Sarbatori Nationale, Ceremonii Publice [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins:

1. Introducere 2. PROTOCOL SI CEREMONIAL 3. Sarbatorile nationale ale Republicii Moldova 4. Ceremonii, structuri protocolare şi decor vestimentar 4.1

Tipuri de ceremonii şi realizarea lor

4.2

Serviciul Protocol într-o instituţie publică

4.3

Vestimentaţia

5. Studiu de Caz 6. Concluzie 7. Bibliografie

2

1. INTRODUCERE Domeniul de intervenţie al protocolului cuprinde relaţiile între puteri suverane a căror expresie desăvârşită este statul,indiferent dacă această suveranitate este atât externă cât şi internă, numai internă sau limitată doar la nişte scopuri precise pe care statul le urmăreşte. Tot din domeniul protocolului fac parte normele la care suntem obligaţi să apelăm în relaţiile cu aceste puteri şi, în general în sfera afacerilor externe. În afară de aceasta, protocolul priveşte raporturile ierarhice stabilite între instiutuţii şi în cadrul instituţiilor, raporturile dintre cei care deţin puterea şi relaţiile pe care subordonaţii le întretin cu aceştia. În ce priveşte eticheta, aceasta face parte din domeniul comportamentului în societate. Este o regulă de protocol ca şeful statului să prezideze omasă la care participă, dar a nu-l întrerupe în timp ce vorbeşte,după cum, atunci când este vorba de un monarh, a aştepta să ţise adreseze pentru a-i vorbi este o chestiune de etichetă. Primule xemplu se referă la exercitarea puterii, celelalte două ţin deregulile de comportament care trebuie respectate faţă de unpersonaj subiect al unui tratament protocolar.Cei doi termeni, protocol si etichetă, au totuşi tendinţa de ase confunda. Dacă protocolul se aplică raporturilor instituţionale,iar eticheta raporturilor individuale, în amândouă cazurile este vorba de raporturi întreţinute în contextul vieţii publice.Întrepătrunderea acestor termeni este de altfel atât de mare încâtnormele stabilite pentru unul sunt utile şi celuilalt, cu singuradeosebire că, în cazul protocolului, efectele sunt de constrângere.Neaplicarea acestora se poate solda cu consecinţe negative careafectează ansamblul colectivitaţii, în timp ce nerespectareae tichetei determină efecte limitate doar la persoanele în cauză.Un alt motiv al confuziei între cei doi termeni ţine de origineacuvântului etichetă. La începutul secolului al XV-lea, acestadesemna activitaţile desfaşurate la curtea unui suveran, redactatesub formă de listă pe o foaie- o etichetă -azi am spune o"agendă". De la semnificaţia "ce se petrece la curte" utilizareacuvântului a evoluat pentru a însemna "cum se petrec lucrurile lacurte". Eticheta la curtea lui Carol Quintul a rămas celebră pentrurigiditatea sa şi multitudinea regulilor sale.Să mai adăugăm şi că, dacă în sens strict protocolul se aplicarelaţiilor între state, relaţiile internaţionale sau, în sens mai larg,activitaţilor din viaţa oficială, este evident că elaborareasistemelor democratice a determinat amenajarea unui spaţiupublic care, pentru a se exprima, are nevoie de aplicarea unuiformalism inspirat din protocolul statelor.În acelaşi timp, intensificarea relaţiilor internaţionale de totfelul, consacrată de sistemul Naţiunilor Unite, inclusiv actualaglobalizare a pieţelor, a antrenat o mulţime de manifestări publicecare cer, din partea celor care răspund de organizarea lor, ocunoaştere a normelor respectate din timpuri imemoriale şi un mod mai recent de aplicare a acestora, adaptat contextului contemporan. Cuvintele cheie: protocol, ceremonial, sarbatori nationale,serviciu protocol. 3

