Tema 10.cimentului Ionomer de Sticla. Biomateriale .Revizuit [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

1. Noțiunea si compozitia chimica a cimentului ionomer de sticla . Modul de prezentare . Cimenturile ionomere de sticla sau glasionomerii sunt poliacrilati complecsi sau polialchiolati de sticlă rezultati din interactiunea unei solutii apoase de acid poliacrilic sau copolimeri ai acidului acrylic cu un fluoroaluminosilicat de calciu. Mod de prezentare intr-un system bicomponent: pulbere-lichid cu dozare manuala sau predozare in capsule.Pulberea are are ca component de baza fluoroaluminosilicatul de calciu. Dimensiunele particulelor pulberii variaza in functie de indicatiile materialului,de obicei 13-19 microni.

Pentru CIS-urile de sticla utilizati pentru cimentare sau obturatie prezinta particule mari.Marimea particulelor influenteaza proprietatile fizice finale ale materialului.Pulberea este descrisa ca fiind o sticla ion-solubila suscptibila la atacul acid cind raportul atomic Si/Al este mai mic de 2:1. Pentru a creste radioopacitatea se adauga in pulbere bariu,strontium sau lantan.Fluorul este de asemenea un component essential ce stimuleaza remineralizarea in structura dentara adiacenta.Lichidul a fost reprezentat initial de o solutie apoasa de acid poliacrilic,dar in ultimul timp se utilizeaza copolimeri acid acrilic – acid itaconic sau acid maleic –acid acrylic. Pentru a controla manipularea si reactia de prize se adauga in lichid mici cantitati de acid tartric – sisteme anhidre in care acidul este liofilizat si incorporate in pulbere. Pulberea se amesteca cu apa destilata. (SAU ) Se realizeazǎ cimenturile ionomere de sticlǎ (glassionomerii) prin combinarea propietatilor cimentului silicat si a cimentului policarboxilat in dorinta de a obține un material de obturatie fizionomic si adeziv, pentru tratamentul leziunilor coronare ale dintilor frontali. Cimenturile ionomere din punct de vedere chimic sunt poliacrilati complecsi sau polialchenolati de sticlǎ rezultată din interacțiunea unei soluții apoase de acid poliacrilic sau copolimeri ai acidului acrilic cu un fluoro aluminosilicat de calciu. Mod de prezentare : -

sub forma de capsule : reprezinta un mini conteiner confecționat din acrilat , într-o parte este pulberea în alta lichidul - sistem bicomponent : pulbere – lichid cu dozare manualǎ sau pre dozare in capsule.

Pulberea are drept component de baza fluoroaluminosilicatul de calciu. Dimensiunile particulelor pulberii variaza in functie de indicatiile materialului.

Pentru ionomerii de sticla utilizati pentru cimentare sau drept linerii, pulberea prezinta particule mici, in timp ce materialele pentru obturatie prezinta particule mari. Marimea particulelor influenteaza proprietatile fizice finale ale materialului. Pentru a creste radioopacitatea se adauga in pulbere bariu, strontiu sau lantan. Fluorul este de asemenea un component esential el stimuland remineralizarea in structura dentara adiacenta .Lichidul a fost reprezentat initial de o solutie apoasa de acid poliacrilic, dar in ultimul timp se utilizeaza copolimeri acid acrilic-acid itaconic sau acid maleic-acid acrilic. Pentru a controla manipularea si reactia de priza se adauga in lichid mici cantitati de acid tartric-sisteme anhidre in care acidul este liofilizat si incorporat in pulbere. Pulberea se amestecǎ cu apǎ distilatǎ.

