SUPORT CURS - Didactica Grupelor Combinate [PDF]

Zitiervorschau

DICACTICA GRUPELOR COMBINATE

PIPP anul II Cadru didactic asociat Truța Luciana 1. Organizarea activităţii didactice la grupele combinate. Elemente de design al instruirii Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor la grupele combinate a constituit o provocare permanentă pentru cadrele didactice. Deşi existenţa acestora a fost o certitudine, lipsa curriculumului de suport, a materialelor suport a dus la minimalizarea rolului abordării specifice a activităţii la aceste grupe. În cele ce urmează, reliefăm câteva aspecte importante ale abordării actuale a activităţii cu preşcolarii, aspecte care permit adoptarea unor atitudini deschise în eficientizarea lucrului la grupele combinate. 1.1. Abordări ale noului curriculum din perspectiva grupei combinate Noul curriculum are în vedere dezvoltarea globală a preşcolarului, accentuându-se rolul domeniilor de dezvoltare a copilului: dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea cognitivă, capacităţi şi atitudini în învăţare (Curriculum pentru educația timpurie 2019). Astfel, cadrul didactic va avea permanent în vedere aceste aspecte, indiferent de momentul zilei sau de situaţia de învăţare creată sau ivită. Prezentul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci în aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socioemoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice, gândirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale, etc., asocieri, corelaţii etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie sănătoasă etc.), dezvoltarea limbajului și a comunicării (ascultare în vederea înțelegerii mesajului, comunicare și exprimare orală corectă, interes pentru scris și citit, discriminare

fonetică,

conștientizarea

mesajului

scris

etc.), capacități

și

atitudini

în

învățare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență, creativitate). Având în vedere aceste domenii de dezvoltare, noul curriculum prevede ca activităţile cu grupele de preşcolari cu vârste cuprinse între 3-5 ani să vizeze în special socializarea copiilor şi obţinerea treptată a unei autonomii personale (nivelul I), iar pentru grupele de preşcolari cu

vârste între 5-6 ani se va urmări pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestora (nivelul II) (Curriculum pentru educația timpurie, 2019). Conform curriculumului actual, situaţiile de învăţare trebuie să conducă la experienţe de învăţare reală, în care copilul este implicat direct, în funcţie de nivelul lui de dezvoltare, de interesele acestuia şi raportat la experienţa lui proprie. 1.2. Tipologia activităţilor cu preşcolarii în programul zilnic de activităţi În grădiniţă sunt specifice o serie de activităţi de învăţare: activităţi pe domenii experienţiale (care pot fi integrate sau pe discipline), jocuri şi activităţi didactice alese, activităţi de dezvoltare personală (întâlnirea de dimineaţă, rutine, tranziţii, activităţi din perioada după-amiezii, activităţi opţionale), care contribuie la dezvoltarea globală a preşcolarilor. Planul de învăţământ pentru educația timpurie reprezintă produsul curricular principal și constituie componenta reglatoare esenţială a curriculumului pentru educaţia timpurie, documentul oficial, normativ şi obligatoriu care jalonează organizarea de ansamblu a procesului de predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel de vârstă şi tip de instituţie de educaţie specifică perioadei aferente copilăriei timpurii. Documentul se prezintă sub formă schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare pentru fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii/ fiecărui tip de activități. Realizarea reperelor orare zilnice în proiectarea săptămânală la grupa combinată constituie provocarea constantă a educatoarelor. Vom prezenta în continuare domeniile experienţiale şi categoriile de activităţi aferente pentru a oferi un sprijin în întocmirea planificării săptămânale şi, totodată, în realizarea Planului de învăţământ specific fiecărui nivel de vârstă: Tabelul nr. 1 Domeniile experienţiale şi categoriile de activităţi aferente

Domeniul experienţial

Categoria de activitate aferentă

Domeniul

Cunoaşterea mediului

Ştiinţe

Activităţi cu conţinut matematic

Domeniul Limbă şi comunicare

Educarea limbajului

Domeniul

Activităţi artistico-plastice

Estetic şi creativ

Educaţie muzicală

Domeniul

Educaţie pentru societate

Om şi societate

Activităţi practic-gospodăreşti

Domeniul

Educaţie fizică

Psihomotric

Categoriile de activităţi aferente domeniilor experienţiale sunt, de fapt, îmbinate, astfel încât, alături de celelalte categorii de activităţi de învăţare, să obţinem programul zilnic de activităţi. Iată o modalitate de realizare a programului zilnic de activități (cu repere orare) la o grupă combinată de program normal, pe parcursul unei săptămâni: Tabelul nr. 2 Modalitate de realizare a programului zilnic de activităţi la o grupă combinată de program normal

ZIUA

INTERVAL ORAR

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

8:00-9:00

ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice) ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber

9:00-11:30

ALA 1(Jocuri și activități liber alese)- pe centre de interes ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă) ADE (Activităţi pe domenii experienţiale) DS

+

DEC

(cun. med. + educaţie muzicală)

LUNI

Niv. I şi II

Niv. I şi II

ADP (Rutina-gustarea) 11:30-12:30

ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de

mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc. 12:30-13.00

ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)

8:00-9:00

ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice) ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber

9:00-11:30 MARŢI

ALA (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de interes ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă) ADE (Activităţi pe domenii experienţiale) ALA

+

DLC

+

DOS

(lb. şi com. + ed. pt. societate)

ZIUA

INTERVAL ORAR

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Niv. I şi II

Niv. II

ADP (Rutina-gustarea) 11:30-12:30

ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de

mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc. Activitate opţională 1 – Limba engleză 12:30-13.00

ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)

8:00-9:00

ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice) ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber

9:00-11:30

ALA1 (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de interes ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă) ADE (Activităţi pe domenii experienţiale) DS

+

DEC

(act. matem. + act. artistico-plastice)

MIERCURI

Niv. I şi II

Niv. I şi II

ADP (Rutina-gustarea) 11:30-12:30

ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de

mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc. 12:30-13:00

ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)

8:00-9:00

ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice) ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber

9:00-11:30

ALA1 (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de interes

JOI

ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă) ADE (Activităţi pe domenii experienţiale) DOS

+

DS

(act. practice + act. matem.) Niv. I şi II

Niv. II

ZIUA

INTERVAL ORAR

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ADP (Rutina-gustarea)

11:30-12:30

ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de

mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc. 12:30-13:00

ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)

8:00-9:00

ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice) ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber

9:00-11:30

ALA1 (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de interes ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă) ADE (Activităţi pe domenii experienţiale) DLC

+

DPM

(lb. şi com. + ed. fizică)

VINERI

Niv. II

Niv. I şi II

ADP (Rutina-gustarea) 11:30-12:30

ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de

mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc. 12:30-13:00

ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)

1.3. Mediul educaţional Alături de conceptul de dezvoltare globală a copilului, curriculumul pune un accent deosebit pe amenajarea mediului educaţional, mediu care trebuie să susţină permanent dezvoltarea liberă a copilului spre potenţialul său maxim. Astfel, în vederea realizării activităţilor planificate pentru gupa combinată, rolul centrelor de interes este extrem de important, cu atât mai mult cu cât, accentul în cadrul activităţilor cu preşcolarii de nivel I cade pe socializarea acestora şi pe obţinerea treptată a unei autonomii personale. Resursele curriculare regăsite în cadrul centrelor de interes este absolut necesar să fie atractive şi accesibile ambelor niveluri de vârstă. O sală de grupă dotată cu materiale stimulative, folosite în mod creativ, face ca fiecare copil să îşi iniţieze un

proces de învăţare propriu, în ritm propriu. Opţiunile exprimate de copii în mod individual sunt adecvate nivelului lor de dezvoltare. Pe măsură ce educatoarea observă comportamentele copiilor, ea evaluează ariile de interes sau preocupările speciale şi formulează obiective individuale pentru fiecare copil. Obiectivele astfel conturate pot fi realizate prin adaptarea mediului educaţional şi prin facilitarea unor oportunităţi pentru procesul educaţional (Manzu, L., Vârban, M.D., 2002, p. 176). Dacă în prima parte a zilei şi în a treia parte, preşcolarii celor două niveluri participă împreună la activităţile pe centre de interes, având libertatea de alegere a acestora, pentru activităţile independente specifice preşcolarilor de nivel I, educatoarea trebuie să pregătească la centrul vizat (care poate fi altul decât cele deschise în prima parte a zilei) materiale adecvate, corelate temei parcurse de preşcolari în activitatea comună cu cei de nivel II sau să ofere preşcolarilor de nivel I posibilitatea ca, prin sarcinile propuse la centre în prima parte a zilei, să susţină activitatea ulterioară din ziua respectivă (care va fi comună cu cei de nivel II). Exemple: 1. Tema săptămânii: ,,Animale de la Poli” -

ALA 1: Ştiinţă: ,,Grupează după....” Biblioteca: ,,Ghici, ghicitoarea mea!” Joc de masă: ,,Care este umbra mea?”

