea Baltică

6. Odra*

Polonia

Marea Baltică

7. Elba

Germania

Marea Nordului

8. Main

Germania

Marea Nordului

9. Rin

Franța, Germania, Olanda

Marea Nordului

10. Tamisa

Regatul Unit( Londra)

Marea Nordului

11. Sena

Franța (Paris)

Oceanul Atlantic

12. Loire

Franța

Oceanul Atlantic

13. Garonne

Franța

Oceanul Atlantic

14. Duero

Spania, Portugalia

Oceanul Atlantic

15. Tajo

Spania

Oceanul Atlantic

16. Tejo

Portugalia

Oceanul Atlantic

17. Guadiana

Spania şi Portugalia

Oceanul Atlantic

18. Guadalquivir

Spania

Oceanul Atlantic

19. Ebro

Spania

Marea Mediteraneană

20. Ron

Elveția, Franța

Marea Mediteraneană

21. Pad

Italia

Marea Mediteraneană

22. Tibru

Italia(Roma)

Marea Mediteraneană

23. Marița

Bulgaria, Grecia, Turcia

Marea Mediteraneană

25. Nistru

Germania, Austria(Viena), Slovacia(Bratislava), Ungaria (Budapesta), Croația, Serbia (Belgrad) , România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina Ucraina, R. Moldova

Marea Neagră

26. Nipru

Ucraina(Kiev)

Marea Neagră

27. Don

Ucraina, Rusia

Marea Neagră

28. Volga 29. Ural 30. Inn

Rusia Rusia Elveția

Marea Caspică Marea Caspică Dunăre

24. Dunăre: - 10 țări - 4 capitale

Marea Neagră

MĂRI. STRÎMTORI. GOLFURI 13

MĂRI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Marea ALBĂ : Rusia; Marea BARENTS: Rusia; Marea BALTICĂ: Polonia, Rusia, Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda; Marea NORDULUI: Regatul Unit, Norvegia, Danemarca, Franța, Belgia, Olanda; Marea MÎNECII : Franța, Regatul Unit; Marea IRLANDEI: Irlanda, Regatul Unit; Marea LIGURICĂ: Franța, Italia; Marea ADRIATICĂ: Italia, Bosnia-Herțegovina, Slovenia, Albania, Serbia; Marea TIRENEANĂ: Italia; Marea IONICĂ: Italia, Grecia, Albania; Marea EGEE: Grecia, Turcia; Marea NEAGRĂ: România, Ucraina, Rusia, R. Moldova, Bulgaria, Turcia; Marea CASPICĂ: Rusia; Marea AZOV: Rusia, Ucraina.

STRÎMTORI 1. Strâmtoarea GIBRALTAR: Sudul Spaniei/ face legătura dintre M. Mediterană şi O. Atlantic - aparține Regatului Unit 2. Strâmtoarea CALAIS/DOVER: face legătura dintre M. Mânecii şi M. Nordului 3. Strâmtoarea KERCI: face legătura dintre M. Azov şi M. Neagră 4. Strâmtoarea BOSFOR: face legătura dintre M. Neagră şi M. Egee 5. Strâmtoarea DARDANELE: face legătura dintre M. Neagră şi M. Egee

GOLFURI 1) 2) 3) 4) 5) 6)

Golful BOTNIC: Suedia şi Finlanda Golful FINIC: Finlanda, Rusia, Estonia Golful RIGA: Estonia şi Letonia Golful BISCAYA: Franța şi Spania Golful VALENCIEI şi ALICANTE: Spania Golful LION: Franța

DUNĂREA 14

 Izvorăște din Munții Pădurea Neagră  Se varsă în Marea Neagră printr-o deltă  Are o lungime de 2860 km(locul II in Europa, după Volga)  Are direcție de curgere vest-est  Străbate 10 țări și 4 capitale  Două canale: Dunăre-Main-Rin și Dunăre-Marea Neagră  Cuprinde trei sectoare distincte: - cursul superior (sectorul alpin)= 1060 km ( de la izvor până la Bratislava) - cursul mijlociu (sectorul panonic)= 725 km ( de la Bratislava la Baziaș); are doi afluenți pe acest sector: SAVA și TISA; - cursul inferior (sectorul românesc)= 1075 km (de la Baziaș la vărsare)  IMPORTANȚĂ ECONOMICĂ MULTIPLĂ: navigație, hidroenergie, alimentare cu apă industrială și pentru irigații, pescuit, turism

DUNĂREA PE TERITORIUL ROMÎNIEI 15

Dunărea are o lungime de 2857 km din care 1075 km in România. Dunărea se împarte în patru sectoare(pe teritoriul României): a) SECTORUL DE DEFILEU :   

cuprins între Baziaş şi Drobeta Turnu Severin Dunărea are o vale îngustă cu numeroase praguri Cursul Dunării a fost regularizat prin construirea barajului de la Porțile de Fier şi crearea lacului de acumulare Ostrovul Mare

b) SECTORUL DE LUNCĂ LARGĂ  

cuprins între Drobeta Turnu Severin şi Călăraşi este sectorul în care Dunărea are o luncă largă şi un nr de până la şapte terase

c) SECTORUL BĂLTILOR    

cuprins între Călăraşi şi Brăila în acest sector, Dunărea se desparte în doua brațe : Dunărea şi Barcea care se unesc la Vadu Oii apoi se desparte în două brațe: Dunărea Veche şi Cremenea, care se unesc la Brăila între ultimele două brațe se formează, în sud, Balta Ialomiței, iar în Nord, Insula Mare a Brăilei

d) SECTORUL DUNĂREA MARITIMĂ  

cuprins între Brăila şi vărsarea în Marea Neagră are două subsectoare:

- primul este cuprins între Brăila şi Pătlăgeanca – este sectorul în care Dunărea are un singur braț foarte lung - al doilea este cuprins între Pătlăgeanca şi vărsare – este sectorul de deltă. Aici fluviul se desparte în doua brațe: Chilia şi Tulcea. Brațul Tulcea se desparte în: Sulina şi Sf. Gheorghe. 

Se numeşte Dunărea maritimă pentru că navigația se face cu nave de tonaj mare care circulă şi pe Marea Neagră.

16

B. LACURI EUROPEI se alimentează din precipitații, râuri,ape subterane, ghețari; au o repartiție neuniformă și o origine diversificată: - lacuri tectonice: Marea Caspică, lacul Balaton (Ungaria); - lacuri vulcanice: Bolsena, Albano(Italia), Sf. Ana în România; - lacuri glaciare •

de calotă: Ladoga și Onega(Rusia), Vattern și Vanern(Suedia), numeroase lacuri în Finlanda (,, Țara celor o mie de lacuri’’)

• montane: Geneva, Contantza, Bodensee, Como, Garda, Maggiore (în Alpi); Bucura, Zănoaga, Bâlea, Capra ( în Carpați) - lacuri carstice: în Alpi, Carpați, munții Dinarici( cele mai multe în Croația) - lagune și limane maritime și fluviale: sudul Franței, litoralul Mării Negre și Baltice - lacuri de baraj natural: Lacul Roșu în România; - lacuri de baraj antropic: - pe Volga= Samara și Volgograd - pe Dunăre=Porțile de Fier I și II - pe râurile din Norvegia, Elveția, Austria, România;

17

MAREA NEAGRĂ  Are o suprafață mică, de 413 390 km², plus 38 000 km² ai Mării Azov, ca atare influenta climatică a Mării Negre asupra regiunilor din jur este destul de modestă;  Lungimea țărmului este de 4 340 km, din care 245km aparțin României;  Are o platformă continentală extinsă în partea de nord-est şi o adâncime maximă de 2 245m;  Are o singură peninsulă importantă, Crimeea, în nord, iar între insule, Şerpilor şi Sacalin;  Comunică prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu M. Mediterană şi de aici cu întreg Oceanul Planetar, ceea ce îi conferă o mare importantă economică în sud-estul Europei;  Dinamica Mării Negre este reprezentată de: - mareele foarte mici, datorită caracterului continental, închis - valurile provocate în general de vânturi, cu înălțimi de 6-8m la furtuni puternice - curenții: 1. litorali, cu traseu circular;formează cordoane de nisip la gurile de vărsare 2. compensare/transfer între M. Neagră şi M. Mediterană  Temperatura apei la suprafață este influențată de cea a aerului, cu diferența de 1-2°C;  17-18‰ salinitate în stratul de la suprafață, până la 180m adâncime;  22-23‰ salinitate în stratul de adâncime(lipsa curenților verticali);  Este predominant hidrogenul sulfurat, un gaz foarte toxic; Are 6 țări riverane;  Porturi însemnate: Constanta, Odessa, Burgas etc.

18

ZONELE BIOPEDOGRAFICE A. DESFĂŞURARE LATITUDINALĂ = zone biopedogeografice DESFĂŞURARE ALTITUDINALĂ = etaje biopedogeografice

B. Zonele biopedogeografice: 1. Zona de tundră( insulele arctice şi nordul continentului) : - vegetația: mușchi şi licheni, arbori pitici (mesteacănul pitic, salcia pitică) - fauna: renul, lemingul, vulpea polară, găinușa polară - soluri: de tundră, neevoluate 2. Zona pădurilor de conifere (taiga) : - vegetația: molid, brad, zadă - fauna: urs, lup, vulpe, hermelină, elan, păsări etc. - soluri: podzolice 3. Zona pădurilor de foioase (Centrul-estul Europei): - vegetația: fag(zone umede, răcoroase), stejar( zone calde, uscate), tei, frasin, arțar, ulm - fauna: lup, vulpe, mistreț, căprioară, cerb, jder, păsări etc. - soluri: argilusoluri, cambisoluri 4. Zona stepei (Europa de Est): - vegetația: ierburi xerofile(colilie, păiuş, pelin), putini arbuşti - fauna: rozătoare şi păsări - soluri: cernoziomuri 5. Zona silvostepei: face trecerea de la pădurea de foioase la vegetație de stepă 6. Zona mediteraneeană (Sudul Europei, în peninsule şi insule): - vegetația: - de pădure: stejar de plută, stejar veşnic verde, pin

19

- de tufişuri şi arbuşti: maquis şi garriga(Franța), frigana( Grecia)

- fauna: şacalul, broasca țestoasă, scorpionul, magotul în Gibraltar - soluri: terra rosa 7. Zona de semideşert: Nordul Mării Caspice, cu vegetație xerofitică şi soluri de semideşert

!!!!!! C.