2. Reactia de priza a cimentului ionomer de sticla Reactia de priza este in principal o reactie acid-baza intre acidul din lichid si silicat. Reactia de priza parcurge 3 etape si dureaza cel putin o luna dupa inserarea materialului in cavitate. Etapa 1- dizolvarea - consta in descompunerea suprafetei particulelor de silicat de catre acid, realizandu-se o adeziune bazata pe difuziune intre particulele de sticla si matrice. Stratul exterior al particulelor de sticla se descompune eliberand ioni de Ca, Na, Al si F, ducand la formarea unui sol. Etapa 2 – precipitarea sarurilor, gelificarea si solidificarea – se datoreaza legarii ionilor de calciu si aluminiu de polianioni prin gruparile policarboxilat. Intr-o prima subetapa se leaga ionii de calciu, ducand la formarea unui ciment care poate fi considerat intarit din punct de vedere clinic, la 4-10 minute din momentul amestecarii. Reactia continua insa si dupa intarirea cimentului cu legarea de matrice si a ionilor de aluminiu. Maturarea cimentului este foarte rapida la inceput, astfel ca dupa 24 de ore, materialul atinge o mare parte din rezistenta sa finala, dar continua apoi lent timp de cateva luni. In etapele initiale ale prizei cimentul este predispus la contaminarea cu apa. Aborbtia apei va duce la pierderea transluciditatii si va predispune cimentul la eroziune. Pe de alta parte,deshidratarea va duce la aparitia fisurilor in ciment, inmuierea suprafetei si pierderea ionilor ce compun matricea. De aceea, daca este folosit ca material de restaurare, cimentul trebuie protejat in primele 24 ore cu ajutorul unei solutii rasinice fluide. Etapa 3 – hidratarea sarurilor- este asociata cu faza de maturare si duce la o imbunatatire semnificativa a proprietatilor fizice. Viteza reactiei de priza depinde de compozitia pulberii, marimea particulelor,compozitia lichidului, concentratia acidului tartric, dar si de o serie de alti factori controlati de clinician cum ar fi temperatura de amestecare, raportul pulbere/lichid, caracteristicile manipularii.

3. Proprietatile cimentului ionomer de sticla ● Aderenţă foarte buna la ţesuturile dure dentare, realizând o închidere marginală bună.

● Biocompatibilitate excelentă ● Efect cariostatic, fiind donatoare de fluor printr-un mecanism de „reîncarcare” ● Relativ stabile în mediul umed ● Stabilitate coloristică şi timp de priză foarte bun

Cimenturile ionomere aderǎ chimic la smalt, dentinǎ,metale acoperite de un strat superficial de oxizi, ghips, dar nu aderǎ la ceramicǎ, metale nobile. Mecanismul adeziunii se bazeaza atat pe fenomenul de difuziune cat si pe cel de absorbtie. Importanta acestui tip de adeziune intre structurile dentare si cimenturile ionomere consta in aparitia unei adeziuni foarte puternice intre cele doua substraturi. Acest aspect a fost confirmat de observatiile clinice care au evidentiat ca in cazul esecului unei restaurari cu un ionomer, rezultatul este fisurarea obturatiei , dar mentinerea unui strat de ciment aderent de dinte. Adeziunea se realizeaza mai bine pe medii curate. De aceea se recomanda conditionarea suprafetelor dentare inainte de aplicarea cimentului cu o solutie apoasa de acid poliacrilic. Cimenturile ionomere prezinta o foare buna biocompatibilitate datorata in special prezentei fluorului in compozitia lor. Acesta inhiba formarea placii bacteriene, protejeaza de carie structurile dentare adiacente, comportandu-se ca un adevarat rezervor de fluor pe toata perioada de viata a restaurarii. Raspunsul pulpei la cimenturile ionomere este de asemenea favorabil, chiar si in cazul unor cavitati profunde. In cazul existentei unor deschideri ale camerei pulpare este totusi recomandata aplicarea unui strat protector de hidroxid de calciu. Ionomerii de sticla prezinta o contractie volumetrica de priza de 3%, care apare progresiv in timpul procesului de priza. In prezenta adeziunii prin schimb ionic cu structura dentara, contractia este controlata, iar percolarea marginala redusa. Rezistenta lor mecanica este mai mare decat a cimenturilor fosfat de zinc si policarboxilat de zinc. Duritatea creste cu proportia pulberii, dar si pe masura ce se maturizeaza. Totusi rezistenta la fracturare este scazuta comparativ cu cea a rasinilor compozite sau a amalgamelor ceea contraindica amplasarea lor in zone de stress ocluzal. Aceste cimenturi prezinta o culoare si o transluciditate asemanatoare structurilor dentare. In cazul expunerii premature la apa, stratul superficial isi modificǎ culoarea, de aceea este importanta sigilarea restaurarii imediat dupa priza si realizarea modelarii finale dupa cel putin 24 de ore. Daca aspectul estetic nu este satisfacator, restaurarea poate fi mentinuta ca o obturatie de baza si laminata cu rasini compozite. Majoritatea cimenturilor ionomere au o radioopacitate mai mare decat a dentinei. Anumite produse indicate pentru restaurari fizionomice sunt radiotransparente, pentru ca includerea unui radioopacifiant le-ar altera transluciditatea. Sunt bune izolatoare termice.