2. Protocol si ceremonial

Care este legatura între protocol şi ceremonial? Expresiile familiare "este ceremonios" sau "a primi pe cineva fără ceremonie" ne readuc la prejudecaţile manifestate adesea faţă de protocol şi întreţin confuzia între cei doi termeni. Termenul "ceremonie" a desemnat mai întâi riturile unui cult religios şi acest sens s-a păstrat. El s-a extins totuşi la domeniul activităţilor publice profane, care necesită în mod obligatoriu unfast ieşit din comun. În amândouă cazurile, ceremonia apelează laun simbolism evocator de idealuri împartăşite de toţi participanţii.Cu cât acest formalism este mai vechi, cu atât este mai respectat.Bineînţeles că noţiunile de protocol nu sunt străine acestuifenomen.La o ceremonie religioasa, episcopul locului va lua loc sub unbaldachin, iar şeful statului va îngenunchia pe un scăunel derugăciune plasat în faţa credincioşilor sau în strană. Acestea sunt reguli de protocol . Turnarea vinului în potir este un ritual alceremonialului religios. Ceremonialul e inerent practicii religiei. Domeniul sacrului şimisterele care îl însoţesc se potrivesc perfect cu solemnitatea.Amploarea lor variază în funcţie de importanţa misterelor evocate,de caracterul esenţial sau accesoriu al practicii. Slujba religioasăde fiecare zi, în acest sens, este exemplul cel mai des întâlnit. Defilarea militară, de ziua naţională, prevede o estradă pentru membrii guvernului, pentru autorităţi şi corpul diplomatic,fiecare fiind plasat după rangul său: aici e vorba de protocol.Defilarea succesivă a diferitelor corpuri de armată, avansând înpas cadenţat, într-un ritm uniform, înclinarea drapelelor şi salutul,cu capul întors către şeful statului şi invitaţii săi, fac parte din ceremonial . La inaugurarea unui nou edificiu, conform protocolului, invitatul de onoare va fi cel care va tăia panglica -gest ceremonial. În cazul monarhiei, caracterul de unicat al persoaneisuveranului şi perenitatea credinţei în puterea sa de originedivina, genereaza un ceremonial înrudit cu cel religios. Chiar şi omonarhie constituţională recurge la acest ceremonial, respectul datorat majestăţii regale fiind manifestarea sa cea maireprezentativă.Într-o democraţie, în care forma de guvernare este republica,e greu să inventezi o simbolistică specifică. Republica elaboreazăcu circumspecţie un formalism în acord cu principiile care o susţin."Optând pentru republică, am ales estetica democratică. Aceastanu e uşor de controlat: când i se dă frâu liber, se prăbuşeşte îndemagogie şi cade adesea în grotesc; iar dacă este emfatică,seamănă cu o monarhie ieftină şi trezeşte bănuiala vanităţiipersonale. Cred că nu-şi poate atinge scopul decât dacă este înacelaşi timp viguroasă şi simplă.Rolul protocolului contemporan este de a realiza acestechilibru ca instrument de comunica re între reprezentant şireprezentat, semnificativ şi semnificat, guvernant şi guvernat. 1

1

http://www.scribd.com/doc/54121202/Protocol-Si-Ceremonial-Diplomatic (vizitat 11.11.12) 4

3. Sarbatorile nationale ale Republicii Moldova Orice popor, în special unul cu statut de naţiune, adică unul care dispune de un propriu stat, care dispune de suveranitate şi independenţă în relaţiile cu oricare alte popoare cu aceleaşi privilegii politice, are, pe lîngă însemnele de stat – stemă, imn, drapel – şi o listă de sărbători naţionale – sărbători ale întregii naţiuni. Cred că este tocmai cazul să amintim aici sensul cuvîntului „sărbătoare”. Potrivit DEX-ului, sărbătoarea este „zi în care se comemorează sau se sărbătoreşte un eveniment important, organizîndu-se adesea diferite serbări, solemnităţi, demonstraţii etc.” Iar „a sărbători” înseamnă „a-şi manifesta sentimentele de admiraţie, de bucurie, de entuziasm faţă de o persoană, faţă de un eveniment printr-o festivitate sau petrecere.” Astfel, sărbătorile naţionale sînt zile în care se comemorează sau se sărbătoresc evenimente importante pentru destinele poporului dat, evenimente care au marcat devenirea acestui popor ca popor, ca naţiune, ca entitate spirituală, culturală, politică. Noi, moldovenii (ştiinţific vorbind, „românii Republicii Moldova”), adică cei care am păstrat cît s-a putut din moştenirea înaintaşilor noştri adunată de ei cu atîta jertfă, sînge şi răbdare, inclusiv pămîntul (ştiinţific numit „teritoriu naţional”) şi fiinţa naţională în felurite forme de organizare administrativ-statală a populaţiei pe teritoriul nostru naţional, avem cîteva sărbători naţionale. Ele pot fi lesne împărţite în 4 categorii, întreaga lor lista reprezintînd un amalgam, din punct de vedere logic şi moral cu totul imposibil, de evenimente cu semnificaţii reciproc incompatibile. Să o luăm în ordine calendaristică. Categoria I este formată dintr-o singură sărbătoare – 1 ianuarie – Anul Nou. E o sărbătoare ateistă, seculară, într-un sens păgînească (potrivit originii ei). Categoria II cuprinde 4 sărbători: 7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; ziua de luni la o săptămînă după Paşte (Paştele Blajinilor); ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului. Această categorie reprezintă originea şi tradiţia creştină ortodoxă a poporului băştinaş, precum şi tradiţia religioasă şi culturală a popoarelor din care s-au desprins prin diferite forme de colonizare actualele grupuri etno-culturale semnificative – ucrainenii, ruşii, găgăuzii şi bulgarii, toţi veniţi de curînd – unii de mai puţin de două secole, iar marea lor majoritate - doar după 1944 – în condiţii economice, sociale şi politice privilegiate faţă de băştinaşi. Categoria III este formată din antipodul absolut al sărbătorilor din categoria creştinească: 5