Etajele biopedogeografice( se desfăşoară la altitudini diferite în munții Europei) MUNTII ALPI ----- 800/1000 m-------- păduri de amestec ----- 1600/1800m-------- păduri de răşinoase -----până la 2200m------ etaj subalpin -----până la 3000m------ etaj alpin

20

RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI

MINEREURI DE FIER

RESURS ELE DE SUBSOL

MANGAN MINEREURI NEFEROASE:cupru, plumb, zinc, aur, argint,bauxită

CĂRBUNI

HIDROCARBURI

MERCUR SULF SARE

RESURSE DE APĂ RESURSE DE VEGETATIE

ROCI DE CONSTRUCTIE: granit, bazalt, marmură, calcar RÎURI, LACURI, APE SUBTERANE PĂDURI PĂŞUNI, FÎNETE NATURALE

                                     

Munții Ural Peninsula Scandinavă Platforma Rusă Munții hercinici ai Europei C. Meseta Spaniola Platforma Rusă(Ucraina)* Munții Ural Munții Ural Peninsula Scandinavă Munții hercinici ai Europei C. Orogenul alpino-carpatic Bazinul Ural(Rusia) Donbass( Ucraina) Wales( Marea Britanie) Ruhr (Germania) Silezia( Cehia, Polonia) Podişul Getic* Marea Nordului Marea Caspică Câmpia Rusă(b. Peciora) Marea Neagră Depresiunea Transilvaniei Meseta Spaniolă Italia România Austria Polonia Germania Italia Grecia România Nordul Europei(rezerve mari) Europa Centrală(r. moderate) Europa Sudică( r. deficitare) Europa Nordică Sistemul montan alpin Regiunile montane Zona tundrei

RESURSELE DE SOL FERTIL sunt concentrate în regiunile de câmpie, podişuri şi dealuri joase şi sunt folosite pentru cultura plantelor; în dealuri înalte şi în regiunile montane, solurile au fertilitate scăzută, au distribuție fragmentată şi asigură dezvoltarea păşunilor şi a fânețelor.

21

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ

A. HARTA POLITICĂ A EUROPEI a cunoscut de-a lungul istoriei nenumărate modificări, cauzate de evenimente diferite; s-au modificat nu numai granițele statelor, ci şi numărul acestora. După 1990, harta politică s-a modificat datorită:   

Destrămării unor state federale(Cehoslovacia, Iugoslavia) Prăbușirii sistemului sovietic, republicile din Uniune proclamându-şi independenta Reunificării unor state, cum este cazul Germania

În prezent în Europa sunt 46 de state independente şi 6 teritorii dependente; statele se diferențiază după mai multe criterii: - după suprafață: RUSIA- cea mai mare suprafața de pe glob( 4 km²- partea europeană) VATICAN- cel mai mic stat de pe glob( 0,44 km²) - după numărul de locuitori: RUSIA- 110 MIL. locuitori( partea europeană) RESTUL STATELOR: 10 000- 80 000 000 locuitori CELE MAI POPULATE STATE: Franța, Germania, Marea Britanie, Italia - după criterii geografice: Europa de Nord, de Vest, de Est şi de Sud - după forma de stat: republici parlamentare, prezidențiale, monarhii şi un stat papal independent - după nivelul de dezvoltare economică:  

TĂRI DEZVOLTATE, CU ECONOMIE PE PIATĂ: Europa de Nord, de Vest şi de Sud TĂRI ÎN DEZVOLTARE: Europa Centrală şi de Est

B. POPULATIA ŞI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE a) EVOLUTIA   

NUMERICĂ A POPULATIEI.

1500--- 80 mil de locuitori 1759--- 140 mil de locuitori 2004--- 725 mil de locuitori

RITM DE CREŞTERE ÎN ULTIMELE DECENII = 0 b) DENSITATEA   

POPULATIEI. Aceasta este influențată de climă şi relief

Valoarea medie= 71 loc/km² Cea mai mare densitate pe glob= 16 200 loc/km² în MONACO Cea mai scăzută din Europa= 2,7 loc/km² în ISLANDA 22

c) MIŞCAREA

NATURALĂ A POPULATIEI:

 natalitatea a coborât în medie la 11-12‰  mortalitatea a urcat la 11‰

BILANT NATURAL :  

Valori pozitive: Turcia, Islanda, Albania, Irlanda, Andorra Valori negative: Europa de Est şi centrală

ATENTIE!!!! Trebuie menționat că bilanțul natural este influențat de factori ca nivelul de trai, nivelul de educație, nivelul de asistentă sanitară, religie etc., pentru că astfel se înțeleg mai bine valorile diferite ale acestuia la nivelul Europei. Pe ansamblu, Europa este caracterizată de un tip demografic modern, marcat de un bilanț natural negativ. d) MOBILITATEA

TERITORIALĂ este influențată în principal de cauze economice, dar şi

de ordin sanitar, educațional, religios şi chiar de cauze naturale. Europa se ‚, împarte’’ între:  Țări receptoare de imigranți: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria etc.  Țări furnizoare de emigranți: Bulgaria, România, Ucraina, fostele republici iugoslave, pe ansamblu țări din fostul bloc comunist, dar a continuat şi prin venirea populației din Africa şi Asia. e) STRUCTURI 

GEODEMOGRAFICE

Structura rasială: - rasa europoidă - enclave rasiale = laponi, evrei, țigani, africani, asiatici

 Structura lingvistică: 1.FAMILIA INDO-EUROPEANĂ - grupa romanică/ latină: italiană, română, franceză, spaniolă,portugheză - grupa germanică: germani,austrieci, englezi,danezi,suedezi,elvețieni - grupa slavă: polonezi ,ruşi, ucraineni, bulgari, cehi, sârbi, croați etc. - grupa celtică: welshi, bretoni, scoțieni, irlandezi 2.FAMILIA EUROASIATICĂ: - grupa finică: finlandezi, estoni, laponi - grupa ugrică: unguri, secui 23

- grupa altaică: tătari, găgăuzi

 Structura confesională 1.CATOLICISM şi PROTESTANTISM: Europa de Vest, de Nord, Centrală şi de Sud CREŞTINISM 2.ORTODOXISMUL: Europa de Est şi de Sud - Est 3.ISLAISM: Albania 4.MOZAIC

ALTE CULTE

5.RELIGII ASIATICE Structura pe grupe de vârstă: este influențată de mobilitatea, comportamentul demografic şi nivelul de viață al populației. !!!!!!! Forma actuală a piramidei vârstelor evidențiază scăderea natalității în majoritatea statelor europene şi accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației. Situația pe grupe este următoarea: - ponderea populației sub 15 ani este de 17% ( 23%=Islanda, 14%= Italia, Spania) - ponderea populației adulte este de 65-70% (o forță de muncă însemnată) - 40% din populația adultă a depăşit 40 de ani (deficit de forță de muncă) - ponderea populației de peste 65 ani variază între 15%(Franța) şi 19%(Italia,Grecia) 

Structura Profesională şi socială: este influențată de nivelul de dezvoltare economică, nivelul de educație şi de repartiția veniturilor.

- în Europa de Vest şi de Nord populația este ocupată în sectoare neagricole,mai mult în sectorul tertiar(servicii) - în Europa de Est, în fostele state comuniste populația este ocupată în sectorul primar(agricultură)

24

C. SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI ORAŞE

Perioada antică

CRITERIU DE CLASIFICARE

Atena Corint Tomis Callatis Roma Londra Koln Napoca

Mărimea

Epoca Modernă

Perioada medievală

VECHIME

Epoca Comunistă

Între 5-10 mil. de locuitori MEGALOPOLIS Oraşe vechi

FIZIONOMIA URBANĂ Oraşe noi

Madrid Bruges Amsterdam Hamburg Moscova Praga(,,oraşul de aur’’) Budapesta Veneția Florența Braşov Sibiu

Manchester Liverpool Rotterdam Odessa Essen Reșița Nowa Huta(Polonia) Victoria( România) Moscova Paris Londra Sankt-Petersburg Madrid Middlands(M.Britanie) Rin-Ruhr( Germania) Randstad-Holand(Ol.) Paris Budapesta Brăila Torino

25

CARACTERITICI Oraşe Grecești

Oraşe Romane

Orașe-cetăți, cu funcții comerciale

Rezultat al revoluției industriale şi implicit al dezvoltării comerțului

Oraşe mici, fără a atinge statutul real al unui oraş

!!Există peste 60 metropole în Europa

Radiar-concentric Polinuclear Evantai Sistematizare riguroasă

Funcții comerciale (oraşe porturi)

Narvik***** Cardiff***** Odessa

Funcții culturale

Cannes Versailles Oxford Vichy **** Karlovy Vary**** Chamonix**** Innsbruck Nisa Predeal

FUNCTIILE ORAŞELOR Funcții de servicii

Minereuri de fier Cărbuni Grâu ----------------------------------

Stațiuni balneare şi turistice

D. ACTIVITĂTILE ECONOMICE- CARACATERISTICI GENERALE Europa cuprinde toate activitățile economic cunoscute, cu pondere diferită în importanta acestora în cadrul țărilor respective, dar şi cu diferențe semnificative între Europa de Vest şi țările din fostul bloc comunist. Astfel: - materiile prime sunt variate dar au rezerve însemnate doar în câteva țări; - industria este diversificată, dar se constată renunțarea la industriile grele, poluante în favoarea ,,industriilor de vârf’’; - agricultura este foarte performantă, cu producție de piață; - căile de comunicații sunt diversificate şi modernizate, cu mijloace de transport tot mai rapide şi mai nepoluante; - se constată o trecere de la ponderea majoră a industriei la cea a serviciilor, care nu sunt consumatoare de resurse, de forță de muncă numeroasă şi sunt profitabile.