4. Indicatii si tehnica de lucru a cimentului ionomer de sticla Indicatii: - fixarea microprotezelor si a puntilor (-fixarea protezelor unidenatare si a puntilor) - obturatii de bazǎ sub compozite (tehnica sandwich) - obturatii retrograde - obturatii la dintii temporari -obturatii de durata in zone lipsite de stress ocluzal - obturatii de duratǎ in cavitatile de clasa a V-a si eroziunii cervicale - sigilarea santurilor si fosetelor. Tehnica de lucru ● ● ● ●

preparea cavitatii si apoi curatarea ei aplicarea de acid poliacrilic 10% pentru 10 secunde. spalarea cu apa 10 secunde uscarea atenta a cavitatii pentru a nu deshidrata suprafata dentinara.

-prepararea cimentului: - prin metoda clasicǎ din pulbere si lichid pe o plǎcutǎ de sticlǎ sau hartie ceratǎ folosind o spatulǎ de metal sau material plastic si respectand raportul indicat de fabricant. Spatularea trebuie sǎ fie rapidǎ 15-30 secunde, pe o suprafatǎ cat mai micǎ, aproximativ 3 cm pentru a evita evaporarea apei si a asigura omogenizarea amestecului. -prin metoda modernǎ care se utilizeazǎ in cazul sistemelor capsulate predozate, fiind necesare aparate de mixat si diferite dispozitive de activare si aplicare pe care firmele le livreazǎ pentru produsele lor si care nu se pot intrebuinta pentru produsele altor firme. -inserarea cimentului se poate face cu o seringa in cazul materialelor cu o vascozitate scazuta; se folosesc matrici pentru o adaptare perfecta la dentina si smalt. -dupa priza, restaurarea trebuie sa fie protejata prin aplicarea unei rasini cu vascozitate scazuta, care are rolul de a o izola de mediul bucal si de a asigura stabilitatea hidrica pentru primele 24 de ore. 5. Clasificarea a cimentului ionomer de sticla dupa Wilson si McLcan Clasificare In anul 1988 Wilsson si Mc Lean clasificǎ cimenturile ionomere de sticlǎ astfel: - Tipul I – chituri adezive ( ionomeri de cimentare) - Tipul II – cimenturi de restaurare - Tipul III – cimenturi pentru obturatii de bazǎ. Produse comerciale: - FUJI: - TYPE I (cimentari)

TYPE II ( restaurari) TYPE VII (sigilari) TYPE IX (obturatii de baza) - KETAC BOND - KETAC – FIL – capsulat - AQUACEM - KETAC CEM - KAVITAN

6. Dupa G.J.Mount si W.R. Hume tip1 - glasionomer de restaurari - fixare si lipire tip2 : glasionomer de restaurari : subtip1: pentru restaurari estetice subtip 2 : pentru restaurari armate tip 3 - lineri / obturatie de baza cu priza rapida pentru obturatii estetice 7. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip I

Cimenturi ionomeri de sticlă tip I ( de fixare ) ● mărimea particulelor de sticlă redusă ( 25 microni) ● raport pulbere/lichid redus (1,5/1) ● timpul de lucru redus ● raportul de oxizi de aluminiu și siliciu mai mare Indicații: fixarea incrustațiilor, pivoturilor intracanalare, fațetelor, coroanelor, punților, aparatelor ortodontice, etc. SAU (((Tip I:

pentru cimentari – dimensiune fina a particulelor à film de 25 microni

FUJI 1 (GC INTERNATIONAL CORP) KETAC CEM (ESPE PREMIER)