8 martie - Ziua internaţională a femeii; 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei; Primele două sărbători din acestea au o semnificaţie strict anticreştină, nu pur şi simplu necreştină, ci anume anticreştină şi se află în opoziţie spirituală, culturală, morală şi istorică absolută cu oricare din sărbătorile naţionale creştine. Cît priveşte cea de a treia sărbătoare – 9 mai - aici situaţia este mai complexă şi nu atît de univocă. Prezentarea semnificaţiei acestei sărbători ar necesita un întreg articol sau chiar studiu. Cea de a patra categorie cuprinde două sărbători laice, cu semnificaţie identitară absolută, ale băştinaşilor acestei ţări: 27 august - Ziua Republicii; 31 august - sărbătoarea "Limba noastră". Pe de altă parte, sărbătorile naţionale sînt tocmai de nivel naţional, deoarece ele reprezintă, simbolizează unitatea naţională a cetăţenilor ţării respective. O privire dezinteresată aruncată asupra acestei liste vede o contradicţie izbitoare între cel puţin trei dintre cele 4 categorii de sărbători: între sărbătorile creştine, cele comuniste-socialiste şi cele etno-politic De obicei, dregătorii supremi ai statului – Preşedintele ţării, preşedintele Parlamentului şi primulministru consemnează prin prezenţa lor la manifestaţiile oficiale corespunzătoare statutul de sărbătoare naţională şi, totodată, împărtăşirea de către ei ca persoane, nu numai ca dregători, a valorilor pe care le semnifică evenimentele respective sărbătorite. Bineînţeles, dregătorii participă şi la alte acţiuni care pot fi calificate ca sărbători – ziua vinului, ziua cunoştinţelor etc. Începînd cu anul electoral 2001, s-a produs o mutaţie semnificativă în practica participării reprezentanţilor supremi ai Statului Moldovenesc atît la sărbătorile de rang naţional, cît şi la alte manifestaţii cu caracter sărbătoresc-comemorativ. Astfel, sărbătoarea naţională Ziua Limbii – a limbii băştinaşilor – „cea română”, ştiinţific vorbind, - este în fiecare an de după 2001 văduvită de prezenţa dregătorilor de orice rang naţional. Mai mult decît atît, în această zi nu se mai organizează nici un fel de manifestaţii, acţiuni comemorative sau vreo petrecere.

Orice popor, în special unul cu statut de naţiune, adică unul care dispune de un propriu stat, care dispune de suveranitate şi independenţă în relaţiile cu oricare alte popoare cu aceleaşi privilegii politice, are, pe lîngă însemnele de stat – stemă, imn, drapel – şi o listă de sărbători naţionale – sărbători ale întregii naţiuni. 6

Cred că este tocmai cazul să amintim aici sensul cuvîntului „sărbătoare”. Potrivit DEX-ului, sărbătoarea este „zi în care se comemorează sau se sărbătoreşte un eveniment important, organizîndu-se adesea diferite serbări, solemnităţi, demonstraţii etc.” Iar „a sărbători” înseamnă „a-şi manifesta sentimentele de admiraţie, de bucurie, de entuziasm faţă de o persoană, faţă de un eveniment printr-o festivitate sau petrecere.” Astfel, sărbătorile naţionale sînt zile în care se comemorează sau se sărbătoresc evenimente importante pentru destinele poporului dat, evenimente care au marcat devenirea acestui popor ca popor, ca naţiune, ca entitate spirituală, culturală, politică. NOI avem cîteva sărbători naţionale Ele pot fi împărţite în 4 categorii : --1 ianuarie – Anul Nou. --7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; ziua de luni la o săptămînă după Paşte (Paştele Blajinilor); ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă Această categorie reprezintă originea şi tradiţia creştină ortodoxă a poporului băştinaş ---8 martie - Ziua internaţională a femeii; 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; 9 mai - Ziua Victoriei ----27 august - Ziua Republicii; 31 august - sărbătoarea "Limba noastră". De obicei, dregătorii supremi ai statului – Preşedintele ţării, preşedintele Parlamentului şi primulministru consemnează prin prezenţa lor la manifestaţiile oficiale corespunzătoare statutul de sărbătoare naţională şi, totodată, împărtăşirea de către ei ca persoane, nu numai ca dregători, a valorilor pe care le semnifică evenimentele respective sărbătorite. 2

2

http://www.mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=2706 (vizitat 01.11.12) 7

4. Ceremonii, structuri protocolare şi decor vestimentar 4.1 Tipuri de ceremonii şi realizarea lor Ceremoniile se împart în: – oficiale (organizate de administraţia publică centrală şi cea locală), – publice (organizate de instituţii publice fără de putere executivă), – private (organizate de instituţii private şi persoane particulare). Vom atrage atenţia că un moment important în asigurarea unei bune desfăşurăria oricărei festivităţi este informarea oportună a viitorilor ei participanţi.Cu excepţia banchetelor, regula clasică recomandă un termen de 30de zile pentru programe şi între 15 şi 20 de zile pentru expedierea invitaţiilor la destinaţie. Cînd va veni vorba de activităţi cu prilejul omagierii persoanelor sau evenimentelor într-un mediu de participanţi selecţi, perioadarecomandabilă va fi de cel puţin 15 zile.Responsabilii vor preciza prin telefon dacă depeşele au ajuns la destinaţieşi vor obţine confirmarea fiecăruia din invitaţi pentru a putea întocmi listadefinitivă a participanţilor.Invitaţiile solicită o tehnică specială şi un timp minim de expediere, acordîndu-se o atenţie prioritară redactărilor textelor şi machetei. Calitateainvitaţiilor este un indice care permite de a aprecia nivelul unei festivităţişi cultura celui ce o organizează.Pentru a asigura reuşita unei acţiuni protocolare: – vom folosi pe larg obiceiurile şi tradiţiile predecesorilor, experienţelesecolelor, despre care Miguel de Cervantes spunea încă la începutul sec. XVII că ele constituie competiţii ale timpului, depozit de activităţi, martor al trecutului, exemplu şi informaţie despre prezent, prevenire a celor care vor veni în viitor. Nu ne vom conduce decapriciile modei atît de oscilante şi instabile sau de alte interese demoment; – ne vom documenta despre tradiţiile locului, luînd în seamă practicasocială existentă, vom detalia orice secvenţă a programului, vomîntocmi scheme şi itinerarii etc.; – o planificare corectă ne va permite să stabilim intervalele de timp şisă determinăm spaţiile în conformitate cu genul activităţii, atributelede care avem nevoie, să elaborăm devizul de cheltuieli, să determinămalte necesităţi – acţiuni care ne vor face să ne simţim siguri întimpul acţiunii protocolare şi să asigurăm succesul ei; 3