26

AGRICULTURA

Agricultura are caracter intensiv în țările dezvoltate, iar în Europa central-estică este încă în tranziție spre o agricultură de piață. !!!Deşi ponderea populației ocupate în agricultură este mică, Europa are producții importante pe plan mondial, datorită randamentului ridicat.  CULTURA PLANTELOR este favorizată de un important fond funciar şi de condițiile climatice.  CREŞTEREA ANIMALELOR are tradiții vechi în Europa    

Grâu

          

Rusia Franța Germania Ucraina ----------------------------------------------------------------Rusia Ucraina România Ungaria Franța Spania Rusia Ucraina Germania Polonia Europa de Sud



Europa Centrală şi de Vest

    

Europa de Sud Franța Spania Italia Europa de Sud

Porumb Secară Orz Ovăz

Floarea-soarelui

Sfecla de zahăr Citrice Prune Pere Mere Viticultura

Măslini ¾ din producția mondială Bovine Ovine Porcine Caprine Cabaline

    

Franța,Germania,M. Britanie,Olanda, Rusia Europa de Sud, de Est, Marea Britanie Germania,Rusia,Polonia,Spania,Franța,Ucraina Europa de Sud şi Sud-est Europa de Est 27

INDUSTRIA Industria cunoaşte ample mutații tehnice şi regionale. Epuizarea sau diminuarea multor resurse de materii prime a impus în multe țări restructurarea industriei şi respecializarea forței de muncă. A. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ este însemnată în puține țări europene. B. INDUSTRIA PRELUCĂTOARE, dependentă odinioară de zăcămintele de cărbuni şi de minereuri, este localizată tot mai mult în porturi, din cauza importurilor masive de materii prime; totodată industria grea este scoasă din marile oraşe, fiind foarte poluantă( smogul din Londra) Termocentrale

Hidrocentrale

ENERGIA ELECTRICĂ

Centrale mareemotrice Atomocentrale

Centrale Geotermale Centrale Solare

Centrale Eoliene

SIDERURGIA(fontă şi otel) ŞI METALURGIA NEFEROASĂ

---------------------------------------

(aluminiu,cupru,zinc) Autoturisme

INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI

Aeronautică

Mecanică fină şi automatizare

Construcții navale 28

                                     

Rusia Germania Marea Britanie Ucraina Norvegia Suedia Elveția Austria Franța Franța Lituania Belgia Suedia Italia Islanda Franța Italia Spania Germania Olanda Rusia Germania Franța Ucraina Marea Britanie Polonia Germania Franța Italia Spania Franța Marea Britanie Germania Danemarca Elveția Austria Olanda Danemarca,Islanda

           

Germania Germania Franța Italia Rusia Marea Britanie Rusia Finlanda Norvegia Germania Italia Franța

         

Marea Britanie Franța Germania Marea Britanie Franța Italia Germania Italia Franța Elveția

Brânzeturi



Franța

Lactate



Olanda

Vinuri

  

Franța Italia Spania

Bere



Germania

Ulei de măsline

  

Grecia Spania Italia

INDUSTRIA CHIMICĂ ŞI PETROCHIMICĂ

INDUSTRIA LEMNULUI INDUSTRIA UŞOARĂ ŞI ALIMENTARĂ

INDUSTRIA UŞOARĂ

Sunt foarte bine dezvoltate şi cu o mare diversitate având tradiții foarte veci în Europa Bumbac

Lână

Mătase naturală

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

29

COMERTUL

Comerțul, care este cea mai clară expresie a complexității unei societăți, este bine reprezentat în Europa atât de comerțul interior cât şi de cel exterior:  

COMERTUL INTERIOR privește o gamă extraordinar de variată de produse de consum; COMERTUL EXTERIOR poate fi sintetizat astfel:

- Europa este o regiune receptoare de materii prime( energetice,minereuri) sau produse agricole din alte regiuni geografice; - Europa este unul din principalii emițători mondiali de produse industriale şi agricole.

TURISMUL

Europa este considerată ,, leagănul turismului mondial’’, apărut ca o modă în Anglia la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, Europa atrage cel mai mare număr de turişti şi are cele mai mari venituri obținute din activitățile turistice, în țări ca Franța, Spania, Italia, dar şi Germania, Marea Britanie etc.; pe de altă parte, statele ,,pitice’’ ale Europei, lipsite de alte surse, au ca principală sursă de venituri turismul (San Marino, Vatican, Andorra, Liechtenstein) Tipurile principale de turism practicate sunt:  Balneo-maritim: litoralul Mării Mediterane (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia) şi insulele aferente, litoralul Mării Negre (Ucraina, Rusia, Bulgaria, România), litoralul atlantic (Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia);  Montan şi de sporturi de iarnă : - Munții Alpi: 1.Chamonix - Franța 2.Davos – Elveția 3.Innsbruck – Austria - Munții Carpați: 1.Zakopane – Polonia 2.Poiana Braşov – România  De cură balneară: 1.Vichy – Franța 2.Baden-Baden – Germania 3.Karlovy- Vary – Cehia  Cultural Istoric: Roma, Paris, Londra, Berlin, Atena, Barcelona, Florența, Veneția etc.

30

SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPA

Europa dispune de un sistem de transport foarte diversificat, dens şi complementar. În ultima vreme, se pot defini câteva caracteristici aparte acestui sistem:     

Extinderea şi modernizarea sistemului de comunicații; Creșterea fără precedent a traficului şi a vitezei de deplasare; Containerizarea mărfurilor în vederea protejării mediului înconjurător; Stabilirea unor coridoare principale de transport paneuropean, pentru fluidizarea traficului; Concurenta tot mai pronunțată în privința transportului de mărfuri sau de persoane între traficul aerian, rutier, feroviar şi naval.

TRANSPORTURILE FEROVIARE - lungime de peste 36 000 km - electrificate în proporție de 45 % - densitatea rețelei feroviare este mare în Europa Centrală şi de Vest şi foarte mică în nordul Europei - viteza de deplasare a crescut foarte mult în unele țări (Franța – TGV, GERMANIA) - noduri feroviare complexe: Moscova, Paris, Munchen, Viena, Milano etc. - tunele: SIMPLON II între Elveția şi Italia - tunele submarine: EUROTUNELUL între Franța şi Marea Britanie

TRANSPORTURI RUTIERE - lungime de peste 6.6 mil km - distribuție şi grad de modernizare inegale - densitatea rețelei rutiere scade de la vest la est, dar şi in partea nordică - gradul de modernizare scade tot de la vest la est, în funcție de situația financiară - poduri : Oresund între Danemarca şi Suedia ( cel mai lung din lume) - linii de ferry-car: M. Nordului, M. Baltică, M. Mediterană

31

TRANSPORTURI MARITIME - activitate portuară intensă, datorită condițiilor naturale favorabile - estuare adânci, țărm dantelat - predomină mărfuri debarcate (petrol şi derivate*) - flote importante : Franța, Germania, Italia, Rusia, Norvegia, Olanda etc. - porturi: Rotterdam (locul I), Anvers, Hamburg, Londra, Le Havre, Marsilia, Constanta.

TRANSPORTURI FLUVIALE - lungime 40 000 km - fluvii pentru navigație: Rinul(cel mai populat), Volga, Dunăre, Sena, Tamisa - porturi fluviale: Duisburg ( I pe glob), Basel (Rin), Viena, Bratislava, Belgrad, Galați( Dunăre), Paris (Sena)

TRANSPORTURI AERIENE - cea mai densă rețea în Europa de Vest şi Centrală (legăturile transoceanice) - aeroporturi: Heathrow – Londra, Frankfurt – Main, Charles de Gaulle – Paris, Leonardo da Vinci – Roma - Moscova are 24 aeroporturi( 4 internaționale) - Londra are 21 aeroporturi ( 3 internaționale) - Paris are 3 internaționale

TRANSPORTURI SPECIALE - bine reprezentate în Europa, prin conducte de petrol şi gaze naturale, linii electrice, noile comunicații (INTERNETUL)

32

MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE Spațiul european se suprapune în mare măsură peste mediul temperat, cu excepția nordului extrem şi a insulelor arctice, cu regim subpolar şi polar şi a regiunilor de sud-est, cu influente deşertice. În cadrul acestui mediu, se disting mai multe peisaje, care, în funcție de gradul de intervenție a omului, pot fi considerate peisaje naturale sau antropice. A. MEDIUL TUNDREI (o fâșie îngustă în nordul Europei): - activități economice: vânat, pescuit, creşterea intensivă a animalelor, exploatarea unor minereuri (fier – Suedia), implementarea industriilor de vârf (software, biotehnologii) - condiții climatice nefavorabile - oraşele modernizate modifică peisajele naturale: Reykjavik, Inari,, Naro etc. B. MEDIUL TEMPERAT – RECE (în păduri de conifere) - mediu subpopulat - condiții climatice nefavorabile(permafrost, inundații, suprafețe acvatice) - activități economice: vânat, pescuit, exploatarea lemnului, a unor minerale, hidroenergie. C. MEDIUL TEMPERAT-OCEANIC ( Europa de Vest şi Centrală) - condiții naturale optime pentru locuire - densitate mare a populației - peisaje agricole*: open-field( Germania, Danemarca, Olanda), Bocage (Franța), poldere(Olanda). !!!!!! Utilizarea agricolă intensă a spatiilor a dus la însemnate procese de degradare a terenurilor şi a solurilor, mai ales în regiunile deluroase. - peisaje industriale*: exploatări miniere (bazinul Ruhr ), depresiunile formate prin prăbuşirea plafoanelor minelor părăsite (nord-vestul Angliei), areale ale industriei de prelucrare ce ocupă suprafețe tot mai mari etc.( tendința de reconversie a acestor areale) - marile aglomerații modifică peisajele naturale: Londra, Paris, Hamburg etc. D. MEDIUL TEMPERAT-CONTINENTAL (Europa de Est) - soluri fertile - climă prielnică - vegetația peisaje tipice cerealiere, de plante tehnice sau legumicole

33

- degradarea accentuată a terenurilor, din cauza secetelor, sărăturii, poluării cjimice - peisaje rurale şi urbane E. MEDIUL MEDITERANEEAN (Europa de Sud şi insulele aferente) - condiții climatice blânde: durata mare de strălucire a Soarelui - pădure inițială de stejar a fost înlocuită cu culturi agricole sau asociații de tip maquis - peisaje intens antropizate: industriale, portuare, urbane, peisaj litoral - poluare ridicată a solului, pânzei freatice, apelor curgătoare şi a Marii Mediterane. F. MEDIUL MONTAN (altitudini de peste 1000m) - etajarea biopedoclimatică a regiunilor montane - densitatea populației scade cu altitudinea - activități economice: vânat, exploatarea lemnului şi a resurselor subsolice, a hidroenergiei şi a potențialului turistic - peisaj specific depresiunilor cu soluri mai fertile şi terenuri accesibile locuirii şi a activităților economice.