-

Activitate integrată: ,,Povestea ursului cafeniu” DLC (povestirea educatoarei)

+

DS (activităţi cu conţinut matematic – numeraţia în limitele 1-6)

Niv. I+Niv. II -

Niv. II

Activitate independentă (niv. I): centrul ,,Artă”: ,,Colorează ursul din poveste!”

2. Tema săptămânii: ,,În jurul bradului de Crăciun” -

ALA 1: Construcii: ,,Sania lui Moș Crăciun” Ştiinţă: ,,Cu ce seamănă?” Joc de rol: ,,De-a colindătorii”

-

Activitate independentă (niv. I): centrul ,,Artă”: ,,Colorează drumul lui Moş Crăciun”

-

Activitate integrată: ,,Trenul lui Moş Crăciun” DS (activităţi cu conţinut matematic – joc logic)

+

DPM (educaţie fizică – mers în echilibru între două linii trasate pe sol)

Niv. II

Niv. I+Niv. II

Exemplele prezentate presupun un spaţiu fizic generos al sălii de grupă. Există şi situaţii când centrele de interes sunt vizibile doar în prima parte a zilei, pentru ca apoi educatoarea să amenajeze spaţiul pentru activităţile comune ale copiilor, utilizând mobilierul de la centre. În acest caz, organizarea copiilor va fi tot pe grupe, iar activitatea independentă a copiilor de nivel I (când este cazul), se va derula în cadrul grupei deja constituite, lucru care se poate întâmpla şi atunci când spaţiul sălii permite ca centrele de interes să se regăsească permanent. Este opţiunea educatoarei, în funcţie de situaţiile particulare existente. 2. Planificarea şi proiectarea activităţilor la grupa combinată Planificarea anuală pentru grupa combinată respectă aceleaşi etape ca la orice grupă omogenă şi se realizează după perioada de evaluare iniţială a copiilor: identificarea comportamentelor vizate, identificarea proiectelor tematice şi a temelor în afara proiectului, stabilirea conţinuturilor specifice celor două niveluri de vârstă, identificarea resurselor necesare pentru realizarea temelor (materiale, metodologice, informaţionale, temporale). Cele 6 teme anuale de studiu trebuie abordate într-o manieră echilibrată prin ponderea alocată fiecăreia dintre acestea, în funcţie de interesele şi nevoile copiilor. În paralel, educatoarea va planifica conţinuturile specifice fiecărei categorii de activitate, pe niveluri de vârstă, astfel că, atunci când va întocmi planificarea săptămânală, să le coreleze eficient şi să identifice mijloacele şi tipurile de activitate optime. 2.1. Planificarea săptămânală a activităţilor didactice la grupa combinată La nivel preşcolar, educatoarea are o mare libertate în realizarea planificării, acest fapt oferind atât confort, cât şi responsabilitate în a stabili limitele între care se vor angrena copiii. Având în vedere că preşcolarii, prin specificul lor, pot să ofere ,,surprize”, educatoarea trebuie să fie flexibilă, să se adapteze cu uşurinţă cerinţelor diverselor situaţii ivite, chiar să anticipeze eventualele provocări care pot apărea pe parcursul unei săptămâni. Planificarea săptămânală a activităţilor didactice la grupa combinată presupune parcurgerea aceloraşi paşi ca la o grupă omogenă: ✓ identificarea temei săptămânale de interes pentru copii (care poate să fie în cadrul unui proiect tematic sau în afara proiectelor tematice); ✓ selectarea comportamentelor urmărite pentru fiecare domeniu de dezvoltare în parte; ✓ identificarea conţinuturilor curriculare care urmează a fi vehiculate (specifice pentru fiecare nivel de vârstă în parte); ✓ stabilirea mijloacelor de realizare a activităţilor;

✓ analiza resurselor materiale, metodologice, informaţionale, temporale disponibile sau necesare; ✓ stabilirea formelor de organizare şi a modalităţilor de evaluare optime. O planificare eficientă presupune o cunoaştere foarte bună a specificului conţinuturilor specifice fiecărui nivel de vârstă ce pot fi vehiculate pentru a nu suprasolicita sau, dimpotrivă, a nu stimula suficient preşcolarii, prin nivelul acestora de complexitate. Exemple de conţinuturi specifice nivelurilor de vârstă I şi II: Tabelul nr. 3. Domenii experienţiale şi conţinuturi curriculare specifice nivelurilor de vârstă I şi II

Domeniul experienţial/ categoria de activitate vizată

Ştiinţe/ cunoaşterea mediului

Conţinuturi curriculare

Conţinuturi curriculare

specifice nivelului I

specifice nivelului II

- denumirea anotimpurilor,

- denumirea anotimpurilor,

descrierea sumară a

descrierea lor complexă

acestora (frig, cald,

(fenomene specifice, cauze,

îmbrăcămintea specifică,

experimente, limbaj ştiinţific

culori)

mai complex)

- animalele vor fi descrise

- animalele vor fi analizate

după: înfăţişare (părţi

după: înfăţişare, hrană, foloase,

componente), hrană, locul

locul unde trăiesc, categoria de

unde trăiesc

apartenenţă (sălbatice, domestice)

- formare de grupe după un

- formare de grupe după un

criteriu dat

criteriu dat; ordonarea obiectelor unei grupe după dimensiunea acestora

Ştiinţe/ activităţi cu conţinut matematic

Limbă şi comunicare / educarea limbajului

- numeraţia în limitele 1-5

- numeraţia în limitele 1-10

- forme geometrice: cerc,

- forme geometrice: cerc, pătrat,

pătrat, triunghi

triunghi, dreptunghi, romb

- povestirile vor fi scurte,

- povestirile educatoarei vor

cu conţinut şi intrigă

familiariza copiii cu aspecte mai

Domeniul experienţial/ categoria de activitate vizată

Conţinuturi curriculare

Conţinuturi curriculare

specifice nivelului I

specifice nivelului II

simple, cu o temă familiară

complexe din natura şi viaţa

copiilor care să le trezească

înconjurătoare,

cu

expresii

stări afective plăcute şi să le poetice, figuri de stil, formule influenţeze sentimentele şi

specifice stilului povestirilor/

comportamentul

poveştilor/ basmelor, precum şi educarea unor trăiri de valoare etică

şi

estetică

care

să

influenţeze în măsură şi mai mare

sentimentele

şi

comportarea copiilor

- jocurile didactice

- jocurile didactice urmăresc

urmăresc dezvoltarea

formarea

atenţiei şi a memoriei

generale şi, implicit, formarea

unor

reprezentări

noţiunilor, dezvoltarea gândirii logice,

a

imaginaţiei

reproductive şi creatoare

Estetic şi creativ/ activităţi

- utilizarea tehnicilor de

- utilizarea tehnicilor de modelaj

modelaj prin apăsare şi

bazate pe mişcări diferenţiate

mişcări translatorii

ale degetelor

- ,,mingea”, ,,mărul”,

- ,,legume”, ,,fructe”, ,,copacul”

artistico-plastice ,,covrigei”

Estetic şi creativ/ educaţie muzicală

- 2-5 sunete ca întindere

- 4-6 sunete ca întindere

- diferenţierea înălţimii

- diferenţierea înălţimii

sunetelor prin percepere şi

sunetelor prin reproducere

intonare - mototolire, rupere,

- mototolire, rupere, înşirare,

Om şi societate/ activităţi

înşirare, îndoire, bobinare,

îndoire, bobinare, rulare,

practic-gospodăreşti

rulare, răsucire, şnuruire,

răsucire, înnodare, lipire pe

înnodare, lipire pe suprafeţe suprafeţe plane, tăiere,

Domeniul experienţial/ categoria de activitate vizată

Conţinuturi curriculare

Conţinuturi curriculare

specifice nivelului I

specifice nivelului II

plane, tăiere

festonare, împletire, coasere

- diferenţe

- diferenţe de gen

individuale/

diferenţe determinate de

- diferenţe etnice

etnie, mediu, religie etc.