3

Tarita O. Protocol, Ceremonial si Etica. Chisinau :Transparency International, 2006, pag 104. 8

4.2 Serviciul Protocol într-o instituţie publică La etapa actuală protocolul are nobila misiune, ca şi în alte vremuri, de acrea o imagine benefică a statului atît în interior, cît şi în relaţiile RepubliciiMoldova cu străinătatea – deziderat care poate fi îndeplinit prin eforturilecomune ale direcţiilor şi serviciilor specializate de protocol din structurile puterii centrale şi celei locale. Chiar dacă nu toate ministerele şi structurileadministraţiei publice dispun de aceste servicii, misiunea factorilor dedecizie actuali rezidă în crearea lor sau în delegarea funcţiilor de protocolaltor subdiviziuni. Instituţiile statului care nu au structuri de protocol ar putea să folosească pînă la crearea cadrului naţional legislativ de protocolfuncţionarii din secţiile relaţii publice sau presă care au anumită pregătireşi care ar putea fi antrenaţi în acest gen de servicii.Pentru funcţionarea lor normală, serviciile de protocol trebuie să dispunăde fişiere şi informaţie actualizată cu privire la principalele instituţii şi autorităţiale statului, inclusiv de date ce ţin de propriile lor instituţii. În oficii trebuie să existe organigrama direcţiilor şi serviciilor instituţiei, precum şio hartă a teritoriului sau schema oraşului (raionului).Serviciile de protocol trebuie să dispună de o bibliotecă, bază de legi, literaturăde specialitate, cărţi de gastronomie şi vestimentaţie, heraldică şi vexilologie,informaţii privitor la distincţiile naţionale şi străine etc. Fişiereletrebuie să conţină detalii ce ţin de sărbătorile şi tradiţiile locului, personalităţilenotorii, obiectivele culturale şi turistice, hoteluri, date despre ministere,consiliile municipale şi alte instituţii, programe ce ţin de viziteleoficiale efectuate de şefi de state şi prim-miniştri, miniştri sau oricare alteautorităţi naţionale sau străine. La toate acestea se alătură lista persoanelor distinse cu ordine şi medalii, modelele de invitaţii, meniuri, planuri alemeselor, trasee, drapele, pavilioane, fotografii, articole de presă, notiţe detot felul etc.Un rol important îi revine agendei serviciilor de protocol în care se va înregistrazilnic toate evenimentele.În ce priveşte personalul Serviciului Protocol la o instituţie publică, elconstă din şeful subdiviziunii şi doi funcţionari de protocol.Funcţia de Şef de Protocol, fie la Ministerul Afacerilor Externe, Parlament,Preşedinţie, Guvern, ambasade, fie la alte structuri ale puterii centrale şi ale administraţiei publice locale, solicită nişte calităţi specifice: să fie o personalitate consacrată, să manifeste o mare afecţiune pentru profesie şiun respect mare pentru tradiţiile şi simbolurile ţării.În timpul activităţilor oficiale Şeful de Protocol va trebui să fie punctual,să acţioneze fără să fie observat, să dea dovadă de un înalt grad de cultură,de pricepere, responsabilitate, discreţie, diplomaţie, cavalerism, răbdare,echilibru psihologic în situaţii imprevizibile şi de o capacitate rapidă de asesiza situaţia şi de a lua decizii.Şeful de Protocol trebuie să aibă grijă de imagine şi aspectul estetic (respectînduzanţele şi obiceiurile), să cunoască 9