34

POZITIA GEOGRAFICĂ

ROMÂN IA

 Poziția pe glob România este situată în EMISFERA NORDICĂ, pe paralela 45 grade latitudine nordică şi meridianul de 25 grade longitudine estică ( jumătatea distantei dintre ecuator şi Polul Nord -----˃ climă temperată)

 Poziția în Europa România se află în partea central-sudică a Europei ------˃ caracter de tranziție al climei SUD -------- Zimnicea la 43°37’ lat. N. NORD------ Horodiștea la 48°15’ lat. N. EST---------- Sulina la 29°15’ long. E. VEST-------- Beba Veche la 20°15’ long. E. Personalitatea României este dată de mai mulți factori: CARPATII – 2/3 din lanțul muntos se află pe teritoriul tării

Consecințe:     

etajarea elementelor climatice etajarea elementelor de vegetație, faună şi soluri rețea hidrografică bogată resurse variate diversificarea utilizării terenurilor

DUNĂRE – pentru că 38% trece prin tară

Consecințe:    

Potențial hidroenergetic mare Posibilitatea de alimentare cu apă pentru irigații Alimentarea cu apă potabilă a localităților din lungul Dunării Importantă pentru transporturi şi comerț

MAREA NEAGRĂ – România are ieșire la aceasta în jur de 200 km

35

Consecințe:  

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din platforma continentală Practicarea turismului estival şi rol important în comerț şi transporturi

SUPRAFATA = 238 391 KM² (locul 12 în Europa) România a participat la ambele conflagrații mondiale: - câștigătoare : formarea României Mari - perdantă : pierderea Basarabiei, N Bucovinei şi Ținutul Herta MEMBRĂ NATO= 2004 MEMBRĂ U. E. = 2007

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI Se găsește în partea continentală a Europei şi la nord de Peninsula Balcanică. TĂRMURI:   

Cu delte: Delta Dunării Cu limanuri: Taşaul, Techirghiol Cu lagune: Complexul Lagunar Razim - Sinoe

TREPTE ALTIMETRICE:  

Câmpii 33%, dealuri şi podişuri 33%, munți 33% Proporționalitatea reliefului

UNITĂTI MAJORE MORFOSTRUCTURALE România se compune din două tipuri de relief: 1. Unități de platformă (depunere de sedimente pe un fundament alpin). Acestea s-au format în două perioade:  NEOZOIC—podişuri şi dealuri(structură monoclinală datorită râurilor): Dealurile de Vest, Podişul Moldovei, Podişul Getic, D.C.T, Podişul Dobrogei de Sud  CUATERNAR – câmpii (structură tabulară datorită mării în retragere):C. Română, C. de Vest 36

2. Unități de orogen: orogeneza caledonică, orogeneza hercinică, orogeneza alpină GRUPA MONTANĂ

ÎNĂLTIME

RELIEF

ROCI

SUBDIVIZIUNI

Grupa Nordică

PERIOADA/MODUL DE FORMARE Orogeneza alpină

2300m- Vf. Pietrosu

Grupa Centrală

Orogeneza alpină

2100m- Vf. Călimani

- Glaciar* - Vulcanic* - Carstic* - vulcanic* - Carstic*

Vulcanice Dure Sedimente Vulcanice Conglomerate

Grupa Sudică

Orogeneza alpină

1954m- Vf. Ciucaş

- eolian - carstic

Conglomerate Fliş

Grupa Bucegi

Orogeneza alpină

2505m- Vf. Omu

- carstic

Conglomerate

Grupa Făgăraș

Orogeneza alpină

2544m- Vf. Moldoveanu

- glaciar

Şisturi cristaline

Grupa Parâng

Orogeneza alpină

2519m- Vf. Parângul Mare

- glaciar

Şisturi cristaline

Grupa RetezatGodeanu

Orogeneza alpină

2509m- Vf. Peleaga

- glaciar

Şisturi cristal. Conglomerate

Grupa Banatului

Orogeneza alpină

1446-m Vf. Semenic

- carstic

Grupa Poiana Ruscă

Orogeneza alpină

- carstic

Grupa Apuseni

Orogeneza alpină

1274m- Vf. Padeş 1849m- Vf. Bihor

Mozaic petrografic(de la roci dure până la conglomerate) Mozaic petrografic

Maramureş Rodna D. Dornelor Bilbor Borsec Ciucului Braşov Baiului, Siriu Vrancei Buzău Leaota Bucegi Piatra Craiului Pasul Bran Făgăraș Iezer Cozia Ghitu Parâng Şureanu Lotrului Cândrel Godeanu Retezat Mehedinți Vâlcanului Locvei Semenic Anini Almăjului Poiana Ruscă

- carstic

Mozaic petrografic

Subcarpații Moldovei

Prin cutare NEOZOIC

911- Culmea Pleşu

Sedimente cutate Conglomerate

Subcarpații Curburii

Prin cutare NEOZOIC

996- Măgura Odobeşti

1 şir de dealuri(400m) şi depresiuni (800m) 2 şiruri de dealuri şi depresiuni

37

Sedimente cutate

Bihor Metaliferi Pădurea Craiului D. Cracău-Bistrița D. Neamț D. Tazlău-Caşin D. Vrancei D. Pucioasa D. Văleni de munte

Subcarpații Getici

Prin cutare NEOZOIC

1218Chiciora

2 şiruri de dealuri şi depresiuni

Sedimente cutate

Podişul Sucevei Podişul Bârladului

Prin sedimentare Prin sedimentare

500-600m 300-500m

Sedimente moi Sedimente moi

Câmpia Jijiei

PRECAMBRIAN Scutul Baltic!!!!!! Prin sedimentare

265m

Aspect colinar Se înclină de la Nord la Sud Aspect colinar Aspect colinar

Sedimente

Podişul Getic

Podișul Dobrogei de Nord Podişul Dobrogei Centrale Podişul Dobrogei de Sud Podişul Mehedinți

Câmpia Buzău-Siret Câmpia Bărăganului Câmpia Bucureştilor Câmpia Olt-Argeș

Orogeneza hercinică Orogeneza caledonică Prin sedimentare

200-600m Înclinare de la N la S 467mMunții Măcin 400-200m

500-600m

Prin sedimentare CUATERNAR Prin sedimentare CUATERNAR CUATERNAR

200m

Prin sedimentare CUATERNAR

300m – Câmpia Piteşti 200m Scad de la Est la Vest 200-500m

Câmpia la nord de Mureş

Prin umplere cu sedimente a M. Panonice CUATERNAR Prin umplere cu sedimente a M. Panonice CUATERNAR

50-100m

Câmpia Transilvaniei Podişul Someşan

Se înclină de la Vest la Est Crovuri

200m

Prin sedimentare NEOZOIC

Podişul Târnavelor

Litoral !!!!Crovuri Carstic (doline, peșteri) Crovuri

˂200m

Dealurile de Vest

Câmpia Banatului

Carstic

200m

Orogeneza alpină

Câmpia Olteniei

Se înclină de la Est la Vest

Crovuri

50-100m

700-800m Prin sedimentare NEOZOIC

700-800m 1080mDealul Bicheci 38

D. Câmpulung D. Târgu-Jiu Dealul Negru Fac parte din Podişul Moldovei

Sedimente Plat. Oltețului Plat. Cândești Plat. Cotmeana

Granit Conglomerate Şisturi verzi !!!!!! Roci metamorfice Sedimente moi Strat de loess Şisturi cristaline Sedimente Loess Sedimente moi Strat gros de loess Sedimente moi Loess Sedimente moi Loess Sedimente moi

Specific de câmpie Aspect de bordură deruloasă

Loess Sedimente moi Sedimente moi

Câmpii tabulare Câmpii piemontane Structură tabulară

Sedimente moi Loess

Domuri gazifere Domuri Dealuri înalte

Sedimente(gresie, pietriş, argilă ) Cute diapire(sare)* Gaz metan

Sedimente moi Loess

Podişul Dobrogei

Câmpia Română

Câmpia Română

N= D. Silvaniei C= D. Crişanei S= D. Banatului (Lipovei) Câmpia Someş Câmpia Crişurilor

Câmpia Timişului

DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI

 RELIEF VULCANIC: Oaş - Gutâi – Țibleș (Grupa Nordică) Călimani –Gurghiu – Harghita (Grupa Centrală)  RELIEF CARSTIC = chei, canioane, defilee, lapiezuri, doline, peşteri  RELIEF GLACIAR= văi, circuri, custuri, morene  RELIEF MONOCLINAL: Podişul Moldovei, Podişul Getic, Dealurile de Vest, Podişul Transilvaniei, Dobrogea de Sud  RELIEF TABULAR: câmpii de subsidență, câmpii tabulare, câmpii piemontane

DELTA DUNĂRII

- este cea mai joasă şi cea mai nouă regiune de câmpie, permanent în formare; - s-a format prin depunere de aluviuni aduse de fluviu şi acțiunea redusă a mareelor din M. Neagră; - are cea mai scăzută altitudine, maxima fiind de 12,5m în grindul Letea; - media este de 0,5m; - roci sedimentare de tip nisip şi pietriş; - relieful este format din grinduri, ostroave, brațe, lacuri, bălti şi mlaştini; - Dunărea se varsă în M. Neagră prin 3 brațe:  N= Brațul Chilia  C= Brațul Sulina  S= Brațul Sf. Gheorghe

39

CLIMA A. FACTORI GENERALI Radiația globală Suprafețe Acvatice Relieful Circulația maselor de aer

125 kcal/cm²/an – SUD 115 kcal/cm²/an – NORD Marea Neagră provoacă apariția brizelor marine şi a amplitudinilor termice mai reduse Etajarea elementelor climatice şi prin orientarea catenelor montane  Circulația vestică - 45% din an = ierni blânde şi ploioase şi veri calde şi răcoroase  Circulația polară - 30% din an = scade temperatura, precipitații sub formă de adversă  Circulația tropicală - 15% din an= creşte temperatura aerului

B. ELEMENTE CLIMATICE a) Temperatura aerului  

temperatura medie anuală se calculează ca medie aritmetică a temperaturilor medii lunare; amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă şi temperatura minimă; AT = Tmax – Tmin



!!!!!! Modificarea temperaturii este influențată de un unghiul de incidentă al razelor solare cu Pământul, de altitudinea reliefului, de expoziția versanților .

b) Precipitațiile atmosferice  

precipitațiile medii anuale se calculează ca sumă a precipitațiilor medii lunare; !!!!!Modificarea cantității de precipitații este influențată de circulația maselor de aer, de altitudinea reliefului.

c) Vânturi  

Circulația generală a vânturilor este determinată de vânturile de vest, care au caracter permanent, dar aduc diferite cantități de precipitații În afara vânturilor de vest există şi vânturi locale.

40

Vânturi:    

Vânturi de vest = au caracter general Crivățul = iarna produce viscol, geruri; se manifestă în partea de est a tării Austrul = vara este cald şi secetos şi iarna este umed şi cald; se manifestă în partea de SV Vânturile cu caracter de foen: Depresiunea Făgăraș, Depr. Alba Iulia – Turda, Subcarpații Curburii  Brizele marine= ziua bat dinspre apă spre uscat şi noaptea invers; se manifestă pe o distantă de 5-10 km de la țărm  Brizele de munte= dimineața bat spre culmi şi seara bat spre văi

TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ Peste 11°C

PRECIPITATII MEDII ANUALE

UNITĂTI DE RELIEF

Sub 400 mm/an

Între 10-11°C

400-500 mm/an

Între 8-10°C

500-700 mm/an

Între 6-8°C

700-1000 mm/an

Între 0-6°C Sub 0°C

1000-1200 mm/an Peste 1200 mm/an

Lunca Dunării Sudul Dobrogei Delta Dunării Sudul Banatului Câmpia Română Sudul Pod. Getic Moldovei Nord Pod. Getic D.C.T. Pod. Sucevei Câmpia de Vest Dealurile de vest Subcarpații Estul D.C.T. Munții joşi Carpații între 1000 -1800 m Carpații peste 1800 m

       

TEMPERATURA MINIMĂ ABSOLUTĂ: -38,5°C la Bod, jud. Braşov (25.01.1945) TEMPERATURA MAXIMĂ ABSOLUTĂ: 44,5°C la Ion Sion, jud. Brăila (10.08.1951) NR. ZILE TROPICALE/AN: 50-56 PRECIPITATII MEDII ANUALE: 640 TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ: 10°C (SUD=11°C, NORD= 8,5°) MUNȚII FĂGĂRAŞ = Foehnul MUNȚII BANAT = Coşova