- diferenţe culturale - diferenţe religioase

Om şi societate/ educaţie pentru societate - copilul

în diferite ipostaze

- familia în diferite ipostaze

(la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.) - mers înainte/ înapoi

- mers înainte/ înapoi şerpuit,

şerpuit, mers lateral, mers

mers lateral, mers cu pornire şi

cu pornire şi oprire la

oprire la semnal, mers cu

semnal, mers cu întoarcere

întoarcere la comandă, mers cu

la comandă, mers cu ocolire ocolire de obstacole, mers pe Psihomotric/ educaţie fizică

de obstacole, mers pe

vârfuri, mers pe călcâie, mers pe

vârfuri, mers pe călcâie

margine interioară/ exterioară a labei piciorului, mers cu ridicarea genunchiului la piept, mers cu pas încrucişat, mers ghemuit, pas săltat, mers cu genunchii întinşi şi sprijinirea palmelor pe sol

Dorim să subliniem, încă o dată, faptul că graniţa între cele două niveluri de vârstă, din perspectiva conţinuturilor curriculare, nu este clar delimitată şi, în funcţie de nivelul individual sau de grup al copiilor, aceasta poate fi flexibilă, atâta timp cât copiii sunt interesaţi şi doresc să asimileze informaţii sau să exerseze diverse deprinderi de lucru, însă într-un mod conştient. Având în vedere existenţa în sala de grupă, în permanenţă, a tuturor preşcolarilor, atât în cadrul activităţilor pe centre de interes, cât şi în cadrul activităţilor integrate, preşcolarii de nivel II constituie persoane-resursă pentru preşcolarii de nivel I, iar acest fapt se transpune în înregistrarea

unor progrese remarcabile a preşcolarilor de nivel I datorită capacităţii lor de asimilare a cunoştinţelor şi de a prelua comportamentele celor din jur. Nu trebuie neglijat faptul că, într-o grupă combinată, perioada de adaptare la regimul grădiniţei pentru preşcolarii nou-veniţi este mai redusă şi nici nu trebuie să cadă doar în sarcina preşcolarilor de nivel II suportul pentru preşcolarii de nivel I. În cadrul unei săptămâni, pot fi planificate minimum 3 activităţi integrate pentru nivelul I şi maximum 5 activităţi integrate pentru nivelul II. În acest sens, trebuie asigurat un echilibru în îmbinarea categoriilor de activităţi aferente domeniilor experienţiale, dozarea şi alternarea echilibrată a momentelor de activitate independentă de la un nivel de vârstă cu activitatea frontală a celuilalt nivel de vârstă. Se pot, astfel, realiza mai multe variante de planificări săptămânale (M. Nehoianu, S. Radu, coord., 1992, p. 100): - la ambele niveluri să fie aceleaşi categorii de activităţi planificate, acelaşi mijloc de realizare, dar cu obiective operaţionale diferite şi cu respectarea Planului de învăţământ specific fiecărui nivel; - la fiecare nivel de vârstă să fie planificate categorii de activităţi diferite, teme, mijloace de realizare şi obiective operaţionale diferite, tot cu respectarea Planului de învăţământ specific fiecărui nivel. Prima variantă de planificare săptămânală este mai uşor de realizat, având în vedere că se utilizează acelaşi material didactic, sarcinile sunt asemănătoare, dar cu grad diferit de dificultate, schimbul de impresii şi de experienţă între cele două niveluri de vârstă este mai intens, interactiv. Având în vedere durata specifică a unei activităţi pentru fiecare nivel de vârstă în parte, educatoarea va avea în vedere ca pentru preşcolarii de nivel I să planifice, până la finalizarea activităţii cu preşcolarii de nivel II, activităţi independente, dar care să aibă legătură cu tema activităţii comune. Exemple: - Dacă se planifică o activitate de cunoaşterea mediului cu tema: ,,Fructe de toamnă” – observare, după identificarea fructelor, descrierea acestora şi evidenţierea importanţei consumului fructelor pentru sănătate, preşcolarii de nivel I pot colora mărul la centrul ,,Artă”, iar preşcolarii de nivel II vor discuta despre modalităţi de conservare a fructelor, pomii fructiferi pe care acestea cresc, locul unde aceştia pot fi găsiţi (livada). - Un alt exemplu se referă la existenţa unei teme comune în cadrul aceleiaşi categorii de activitate (activităţi artistico-plastice), însă diferă mijloacele de realizare şi, bineînţeles, obiectivele operaţionale propuse: tema ,,Fulgi de zăpadă” – nivel I: dactilopictură, nivel II: suflarea cu paiul asupra unei pete de culoare. În acest caz se explică şi se demonstrează procedeul mai întâi preşcolarilor de nivel II, iar apoi celor de nivel I, care au nevoie de mai mult sprijin şi explicaţii suplimentare.

Cea de-a doua variantă de planificare săptămânală este mai dificil de realizat, însă se poate uşura prin identificarea de activităţi independente atractive pentru preşcolari. Formele de organizare a activităţilor recomandate în aceste cazuri sunt cele pe grupe, însă, în funcţie de specificul fiecărei activităţi, se pot utiliza forme de organizare diverse (frontal, în perechi, individual). Exemplu: Pentru nivelul I se planifică o activitate de modelaj cu tema: ,,Grăunţe pentru păsări”, organizată pe grupe, iar apoi la sectorul ,,Joc de rol” vor aşeza (,,hrăni”) păsările aflate pe machetă. În acelaşi timp, preşcolarii de nivel II vor desfăşura, organizaţi frontal, activitatea integrată cu tema: ,,Ferma cu animale” (DŞ – activităţi cu conţinut matematic+DOS – educaţie pentru societate). Ultima parte a activităţii integrate se poate derula la sectorul ,,Joc de rol”, unde se află preşcolarii de nivel I, realizându-se un schimb de informaţii din ambele părţi. În continuare, vom prezenta o variantă de planificare săptămânală la o grupă combinată de program normal, cu respectarea Planului de învăţământ pentru fiecare nivel de vârstă, planificând 5 activități integrate pentru nivelul II și 3 activități integrate pentru nivelul I (respectarea reperelor orare alocate activităților de învățare, conform Planului de învățământ): Grupa: combinată Tema anuală de studiu: ,,Ce şi cum vreau să fiu?” Tema proiectului: ,,Vreau să fiu sănătos!” Tema săptămânii: ,,Vitamine de la fructe” DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII A1.Motricitate grosieră și motricitate fină în context de viaţă familiare

A2. Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării

A3. Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală) și practici privind securitatea personală

B1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate

COMPORTAMENTE VIZATE 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei 1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare 1.3.Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate 2.1 Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat. 2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor. 2.3.Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii 3.1.Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specific unei alimentații sănătoase. 3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase 3.4.Utilizează reguli de securitate fizică personală 1.1.Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia 1.2.Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice specifice

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII

B2. Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității B3. Conceptul de sine B4. Autocontrol și expresivitate emoțională C1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare C2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități) C3. Activare și manifestare a potențialului creativ

D1.a. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

D2.a. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

D3.a. Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute D1.b. Ascultarea activă a measjului pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare receptivă) D2.b. Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare expresivă)