atitudinile persoanelor, să nurănească în amorul propriu pe nimeni şi să studieze grupele de invitaţi şi participanţi pentru a evita disensiunile, pentru a asigura echilibrul şi a păstramediul armonios al oricărei acţiuni protocolare etc. În atribuţiile lui intră vestimentaţia care trebuie să corespundă eticheteişi rigorilor protocolare (costum negru sau întunecat, ciorapi negri asortaţicu pantalonii), dominarea limbilor, respectul tradiţiei, capacitatea de a fiingenios şi perspicace, cultura şi punctualitatea. Personalitatea Şefului deProtocol trebuie să se bazeze pe sensibilitate, adresare curtenitoare, educaţie,toleranţă, înţelegere, discreţie şi bun gust.În instituţia unde activează, Şeful de Protocol va trebui să îndeplineascădiferite misiuni ce ţin de clasificarea activităţilor de protocol, determinarea precăderilor şi onorurilor la ceremonii, organizarea vizitelor autorităţilor,instalarea în post, dispunerea drapelelor la sărbătorile oficiale, respectărea ţinuteivestimentare etc. Obligaţiuni şi funcţii ale unui Şef de Protocol într-un raion (municipiu): – să asiste, să însoţească şi să consulte Preşedintele raionului (primarulmunicipiului) în toate activităţile protocolare; – să organizeze ceremoniile oficiale, vizitele înalţilor demnitari destat, ale reprezentanţilor statelor străine şi ale organismelor internaţionaleşi, în general, toate ceremoniile ce ţin de competenţa puteriiraionale, cu excepţia celora care sînt de ordin legislativ, judiciar,militar sau religios; – să asiste Guvernul cînd ceremoniile care urmează să se desfăşoareîn raion ţin de competenţa autorităţilor centrale, iar dacă va participaCorpul Diplomatic, va coopera cu Departamentul Protocol Diplomatic de Stat al Ministerului de Afaceri Externe şi IntegrareEuropeană. – să elaboreze ordinea de precăderi ale autorităţilor raionale şi să determine precăderile care le-ar corespunde în cazuri neprevăzute; – să ţină registrul cu lista autorităţilor naţionale şi a demnitarilor dinraioane; – să ţină registrul reprezentanţilor organismelor internaţionale; – să ţină registrul fostelor acţiuni protocolare. 4 4.3Vestimentaţia Istoria vestimentaţiei e tot atît de veche ca şi istoria omenirii. Vestimentaţiaare anumite forme, culori şi o semnificaţie socială determinată. Ea a reflectatde-a lungul traiectoriei sale nu numai situaţia economică a popoarelor,dar şi atmosfera socială, politică şi artistică.Vestimentaţia s-a diversificat o dată cu apariţia statului şi a instituţiilor sale (civile, militare, religioase, academice, culturale etc.), situaţie care acontribuit la apariţia unei multitudini de demnitari şi funcţionari de statcare necesitau să poarte veşmînte conform rangului lor. Cu certitudine, dinmomentul apariţiei 4

http://www.scribd.com/doc/12407879/protocol-institutional (vizitat 11.11.12) 10

atributelor vestimentare la ele au apelat toţi membriisocietăţii umane, indiferent de rang sau poziţie socială. Chiar dacă la etapa actuală se observă unele tendinţe de nerespectare strictăa decorului vestimentar, regulile pe care le-am moştenit de la generaţiilecare ne-au precedat continuă să funcţioneze. Mesajul vestimentaţiei estedestul de semnificativ şi va trebui să dăm dovadă de un gust rafinat laalegerea atributelor vestimentare, ţinînd cont de principiile estetice, gen,vîrstă, anotimp etc.Semnificaţia socială a vestimentaţiei include în sine categoriile de formalăşi neformală.Prima categorie vizează personalul instituţiilor oficiale ale statului, a douacuprinde o multitudine de particularităţi proprii indivizilor în parte sau grupurilor sociale.În continuare ne vom referi la vestimentaţia de ceremonii, de zi şi pentrudiverse ocazii, în scopul de a cunoaşte ce haine şi în ce circumstanţe vatrebui să îmbrăcăm. Vestimentaţia ceremonială În Republica Moldova, vestimentaţia de etichetă în ordinea categoriilor este:a) pentru bărbaţi: costum negru sau închis (militarii – uniformă); b) pentru dame: rochie lungă (de seară), rochie de trei sferturi (care estela modă şi acceptată în mai multe ţări).Moda feminină, datorită liniilor schimbătoare, are o valoare deosebită înfiecare epocă istorică, care face ca ea să fie subiectivă, personală, însăîntotdeaunaadaptată siluetei, vîrstei şi circumstanţelor. Damele vor trebui să pună un accent special în combinarea culorilor şi a desenelor, a atributelor, precum sînt poşeta, încălţămintea şi mănuşile. Acestea sînt componentele principale care determină eleganţa unei dame.Serviciul Protocol în fiecare caz aparte va indica forma de vestimentaţie pentru oficialităţi sau membrii Corpului Diplomatic care participă la ceremoniileoficiale. La acţiunile organizate în străinătate se va respecta ţinutaspecificată în invitaţie .Smochingul numit în invitaţie şi cravata neagră (black tie– în engl.) rămîne ţinuta cea mai frecventă pentru a da strălucire unei recepţii. Se îmbracă în114Transparency International – Moldovacepînd cu ora 17.00. Însă, există şi ţinuta de vară cu jachetă albă şi papionnegru. Doamnele vor purta rochie scurtă sau vor apela la o rochie lungă,dacă va fi indicat în invitaţie. Fracul. Înainte de orele 18.00 fracul este numit ţinută de ceremonie, dupăaceastă oră – ţinută de gală. Folosirea fracului este solicitată prin menţiunea white tie. Ziua femeile vor îmbrăca o rochie scurtă, mănuşi şi pălărie,seara – rochie de culoare neagră lungă, acceptată la recepţiile de marefast. La rochia lungă de gală se poartă mănuşi scurte sau lungi, în dependenţăde lungimea mînecilor, şi se încalţă pantofii clasici pe tocuri înalte. Numărul de bijuterii va fi moderat şi va armoniza cu decorul vestimentar.Deci, damele se

