Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Corespunzatoare Nevoilor Fundamentale [PDF]

Zitiervorschau

r"11

AUTORI: .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU LUDMilA RACHIERU GHERGHINICA GAL LIANA pARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARIA ZAMFIR

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

:"'1.'"

corespunzatoare

nevoilor fundamentale

/ Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

1-"'

.

I

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii, 20082 vol.

I I

ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9

COLABORA TORI:

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare nevoilor fundamentale.

MARIANA ARDELEANU MARIUCA IVAN LAURA MUNTEANU

- 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.) II. Gal, Gherghinica

IULIANA VISOVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN

III. Dorobanlu, Elena

I

GHI DE URSI

614.253.5

.1:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. ",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante. Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate, oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic adoptat astazi In majoritatea /arilor. Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate renun/a. Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini ,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau "persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar. De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate. Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite. Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta este doar lntredeschisa. Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

•• I

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in diagnosticul de ingrijire autonoma. Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire. Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model $tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt. Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune? Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului, sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse in manualele existente. Lucretia TITIRCA

~\

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSA procesul de ingrijire (de nursing]

I I I I I I, I I I I I I I

,'"

CAPITOLUL

INTRODUCEREA

:'_'~~:e;