COMPORTAMENTE VIZATE 1.3.Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată 2.2.Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare 2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate 3.1.Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale 4.2. Demonstrează abilităţi de autocontrol emotional 1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi 1.2.Inițțiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență 2.2.Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți. 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artisticoplastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative 3.3. Demonstrează simț musical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc. 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă) 1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă) 2.1.Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă) 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare 2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului 3.3.Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente 3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj 1.1. Înțelege mesaje simple 1.3. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor 2.1. Pronunță correct sunetele specifice limbii române 2.2. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbitor 2.3. Utilizează structure orale simple

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII D3.b. Manifestarea unei atitudini pozitive față de limba română E.1. Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat

E.2. Cunoștințe și derpinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat

E.3. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare

COMPORTAMENTE VIZATE 2.4. Exersează și extinde progresiv vocabularul 3.4. Utilizează structurile orale însușite în contexte familiare, cunoscute (ex. în cadrul jocurilor de rol, sau în dramatizări, teatru de păpuși, etc.) 1.1. Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene / relații din mediul apropiat 1.2. Compară experiențe, acțiuni, evenimente, fenomene/relații din mediul apropiat 1.3. Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute 1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluții la întrebări, situații-problemă și provocări din viața proprie și a grupului de colegi 1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice 2.1.Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația 2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum 2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător 2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor 2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date 3.1. Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 3.5. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii și ca ființă socială

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA

Obiective operaţionale: Nivelul I:

LUNI

-

să precizeze 2 fructe de toamnă pe baza observării directe (mărul, para);

-

să descrie 2 fructe de toamnă precizând forma, culoarea;

-

să cânte în grup cântecul ,,A, a, a acum e toamnă, da!”, respectând linia melodică;

-

să asocieze mişcările corecte textului jocului muzical ,,Bat din palme”.

Nivelul II: -

să precizeze 4 fructe de toamnă pe baza observării directe (mărul, para, nuca, pruna);

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA -

să descrie 4 fructe de toamnă precizând forma, culoarea, rolul în alimentaţie, pomii fructiferi în care cresc;

-

să analizeze comparativ 2 fructe de toamnă prin observare directă, utilizând analizatorii vizual, tactil, gustativ, olfactiv;

-

să utilizeze un limbaj ştiinţific adecvat prin activizarea vocabularului existent, dar şi prin îmbogăţirea acestuia;

-

să cânte în grup sau pe grupuri mici cântecul ,,A, a, a acum e toamnă, da!”, respectând linia melodică;

-

să asocieze mişcările corecte textului jocului muzical ,,Bat din palme”.

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Îmi place să......” ALA1: Biblioteca: Citire de imagini cu aspecte din livadă Construcţii: ,,Rafturi pentru cămară” Joc de masă: ,,Puzzle” ADE: Activitate integrată - ,,Cu fructe mă hrănesc şi vitamine primesc!” DŞ (cunoaşterea mediului - nivelul I+ nivelul II): observare: ,,Fructe de toamnă” DEC (educaţie muzicală - nivelul I+ nivelul II): repetare cântec: ,,A, a, a, acum e toamnă, da!”; predare joc muzical: ,,Bat din palme” ALA 2: ,,Rece, cald” Obiective operaţionale: Nivelul I: -

să precizeze 2 fructe de toamnă pe baza simţului gustativ;

-

să se comporte adecvat în cadrul jocului de rol, utilizând formule de salut şi de adresare (,,salutul”, ,,vă rog”, ,,mulţumesc” etc.)

-

să asocieze fiecărui fruct cunoscut o însuşire specifică formulând propoziţii simple.

MARŢI

Nivelul II: -

să precizeze 4 fructe de toamnă pe baza simţului gustativ;

-

să formuleze enunţuri dezvoltate despre fructele cunoscute pe baza observării directe;

-

să identifice forma de plural a 4 fructe, utilizându-le în contexte adecvate;

-

să precizeze rolul fructelor în alimentaţia omului pe baza experienţei anterioare;

-

să precizeze 2 modalităţi de conservare a fructelor pe baza experienţei

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA anterioare.

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Eu sunt un/ o......” (fructe) ADE: Activitate integrată - ,,Răspunde repede şi bine şi vei primi vitamine!” ALA (nivelul I+ nivelul II): Ştiinţă: ,,Spune ce-ai gustat!” Joc de rol: ,,La piaţă” Artă: ,,Coşuri pentru fructe” – modelaj DLC (nivelul I+ nivelul II): joc didactic: ,,Coşul toamnei” DOS (educaţie pentru societate - nivelul II): ,,Sănătate de la toate” Activitate independentă (nivelul I): centrul Joc de rol: ,,La aprozar” ALA2: ,,Statuile” -joc de mișcare Obiective operaţionale: Nivelul I: -

să grupeze fructele după criteriul culorii sau mărimii, conform cerinţelor educatoarei;

-

să lucreze în perechi pentru realizarea sarcinilor;

-

să verbalizeze acţiunile efectuate, utilizând un limbaj adecvat;

-

să execute corect mersul în coloană cu păşire peste obstacole mici.

-

să răspundă motric la o comandă dată.

Nivelul II: -

să grupeze fructele după criteriul culorii şi mărimii simultan, utilizând jetoane;

MIERCURI

-

să lucreze în perechi pentru realizarea sarcinilor;

-

să verbalizeze acţiunile efectuate, utilizând un limbaj matematic adecvat;

-

să execute corect mersul în coloană cu păşire peste obstacole mari şi mici;

-

să răspundă motric la o comandă dată.

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Culori şi vitamine” ALA1: Ştiinţă: ,,Grupează după culoare/ mărime!” Construcţii: ,,Lădiţe pentru fructe”, ,,Scara” Artă: ,,Fructe vesele”, ,,Livada” – desen ADE: Activitate integrată - ,,În livadă” DŞ (activităţi cu conţinut matematic – nivelul I + nivelul II): exerciţii în perechi: ,,Aşază fructele în pomi!” (gruparea fructelor după criteriile culoare şi mărime)

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA

DPM (educaţie fizică – nivelul I + nivelul II): ,,Culegem mere din livadă” (mersul în coloană cu păşire peste obstacole mari şi mici) ALA2: ,,Prinde mingea”-joc de mișcare Obiective operaţionale: Nivelul I: -

să asocieze corect cel puţin 4 şabloane de fructe cu ,,umbra” acestora;

-

să realizeze lucrarea utilizând tehnica suprapunerii foii cu ajutorul colegului de echipă;

-

să realizeze tema plastică utilizând culorile potrivite fructelor cunoscute.

Nivelul II: -

să asocieze fructele cunoscute cu diverse forme geometrice învăţate;

-

să formeze perechi între două grupe de obiecte prin corespondenţa 1 la 1;

-

să argumenteze acţiunile efectuate utilizând un limbaj matematic adecvat;

-

să realizeze lucrarea utilizând tehnica suprapunerii foii colaborând cu colegul de echipă;

JOI

-

să analizeze lucrările colegilor utilizând un limbaj plastic specific.

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Bună dimineaţa, fructelor!” ALA1: Ştiinţă: ,,Asociază fructul cu forma potrivită!” (fişă) Artă: ,,Fructul preferat” – desen, ,,Tablou cu fructe” – decupare şi lipire Joc de rol: ,,La aprozar” ADE: Activitate integrată - ,,Cine seamănă cu mine?” DŞ (activităţi cu conţinut matematic – nivelul II: joc-exerciţiu: ,,Găseşte perechea!” Activitate independentă (nivelul I): centrul Joc de masă: ,,Care este umbra mea?” DEC (activităţi artistico-plastice – nivelul I + nivelul II): ,,Fructe-surori” – pictură prin tehnica suprapunerii foii (lucru în perechi combinate: 1 copil de la nivelul I + un copil de la nivelul II) ALA2: ,,Găseşte-ţi locul!”-joc de mișcare Obiective operaţionale: Nivelul I:

VINERI

-

să prepare salata de fructe, respectând normele de igienă cunoscute;

-

să colaboreze în cadrul grupului pentru realizarea salatei de fructe.