KETAC CEM

- cimentari de coroane, inlay, onlay, stifturi, bracket -radioopac -elibereaza F -solubilitate < -rezistenta la compresiune)))

Tehnica de lucru

8. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip II Cimenturi ionomeri de sticlă tip II (de restaurare) ● rezistența mai mare solubilitatea cea mai mică ● raport pulbere lichid mai mare (3-5/1) ● solidificarea 3-7 min



CIS FIZIONOMICE se mărește raporul dintre oxizii de aluminiu și siliciu în favoarea oxidului de siliciu





● ● ● ●

se adaugă o sticlă specialăcu dispersie înaltă care: oferă caracteristici fizionomice, dar reduce rezistența, astfel ele nu pot fi folosite în zonele cu solicitări mari. Indicații: obturații estetice la dinții frontali CIS ARMATE Creșterea raportului pulbere/lichid Se adaugă în compoziție aditive metalice Au proprietăți estetice inferioare, dar rezistență mai mare. Se utilizează în zonele unde e nevoie de proprietăți fizice crescute, iar aspectul fizionomic nu e important. Indicații: Restaurări de durată a dinților temporari laterali, obturații temporare pe un termen de 1 an, eroziuni ale smalțului dinților masticatori, etc. SAU

((Tip II:

- materiale de obturatie - in general autopolimerizabile FUJI 2 KETAC FIL KETAC MOLAR PHOTAC FIL KETAC MOLAR - condensabil - elibereaza F ● - restaurari dinti posteriori, dinti temporari,bonturi, baza sub compozit)))

9. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip III Cimenturi ionomeri de sticlă tip II ( lineri sau obturații de bază) ● Timpul de priză și de lucru reduse ● Rezistență mecanică suficientă ● Adeziune chimică la smalț și dentină ● Radioopacitate ● Formează un strat subțire care păstrează relieful suprafeței isolate ● Poate fi gravat, dacă stratul de material e cel puțin 1 mm. Indicații: 1. liner– izolare termică sub amalgam 2. obturație de bază – sub material composite 3. sigilante fisurale. SAU

((Tip III: MATERIALE PENTRU BAZE SI LINERI III A: - mai putin rezistente: * biocompatibilitate pulpara buna * radioopace * autopolimerizabile Ex: GC LINING CEMENT; SHOFU LINER

III.B: - rezistenta mai mare: * radioopace * aciditate crescuta * autopolimerizabile * utilizate ca baze Ex: KETAC BOND; SHOFU BASE; GC DENTIN CEMENT

III.C: - materiale fotopolimerizabile: * radioopace * rezistente si stabile in strat subtire EX: VITREBOND)))))))))))))))))))))))))))

10. Modul de adeziune a cimenturilor ionomeri de sticla la tesuturile dentare

Mod de preparare: - proportia pulbere/lichid = 3/1 - bloc de hartie cerata

- spatule din material plastic - timp de amestec 30-45” sau 10” (capsule) - timp de lucru 2 Mod de aplicare: •izolarea dintelui – CIS foarte sensibil la contaminare cu apa in timpul prizei • tratarea suprafetei eroziunii - acid poliacrilic 10% - 20” (CONDITIONER liquid) - acid citric 50%- 30” - spalare - mentinerea izolarii stricte • aplicarea materialului lipicios • priza aproximativ 7’ • izolare cu lac sau adeziv foto • finisarea – rapida – gume + spray apa • reaplicarea lacului

PREPARAREA AMALGAMULUI: * manuala * mecanica: - DENTOMAT

- SILAMAT

Avantaje fata de compozite: - adeziunea la tesuturile dentare - eliberarea de fluor

Dezavantaje fata de compozite: - nuantele si capacitatea de finisare - rezistenta scazuta

Avantaje fata de CIS: - estetica superioara - nu mai contine elemente ce trebuie amestecate - modificari dimensionale mai mici in timp - manipulare si capacitate de modelare mai buna - capacitate de finisare mai buna

Dezavantaje fata de CIS: - consistenta nu poate fi modificata - exista numai variante fotopolimerizabile