11

vor îmbrăca în conformitate cu moda şi îşi vor însoţi soţiiconform etichetei. În caz dacă dama este cea invitată, se va folosi normade vestimentaţie dominantă. În invitaţie se va indica: Doamnele, haine denoapte (seară) sau haine scurte . Damele, dacă sînt invitate la o cină, vor folosi poşete mici şi pantofi închişi cu botul ascuţit, însă trebuie să evite parfumurile tari. Machierea se va face seara şi nu la amiază. Se va evita folosireaceasurilor de mînă la hainele de noapte, excepţie dacă ele au formaunei bijuterii.În unele ţări, la ceremoniile oficiale cu participarea şefului de stat persistăobiceiul de a se prezenta în formă de gală sau în haine naţionale. În Spania,la înmînarea de către şeful de misiune a scrisorilor sale de acreditare se solicităîmbrăcarea fracului de culoare neagră; în Marea Britanie se acceptă portul costumului naţional sau a fracului cu jilet alb şi ordine; în Canada şi SUA se foloseşte de asemenea fracul şi, la dorinţă, hainele naţionale. De ladiplomaţi ar putea să se solicite purtarea uniformelor la ceremoniile speciale(la încoronarea sau decesul suveranului) sau în cazuri cînd o solicităServiciul Protocol. Funcţionarilor titulari ai ambasadelor şi consulatelor cărora nu li se cuvine uniformă, în cazul invitării la ceremonii la care asistădiplomaţii de carieră, se prezintă la ceremonii în frac negru cu jilet albşi cilindru. În afară de cazurile cînd agenţii diplomatici trebuie să fie înuniforme de gală, vestimentaţia ceremonială pentru întrevederile oficiale protocolare de dimineaţă şi de zi include: cărticica de vizită, cilindrul, mănuşigri sau albe. Vestimentaţia pentru recepţiile de zi La recepiile ordinare de zi (ceai, cocktail, vin de onoare etc.), care se desfăşoară pînă la orele 18.00, bărbaţii vor îmbrăca costume elegante de culori plăcute, dacă nu se specifică îmbrăcarea smochingului sau a fracului. La toate tipurilede recepţie se va îmbrăca o cămaşă de culoare albă şi cravată. Plus batista care trebuie să fie de calitate, avînd aceeaşi culoare ca şi cravata.. Pantofii lăcuiţi se îmbracă,de regulă, la smoching şi frac.Femeile la acest tip de recepţii vor îmbrăca rochii fine scurte, de orice culoare.. Laaceste rochii se vor încălţa pantofii cu toc (înalt sau mediu), se vor purtamănuşi şi pălărie. Culoarea încălţămintei, a mănuşilor şi a poşetei va fi în unison cu cea a rochiei. La recepţiile de zi esteîntîlnit frecvent şi taiorul ( fustă, bluză şi jachetă confecţionate din acelaşimaterial ), care este prototipul costumului bărbătesc şi se bucură de o răspîndiredin ce în ce mai mare. 5

5

http://www.scribd.com/doc/44760193/Transparent-A-Prin-Protocol (vizitat 01.11.12) 12

5.Studiu de caz : Saratoarea oficala a R.M. : HRAMUL CHIŞINĂULUI – 2012 PRETURA SECTORULUI CENTRU MUNICIPIUL CHIŞINĂU În platoul repartizat Preturii sectorului Centru, pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, în perimetrul străzilor Armenească şi Ismail, inclusiv scuarul „UNIC” SA / „Moldtelecom” SA, cu sprijinul uniunilor de creaţie, agenţilor economici, asociaţiilor sportive şi societăţilor etno-culturale, se vor desfăşura mai multe acţiuni cultural-artistice şi sportive: Platoul „Târgul Vechi” - bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 73 Ora 11.00

Lansarea activităţilor în platou

•

Fundal muzical, expoziţii, terase agenţi economici;

•

Platou amenajat în stil naţional („Târgul Vechi”, „Casa Mare”, bucătărie tradiţională

moldovenească, peisaje săteşti şi terasă pentru spectatori). •

În platou: moderator, colective artistice, melodii folclorice şi jocuri tradiţionale, dansatori

ai Ansamblului „Moldoveneasca”; expoziţii autumnale ale copiilor de la instituţiile de învăţământ şi extraşcolare; expoziţii ale meşterilor populari (olărit, lemn prelucrat artistic, dantelă, broderie, ţesuturi artistice, împletit din fibre vegetale etc.). •

În platou: dansuri folclorice, mesaje de felicitare şi cântece din partea interpreţilor /

formaţiilor artistice: Valentina Cojocaru, Ana Dabija, Igor Cuciuc, Ioana Căpraru, Cezara Elena, acompaniaţi de Orchestra „Moldoveneasca” (acordeon – Anatol Donţu; vioară – Marin Bunea; acompaniament – Lilian Ganea; trompetă – Adam Stânga); Ansamblul folcloric „Crenguţă de iederă” (Universitatea de Stat din Moldova), coordonator artistic: Maria Iliuţ; Ansamblul folcloric „Romaniţa” (Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie), coordonator artistic: Mihai Siminica; vedete ale estradei naţionale: Anişoara Puică ş.a. •

Grup artistic pentru întâmpinarea oaspeţilor (tineri în costume naţionale, pâine cu sare,

mesaje de felicitare etc.) Animaţii folclorice în preajma „Casei Mari”, scenete din viaţa rustică, animaţii publice cu participarea actorilor amatori şi profesionişti. •

Pe parcurs: program de muzică de petrecere (lăutari şi interpreţi de muzică populară) la

terasele agenţilor economici, cu bucate tradiţionale şi amenajări adecvate. 13

•

Ora 18.00 – sfârşit de program artistic.