Nivelul II:

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ZIUA -

să redea conţinutul imaginilor ,,citite”, utilizând un limbaj expresiv;

-

să recite expresiv poezia ,,Salata de fructe”, respectând intonaţia, ritmul, pauza, în concordanță cu mesajul transmis;

-

să prepare salata de fructe, respectând normele de igienă cunoscute;

-

să colaboreze în cadrul grupului pentru realizarea salatei de fructe.

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Îmi place să mănânc ...” ALA1: Ştiinţă: ,,Ghiceşte ce-ai gustat!” Biblioteca: ,,Ghici, ghicitoarea mea!”, Citire de imagini cu secvenţe din poezia ,,Salata de fructe” Joc de rol: ,,La piaţă”, ,,Interviu cu un fruct (supărat)” ADE: Activitate integrată – ,,Salata de fructe” Activitate independentă (nivelul I): centrul Joc de rol: ,,De-a gospodinele” (pregătirea fructelor pentru salată) DLC (nivelul II): memorizare: ,,Salata de fructe” DOS (activităţi practic-gospodăreşti –nivelul I + nivelul II): ,,Salata de fructe” ALA2: ,,Salata de fructe”-joc de mișcare Planificarea prezentată este doar orientativă. Combinarea/ corelarea domeniilor experienţiale poate fi modificată săptămânal, educatoarea având libertatea de a le îmbina cât mai eficient, în funcţie de specificul temei săptămânii, de conţinuturile specifice categoriilor de activităţi etc.

2.2. Proiectarea la nivel micro a activităţii didactice la grupele combinate Conform actualelor cerinţe curriculare, activităţile de învăţare din grădiniţă pot fi de sine stătătoare sau integrate. Proiectarea la nivel micro porneşte de la comportamentele vizate specifice domeniilor de dezvoltare, formulând obiectivele operaționale stabilite din cadrul domeniilor experienţiale ale săptămânii și corelate cu conţinuturile specifice celor două niveluri de vârstă, cu resursele identificate şi strategiile adecvate, dar având în vedere şi o evaluare eficientă a demersului didactic. În funcţie de tipul de activitate abordat, educatoarea realizează proiectarea activităţilor, respectând etapele şi metodologia specifice.

,,Tipul de activitate desemnează un mod de concepere, structurare şi realizare a activităţii didactice, determinat de sarcina didactică fundamentală” (M. Bocoş, I. Avram, H. Catalano, E. Someșan, 2009, p. 74). Tipurile de activitate care pot fi abordate în proiectarea la grupa combinată sunt: •

activitatea didactică mixtă (urmăreşte realizarea mai multor sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare) – cel mai des întâlnită în învăţământul preşcolar;

•

activitatea didactică de predare-învăţare (scopul este dobândirea de către copii a unor cunoştinţe, capacităţi şi atitudini intelectuale);

•

activitatea didactică de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi/ sau practice (activitatea independentă a copiilor are o pondere însemnată, consacrată rezolvării sarcinilor de învăţare, în vederea elaborării unor componente acţionale – priceperi şi deprinderi);

•

activitatea didactică de recapitulare şi sistematizare (vizează, în principal, consolidarea cunoştinţelor însuşite, dar şi aprofundarea şi completarea unor lacune prin demersuri recapitulative ce nu presupun reluarea într-o formă identică a unităţilor de conţinut, ci crearea unor noi situaţii de învățare);

•

activitate didactică de verificare, apreciere şi evaluare (se urmăreşte evaluarea randamentului şcolar, progresul individual şi de grup al copiilor) (Bocoş, M., Avram, I., Catalano, H., Someşan, E., 2009, p. 75-76).

2.2.1. Activităţile de sine stătătoare Activităţile de sine stătătoare abordează o singură categorie de activitate din cadrul unui domeniu experienţial. Aici vorbim de conţinuturi asemănătoare vehiculate la nivelul celor două niveluri de vârstă, însă diferă nivelul de complexitate al sarcinilor. De asemenea, se pot aborda în combinaţii diverse tipurile de activitate pentru cele două niveluri de vârstă: -

nivelul I – activitate didactică de predare-învățare, nivelul II – activitate de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor;

-

nivelul I – activitate didactică mixtă, nivelul II – activitate didactică de verificare, apreciere şi evaluare a cunoştinţelor etc.

Este absolut necesar să se respecte logica internă a disciplinei, aspectele metodice specifice, să se utilizeze resurse curriculare atractive, corelate cu tema propusă, forme de organizare diverse, iar sarcinile să fie diferenţiate/ individualizate în funcţie de nivelul de dezvoltare al grupurilor implicate (nivel I, nivel II).

Exemplu de proiect didactic pentru activitatea de sine stătătoare la grupa combinată Grupa: combinată Tema proiectului: ,,Magia culorilor” Tema anuală de studiu: ,,Când/cum și de ce se întâmplă?” Tema săptămânii: ,,Culorile iernii” Tema activității: ,,Cine știe câștigă!” Tipul de activitate: evaluare de cunoștințe Categorii de activități de învățare: activitate cu conținut matematic (DȘ) Forma de realizare: activitate de sine stătătoare (pe disciplină) Mijlocul de realizare: Joc didactic Scopul: Evaluarea cunoștințelor referitoare la forma, culoarea, mărimea și pozițiile spațiale ale obiectelor. Dimensiuni ale dezvoltării

Comportamente vizate

A1. Motricitate grosieră și motricitate fină în A.1.3. Utilizează mâinile și a degetele pentru contexte de viaţă familiare

realizarea de activităţi variate

B1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste B.1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice

apropiate

specifice C1. Capacitate, interes și inițiativă în învățare

C.1.1.Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi C.1.2.Inițiază

activități

de

învățare

și

interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat D1. Mesaje orale în contexte de comunicare D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării

cunoscute

lui (comunicare receptivă) D.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă) E2.

Cunoștințe

și

deprinderi

elementare E.2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații

matematice pentru rezolvarea de probleme și despre cunoașterea mediului apropiat

mărime,

formă,

greutate,

înălţime,

lungime, volum E.2.3. Identifică şi numește formele obiectelor

din mediul înconjurător E.2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor Obiective operaționale: -nivelul I: preșcolarul va fi capabil: - să clasifice obiectele după criteriile formă, culoare, mărime, respectând cerințele educatoarei; - să formeze grupe de obiecte după două criterii considerate simultan; - să verbalizeze pozițiile spațiale cu ajutorul educatoarei; - să coopereze în cadrul grupei pentru realizarea sarcinilor. - nivelul II: preșcolarul va fi capabil: - să clasifice obiectele după criteriile formă, culoare, mărime, respectând cerințele educatoarei; - să ordoneze crescător fulgii, după mărime, cu ajutorul educatoarei; - să formeze grupe de obiecte după trei criterii considerate simultan; - să verbalizeze pozițiile spațiale ale obiectelor, precizând relația dintre acestea; - să argumenteze acțiunile efectuate utilizând un limbaj matematic adecvat; - să coopereze în cadrul grupei pentru realizarea sarcinilor. Sarcina didactică: formarea de grupe după diverse criterii; așezarea obiectelor în diverse poziții spațiale. Regulile jocului: sarcinile sunt rezolvate la nivelul grupei prin cooperare; răspunsurile corecte ale grupelor sunt recompensate pe panou; câștigă echipa care are cele mai multe răspunsuri corecte. Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea, închiderea și deschiderea ochilor, recompensele. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, lucrul pe grupe. Mijloace didactice: ecusoane (fulgi mici și mari), fulgi albi de diferite dimensiuni (mici și mari pentru nivelul I, mici, mijlocii și mari pentru nivelul II), gheata lui Moș Nicolae (2 bucăți), măsuță, cadouri de diferite forme, culori (roșu, galben, albastru) și mărimi tridimensionale (mici și mari), tablă magnetică, fișe pentru nivelul II, creioane colorate, panou, recompense pentru panou (fulgi mici și mari). Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual

Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute

Evenimentul didactic

Conținut științific

Strategii didactice

Evaluare

Exercițiul

Observarea modului de

Frontal

grupare al copiilor pe

Pe grupe

cele două grupe, în

Ecusoane

funcție de ecuson.