41

NUANTE CLIMATICE ETAJ CLIMATIC

ALTITUDINEA

De Deltă şi litoral

0-15 m

De câmpie

0-200 m

De dealuri joase

200-500m

De dealuri înalte

500-800 m

Montan

800-2000 m

Alpin

Peste 2000 m

INFLUENTE CLIMATICE INFLUENTE CLIMATICE

MODIFICĂRI ADUSE

Oceanice

-

Precipitații mai bogate Amplitudini mai mici

Submediteraneene

-

Veri mai calde şi uscate Ierni mai blânde şi ploioase

De tranziție

-

De ariditate

-

Scandinavo-baltice

-

Fac trecerea între influentele submediteraneene şi cele de ariditate Ierni geroase Veri secetoase Temperaturi ridicate Amplitudini termice mai mari Temperaturi scăzute Precipitații bogate Precipitații scăzute Amplitudini mai mici

Pontice

42

UNITĂTI DE RELIEF             

Câmpia de Vest Dealurile de Vest Munții Apuseni D.C.T. Sudul Câmpiei de Vest Sudul Dealurilor de Vest Vestul Câmpiei Române Vestul Pod. Getic Pod. Mehedinți Munții Banat Centrul Pod. Getic Centrul C. Române Estul Subcarpatiilor Getici

        

Subcarpații Moldovei Subcarpații Curburii Pod. Moldovei Pod. Dobrogei Estul Câmpiei Române Grupa Nordică Podişul Sucevei Estul Dobrogei Delta Dunării

HIDROGRAFIA CARACTERE GENERALE   

Rețea hidrografică complexă: ape curgătoare, lacuri, ape subterane, Marea Neagră Cea mai mare parte a râurilor izvorăsc din Carpați Aproape toate râurile se varsă în Dunăre

RÎURI INTERIOARE 1. Grupa de VEST:

2. Grupa de EST:

• Vişeu

• Suceava

• Iza

• Moldova

• Tur

• Bistrița SIRET

• Someş

• Trotuş

• Crişul Repede

• Buzău

• Crişul Negru

• Bârlad

• Crişul Alb

TISA

• Başeu PRUT

• Mureş

• Jijia

• Târnavele

• Bahlui

• Arieş

4. Grupa de SUD:

• Ampoi

Jiu şi Motru

• Sebeş

Olt şi Cibin

• Strei

Lotru şi Olteț

3. Grupa de SUD-VEST:

Argeș şi Dâmbovița

• Beja

Ialomița şi Prahova

• Timiş

5. Grupa de SUD-EST:

• Caraş

DUNĂRE

• Taița

DUNĂRE (în afara tării)

• Nera

• Telița

• Cerna

• Slava

Marea Neagră • Casimcea 43

LACURI ZONA RESPECTIVĂ

Zona de munte

TIPURI DE LACURI Lacuri glaciare

FORMARE

LOCUL FORMĂRII

s-au format după topirea ghețarilor şi sunt aşezate în circurile glaciare

Munții Rodnei

Munții Făgăraş Munții Parâng Munții Retezat Lacuri vulcanice Lacuri de baraj natural

Zona de deal şi podiş

Lacuri în masiv de sare

Zona de câmpie

Lacuri de crov (sărate) Limanuri fluviatile

Zona din lunca şi Delta Dunării şi de pe litoral

Lacuri antropice

S-au format în craterele unor vulcani S-au format prin prăbuşirea unor versanți în albia unor râuri şi bararea acestora S-au format în vechile exploatări de sare

Munții Harghitei

--------------

Câmpia Română

S-au format prin bararea cursului unui râu cu aluviuni sau prin bararea gurii de vărsare a unui râu în altul

Limanuri fluviatile

LACUL RESPECTIV Lala Buhăescu Bâlea Podragu Capra Gâlcescu Bucura Zănoaga Sf. ANA

Grupa Centrală

ROŞU Bicaz)

Subcarpați Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Slănic-Prahova Turda Ocna Sibiu Ocna Mureş Sovata Amara Movila Miresii --------------Căldăruşani Snagov Balta Albă

Câmpia de vest Câmpia Română

În deltă

(pe

Roşu ----------------------Puiu Bogdaproste Fortuna 23 August Limanuri Se formează prin bararea gurii de Taşaul maritime vărsare a râurilor în M. Neagră Techirghiol Mangalia Babadag Lagune Se formează prin închiderea unor Razim vechi golfuri de cordoane litorale Sinoe aduse de mare Golovița Zmeica Siutghiol S-au format Pentru producerea de energie electrică, pentru regularizarea cursurilor râurilor, piscicultură, irigații. Cele mai importante: Porțile de Fier şi Ostrovu Mare (pe DUNĂRE), Vidraru (pe ARGEŞ), Vidra (pe LOTRU), Izvorul Muntelui(pe BISTRITA). În apropierea Bucureștiului, s-au format lacuri de agrement: Băneasa, Tei, Floreasca. În C. Transilvaniei şi C. Moldovei s-au construit iazuri: Geaca, Dracşani

44

VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE ETAJ CLIMATIC

ALTITUDINEA

VEGETAȚIA

FAUNĂ

Etaj de câmpie

0-100 m

Stepa: - păiuş - colilie - stipă

Rozătoare: - şoarece de c - popândăul - iepurele de c - hârciog Rozătoare şi mistreț

100-200 m

Silvostepă: - stejar pufos - stejar brumăriu

SOLURI

RĂSPÎNDIRE  

C. Bărăgan Pod. Dobrogei de Sud

   

 

C. de Vest C. Română C. Moldovei C. Transilvaniei Dobrogea C şi de N Pod. Getic Pod. Bârlad Pod. Mehedinți Dealurile de Vest D.C.T. Pod. Sucevei

Cambisoluri brune acide



Subcarpați

Spodosoluri (podzoluri)



Carpați

Spodosoluri (soluri alpine)



Carpați

Spodosoluri (soluri alpine)



Carpați

Molisoluri Cernoziomuri

Molisoluri Cernoziomuri levigate



Etaj de deal şi de podiş

Etaj de dealuri înalte Etajul montan

200-500 m

500-1200 m

1200-1800 m

1800-2000 m

Peste 2000 m

Pădure de: - cer - gârniță - gorun - stejar pedunculat

Pădure de fag

Pădure de conifere: - molid - brad - pin - zadă Etaj subalpin: - Ienupăr - Jneapăn - Merişor Etaj alpin: - Mușchi - Licheni

- Mistreț - Vulpe - Ciocănitoare - Cinteza

Argilusoluri cenuşii şi brun-roşcate

   

- Lup - Vulpe - Pisica sălbatică - Urs - Lup - Râs - Cocoşul de munte Aceleaşi

- Capra neagră - Vulturul

45

RESURSELE NATURALE A. RESURSELE DE SUBSOL  Unitatea hercinică a Munților Măcin: - minereuri de cupru; - granit; - calcare.  Unitatea de orogen a Munților Carpați: a) minereuri de fier: Grupa Nordică, Grupa Centrală, Munții Banat, Munții Poiana Ruscă, Munții Apuseni; b) minereuri neferoase: Grupa Nordică (cupru, zinc, plumb), Munții Banat (cupru), Munții Apuseni (bauxită, cupru, plumb, zinc); c) roci de construcții: Munții Apuseni (granit, bazalt), Carpații Curburii(bazalt), Munții Apuseni (adeziv), Munții Poiana Ruscă(marmură).  Depresiunea Colinară a Transilvaniei: - gaz metan; - sare; - roci de construcție.  Subcarpați: - petrol; - cărbuni; - gaze naturale; - sare; - roci de construcție;  Podişul Moldovei: - gaze naturale; 46

- roci de construcție.  Podişul Getic: - cărbuni ( lignit); - petrol; - gaze naturale.  Câmpia şi dealurile de Vest: - cărbuni; - petrol; - gaze naturale.  Câmpia Română: - petrol; - gaze naturale; - roci de construcție.  Platforma continentală a Mării Negre: - petrol.

B. RESURSE DE APĂ : România deține o cantitate însemnată de resurse de apă, distribuite neuniform pe suprafața tării. Cele mai mari cantități se găsesc în zona montană, iar cele mai mici în Dobrogea.

C. RESURSE VEGETALE: pădurile şi păşunile se găsesc cu precădere în Carpați şi Subcarpați.

D. RESURSELE DE SOL: cele mai fertile soluri se găsesc în câmpii şi în Podişul Dobrogei.

47

POPULATIA A. EVOLUTIA POPULATIEI Populația a înregistrat o evoluție diferită. Evoluția lentă a ținut până în perioada interbelică. În perioada comunistă numărul populației a crescut ajungând la 23 milioane. După 1990, numărul populației a scăzut până la 21,6 milioane locuitori în anul 2005.

B. DISTRIBUTIA SPATIALĂ A POPULATIEI - Densitatea medie = 90 loc/km² - Cea mai mare densitate = 184/km² (Bucureşti) - Cea mai mică densitate = 30 loc/km² (Tulcea)

C. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULATIEI - Natalitatea: 10,0‰ - Mortalitatea: 11,9‰ - Bilanț natural: -1,9‰

D. MOBILITATEA TERITORIALĂ Migrația internă s-a realizat înainte de 1990 dinspre mediul rural spre mediul urban, însă după acest an, din cauza ratei mari a şomajului din mediul urban, s-a înregistrat fenomenul de migrație de reîntoarcere !!!!!!! Cel mai important centru de atracție a populației este municipiul Bucureşti. Migrația externă s-a accentuat în ultimii ani, din cauze economice. Românii emigrează spre țări ale Europei de Vest şi Sud, spre S.U.A., Canada, Australia.

E. STRUCTURA POPULATIEI: a) Structura etnică: Români : 89,5%; Maghiari: 6,6%; Romi(țigani): 2,5%; Germani: 0,3% b) Structura religioasă: Ortodocşi: 86,7%; Romano-catolici: 4,7%; Greco-catolici: 0,9%; Reformați: 3,2% c) Structura pe grupe de vârstă:

d) Structura pe medii:

0-14 ani = populație tânără (în scădere)

Mediul urban = 55%

15-60 ani = populație activă / Peste 60 de ani= populație bătrână

Mediul rural = 45%

48

AŞEZĂRILE OMENEŞTI 1. AŞEZĂRILE RURALE ŞI TIPOLOGIA LOR Clasificarea satelor a)după mărime sunt:    

sate mici – sub 500 locuitori – zona montană; sate mijlocii – între 500-1500 locuitori – în zona deluroasă; sate mari – între 1500-4000 locuitori – în zona de podiş ; sate foarte mari – peste 4000 locuitori – la câmpie.

b)după modul de distribuire a gospodăriilor:    

sate adunate – cu gospodării lipite unele de altele – se găsesc la câmpie; sate compacte – cu case lipite unele de altele – se găsesc în depresiunile din Transilvania; sate răsfirate – cu gospodării printre vii şi livezi – se găsesc în zona de deal şi podiş; sate risipite – cu gospodării printre păşuni şi fânețe – se găsesc în zona montană.

c)după funcții: sate cu funcții agricole, agro-industriale, forestiere, piscicole, turistice.

