Semiologie Chirurgicala Grile [PDF]

Zitiervorschau

SEMIOLOGIE CHIRURGICALA GRILE

ALTE DOCUMENTE

medicina Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ 1.

Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu exceptia:

VENE SI ARTERE CARDIOMIOPATIA DISGRAVIDICĂ O piramida inalta de trei metri AVORTUL - DEFINITIE, CLASIFICARE Farmacologie Limfodrenajul, o cura antistres PROTEINE CERTIFICAT MEDICAL PENTRU ATESTAREA STARII DE SANATATE NOTIUNI DE GERIATRIE Sughit

a.

se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati dureroase

b.

este localizata axilar

c.

este pruriginoasa

d.

specifica este multiplicitatea leziunilor

e.

reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei

Search

R:e 2.

Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata clinic prin urmatoarele perioade de evolutie, cu exceptia: a.

perioada de inflamatie

b.

faza de reparatie

c.

perioada de consolidare

d.

perioada de invazie

e.

perioada de necroza R:c

3.

Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu exceptia: a.

au loc la articulatiile foarte mobile , în special umarul

b.

survine în timpul unei contractii violente cînd se produce o elongatie sau o ruptura ligamentara sub efectul unei abateri temporare a fetelor articulare

c.

luxatia recidiveaza de pîna la 20 - 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al îmbracarii unui veston

d.

poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism

e.

aparitia ei e 949c22j ste facilitata de o deformatie congenitala a extremitatilor osoase : aplatizarea capului humeral , deformarea in "halebarda" a extremitatii superioare a humerusului R:b

4.

Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa urmatoarele semne , cu exceptia: a.

devierea traheei

b.

imobilitatea hemitoracelui interesat

c.

arcuirea diafragmului la examenul radiologic

d.

opacitate regulata în cîmpul pulmonar la examenul radiologic

e.

cantitate mare de lichid în cavitatea pleurala evidentiata la examenul radiologic R:e

5.

Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu exceptia: a.

Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza'' în totalitate în cavitatea peritoneala, da nastere unui epansament urinar amestecat cu sânge

b.

Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria macroscopica (95% din cazuri)

c.

În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii se intervine rapid pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale

d.

În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia retrograda cu un cliseu post-mictional permite punerea diagnosticului de ruptura subperitoneala

e.

Ruptura vezicii subperitoneal.

urinare

se

produce

întotdeauna

intraperitoneal,

niciodata

R:e 6.

Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu exceptia: a.

Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce în mod obisnuit la complicatii

b.

Complicatiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie

c.

Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa musculara sa fie privata de irigare

d.

Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparând în cazul strivirii musculaturii membrelor inferioare

e.

Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore, interval dupa care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei amputatii. R:a

7.

Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevarate, cu exceptia: a.

Reprezinta iesirea spontana a viscerelor în afara limitelor normale ale cavitatii abdomino-pelvine

b.

Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c.

Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putând duce la decesul bolnavului în câteva ore

d.

Se clasifica în hernii congenitale si hernii câstigate (de slabiciune)

e.

Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si regiunea ombilicala R:b

8.

Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade: a.

Durere si aparare în fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38˚C si leucocitoza peste 10000/mm3

b.

Varsaturi, diaree si febra

c.

Melena, anemie si senzatie de sete

d.

Durere în epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra

e.

Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si nivele hidroaerice la examenul radiografic. R:a

9.

Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt: a.

Perforatia, penetratia si hemoragia

b.

Penetratia, stenoza si hemoragia

c.

Perforatia, stenoza si hemoragia

d.

Perforatia, penetratia si stenoza

e.

Cancerizarea, stenoza si hemoragia. R:a

10. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:

a.

Perforatia, penetratia si hemoragia

b.

Penetratia, stenoza si hemoragia

c.

Perforatia, stenoza si hemoragia

d.

Perforatia, penetratia si stenoza

e.

Cancerizarea si stenoza. R:e

11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevarate: a.

Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva

b.

În principiu este apiretic, fara infectii suprapuse

c.

Se întâlneste cel mai frecvent în tarile nordice, ca Danemarca

d.

Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica

e.

Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai frecvente. R:b

12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt adevarate: a.

Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

b.

Formele usoare constau în necroze ale lobulilor glandulari

c.

Formele grave constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

d.

Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e.

Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate în hipogastru. R:d

13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false: a.

Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

b.

Formele usoare constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

c.

Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necroticohemoragica)

d.

Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e.

Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la dreapta sau la stânga (dureri ,,în bara''). R:a

14. Infectiile acute ale sânului sunt: a.

Mastita acuta si distrofia sclero-chistica

b.

Boala Reclus si chistul solitar

c.

Adenomul si boala Paget a sânului

d.

Mastita acuta si abcesul sânului

e.

Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus R:d

15. Tumorile sânului sunt urmatoarele, cu exceptia: a.

Chistul solitar

b.

Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)

c.

Adenomul sau adenofibromul

d.

Abcesul tuberos

e.

Cancerul mamar R:d

16. Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia: a.

Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)

b.

O tumora maligna este mobila în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic

c.

O tumora maligna, se însoteste adesea de o retractie cutanata aparuta recent, sau simpla denivelare tegumentara

d.

O femeie din 9 este atinsa

e.

Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese. R:b

17. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele: a.

Infectia chirurgicala are caracter invaziv

b.

Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana

c.

Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile paraclinice

d.

Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg

e.

Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana R : a, c, e

18. Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de patogeni , din care cei mai importanti sunt: a.

taenia echinococus

b.

salmonella

c.

stafilococul auriu

d.

streptococul

e.

gonococul R : c, d, e

19. Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de: a.

rubor ( roseata)

b.

limfangita

c.

adenita

d.

ascensiunea termica

e.

dolor (durerea) R:a,e

20. Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de: a.

frisonul

b.

tahicardia

c.

alterarea starii generale

d.

fluctuenta

e.

functio laessa R : a, b, c

21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele elemente clinice:

germeni

a.

edem inflamator

b.

accentuarea tumefactiei

c.

fluctuenta

d.

curba termica cu aspect oscilatoriu

e.

evacuarea spontana a puroiului R : b, c

22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a : a.

unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita

b.

o adenopatie tuberculoasa ramolita

c.

o artrita tuberculoasa

d.

o enterocolita acuta

e.

o osteita tuberculoasa R : a,b, c, e

23. Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele : a.

impetigo - dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica

b.

sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica

c.

acneea - leziune inflamatorie foliculara seboreica

d.

abcesul rece

e.

gangrena gazoasa R : d,e

24. Datorita elasticitatii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu caracter particular: a.

fractura subperiostica

b.

decolarea epifizara

c.

fractura " in lemn verde"

d.

fractura " de mars"

e.

fractura " în epolet" R : a, b, c

25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii : a.

leziuni vasculare

b.

leziuni nervoase

c.

interpunerea masei musculare

d.

deschiderea fracturii

e.

niciuna de mai sus R : a, b, c, d

26. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate : a.

reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui traumatism important

b.

cea mai frecventa este luxatia scapulo - humerala , antero - interna , "în epolet de general"

c.

reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrenînd o modificare permanenta a raporturilor

d.

luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara interventie chirurgicala

e.

luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism R : b, c, d, e

27. Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plagi sau contuzii: a.

durerea

b.

epansamentul pleural

c.

contuzia pulmonara

d.

tulburarile de mecanica ventilatorie

e.

hemoragia unui viscer parenchimatos

R : a, b, c, d 28. Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere: a.

contuzia sau socul direct antrenînd leziuni costale din afara catre înauntru

b.

leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale

c.

deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o ruptura a crosei aortice sau a aortei descendente

d.