Educatoarea organizează sala de grupă aranjând mobilierul pe două grupe și selectând materialul necesar fiecăreia dintre acestea. 1.Organizarea activității

Copiii intră în sala de grupă cântând cântecul ,,Iarna a sosit în zori” și se grupează la cele două grupe pe niveluri de vârstă, în funcție de ecusoanele din piept (nivelul Ifulgi mici, nivelul II-fulgi mari). Prezentarea sub formă de

2.Captarea atenției (introducerea în

Conversația

surpriză a materialelor de pe

Problematizarea

măsuțe și a celui pregătit de

Pe grupe

educatoare în fața grupei.

Individual Materialele de pe

joc)

Intuirea materialelor de către preșcolari

măsuțe și cele din fața grupelor Se solicită pe rând celor două grupe să precizeze culorile

3.Reactualizarea cunoștințelor

Individual Conversația

obiectelor de pe măsuțe,

Problematizarea

dimensiunile fulgilor.

Materialele de pe

Evaluare orală Aplauze

măsuțe 4.Anunțarea

Educatoarea anunță titlul

titlului jocului și

jocului și obiectivele acestuia

Conversația

Repetarea titlului

a scopului

în termeni accesibili copiilor.

Frontal

jocului de către copii

5.Explicarea și

Educatoarea explică modul de

Conversația

Observarea

demonstrarea

desfășurare al jocului: jocul se

Explicația

comportamentului

jocului

va desfășura pe grupe (grupa

Frontal

nonverbal al copiilor

acestuia

Evenimentul

Conținut științific

didactic

Strategii didactice

fulgilor mici și grupa fulgilor

Evaluare Evaluare orală

mari). Grupele vor participa la un concurs și fiecare răspuns corect va fi recompensat cu aplauze și pe panou va primi un fulg (mic sau mare), în funcție de grupă. Rezolvarea sarcinilor va fi realizată de către toți copiii din grupă. La final se va stabili grupa care a câștigat concursul prin numărarea fulgilor de pe panou. Educatoarea este conducătorul jocului. Aceasta așază pe tabla magnetică fulgi mici și fulgi 6.Desfășurarea jocului de probă

mari. Sarcina pentru ambele grupe:

Conversația Problematizarea Demonstrația

,,Alegeți de pe masă fulgul

Tablă magnetică

care are aceeași mărime cu

Fulgi mici și mari

Evaluare practică Aprecieri verbale

fulgul pe care îl ating!” (fulg mic) Grupa fulgilor mici: ,,Alegeți de pe masă fulgii care au

Conversația Problematizarea

aceeași mărime cu fulgul pe

Exercițiul

care îl ating!” (fulg mare).

Pe grupe

Evaluare practică

7.Desfășurarea

Fiecare copil alege un fulg

Lucrul pe grupe

Aprecieri verbale

jocului

mare și îl așază apoi în centrul

Individual

Aplauze

Fulgi mici, mari,

Recompense

grupei pe măsuță. Educatoarea adaugă pe tabla magnetică și un fulg de mărime mijlocie.

mijlocii Tablă magnetică Panou

Evenimentul didactic

Conținut științific Grupa fulgilor mari: ,,Alegeți de pe masă fulgii care au aceeași mărime cu fulgul meu!” (fulg mijlociu). Fiecare copil alege un fulg mijlociu și îl așază apoi în centrul grupei pe măsuță. După ce fiecare grupă asociază fulgii cu cel al educatoarei, motivează alegerea făcută. Se poate solicita ca fiecare grupă să adreseze celeilalte grupe aceeași sarcină (mai puțin mărimea mijlocie pentru grupa fulgilor mici), un copil din fiecare grupă devenind conducător de joc. Se vor asocia toate dimensiunile fulgilor din fiecare grupă, iar apoi educatoarea va solicita următoarele: Grupa fulgilor mici: ,,Fiecare copil alege un fulg și îl așază pe tabla magnetică sub fulgul de aceeași mărime!” Grupa fulgilor mari: ,,Așezați în ordine crescătoare, de la mic la mare, fulgii de pe masă!” (sunt aleși 3 fulgi de dimensiuni diferite: mic, mijlociu, mare). Fiecare copil

Strategii didactice

Evaluare

Evenimentul didactic

Conținut științific

Strategii didactice

Evaluare

lucrează individual. Varianta I: ,,Gheata lui Moș Nicolae Grupa fulgilor mici: ,,Așezați în gheata lui Moș Nicolae toate cadourile galbene!” Grupa fulgilor mari: ,,Așezați în gheata lui Moș Nicolae toate cadourile mici și galbene!” Jocul se repetă până când sunt identificate toate culorile obiectelor de forme diverse și 8.Asigurarea

mărimile acestora (nivelul I-

retenției și a

clasificare după 1-2

transferului

dimensiuni, nivelul II-

(complicarea

clasificare după 2-3

jocului)

dimensiuni concomitent) Varianta a II-a: ,,Unde s-a ascuns cadoul?” Educatoarea va așeza în fața celor două grupe o măsuță. Copiii celor două grupe vor închide ochii, iar educatoarea va așeza un cadou într-o poziție spațială raportată la măsuță. Copiii din cele două grupe vor preciza, pe rând, locul unde se află cadoul și îl vor descrie. Grupa fulgilor mici:

Problematizarea Exercițiul Pe grupe Lucrul pe grupe

Aprecieri verbale

Individual

Aplauze

Cadouri de diferite

Idenficarea obiectelor

forme, culori: roșu,

conform cerințelor

galben, albastru,

Educatoarei

mărimi: mică, mare

Precizarea pozițiilor

(nivelul I)

spațiale aferente

Cadouri de diferite

obiectelor în raport cu

forme, culori: roșu,

măsuța

galben, albastru,

Recompense

mărimi: mică,

Panou

milocie, mare (nivelul II) Măsuță

Evenimentul didactic

Conținut științific

Strategii didactice

Evaluare

Sarcinile lor vor fi să identifice cadourile așezate ,,pe” și ,,sub” masă. Grupa fulgilor mari: Sarcinile lor vor fi să identifice cadourile așezate ,,lângă” și ,,în fața” mesei. Un copil din grupa ,,Fulgilor mari” va număra, cu ajutorul educatoarei, fulgii de pe panou (recompensele) celor două grupe și se va stabili echipa (echipele) câștigătoare. Grupa fulgilor mici va așeza toate cadourile la centrul 9. Evaluarea performanței

,,Științe”. Grupa fulgilor mari va rezolva o fișă de lucru individuală cu următoarele

Frontal Individual Cadourile utilizate de ambele grupe în activitate Fișe de lucru

Aprecieri verbale Aplauze Evaluare practică

Creioane colorate

sarcini: 1. Formează prin încercuire grupa cadourilor mari, de aceeași fomă. 2. Colorează cu albastru numai cadourile mijlocii de aceeași formă.

Se fac aprecieri generale și 10. Încheierea activității

individuale asupra participării în cadrul jocului și se acordă recompense.