Platoul sportiv „Citius, Altius, Fortius” - str. Bulgară colţ bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt •

Expoziţii ale organizaţiilor de profil (şcoli, cluburi, federaţii sportive).

•

Desfăşurarea luptei naţionale „Trânta” la diferite categorii de vârstă, cu înmânarea

premiilor tradiţionale: berbec, gânsac, cocoş ş.a. „Platoul Copilăriei” - scuarul „UNIC” SA / „Moldtelecom” SA Program de divertisment „Chişinău - capitală europeană”: 11:00 - 18:00 Moderator: Doiniţa Gherman Ora 11:00

Conţinut - Sensibilizarea publicului -

Suită de melodii şi piese tematice (difuzare

Realizare Moderator Operator sunet

album muzical „Citadela dragostei” – cântece de ieri şi de azi, dedicate Chişinăului);

Suită de melodii populare 12:00

Ansamblul folcloric „Fluieraşii”, Liceul „Nicolae Sulac”, coordonator: Serg. Brumă Mesaj de sensibilizare a publicului

12:15

Dans popular

Moderator Ans. „Moldoveneasca”, coordonator: I. Gorşcov

Piesa 12:20

Piesa

Cezara-Elena,

Piesa

interpretă muz. populară

14

Suită de melodii folclorice 12:30

Ans. folc. „Romaniţa” Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie, coordonator: Mih. Siminica Dans popular Ans. „Moldoveneasca”

12:40 Piesa „ Bate inima mea” 12:45

Piesa „Ţara rândunelelor”

Ştefănel Roşcovan, interpr.

Piesa „Azi e ziua ta…”

învingătorul concursurilor naţionale şi internaţionale

Mesaj de sensibilizare a publicului Moderator 12:57 Dans popular Ans. „Moldoveneasca” 13:00 Piesa „Frunzele cad”

Angela Cabari-Roşcovan,

Piesa „Vreau să mă îndrăgostesc”

interpretă

13:05 Mesaj de sensibilizare a publicului. 13:13

Onorarea prezenţei în platou a oficialităţilor. Mesaj

Moderator

de felicitare.

Pretura sectorului Centru

Mesaj de sensibilizare şi informare despre sportivul Nicolae Bîrliba. Invitarea spectatorilor să-şi 13:18

Moderator

concentreze atenţia asupra demonstraţiilor sportive ale acestuia. Realizarea conexiunii cu platoul 15

sportiv

Piesa „Tot să cânţi, chitara mea”; Piesa „Emoţie de toamnă” 13.21

Grup artistic, Liceul „Nicolae Sulac”

Piesa „Tablou pe sticlă” Piesa Colupo i solumine 13.29

Miron Elena Ilie Crina, Liceul „Nicolae Sulac”

Pauză promoţională BigLapic BigLapic 13:40 Prezentarea modei „Vestimentaţie toamnă -iarnă” „UNIC” SA, 14:00

coordonator: Piesa „Aşa-s prietenii”

Elena Railean

Piesa „Lumea e a mea” 14:15

Piesa „De ziua ta”

DoReMiCii:

Piesa „Floarea Păcii”

Mădălina Scurtu

Piesa „Sunt copil”

Cătălina Mereuţă Denis Midoni Valeria Tănase Patricia Rusu. coordonator artistic: Marcela Gîlcă

Piesa „Zi de soare” Valeria Dunai, 14:35

Piesa „Fata din soare”

coordonator: St. Mitriuc Ionela,

14:39

coordonator: Doiniţa Pauză promoţională

Gherman 16

BigLapic 14:44

Piesa „Don Juan” Corina Chipercean,

15:00

Dans social

coordonator St. Mitriuc Grup public,

15:05

Mesaj de sensibilizare a publicului

coordonator: Ivan Ţurcan

Piesa „Copilărie” Piesa „Floare-a păcii” 15:10

Moderator Rusanda Liţcan Gabi Găină, coordonator: St. Mitriuc

Aplicaţii demonstrative gen sportiv coordonator : 15:18

Piesa „Citadela dragostei”

Ivan Kabaziuk

Piesa „O gutuie pe masă” Stela Mitriuc, iterpretă 15:23

Dans social Grup public,

15:31

Mesaj de sensibilizare a publicului

coordonator: Ivan Ţurcan

Pauză promoţională

Moderator BigLapic

15.45

Aplicaţii demonstrative gen sportiv coordonator:

16.05

Conexiune platoul sportiv

Ivan Kabaziuk Moderator

16:11

Piesa „Azi jucăm la horă” Piesa „Mândra mea”

Andrei Tabăcaru, coordonator: D. Gherman 17

16:14

Aplicaţii demonstrative gen sportiv coordonator:

16:22

16:30

DoReMi SHOW

Ivan Kabaziuk

Piesa „Doi Kowboy”

DoReMi grup

Piesa „De ziua ta”

Arina Puşcaru

Piesa „Vino soare”

Igor Negruzzi

Piesa „Cine”

Milena Caranfil

Piesa „Popuri etno”

DoReMi grup coordonator artistic: Marcela Gîlcă

Mesaj de conexiune cu platoul sportiv Atenţie la platoul sportiv Moderator 17:00

Piesa „Femeia - îngerul vieţii”

În arenă: Nicolae Bîrliba

Piesa „Meloterapie”