2. AŞEZĂRILE URBANE România are 263 de oraşe, iar populația urbană este de 12 milioane de locuitori. Clasificarea oraşelor: a)după vechimea lor:    

oraşe antice – oraşe colonii : Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia), Histria (Istria, sit arheologic) oraşe daco-romane: Apulum(Alba Iulia), Napoca(Cluj-Napoca), Potaissa(Turda), Drobeta (D.T.Severin) oraşe feudale: Braşov, Sibiu, Tg. Mureş, Suceava, Iaşi, Craiova ,Târgoviște, Piteşti, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bucureşti; oraşe moderne şi contemporane – apărute în perioada modernă : Alexandria, Victoria

b) după mărime    

oraşe foarte mici – sub 25 000 locuitori oraşe mici – între 25 000-50 000 locuitori oraşe mijlocii – între 50 000 – 100 000 locuitori oraşe mari – peste 100 000 locuitori (24 oraşe) împărțite astfel:

- între 200 000 şi 300 000 locuitori: Piteşti, Arad, Sibiu, Tg. Mureş, Baia Mare, Buzău, Satu Mare, Botoşani, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Focşani, D.T. Severin

- Peste 300 000 locuitori: Iaşi, Constanta, Timişoara, Cluj-Napoca, Galați, Braşov, Craiova 

oraş metropolă – 1,9 milioane locuitori: Bucureşti

49

REGIUNEA

NORD-EST NORD NORD-VEST VEST SUD-VEST

SUD

SUD-EST

EST

CENTRU

JUDEȚ

REȘEDINȚA

Botoşani Iaşi Neamț Suceava Bistrița-Năsăud Maramureş Satu Mare Sălaj Bihor Arad Timiş Caraş-Severin Drobeta Turnu-Severin Gorj

Botoşani Iaşi Piatra Neamț Suceava Bistrița Baia Mare Satu Mare Zalău Oradea Arad Timişoara Reșița Mehedinți Târgu Jiu

Dolj

Craiova

Vâlcea

Râmnicu Vâlcea

Olt Argeş

Slatina Piteşti

Teleorman

Alexandria

Giurgiu

Giurgiu

Dâmbovița

Târgoviște

Prahova Ilfov

Ploieşti Bucureşti

Călăraşi

Călăraşi

Ialomița

Slobozia

Constanta Tulcea

Constanta Tulcea

Brăila

Brăila

Buzău

Buzău

Vrancea

Focșani

Galați Vaslui

Galați Vaslui

Bacău

Bacău

Harghita

Miercurea Ciuc

Covasna

Sf. Gheorghe

Braşov Sibiu Hunedoara

Braşov Sibiu Deva

Alba

Alba Iulia

Cluj

Cluj Napoca

Mureş

Tg. Mureş

50

AGRICULTURA A. PREMISELE NATURALE ALE DEZVOLTĂRII AGRICULTURII Relieful favorizează practicarea unor culturi variate :  În zona de câmpie predomină cerealele, plante tehnice, leguminoase, legume;  În zona dealurilor predomină pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor;  În munți sunt culturi restrânse şi prezenta fânețelor şi păşunilor favorizează creşterea animalelor. !!!Clima permite dezvoltarea unui ciclu vegetativ de 6-7 luni, în regiunile cu precipitații puține sunt necesare irigațiile. !!!Apele asigură aprovizionarea populației şi a sistemelor de irigații. !!!Solurile cele mai fertile sunt în câmpie, necesită îngrăşăminte.

B. LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂTIRI FUNCIARE:    

Combaterea eroziunii solurilor prin: terasări, împădurire; Fixarea nisipurilor prin plantarea pomilor fructiferi, viței-de-vie, culturi leguminoase; Prevenirea inundațiilor prin îndiguiri, desecări; Combaterea secetei prin irigații.

C. RAMURILE AGRICULTURII I.

Cultura plantelor

1. cerealele a) Grâul = C. Română, Dobrogea, C. Moldovei, Pod. Bârlad, C. Transilvaniei, Câmpia de Vest b) Porumbul = Lunca Dunării până la 800 m altitudine UTILIZAREA CEREALELOR= industria morăritului şi a panificației (în toate oraşele mari) 2. plante tehnice (industriale) a) Floarea-soarelui = C. Română, Dobrogea, Câmpia Moldovei, Câmpia de Vest b) Sfecla de zahăr = Pod. Moldovei, Culoarul Siretului, Pod. Transilvaniei, C. de Vest, C. Română c) Inul (pentru ulei) = Câmpia Română d) Inul (pentru fuior) = Pod. Transilvaniei e) Cânepa = Câmpia de Vest, Pod. Transilvaniei, Pod. Sucevei

51

UTILIZAREA PLANTELOR TEHNICE:   

Industria uleiului comestibil = Bucureşti, Craiova, Slobozia, Constanta, Iaşi, Oradea Industria zahărului = Craiova, Giurgiu, Paşcani, Roman, Timişoara, Luduş, Tg Mureş Filaturi şi țesătorii = Fălticeni, Botoşani, Sighişoara, Gheorghieni, Constanta

3. cartoful = Podişul Sucevei, depresiuni intramontane 4. legumele şi leguminoasele : zone periurbane 5. Viticultura se practică în : a) b) c) d) e) f)

Subcarpații Curburii = Panciu, Odobeşti, Coteşti, Valea Călu gărească Podişul Moldovei = Cotnari, Huși Podişul Dobrogei = Murfatlar, Niculițel Podişul Transilvaniei = Târnave, Lechința Câmpia de Vest = Arad, Şiria, Valea Lui Mihai Oltenia = Sadova, Dăbuleni, Strehaia

UTILIZAREA STRUGURILOR = se face în centre de vinificație care se găsesc la : Murfatlar, Iaşi, Cotnari, Panciu, Odobeşti, Valea Călugărească, Alba Iulia 6. Pomicultura : a) b) c) d)

Prun şi măr = Subcarpații dintre Vrancea şi Vâlcea, S şi SV Transilvaniei; Măr = Nordul Transilvaniei Cireş şi vişin = Banat Cais şi piersic = Dobrogea

UTILIZAREA FRUCTELOR = se face în industria conservelor de fructe care se găsește la : Râureni, Topoloveni, Hațeg, Baia Mare

52

II.

Creşterea animalelor

1. Bovinele = se cresc în zonele montane, de deal, podiş, pe baza păşunilor şi fânețelor 2. Ovinele = se cresc în:  

Zonele montane şi submontane : rasele țurcană şi țigaie Zonele de câmpie : rasele caracul şi merinos

3. Porcinele = se cresc în:  

Zona de câmpie pe baza porumbului *** Zona de deal, podiş, munte pe baza cartofului ***

4. Păsările de curte (avicultura) = în zonele periurbane 5. Albinele (apicultura) = în zonele de câmpie şi deal 6. Viermii de mătase (sericicultura) = în Banat şi Oltenia

UTILIZAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE:       

Industria produselor lactate = toate oraşele mari ale tării Industria conservelor şi preparatelor din carne = Bucureşti, Braşov, Sibiu, Mediaş, Brăila, Arad, Buzău, Salonta Industria lânii = Sibiu, Braşov, Buhuşi, Constanta, Bucureşti, Ploieşti, Timişoara Industria mătăsii = Lugoj, Timişoara Industria pielăriei şi încălțămintei = Bucureşti, Timişoara, Oradea, Tg. Mureş, Cluj-Napoca Industria blănăriei = Oradea Cojocărie = Orăştie

53

INDUSTRIA INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE 1. RESURSE ENERGETICE a) Cărbunii se exploatează:   

huila = Dep. Petroşani (Carpații Meridionali), Munții Banat; lignit = Podişul şi Subcarpații Getici (Bazinul Motru-Rovinari) , Subcarpații Curburii, Câmpia de Vest cărbunele brun = Bazinul Comăneşti din Grupa Centrală

b) Petrolul se exploatează din:      

Podişuri şi Subcarpații Getici Subcarpații Curburii Estul Câmpiei Române Subcarpații Moldovei Dealurile şi Câmpia de Vest Platforma continentală a Mării Negre

!!!!!RAFINĂRII ---- Brazi, Borzeşti, Dărmăneşti, Midia-Năvodari, Ploieşti c) Gazele naturale sunt de două tipuri:  

Gaze de sondă asociate petrolului Gaz metan exploatat din Depresiunea Colinară a Transilvaniei

2. INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE foloseşte ca materii prime : cărbunii, păcura, gazele naturale, forța apei, uraniul   

Termocentrale = Turceni, Rogojelul, Ișalnița, Bucureşti, Brazi, Mintia-Deva, Luduş-Iernut Hidrocentrale = Porțile de Fier I şi II (pe Dunăre), Lotru-Ciunget (Pe Lotru), Vidraru (pe Argeş), Stejaru (pe Bistrița), Stânca-Costești (pe Prut) Atomocentrale : Cernavodă

INDUSTRIA METALURGICĂ 1. MINEREURILE FEROASE ŞI SIDERURGIA a) Materii prime:   

minereurile de fier = M. Poiana Ruscă, Munții Apuseni mangan = Grupa Nordică cocs!!! = obținut din huilă

b) Produse: fontă, otel, laminate 54

 

Combinate siderurgice = Galați, Reșița, Hunedoara Întreprinderi specializate = Târgoviște (oteluri speciale), Roman, Iaşi (tevi), Buzău, Cîmpia Turzii (sârmă)

2. MINEREURI NEFEROASE ŞI METALURGIA NEFEROASĂ Materii prime: • Minereuri complexe = Grupa Nordică, Munții Apuseni,Munții Banatului PRELUCRARE : Baia Mare (Cu, Pb), Zlatna (Cu), Copşa Mică (Zn) • Bauxită = Munții Apuseni PRELUCRARE : Oradea şi Tulcea (alumina) ; Slatina (aluminiu) • Aur, argint = Munții Apuseni, Grupa Nordică PRELUCRARE : Baia Mare, Zlatna 3. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MAŞINI ŞI A PRELUCRĂRII METALELOR Produse:      

Utilaj petrolier : Ploieşti Utilaj minier: Tg. Mureş, Petroşani Maşini unelte: Bucureşti, Arad Rulmenți: Braşov, Alexandria, Bârlad Tractoare şi maşini agricole: Bucureşti, Braşov, Craiova Electronice şi electrotehnice: Săcele, Bucureşti, Timişoara.