traumatism violent în hipogastru pe o vezica plina care "explodeaza" în totalitate în cavitatea peritoneala

e.

traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepletie R : a, b, c

29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential pentru e depista: a.

leziunile splinei

b.

deplasarea mediastinului

c.

eventuale hematoame intraabdominale

d.

epansamentele pleurale aerice sau lichidiene

e.

exceptional o ruptura de cupola diafragmatica R : b, d, e

30. Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia traumatismele toracice grave sunt adevarate:

oro-traheala

practicata

de

urgenta

in

a.

suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace

b.

permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii

c.

diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronsic

d.

nu permite ramînerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de traheostomie odata ce bolnavul a fost internat in spital

e.

prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia asistata R : a, b , c , e

31. Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile toracice grave , se poate practica : a.

punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni epansament gazos

b.

se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)

c.

toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice

d.

nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie toracica grava

e.

laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin punctie aspirativa transdiafragmatica R:a,b,c

32. O plaga abdominala penetranta poate afecta : a.

un viscer parenchimatos determinînd hemoragii

b.

un viscer cavitar determinînd perforatie

c.

mai multe viscere simultan

d.

glanda tiroida

e.

nici un raspuns de mai sus nu este corect R:a,b,c

33. Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin urmatoarea triada simptomatica : a.

colica hepatica

b.

melena

c.

icter

d.

metroragie

e.

hematemeza R:a,b,c

34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne clinice:

a.

hematurie macroscopica imediata, care contuzional cu caile de excretie ale rinichiului

exprima

comunicarea

hematomului

b.

durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima hematomul perirenal

c.

anurie

d.

retentie completa de urina

e.

sincopa R:a,b

35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt urmatoarele: a.

Reductibilitatea

b.

Impulsiunea la tuse

c.

Indiferenta la palpare

d.

Ireductibilitatea tumefactiei

e.

Durere la palpare R : a, b, c

36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate: a.

Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa sau de slabiciune

b.

Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a fasciei transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal

c.

Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata în bursa scrotala si se reduce direct din fata în spate

d.

Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului peritoneovaginal

e.

Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate sa contina intestine sau epiploon. R : a, d, e

37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate: a. b.

Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul inghinal, în fata vaselor femurale

c.

Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie varicoasa a crosei venei safene interne

d.

Se clasifica în hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de slabiciune

e.

Sunt mai frecvente la barbati. R : a, b, c

38. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate: a.

Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului herniar

b.

În caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta, prin strangularea si sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces

c.

Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele inghinale oblice externe

d.

Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si transpiratii

e.

Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale. R : a, b, c

39. Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic: a.

Durere vie la nivelul herniei este primul semn

b.

Greturi

c.

Varsaturi

d.

Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale

e.

Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale. R : a, b, c, e

40. Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt adevarate: a.

Sunt mai frecvent spontane

b.

Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c.

Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie

d.

Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de varsatura, supuratii, hematoame

e.

Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica în mod sistematic la toti bolnavii cu eventratie abdominala.

R : b, c, d 41. În apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele semne clinice: a.

Durere provocata, localizata în fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac Burney

b.

Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte

c.

În hipogastru, împastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta

d.

În fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala

e.

Contractura franca în fosa iliaca dreapta. R : a, b, d, e

42. Peritonita apendiculara generalizata într-un timp se caracterizeaza prin urmatoarele: a.

Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile

b.

Puls rapid, temperatura în crestere

c.

Întreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale

d.

Durerea persista

e.

La palpare, zona dureroasa se întinde si depaseste fosa iliaca dreapta R : b, c, d, e

43. Plastronul apendicular se exprima clinic prin: a.

Încetarea completa a durerilor abdominale

b.

Scaderea temperaturii corporale sub 37˚C si a leucocitozei

c.

La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei împastari dureroase la presiune, mata la percutie, ce se întinde pâna la creasta iliaca antero-superioara, arcada crurala, fara sa depaseasca linia mediana

d.

Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta constituirea unui abces apendicular

e.

Poate evolua spre regresie lenta. R : c, d, e

44. Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele: a.

Plastronul apendicular

b.

Apendicita pelvina

c.

Apendicita mezo-celiaca

d.

Apendicita în sacul de hernie

e.

Apendicita subhepatica R : b, c, d, e

45. Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne: a.

În perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii

b.

Varsaturile sunt inconstante

c.

Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul major

d.

Facies pamântiu în stadiile avansate

e.

Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii R : a, b, c, d

46. Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin: a.

Durere abdominala

b.

Varsaturi

c.

Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal

d.

Hematemeza

e.

Melena. R : a, b, c

47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizeaza prin: a.

Debut insidios, lent, fara varsaturi

b.

Starea generala mult timp conservata

c.

Meteorism abdominal

d.

Dureri intense

e.

Absenta sau discretia meteorismului abdominal. R : d, e

48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin: a.

Debut insidios, lent progresiv

b.

Starea generala mult timp conservata

c.

Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric

d.

Dureri de intensitate redusa, discrete

e.

Absenta sau discretia meteorismului abdominal. R : a, b, c, d

49. Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele: a.

Dureri vii

b.

Varsaturi adesea profuze

c.

soc cu tendinta la colaps

d.

Stare generala mult timp conservata

e.

Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat). R : a, b, c

50. Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele: a.

Disfagie

b.

Disurie

c.

Regurgitatii

d.

Flatulenta

e.

Sialoree.

DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA 1.

Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifica în : a.

Dinamice, organice si mixte

b.

Mecanice si mixte

c.

Înalte si joase

d.

Dinamice, joase si mixte.

e.

Nici un raspuns de mai sus nu este corect. R-a

2.

Ocluziile intestinale dinamice pot fi :

a.

Mecanice

b.

Organice

c.

Reflexe

d.

Toate raspunsurile de mai sus

e.

Nici un raspuns de mai sus nu este corect. R-c

3.

Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a.

Pierderi hidroelectrolitice mari

b.

,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului

c.

Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala

d.

Necroza intestinala

e.

Perforatie intestinala. R-a

4.

Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a.

Nisa

b.

Ascensionarea hemidiafragmului stâng

c.

Opacitate la nivelul hipocondrului stâng

d.

Imagini hidroaerice

e.

Pneumoperitoneu subdiafragmatic R-d

5.

,,Sindromul peritonitic'' comun peritonitelor acute difuze prezinta urmatoarele elemente clinice esentiale: a.

varsatu 11511u2024l rile si diareea

b.

sughitul si varsatu 11511u2024l rile

c.

durerea si varsatu 11511u2024l rile

d.

durerea si contractura abdominala

e.

diareea si sughitul.

R-d 6.

Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt : a.

Infectiile virale (urlian, Koksakie)

b.

Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala)

c.

Litiaza biliara si alcoolismul

d.

Traumatismele

e.

Bolile endocrine (hiperparatiroidismul). R-c

7.

Care dintre afirmatiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta sunt adevarate? a.

Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta

b.

Necroza si colectiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta

c.

Punctia ghidata a tesutului pancreatic sanatos

d.

Antibioterapia sistemica precoce

e.

Sfincterotomie endoscopica. R-b

8.

Care dintre afirmatiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta sunt adevarate? a.

Nu necesita spitalizare

b.

Dozajul repetat al enzimelor pancreatice

c.

Ileusul si varsatu 11511u2024l rile cu deshidratare extracelulara justifica reechilibrarea hidroelectrolitica

d.

Tratarea durerilor cu AINS (salicilati)

e.

Neutralizarea mediatorilor inflamatiei cu antagonisti de citokine. R-c

9.

Colecistita cronica litiazica asociaza din punct de vedere clinic urmatoarele sindroame: a.

Sindrom de retentie biliara si sindrom depresiv

b.