Frontal Conversația Recompense

Aprecieri generale și individuale verbale și prin recompense

2.2.2. Activităţile integrate Activităţile integrate presupun abordarea a cel puţin două categorii de activităţi de învăţare (ALA+ADE, DS+DEC, ADP+ALA+ADE+ALA, ADP+ADE+ALA), ordinea integrării acestora fiind lăsată la latitudinea educatoarei. Reuşita activităţilor integrate la grupa combinată ţine de întocmirea unui scenariu unitar, care să aibă o viziune globală asupra finalităţilor urmărite prin strategii adecvate, diferenţiate pe cele două niveluri de vârstă. Educatoarea, datorită structurii flexibile a conţinuturilor, are libertate de decizie aproape deplină în selectarea acestora, iar acest fapt îi permite particularizarea demersului didactic la nevoile identificate ale preşcolarilor celor două niveluri de vârstă. Fiecare activitate integrată trebuie abordată individual deoarece diferă: domeniile experienţiale integrate, categoriile de activităţi de învăţare implicate, mijloacele de realizare specifice, resursele implicate, tipurile de activitate etc. Exemplu de proiect didactic pentru activitatea integrată la grupa combinată Grupa: combinată Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema proiectului: ,,Ne place să călătorim” Tema săptămânii: ,,În excursie” Tema activităţii: „Semaforul” Tipul activităţii: mixt Categorii de activităţi de învăţare: ADP+DLC (educarea limbajului)+DOS (activitate practică)+ALA Forma de realizare: activitate integrată Scopurile activităţii: dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea și activizarea acestuia; exersarea unor deprinderi de lucru practice specifice nivelului de dezvoltare motrică; Dimensiuni ale dezvoltării

Comportamente vizate

A1. Motricitate grosieră și motricitate fină în A.1.1.Își coordonează mușchii în desfășurarea contexte de viaţă familiare

unor activități diversificate, specifice vârstei A.1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare A.1.3. Utilizează mâinile și a degetele pentru realizarea de activităţi variate

A3.

Sănătate

personală) și personală

(nutriție,

îngrijire,

igiena A.3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie

practici privind securitatea faţă de obiecte şi situaţii periculoase A.3.4. Utilizează reguli de securitate fizică

personală B1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste B.1.1. Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, apropiate

prin exersarea interacţiunii cu aceştia B.1.3. Inițițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată

B2. Comportamente prosociale, de acceptare și B.2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege respectare a diversității

efectele acestora în planul relațiilor sociale în contexte familiare B.2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea

unor

responsabilități specifice vârstei, în contexte variate B.2.4.

Exersează,

cu

sprijin,

abilități

de

negociere şi de participare la luarea deciziilor B.2.5. Demonstrează acceptare și înțelegere faţă de celelalte persoane din mediul apropiat B4. Autocontrol și expresivitate emoțională

B.4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare,obiecte de artă etc.

C1. Capacitate, interes și inițiativă în învățare

C.1.1.Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi C.1.2.Inițiază

activități

de

învățare

și

interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat C2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor C.2.1. (persistență în activități)

Realizează

sarcinile

de

lucru

ajutorul

primit

cu

consecvență C.2.2.

Integrează

pentru

realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți C3. Activare și manifestare a potențialului C.3.1. Manifestă creativitate în activități diverse creativ C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico – plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative C.3.3.

Demonstrează

simț

muzical

ritmic,

armonie prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc. D1. Mesaje orale în contexte de comunicare D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a cunoscute

unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă) D.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)

D2. Mesaje orale în diverse situaţii de D.2.1.Demonstrează capacitate de comunicare comunicare

clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii D.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă în diferite contexte de comunicare D.2.3. Demonstrează extinderea

progresivă a

vocabularului E1. Relații, operații și deducții logice în mediul E.1.1. Identifică elementele caracteristice ale apropiat

unor fenomene/relaţii din mediul apropiat E.1.3. Construiește noi experienţe pornind de la experienţe trecute E.1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii- problemă şi provocări din viaţa proprie şi a grupului de colegi

E3. Caracteristici structurale și funcționale ale E.3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului lumii înconjurătoare în univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială Obiective operaţionale: - nivelul I: preșcolarul va fi capabil: - să recite cel puțin 6 versuri din poezia ,,Semaforul”, respectând intonația și ritmul propus de educatoare; - să ,,citească” semnificația semaforului, cu ajutorul planșelor; - să asambleze semaforul respectând indicațiile educatoarei și utilizând tehnici de lucru învățate (lipire). - nivelul II: preșcolarul va fi capabil: - să recite expresiv poezia ,,Semaforul” în grupuri mici și individual, respectând intonația și ritmul propus de educatoare;

- să ,,citească” semnificația semaforului, cu ajutorul planșelor; - să confecționeze semaforul utilizând materialele puse la dispoziție și tehnici de lucru învățate (decupare, lipire); - să lucreze în perechi pentru realizarea temei. Strategii didactice: Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstrația, problematizarea, exerciţiul. Mijloace didactice: planșe cu aspecte din poezie, semafor, coli albe A3, hârtie glasată neagră, roșie, galbenă, verde, carton, lipici, foarfece, dopuri de plastic. Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe, în perechi Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute Scenariul activităţii I. Moment organizatoric În vederea bunei desfăşurări a activităţilor de învăţare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniştii şi asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. ADP Întâlnirea de dimineaţă. Copiii intră în sala de grupă cântând cântecul ,,Stopul” se aşază în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei. Pentru salut, se foloseşte „tehnica comunicării rotative”: pornind de la educatoare către copilul din dreapta, asociind fiecărui prenume substantivul ,,pieton” (Ex. „Bună dimineaţa, pieton Maria!”). Fiecare salut este însoţit de o strângere de mână. Prezenţa se va realiza cu ajutorul unui copil de nivel I și a unui copil de nivel II, fiecare aşezând pe rând, pozele copiilor prezenţi şi a celor absenţi pe panou. Calendarul naturii este indispensabil pentru a cultiva spiritul de observaţie al copiilor în legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător şi pentru a realiza orientarea în timp. Se precizează anotimpul, luna, săptămâna, ziua şi stabilesc cum este vremea afară. Împărtăşirea cu ceilalţi se va realiza prin precizarea şi argumentarea opţiunii pentru mijlocul de transport cu care ar dori să călătorească: ,,Îmi place să călătoresc cu ......pentru că......” Activitatea de grup se va realiza prin jocul ,,Răspunde mai departe!”: un copil va avea o minge şi va spune ,,bicicleta are...”, aruncă mingea altui copil care va completa propoziţia ,,...2 roți”. Jocul se repetă de câteva ori. III. Captarea atenţiei pentru activităţile de învăţare Noutatea zilei: Se prezintă copiilor semaforul.

IV. Anunţarea temei şi obiectivelor activităţii didactice ,,Astăzi, în călătoria noastră, vom învăța poezia ,,Semaforul”, după care, aranjați pe grupe, îl veți lipi, iar unii îl veți confecționa pentru a putea completa macheta străzii noastre.” Tranziţie: ,,Astăzi noi călătorim Pietoni vrem să fim. În oraș să ne plimbăm Lucruri noi să aflăm.” V. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţei ADE: Domeniul Limbă și Comunicare (memorizare) Copiii sunt așezați pe două grupe la măsuțe (nivelul I și nivelul II). În fața lor se află semaforul și trei planșe reprezentând câte o secvență ce evidențiază rolul fiecărei culori a semaforului pentru pietoni. Educatoarea va solicita preșcolarii de nivel I să precizeze culoarea evidențiată pe fiecare planșă, iar preșcolarii de nivel II vor explica semnificația fiecărei culori a semaforului. Educatoarea va preciza din nou titlul poeziei, iar copiii îl vor repeta. Va recita poezia în întregime, expresiv, cu intonație. Semaforul de Marcela Peneș Trei culori are, Să tot vadă

Și stă drept La colț de stradă. Ochiul roșu Te oprește. Galbenul te sfătuiește Ochiul verde Se arată, Tot să treci și tu Îndată. Semaforul Privim bine Traversând cum se cuvine.