Mijloace de transport:       

Locomotive: Craiova Vagoane: Arad Autocamioane: Braşov Autobuze: Bucureşti Autoturisme de teren: Câmpulung Nave: Constanta, Galați Aparate de zbor: Bucureşti, Bacău, Craiova, Braşov

INDUSTRIA CHIMICĂ 55

Materii prime: sare, pirite cuprifere, sulf, potasiu, petrol, gaz metan, gaze asociate, lemn 1. INDUSTRIA PETROCHIMICĂ  

Combinate petrochimice : Brazi, Borzeşti, Piteşti, Midia-Năvodari Produse: cauciuc sintetic, anvelope, materiale plastice, fire şi fibre sintetice

2. INDUSTRIA PRODUSELOR CLOROSODICE  

Materie primă = sarea, care se exploatează din D.C.T. şi Subcarpați Produse = soda caustică, soda calcinată – Ocna Mureş, Govora, Oneşti, Giurgiu

3. INDUSTRIA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE = Năvodari, Turnu Măgurele, Slobozia, Tg. Mureş 4. INDUSTRIA MEDICAMENTELOR = Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara 5. INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI = Brăila, Călăraşi, Piatra Neamț, Buşteni

INDUSTRIA LEMNULUI 1. INDUSTRIA CHERESTELEI = Piatra Neamț, Suceava, Bacău 2. PLACAJE, PLĂCI AGLOMERATE ŞI FIBROLEMNOASE = Brăila, Călăraşi 3. MOBILĂ = oraşe mari

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII Materii prime:     

Granit = Dobrogea Bazalt = Carpații Orientali, Munții Apuseni Marmură = Munții Poiana Ruscă Calcare = Munții Apuseni Gresii, argile, nisipuri, pietrişuri = toată tara

Ramuri: 1. INDUSTRIA LINATILOR: var, ciment, ipsos = Comarnic, Hoghiz, Braşov, Câmpulung, Turda 2. INDUSTRIA CERAMICII:  

Ceramică fină = Curtea de Argeş, Alba Iulia Ceramică de construcții = Alba Iulia, Bacău, Sighişoara, Craiova

3. INDUSTRIA STICLEI =Mediaş, Câmpia Turzii, Bucureşti

CONCENTRĂRI INDUSTRIALE 56

1. BUCUREŞTI şi împrejurimile = cel mai mare centru industrial din țară, dispune de resurse umane şi tehnologice   

Industria chimică la Popeşti-Leordeni, Jilava Industria prelucrărilor inului şi cânepii la Baloteşti Conserve, bumbac si cinematografie la Buftea

2. GALAȚI şi împrejurimile:   

cel mai mare centru siderurgic din tară; cel mai mare şantier naval pentru nave fluviale; se practică activități portuare

3. PLOIEŞTI şi împrejurimile:   

Cel mai mare centru de prelucrare a petrolului = Brazi, Teleajen, Câmpina Industria chimică = Valea Călugărească, Floreşti Vinificație = Valea Călugărească

4. BRAŞOV şi împrejurimile     

Important centru al industriei construcțiilor maşinilor (rulmenți, tractoare, autocamioane) Maşini-unelte = Râșnov Electrotehnice = Săcele Aparate de zbor = Ghimbav hârtie şi celuloză = Zărneşti

5. DEPRESIUNEA PETROŞANI   

Se exploatează huila Utilaj minier la Petroşani Termocentrală la Petroşani

6. BAIA MARE şi împrejurimile   

Se exploatează şi se prelucrează metalele neferoase Utilaj minier la Baia Mare Funcționează centre ale industriei chimice, materialelor de construcții

7. TÂRGU JIU, MOTRU, ROVINARI  

Se exploatează lignit Cele mai mari termocentrale din tară: Turceni, Rogojelul

8. CRAIOVA şi împrejurimile

57

  

Industria construcțiilor de maşini : aparate de zbor, autoturisme, locomotive Industria energiei electrice Industria chimică

9. CONSTANTA, MANGALIA Cel mai mare şantier naval Năvodari = industria chimică Mangalia = construcții de nave 10. ALTE CENTRE = Iaşi, Timişoara, Arad, Oradea, Buzău, etc.

SECTORUL TERȚIAR 1. COMERTUL INTERIOR  Produse vândute : agroalimentare (o treime) , mărfuri nealimentare (două treimi)

2. TURISMUL a) Tipuri de turism = turism balneoclimateric, hibernal, sporturi de iarnă, litoral, cultural b) Zone de atracție turistica        

Bucureşti şi împrejurimile Litoralul Mării Negre Delta Dunării Valea Prahovei Bucovina Maramureşul Munții Apuseni Nordul Olteniei

TRANSPORTURI 58

1. TRANSPORTURILE FEROVIARE Se grupează în 8 magistrale feroviare:  Bucureşti – Timişoara trece prin = Videle, Roşiori de Vede,Caracal, Drobeta Turnu Severin, Orşova, Caransebeş, Lugoj PUNCTE DE FRONTIERĂ = Jimbolia şi Moravița  Bucureşti – Arad trece prin = Ploieşti, Braşov, Sibiu, Simeria, Deva PUNCTE DE FRONTIERĂ = Curtici  Bucureşti – Oradea trece prin = Ploieşti, Braşov, Sighişoara, Cluj Napoca PUNCT DE FRONTIERĂ = Episcopia Bihor  Bucureşti – Satu Mare trece prin = Ploieşti, Braşov, Sf. Gheorghe, Toplița, Dej, Baia Mare  Bucureşti – Suceava trece prin = Ploieşti, Buzău, Adjud, Bacău, Roman PUNCT DE FRONTIERĂ = Vicşani  Bucureşti – Iaşi trece prin = Urziceni, Făurei, Tecuci, Bârlad, Vaslui PUNC T DE FRONTIERĂ = Unghieni  Bucureşti – Galați trece prin = Urziceni, Făurei, Brăila  Bucureşti – Constanta – Mangalia trece prin = Feteşti, Cernavodă, Medgidia

2. TRANSPORTURI RUTIERE Rețeaua de şosele are o lungime de 72 800 km şi este împărțită în : drumuri europene ( E ), drumuri naționale (DN), drumuri județene (DJ) România este tranzitată de: a) E60:   



vine de la Brest (Franța) intră în tară pe la Borş, trece prin: Oradea,Cluj,Tg. Mureş,Sighişoara,Braşov,Ploieşti,Bucureşti,Slobozia,giurgeni-Vadu Oii, Constanta, Mangalia iese pe la Vama Veche spre Bulgaria

b) E70: 

vine dinspre Serbia 59

  

intră în tară pe la Moravița trece prin: Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Craiova, Slatina, Piteşti, Bucureşti iese pe la Giurgiu spre Bulgaria şi Turcia

c) E85:  

trece prin: Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Bacău, Suceava, iese pe la Siret spre Ucraina şi Lituania d) E68:  

trece prin Braşov, Alba Iulia, Deva, Arad, iese pe la Nădlac spre Ungaria

3. TRANSPORTURILE AERIENE  

Aeroporturile internaționale = Bucureşti Otopeni Aeroporturi mixte = Bucureşti Băneasa, Constanta (Mihail Kogălniceanu), Timişoara, Cluj etc.

4. TRANSPORTURI PE APĂ  

Transporturi fluviale – pe Dunăre; cel mai mare port: Galați Transporturi maritime – pe Marea Neagră; cel mai mare port: Constanta

UNIUNEA EUROPEANĂ – FORMAREA UNIUNII EUROPENE 60

Uniunea Europeană este un spațiu economic omogen, format în etape succesive, cu scopul întăririi legăturilor economice, sociale şi politice dintre statele participante.

1. ETAPELE FORMĂRII UNIUNII EUROPENE  1950 = înființarea Comunității Europene a Cărbunelui şi Otelului (CECO ), la propunerea Franței, prin ministrul de externe, Robert Schuman; reunea şase tări : Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxembourg şi Olanda  1957 = înființarea prin Tratatele de la Roma a Comunității Economice Europene (CEE), reunind inițial aceleaşi şase state membre, dar la care se adaugă treptat alte state  1992 = transformarea CEE în Uniunea Europeană (UE), prin semnarea Tratatului de la Maastricht; au fost stabilite şi principalele obiective definitorii: - crearea unei uniuni vamale; - crearea unor politici comune( agricolă, comercială, a energiei, concurențială) - crearea unei Piețe Unice, caracterizată de libera circulație a bunurilor, a forței de muncă, a serviciilor şi a capitalului.

2. EVOLUTIA INTEGRĂRII EUROPENE:       

1973 = Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie 1981 = Grecia 1986 = Portugalia 1994 = Austria, Finlanda, Suedia 2004 = Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria 2007 = Bulgaria şi România 2013 = Croația

MUNȚII CARPAȚI 61

 Sunt o continuare a munților Alpi, de care îi desparte Dunărea, în bazinul Vienei şi se termină la sud de Dunăre, fiind separați prin culoarul Timokului de Munții Balcani  Reprezintă un lanț muntos tânăr,puternic arcuit, format în orogeneza alpină din mezozoic-neozoic  Se adaugă erupțiile vulcanice din neogen, care au creat cel mai lung lanț vulcanic din Europa  Sunt formați din roci variate: metamorfice, sedimentare şi roci vulcanice  Au o lungime de 1300 km şi se desfăşoară pe teritoriul a şase țări europene: Slovacia, Serbia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România  Arcul carpatic închide în interior doua mari depresiuni: Dep. Panonică şi Dep. Transilvaniei  Carpații sunt mai fragmentați de depresiuni, pasuri, trecători şi culoare de vale decât alții  Urmele glaciației cuaternare sunt prezente în relieful glaciar existent : circuri, văi, creste,dar sunt prezente si alte forme de relief: vulcanic, petrografic, fluvial, structural Se disting două mari grupe:   -

CARPAȚII NORD-VESTICI din bazinul Vienei până la pasul Dukla: au orientare generală vest-est Munții Tatra Mare – vf. Gerlachovska = 2655 m Munții Tatra Mică – altitudini de 2000 m Munții Beskizi – 1700 m Carpații Albi şi Carpații Mici, Munții Metaliferi (Slovacia) Munții Matra-Bukk – 1000 m Depresiunea Bratislavei CARPAȚII DE SUD-EST se desfăşoară de la Pasul Dukla până la Valea Timokului Carpații Păduroşi Carpații Orientali Carpații Meridionali – Vf. Moldoveanu = 2544 m Carpații Occidentali

UCRAINA 62

          





 