Sindromul insuficientei pancreatice exocrine si sindrom anemic

c.

Sindrom dureros si sindrom dispeptic

d.

Sindrom de iritatie peritoneala si sindrom Boerhaven

e.

Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier. R-c

10. Complicatiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt: a.

Piocolecistita acuta

b.

Pancreatita acuta de etiologie biliara

c.

Migrarea calculilor în CBP

d.

Degenerescenta maligna a veziculei biliare

e.

Nici una de mai sus R-c

11. Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia: a.

Colecistita acuta catarala (hidropica)

b.

Colecistita acuta gangrenoasa

c.

Colecistita acuta reziduala scleroatrofica

d.

Hidropsul vezicular

e.

Colecistita acuta flegmonoasa R -d

12. Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia: a.

Antecedente de litiaza

b.

Sindrom infectios: febra, frisoane, leucocitoza

c.

Semne de retentie biliara: subicter, icter

d.

Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioara

e.

Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator. R-d

13. Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul tablou clinic:

a.

Durere, varsatu 11511u2024l ri si inapetenta

b.

Febra, frison si stare generala alterata

c.

Durere, febra, icter

d.

Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsatu 11511u2024l ri

e.

Frisoane, pirozis, eructatii R-c

14. Angiocolita ictero-uremigena (Caroli) se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin: a.

Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febra

b.

Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapida, oligoanurie, azotemie, alterarea starii generale

c.

Febra continua, ridicata, frisoane, icter, azotemie normala, hepatomegalie

d.

Dureri epigastrice postprandiale, constipatie întrerupta de crize diareice, icter

e.

Durere, febra, lipsa icterului R-b

15. În litiaza caii biliare principale (CBP) se întâlnesc urmatoarele forme clinice, cu exceptia: a.

Forma clasica cu durere, febra, icter

b.

Forma cu icter continuu

c.

Icter cu angiocolita grava

d.

Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI)

e.

Forma gangrenoasa R-e

16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza caii biliare principale este indicata în urmatoarele situatii, cu exceptia: a.

Prezenta clinica si biologica a icterului

b.

Depistarea prin palpare a calculilor în CBP

c.

Prezenta unei pancreatite cronice cefalice

d.

Colangiografia de depistare a calculilor este negativa

e.

Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R-d 17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi: a.

Dishomeostatice

b.

Mecanice

c.

Paraseptice

d.

Reflexe

e.

Organice. R - a, c, d

18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin : a.

Obstructie

b.

Strangulare

c.

Obstacol parietal (mural)

d.

Obstacol extraparietal

e.

Dezechilibre majore hidroelectrolitice. R - a, b, c, d

19. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a.

Pierderi hidroelectrolitice mari

b.

,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului

c.

Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala

d.

Pierderi proteice si de masa sanguina

e.

Perforatie intestinala. R - a, d

20. Alterarile fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a.

Pierderi hidroelectrolitice mari

b.

,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului

c.

Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala

d.

Necroza intestinala

e.

Perforatie intestinala. R - b, c, d, e

21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt : a.

Accelerarea tranzitului intestinal, sughitul si inapetenta

b.

Varsaturile, diareea si meteorismul abdominal

c.

Pirozisul, eructatiile, regurgitatiile

d.

Durerile abdominale si varsatu 11511u2024l rile

e.

Întreruperea tranzitului intestinal si meteorismul abdominal. R - d, e

22. Dupa momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifica în: a.

Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 3 - 4 zile postoperatorii

b.

Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni postoperator

c.

Ocluzii tardive - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni poetoperator

d.

Ocluzii precoce - survin în primele 2 - 3 saptamâni postoperator

e.

Ocluzii tardive - survin la mai mult de 21 zile de la operatia primara. R - a, d, e

23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de raspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute sunt : a.

Temperatura rectala 36˚ C

b.

Temperatura rectala >38˚ C sau 90/min

d.

paCO2