Se explică semnificația expresiilor ,,te sfătuiește”- îți spune, ,,cum se cuvine” – cum e corect, iar apoi se va trece la împărțirea poeziei pe fragmente pentru a fi învățată de către copii. După memorarea poeziei, preșcolarii de nivel I vor recita în grup, iar cei de nivel II pe grupuri mici și individual. ADE: Domeniul Om și societate (activități practic-gospodărești) Se intuiește materialul de către fiecare grupă. Educatoarea explică preșcolarilor de nivel II modul de lucru pentru realizarea semaforului prin confecționarea acestuia, utilizând tehnica decupării și lipirii. Se realizează exerciții de încălzire a mâinilor înainte de începerea lucrului prin diverse exerciții: închiderea și deschiderea pumnilor, imitarea spălatului mâinilor, căderea ploii etc. Apoi, educatoarea explică preșcolarilor de nivel I modul de lucru pentru realizarea semaforului prin lipire. Se realizează exerciții de încălzire a mâinilor înainte de începerea lucrului prin diverse exerciții. Educatoarea supraveghează ambele grupe, completând cu explicații suplimentare când este cazul. Copiii de nivelul I finalizează lucrările și le duc la centrul ,,Artă” pentru a le expune și a le analiza. Când preșcolarii de nivel II finalizează semafoarele, le fixează în dopurile de plastic special crestate și le duc la centrul ,,Artă” unde se află macheta străzii grădiniței pentru a o completa. Tranziţie: ,,Îmi place să mă plimb mereu În orășelul meu.” VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului celor învăţate ALA : Activităţi liber alese Biblioteca: ,,Spune ce face!” Joc de masă: Puzzle Joc de rol: ,,La plimbare în cartier” După finalizarea activităţilor de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor fiecărui grup. Se va recita încă o dată poezia de către toți copiii. VII. Încheierea activităţii. Aprecieri finale În încheiere se vor face aprecieri generale şi individuale privind desfăşurarea activităţii. Pe tot parcursul activităţii, educatoarea va observa comportamentul copiilor şi gradul de implicare în activităţi, va oferi întăriri pozitive, va corecta eventualele greşeli, va oferi feedback constructiv şi va formula aprecieri individuale şi colective cu privire la prestaţiile copiilor.

3. Evaluarea la grupa combinată Evaluarea reprezintă un demers care are un rol reglator în întreg procesul didactic. Evaluarea, prin diversele ei forme şi modalităţi de realizare, sprijină educatoarea în proiectarea activităţii ulterioare, astfel încât aceasta să fie optimizată. În vederea unui act educaţional optim este necesar ca, atât proiectarea, cât şi evaluarea să se realizeze diferenţiat şi individualizat pe nivele de vârstă, prin respectarea particularităţilor individuale, iar educatoarea să realizeze activităţi de reflecţie/ autoreflecţie asupra modului de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor anterioare, dar şi asupra celor ulterioare. În vederea unei viziuni corecte şi obiective asupra performanţelor preşcolarilor, se recomandă mai multe forme ale evaluării didactice (A. Glava, M., Pocol, L.L. Tătaru, 2009, p. 137139): -

evaluarea iniţială: constă în aprecierea nivelului general de dezvoltare al copilului la începutul unui program educaţional (ciclu de învăţământ, an şcolar, semestru, începutul unui proiect, al unei activităţi didactice) şi ne ajută să cunoaştem potenţialul individual de învăţare, premisele cognitive şi atitudinale (capacităţi, interese, motivaţii) necesare parcurgerii cu succes a activităţilor de învăţare care urmează;

-

evaluarea formativă (continuă): este forma cel mai des utilizată în grădiniţă şi se regăseşte în toate activităţile derulate în toate momentele zilei; educatoarea va aprecia în mod obiectiv performanţele copiilor, încurajându-i prin diverse forme;

-

evaluarea finală: se realizează la finalul perioadei de parcurgere pe o durată mai mare de timp a unei componente tematice sau la finalul unui interval formativ mai lung (semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ); vizează nivelul performanţelor atinse de copii raportate la obiectivele de referinţă din curriculum.

În învăţământul actual, nicio activitate nu poate fi concepută fără o etapă de evaluare, chiar dacă vorbim despre tipul de activitate cu specific de predare de cunoştinţe, priceperi sau deprinderi. Având în vedere diferenţele de dezvoltare dintre preşcolarii grupei combinate, educatoarea va utiliza o serie de strategii care să permită evaluarea reală a copiilor. Strategia evaluativă reprezintă o îmbinare eficientă a formelor, metodelor şi instrumentelor specifice de evaluare. Cele mai adecvate modalităţi de evaluare ale performanţelor preşcolarilor sunt: observarea comportamentului copilului, convorbirea cu scop evaluativ, analiza produselor activităţii, portofoliul. Aceste modalităţi de evaluare permit adaptarea procesului evaluativ pe cele două niveluri de vârstă şi înregistrarea performanţelor individuale ale copiilor. Astfel:

-

observarea comportamentului copilului în diverse momente ale zilei şi în diverse situaţii de învăţare permite consemnarea de către educatoare a aspectelor propuse a fi evaluate în mod individual;

-

convorbirea cu scop evaluativ provoacă educatoarea în a formula întrebări diferenţiate pentru cele două niveluri de vârstă, în funcţie de conţinuturile vehiculate anterior şi de experienţa copiilor;

-

analiza produselor activităţii oferă informaţii despre procesul de elaborare al produsului, iar, la final, despre nivelul de performanţă al copilului aşteptat de la acesta în raport cu specificul vârstei, dar şi cu performanţele lui anterioare;

-

portofoliul oferă informaţii despre evoluţia preşcolarului în forme multiple, atât în diverse etape de evaluare, cât şi în vederea proiectării eficiente a proceselor de dezvoltare ulterioare (A. Glava, M., Pocol, L.L. Tătaru, 2009, p. 141-144).

Fiecare copil trebuie evaluat prin raportare la sine însuşi, nu în raport cu ceilalţi. În acest sens, în sprijinul educatoarei vine Fişa pentru aprecierea progresului individual al copilului, înainte de intrarea în învățământul primar, instrument care conţine comportamente specifice nivelului preşcolar şi care este valabil pe toată perioada preşcolarităţii. Pentru educatoarele care predau la grupele combinate este un instrument extrem de util deoarece acesta evidenţiază, într-o formă globală, stadiul preşcolarului, dar si progresul înregistrat de acesta, putând individualiza eficient activităţile în care îl implică. Analizând acest instrument, pentru fiecare copil în parte, educatoarea poate constata că un preşcolar de nivelul II poate să aibă mai puţine comportamente atinse decât un preşcolar de nivel I (cauze: nefrecventarea grădiniţei, provenienţa dintr-un mediu defavorizat, probleme medicale etc.). În acest caz, educatoarea va proiecta pentru acel preşcolar activităţi specifice nivelului I de vârstă, monitorizând permanent evoluţia şi înregistrând progresul, pentru ca acesta să se integreze cu succes în viaţa şcolară. Totodată, dacă un copil de nivel I ca vârstă, are o dezvoltare globală avansată, va fi sprijinit cu sarcini mai complexe, în vederea atingerii nivelului proximei dezvoltări. Aşadar, evaluarea continuă, permanentă a fiecărui preşcolar, permite educatoarei trasarea unui parcurs specific, prin adaptarea sarcinilor, ca şi complexitate, în vederea stimulării şi valorificării potențialului individual.

Bibliografie Bocoş, M., Avram, I., Catalano, H., Someşan, E. (coord.), (2009). Pedagogia învăţământului preşcolar. Instrumente didactice. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană. Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.L. (coord.), (2009). Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar. Pitești: Editura Paralela 45.

Manzu, L., Vârban, M.D. (2002). „Educaţia diferenţiată a copiilor”, în Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 1-2. Neagu, M., Beraru, G. (1995). Activităţi matematice în grădiniţă. Iași: Editura AS’S. Nehoianu, M., Radu, S. (coord.), (1992). „Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii cu copiii preşcolari”, în Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4. Răduț-Taciu, R., Bocoș, M., Chiș, O. (2015). Tratat de management educațional pentru învățământul primar și preșcolar. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45. Tătaru, L., Glava, A., Chiş, O. (coord.), (2014). Piramida cunoaşterii – repere metodice pentru aplicarea curriculumului preşcolar. Piteşti: Editura Diamant. *** MEN (2019), Curriculum pentru educația timpurie. *** MEN (2014), Setul de instrumente pentru stimularea, monitorizarea şi aprecierea pregătirii pentru şcoală a copilului preşcolar. *** MEN (2019), Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educația timpurie.