Părintele Valeriu

17:10

Piesa „Vivat Moldova”

17:18

Piesa „WELCOM E TO MOLDOVA”

17.30

Recital muzical

Doiniţa Gherman

Proiect „OLPIONS” coordonator: 18:00

Mesaj de final. Invitaţie la acţiunile municipale în

Oleg Volontir

PMAN Moderator

Ca şi anul precedent, către aniversarea de 576 de ani ai capitalei, Nicolae Bîrliba, campion mondial şi european la haltere mici, aduce un omagiu special Chişinăului, prin atingerea unui nou record personal, evenimentul fiind monitorizat de către experţi de rang internaţional. 18

Platoul principal: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt (str. Armenească – str. Ismail) •

Manifestări publice concertistice şi expoziţionale ale oamenilor de creaţie, societăţilor

etnoculturale din sector, agenţilor economici, ONG-uri de profil. •

Expoziţia clubului columbofililor – porumbei decorativi.

•

Expoziţii: colegii şi universităţi, edituri şi librării din sector.

•

Programe distractive, muzică folclorică şi de petrecere la terasele de agrement ale

agenţilor economici, între orele 1100 – 2300. Participanţi la sărbătoare •

În cadrul expoziţiilor: membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Moldova; Societatea de Distribuţie a Cărţii PRO NOI; Biblioteca Publică de Drept, bibliotecile publice „Ovidius” şi „Maramureş”; Universitatea Liberă Internaţională din Moldova; Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”; Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”; Federaţia Naţională „Trânta” din Moldova; instituţiile de învăţământ preşcolar şi preuniversitar din sector; societăţile etno-culturale: ucraineni, nemţi, polonezi, ruşi; agenţi economici din sector.

●

În cadrul programelor concertistice: uniuni de creaţie, colective artistice din sector şi

invitaţi, interpreţi de muzică uşoară şi folclor, declamatori, actori etc. ●

În cadrul competiţiilor sportive: Federaţia Naţională din Moldova „Trânta”, şcoli / cluburi

sportive, sportivi de performanţă şi amatori, alte persoane interesate. ● În cadrul lucrărilor de pregătire / desfăşurare: colaboratorii Preturii sectorului Centru, servicii tehnice, directorii / angajaţii ÎMGFL, asociaţii de creaţie şi sportive, conducători / profesori / copii din instituţii de învăţământ, artişti, actori, organizaţii de profil.

19

6.Concluzie

În secolul al XXI-lea protocolul se prezintă ca un complex de tehnici prin intermediul cărora se organizează ceremoniile, se pun în ordinea cuvenită persoanele participante la acestea, se asigură lucrurile necesare manifestării respective şi se urmăreşte ca prin el să se atingă scopurile pe care şi le propune amfitrionul. Pentru multă lume protocolul înseamnă corset, incomoditate, rigiditate, însă în realitate el este cea mai bună garanţie de a putea mulţumi pe toată lumea prezentă la o acţiune, de a atinge scopurile fiecărei ceremonii. Oricare ar fi părerile unora despre normele protocolare, chiar dacă sunt voci care le consideră anacronice, majoritatea covârşitoare este de părere că prin caracterul lor convenţional acceptat de comunitate, ele reprezintă şi astăzi o necesitate, întrucât apără demnitatea instituţiilor şi a reprezentanţilor acestora, asigură desfăşurarea, în mod eficient, a diferitelor activităţi de relaţii interinstituţionale şi interumane. În pas cu evoluţia societăţii, normele de protocol se adaptează permanent cerinţelor acesteia. Astăzi în lume se aplică un protocol în acord cu timpurile pe care le trăim; în locul fastului şi al ceremoniilor de amploare, practica protocolară europeană contemporană se caracterizează prin sobrietate şi ceremoniale scurte, cu implicarea doar a persoanelor necesare bunei desfăşurări a acţiunilor respective. Aceste schimbări au fost impuse de dinamica extraordinară ce au cunoscut-o, în ultimele cinci-şase decenii, relaţiile între persoanele fizice şi juridice, multitudinea contactelor directe, inclusiv la cel mai înalt nivel, accentul pus pe caracterul de lucru al reuniunilor care, nu odată, sunt prevăzute să dureze doar câteva ore. În zilele noastre, protocolul este indispensabil nu numai în activitatea organismelor oficiale, ci şi în cea a entităţilor private, în întreaga viaţă socială, întrucât el ne indică ce putem şi ce nu putem face, ce putem sau nu putem spune şi cum să ne comportăm în anumite împrejurări, cum să facem anumite lucruri, cum să fim.

20

BIBLIOGRAFIE 1.

Tarita O. Protocol, Ceremonial si Etica. Chisinau :Transparency International, 2006, pag

2.

Prorocol si Ceremonial Diplomatic http://www.scribd.com/doc/54121202/Protocol-Si-

Ceremonial-Diplomatic (vizitat 11.11.12) 3.

Saratori Nationale ale Repulicii Moldova http://www.mdn.md/index.php?

view=viewarticle&articleid=2706 (vizitat 11.11.12) 4.

Transparenta prin Protocol http://www.scribd.com/doc/44760193/Transparent-A-Prin-

Protocol (vizitat 01.11.12) 5.

Protocol Institutional http://www.scribd.com/doc/12407879/protocol-institutional (vizitat

11.11.12)

21