Semnele Clinice Ale Sindromului de Neuron Motor Central [PDF]

Zitiervorschau

Semnele clinice ale sindromului de neuron motor central sunt: deficitul motor intins, hipertonia piramidala, ROT exagerate, diminuarea sau abolirea reflexelor cutanate, prezenta reflexelor patologice caracteristice, existenta sincineziilor. Deficitul motor este intins cuprinde un membru sau mai multe membre (monoplegii, hemiplegii, paraplegii, diplegii brahiale, tetraplegii), predomină pe musculatura cu acţiune voluntară mai fină şi diferenţiată, în special la extremităţile membrelor, interesând mai ales flexorii membrelor inferioare şi extensorii membrelor superioare, se pune-n evidenta prin probe de pareza si se poate cuantifica prin scala de deficit motor. Deficitul motor uşor se numeşte pareză iar cel accentuat se numeşte plegie. Aprecierea unor deficite piramidale uşoare se face cu ajutorul probelor Barre, Mingazzini şi Vasilescu pentru membrele inferioare şi probele braţelor întinse şi flexiei degetelor la membrele superioare. În proba Barre bolnavul este în decubit ventral, cu gambele flectate în unghi drept pe coapse. Membrul paretic cade încet pe pat (în mai puţin de 10 minute). În proba Mingazzini bolnavul este în decubit dorsal, cu gambele în flexie pe coapse şi coapsele flectate pe abdomen. Membrul paretic cade pe pat. În proba Vasilescu bolnavul este în decubit dorsal. I se cere să flecteze rapid şi simultan membrele inferioare. De partea paretică membrul inferior rămâne în urmă. În proba braţelor întinse pacientul menţine membrele superioare în poziţie orizontală înainte, cu braţele în supinaţie şi mâinile întinse cu palmele n sus. De partea paretică membrul începe să cadă şi braţul ia poziţia de pronaţie. Dacă bolnavul este pus să strângă în mâini degetele examinatorului, forţa de partea paretică este mai slabă.

Tulburările motilităţii active se notează după intensitatea lor ca în tabelul următor: 0 1 (schiţată) 2 (foarte

Nici o contracţie Contracţie minimă, care nu determină mişcarea Mişcare de amplitudine completă dar fără forţa necesară

diminuată) 3

pentru a se opune mişcării examinatorului Mişcare de amplitudine completă, posibilă contra

(diminuată) 4 (uşor

rezistenţei reduse a examinatorului Mişcare de amplitudine completă, posibilă contra

diminuată) 5 (normală)

rezistenţei medii a examinatorului Forţă musculară segmentară normală

Hipertonia piramidală este elastica si "in lama de briceag" predominind pe flexori la membrul superior si pe extensori la membrul inferior. Hipotonia musculară prin leziunea neuronului motor central se produce numai când această leziune se instalează brusc (accidente vasculare cerebrale acute, traumatisme cranio-cerebrale, encefalite acute etc) rezultând în acest fel o stare de inhibiţie a neuronului motor periferic care durează 1-3-8 săptămâni după care urmează faza hipertonică sau spastică, arcul reflex tonigen fiind eliberat de sub actiunea moderatoare a neuronului motor central. Leziunile neuronului motor central instalate lent (procese expansive intracraniene, scleroza multipla etc) duc de la inceput la hipertonia caracteristica. Reflexele osteo-tendinoase (ROT) sunt vii, exagerate. ROT ale membrelor superioare sunt: stilo-radial (C5-C6), bicipital (C5-C6), tricipital (C7-C8), cubitopronator (C7-C8-D1); la nivelul membrelor inferioare cele mai folosite sunt rotulian (L2-L3-L4) si achilian (S1-S2). Ca si tonusul muscular, cind leziunea NMC se instaleaza brusc, ele sunt abolite apoi revin si se exagereaza in faza spastica. Ele sunt exagerate de la inceput cind leziunea piramidala se instaleaza lent.

Reflexele cutanate (abdominale, cremasteriene sau cele din teritoriul nervilor cranieni) sunt diminuate sau abolite in leziunea NMC indiferent de faza flasca sau spastica. Reflexul cremasterian (L1-L2) se obţine prin excitarea feţei supero-interne a coapsei, membrul inferior fiind în abducţie şi rotaţie externă; rezultă contracţia cremasterului, care are ca urmare ridicarea testiculului în bursă. Reflexul plantar este inversat in leziunile piramidale (semnul Babinski si variantele sale). Semnul Babinski (care este reflexul cutanat plantar patologic) reprezintă unul din cei mai siguri indicatori de leziune piramidală: extensia halucelui la excitaţia marginei externe a plantei. Reflexul plantar inversat (semnul Babinski) poate fi obţinut şi prin alte manevre: Oppenheim (apăsarea puternică a crestei tibiei, mergând de sus în jos), Gordon (compresia puternică a maselor musculare din regiunea posterioară a gambei), Schaeffer (ciupirea puternică a tendonului lui Achile). Se intilnesc de asemenea o serie de

reflexe patologice caracteristice

sindromului piramidal (Rossolimo, Bechterew-Mendel, Hoffmann, palmomentonier): Hoffmann (ciupirea bruscă a vârfului ultimei falange a mediusului bolnavului produce o flexie reflexă a ultimei falange a policelui), semnul Rossolimo (reflex tendinos S1: percuţia interliniei digito-plantare determină flexia plantară a ultimelor patru degete). Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici) se obţine prin excitarea pielii palmei în dreptul eminenţei tenare, obţinându-se în mod patologic contracţia muşchilor bărbiei homolateral. Se întâlneşte în mod patologic în sindromul pseudobulbar şi în scleroza laterală amiotrofică. Sincineziile globale, de coordonare sau de imitaţie pot apare in sindromul NMC.

Sincineziile sunt mişcări involuntare ale membrelor paralizate ce se efectuează în acelaşi timp cu unele mişcări voluntare ale membrelor neafectate. Există trei tipuri de sincinezii: - sincinezii globale: mişcări involuntare ale membrelor paralizate ce apar atunci când bolnavul tuşeşte, cască, strănută. - sincinezii de imitaţie: mişcări lente ale membrelor paralizate când bolnavul face mişcări cu membrele sănătoase. De exemplu, strângerea pumnului de partea sănătoasă duce la flexia degetelor la mâna paralizată. - sincinezii de coordonare: de exemplu, ridicarea la verticală a braţului este însoţită de extensia mâinii şi degetelor. Se pot constata şi fenomene de automatism medular, leziunea neuronului motor central provocând doar pierderea motilităţii voluntare, nu şi a celei reflexe, automate şi sincinetice.