State vecine UE: România, Ungaria, Slovacia, Polonia State vecine NON-UE : Belarus, Rusia, Republica Moldova Unități de relief: ---------------------------***** (Vezi relieful Europei) Clima: temperat continentală Clima in peninsula Crimeea: mediteraneană Râuri : Dunărea, Tisa, Nistru, Nipru, etc. Mări : Marea Neagră şi Marea Azov Vegetație : stepă, silvostepă şi păduri de foioase Soluri : soluri – cernoziomuri Resurse : cărbune ( !!!Bazinul Donbass), fier, petrol, gaze naturale, mangan (LOCUL I) Industrie :  Industria alimentară,  Industria energetică,  Industria petrochimică,  Industria energiei nucleare Culturi :  viță-de-vie,  !!!!!floarea-soarelui,  cereale  !!!!!tutun Oraşe:  Kiev,  Sevastopol(port),  Doneț,  Harkov Turism : cultural (Kiev) Forma de guvernământ: republică constituțională

SERBIA 63

 State vecine UE: România, Ungaria, Croația, Bulgaria  State vecine NON-UE: Macedonia, Albania, Muntenegru, BosniaHerțegovina  Peninsula Balcanică  Relief : ----------------------------------****(Vezi relieful Europei)  Clima: temperat-continentală cu influente mediteraneene în SUD  Râuri: Dunărea, Tisa, Sava, Timiş, Bega  Vegetație : păduri de conifere, pajişti alpine, stepă  Soluri : spodosoluri, molisoluri  Resurse : cărbune, fier, aur, argint, petrol  Industrie  Alimentară  Energetică  Petrochimică  Culturi:  Prunul ( LOCUL I)  Viță-de-vie  Tutun  Floarea-soarelui  Oraşe:  Belgrad  Novi Sad  Novi Pazar  Bor  Pristina  Turism: cultural (Belgrad)  Forma de guvernământ: republică parlamentară

UNGARIA 64

        





 

State vecine UE: România, Croația, Slovenia, Slovacia, Austria State vecine NON/EU : Ucraina şi Serbia Relief :--------------------------------- ***(Vezi relieful Europei) Râuri : Dunărea, Tisa, Mureş, Someş Clima: temperat-continentală cu influente oceanice în VEST Lacul tectonic: Balaton (zonă turistică) Vegetație : stepă şi silvostepă (pustă) Soluri : molisoluri, cernoziomuri Resurse  Petrol  Gaze naturale  Roci de construcție Industrie:  Alimentară  Energetică  Materiale de construcții Oraşe:  Budapesta  Gyor  Debrecen  Szeged Turism : Budapesta şi lacul Balaton Formă de guvernământ: republică parlamentară

BULGARIA

65

         







  

State vecine UE : România şi Grecia State vecine NON-UE: Serbia, Macedonia, Turcia Peninsulă : peninsula Balcanică Relief : --------------------------- *******(Vezi relieful Europei ) Râuri : Dunărea, Marița, Struma Mări : Marea Neagră Clima : temperat continentală cu influente mediteraneene în SUD Vegetație: păduri de conifere, pajişti alpine, stepă Soluri : molisoluri, spodosoluri Resurse:  Cărbune  Fier  Bauxită  Petrol  Gaze naturale Industrie  Alimentară  Energetică  Petrochimică Culturi:  Trandafir (LOCUL I) – „Tara trandafirilor”  Tutun  Viță-de-vie  Floarea-soarelui  Cereale Oraşe:  Sofia  Varna  Burgas (port)  Balcic  Târgoviște Turism : cultural cu Sofia, turism montan Turism litoral: Nisipurile de Aur Forma de guvernământ: republică parlamentară

REPUBLICA MOLDOVA 66

 State vecine UE: România  State vecine NON-UE: Ucraina  Relief: Podişul Central Moldovenesc, Podişul Moldovei de Nord, Câmpia Nistrului, Câmpia Bălti  Râuri :  Dunărea,  Nistru  Prut  Lac de acumulare: Stânca Costeşti (pe Prut)  Clima: temperat-continentală  Vegetație: stepă, silvostepă, păduri de foioase  Soluri: molisoluri, cernoziomuri  Resurse:  Roci de construcție: nisip, pietriş, argilă, sare  Industrie:  Industria alimentară  Industria materialelor de construcție  Industria petrochimică  Culturi:  Viță-de-vie (loc important în Europa)  Tutun  Floarea-soarelui  Cereale  Oraşe:  Chişinău  Bălti  Soroca  Tiraspol  Tighină  Turism: cultural (Chișinău)  Forma de guvernământ: republică parlamentară

SPANIA

67

       







 

State vecine UE: Franța, Portugalia State vecine NON-UE: Andorra Relief: ---------------------*** (Vezi relieful Europei) Râuri: Ebro, Duero, Tajo, Guadiana, Guadalquivir Clima: temperat-oceanică in Nord-vest şi mediteraneană Vegetație: stepă, arbuşti, tufişuri, maquis Soluri: Terra Rosa Resurse:  Mercur  bauxită Industria:  Industria pielăriei  Industria alimentară: ulei de măsline, vin  Industria constructoare de maşini(autoturisme) Culturi:  Floarea-soarelui  Citrice  Măslini  Viță-de-vie Oraşe:  Madrid  Barcelona  Valencia  Zaragoza  Sevilla Turism : Costa Brava, litoralul atlantic Forma de guvernământ : monarhie constituțională

PORTUGALIA

68

 State vecine UE: Spania  Relief:  Serra de Marao : 1415m  Serra de Nogueira : 1318m  Serra de Caramulo  Serra de Estrela: 1991m  Câmpia Portugaliei  Râuri: Duero, Tejo(Madrid), Guadiana  Clima: temperat-oceanică  Vegetație : păduri stejar de plută, păşuni, maquis, garriga  Soluri : Terra Rosa  Resurse:  mercur  Culturi:  Citrice  Măslini  Stejar de plută  Oraşe:  Lisabona  Porto (port)  Turism: cultural, litoral  Forma de guvernământ: republică parlamentară

FRANȚA

69

   



 



 





State vecine UE: Spania, Germania, Belgia, Luxembourg, Italia State vecine NON-UE: Elveția, Andorra Relief: --------------------*** (Vezi relieful Europei) Râuri:  Ron  Sena  Loire  Rin Clima:  temperată în centru  nuanțe oceanice în VEST  subtropicală în SUD Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere şi maquis mediteranean, garriga Resurse:  Cărbuni  Roci de construcție Industrie:  Industria energetică: Atomocentrale, centrale solare şi mareemotrice  Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică  Industria chimică şi petrochimica  Industria lemnului  Industria textilă: bumbac, lână, mătase naturală  Alimentară: brânzeturi, vinuri Culturi: grâu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, mere, viță-de-vie Oraşe:  Paris  Nantes  Lyon  Orleans  Le havre Turism:  Barneo-maritim: litoralul Mării Mediteraneene  Montan şi de sporturi de iarnă : Chamonix  De cură balneară: Vichy  Cultural: Turnul Eiffel, muzeul Luvru, Formă de guvernământ: republică prezidențială

GERMANIA

70

   

   



 

State vecine UE: Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Cehia, Austria, Polonia State vecine NON-UE: Elveția , Liechtenstein Relief: ------------------------****(vezi relieful Europei) Râuri:  Elba  Weser  Rin  Oder  Dunărea  Main Clima: de tranziție între clima oceanică şi cea continentală Vegetație : păduri de conifere, păduri de foioase şi păşuni naturale Soluri: argilusoluri şi cambisoluri Resurse:  Cărbuni: bazinul Ruhr  Sare  Minereuri de fier Industria:  Industria energiei electrice: termocentrale,eoliene  Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă  Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică  Industria chimică şi petrochimică  Industria lemnului  Industria uşoară: bumbac, lână  Industria alimentară: bere Culturi : grâu,cartofi, sfecla de zahăr Oraşe:  Berlin  Hamburg  Munchen  Koln

Turism: cultural(Berlin), de cură balneară Baden-Baden Forma de guvernământ: republică parlamentară, stat federal

REGATUL UNIT AL MĂRII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD 71

 State vecine UE: Irlanda  Relief: ------------------- ****(vezi relieful Europei)  Râuri:  Tamisa  Severn  Trent  Nene  Lacuri: Loch Ness şi Loch Lomond  Climă: temperat-oceanică  Vegetație: păşuni, păduri de foioase, lande  Resurse:  Cărbuni: bazinul Wales  Petrol  Industrie:  Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă  Industria constructoare de maşini: aeronautică  Industria chimică şi petrochimică  Industria uşoară: bumbac, lână  Oraşe:  Londra  Manchester  Birmingham  Bristol  Newcastle  Turism: cultural, litoral  Formă de guvernământ: monarhie constituțională

AUSTRIA

72

 State vecine UE: Italia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania, Cehia  State vecine NON-UE: Elveția, Liechtenstein  Relief: ----------------------**** /(Vezi relieful Europei)  Râuri:  Dunăre  Inn  Drava  Enns  Salza  Lacuri glaciare: Constanta, Neusiedler  Clima : temperat-continentală  Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere, pajişti alpine, stepă  Resurse:  Sare  Cărbune  Minereuri de fier  Resurse de apă  Gaze naturale  Industrie:  Industria siderurgică  Industria energiei electrice : hidrocentrale  Industria constructoare de maşini: mecanică fină şi automatizare  Oraşe:  Salzburg  Innsbruck  Graz  Turism: cultural (Viena) şi montan(Innsbruck)  Forma de guvernământ : republică federală parlamentara

GRECIA

73

 State vecine UE: Bulgaria  State vecine NON-UE: Albania, Macedonia(în curs de aderare), Turcia(în curs de aderare)  Relief: -------------**** (vezi relieful Europei)  Peninsula Pelopones  Râuri:  Struma  Aliakmon  Nestos  Evros  Axios  Clima: mediteraneană  Vegetație: mediteraneană, frigana  Soluri: Terra Rosa  Resurse:  Roci de construcție: granit, bazalt, marmură, calcar  Industrie:  Industria uleiurilor  Industria vinificației  Culturi:  Citrice  Măslini  Viță-de-vie  Oraşe:  Atena  Salonic  Patras  Turism: litoral cu marea Mediterană şi insulele respective şi cultural cu Atena  Forma de guvernământ: republică parlamentară

ITALIA 74

     





 







  

State vecine UE: Franța, Austria, Slovenia State vecine NON-UE: Elveția Peninsula Italică Insule: Sardinia şi Sicilia Relief :---------------------***** (vezi relieful Europei) Râuri: o Pad o Tibru o Arno Lacuri glaciare: o Como o Garda o Maggiore Vulcani: o Etna o Stromboli o Vezuviu Vegetație: maquis, păduri de conifere, pajişti alpine, garriga Resurse: o Cărbune o Petrol o Gaze naturale o Roci de construcție Industrie: o Industria alimentară o Industria energetică o Industria constructoare de maşini o Industria materialelor de construcție Culturi: o Citrice o Viță-de-vie o Măslin Oraşe: o Roma o Milano o Napoli o Veneția o Torino Turism: cultural(Roma), litoral, montan, religios (Vatican) Obiective turistice: Panteonul, Colosseum, Columna lui Traian Forma de guvernământ: republică parlamentară

75