Samarian Pompei - Istoria Orasului Calarasi [PDF]

Zitiervorschau

DR. SAMAPIAN OH. POMPEI

..

ISTORIA

ORA*ULUI CALARA*I (IALOMITA) DELA ORIGINE PANA LA ANUL 1852

1931 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE E. MARVAN B-DUL PR. MIRCEA, 10

BUCURETI

www.dacoromanica.ro

PREFA TA D-nul doctor Poinpei Gh. Samarian9 s'a gandit sa-mi infatifeze inainte de a o da la tipar, lucrarea d-sale. Istoria oraqului Calaragi". Am constatat ca era astfel intocmita in cat numai sfiala adevaratului om de qtiinta mai putea justifica dorinta de a recurge la o consultare prealabila. Putin a avut de caqtigat d. Samarian din intampinarile mete, dar eu am pretuit cunoqtintele ce am dobandit cu privire la reqedinta unui judet de care ma leaga amintiri de familie fi personale. Dupa cateva pagini de consideratii generale, intram, °data cu Istoria satului Lichire§ti-, incepand din a doua jumatate a sec. XVI-lea, in domeniul informatiilor pozitive, pe care autorul le-a adunat cu o neintrecuta h5rnicie.

Infiintarea satului de calaraqr pe hotarul moqiei manastirii Coltea, este expusa cu toata preciziunea posibila. Asistam apoi la transforrnarea satului in tang, in reqedinta de judet qi in sfar§it in oral liber. Obi§nuit cu metoda qtiintelor exacte, autorul nu face nici o af inmate care sa nw fie intemeiata pe un isvor sigur. Relev aportul a Inca unui document (anexa III) in care este men-

tionata legatura- lui Mihai Viteazul, precum §i in genere a bogatului material inedit din anexe. N'a Post satisfacut d. Samarian pans ce, cu mare truda, n'a descoperit actul of icial care i-a permis sa fixeze data exacta cand Cala raqii a devenit capitala judetului Ialomita : 18 Aprilie 1833. A rascolit arhiva uitata a primariei locale §i, multamita straduintelor d-sale, patrundem in aplicarea mecanismului administrativ fi judecatoresc introdus de Regulamentul Organic, in raporturile dintre autoritati, precum fi dintre acestea si targoveti. Ni se da o icoana vie a vietii ta rgului, sub toate aspectele ei. CalaraFenii von mai gasi evocate in lucrarea de fata amintinea mut-

tor oameni de bine de alts data, din oraqul lor, prea rigor uitati, dupal obiceiul

nostru. Pang la anul

1852,

cand se opregte d-nul Sa-

www.dacoromanica.ro

4

marian, spicuesc cate-va nume : Lehliu, Slatineanu, Grigore Poenaru, lorgu Lens, Radu Ceausescu, Doicescu, Minea loan, loan Gherasim Gorjanul, Gr. Constantinescu. De atunci incoace, s'au adaugat altii. Numele for ar putea inlocui cu folos, pe tablitele strazilor, pe acelea de flori, animale, sau de constelatii. Socotesc ca ulitele unui oral ar trebui sa fie ca ni§te foi mereu deschise ale unui manual civic, in care sä se oglindeasca trecutul §i sa se aminteasca inainta§ii, ca imbold pentru generatille noua. Autorului ii fac o rugaminte : sa-§i intinza de acum cercetarile fi dincolo de raza ora§ului, spre a ni da, cat de curand, cu con§tiintiozitatea de care face dovada o colectie de Documente ialomitene- . Domnul Dr. Samarian are dreptul la recuno§tinta nu numai a Calara§enilor, dar §i a tuturor acelora pe care nu-i lass indiferenti trecutul nici unui colt de Cara. SA nada jduim ca lucrarea d-sale, prefuita §i raspandita cum merits cu

prisosinta, va servi de pilda §i altor initiative de acela§ fel. August 1931.

IOAN C. FILITTI Consilier la Consiliul legislativ Membru corespondent al Academiei romane.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I. La cateva sute de metri mai jos de Silistra, se desface din Dun Are un brat, care is numele de Borcea ; acest brat se indreapta mai intai cAtre Nord-Vest si dupd vreo case kilometri, face o cotitura bruscA spre rasa.rit si curge la vale, formand limita de sud a judetului Ialomita. La cotitura Borcei, pe malul stang, se a fla orasul Calarasi. Tocmai se implinesc o suta de ani, de cAnd Calarasul este capitala judetului. 0 suta

de ani inmanuncheaza sfortarile a catorva generatii de oameni, cari au f Acut din micul satulet din 1833, mandrul ora§ de azi.

De drept, numele acestui oras ar trebui sa fie $tirbei, pentruca a§a a fost numit cu prilejul eliberfirer lui, and i s'a incheiat actul de botez, la 24 Septembre 1852. Dar numirile geografice nu se creiaza prin porunca ,;-locuitorii nu s'au putut deprinde cu noua numire si de pe la 1877, in urma rasboiului Inde-

pendentei, s'a revenit, fara incheerea vreunui act, la vechea numire de Calarasi. Ramane in sarcina juristilor sA mediteze asupra valabilitAtei numelui de azi, Calarasi, pAstrat prin uz, fats de cel oficial, Stirbei, impus printeun ordin, care n'a mai fost contramandat !Ana acum.

De altfel si numele de Calarasi s'a suprapus pe un alt nume, mult mai vechiu, acela de Lichire§ti, ceeace dovedeste ca trecutul acestui oral e mult mai indepartat deck s'ar putea crede.

Dupa cum vom arata mai departe, de Lichiresti se vorbeste pentru prima oars la sfarsitul secolului al XVI-lea 1), pe la 1595, adica in timpul lui Mihai Viteazul, alAturi de alte sate, Crancenii sau Magurenii de azi si Cornatelul din Ilfov, unde-i azi satul MAnastirea. Ori, numirile geografice ale vechilor asezari omenesti, sate on orase, nu s'au creiat de la o zi la alta ; aceste numiri se mostenesc din timpuri a caror limita in trecut nu se poate fixa precis si se perpetuiaza prin traditie. 1) Arh. Eforiei Contencios. Dos. Lichiresti. Vezi la urma doc. III.

www.dacoromanica.ro

6

Daca satul Lichire§ti apare in actele vechi din 1595, inseamna ca existenta lui trebue sa fie mai veche. Ca nu 1-am gasit inainte de aceasta data, dovede§te ca mijloacele mele de cercetare n'au fost suficiente, sau ca, fiind un sat de tot mic, Lichire§tiul nu-i citat in alte acte mai vechi. Dar existenta lui inainte de aceasta data nu se poate nega, caci se dovede§te din toate imprejurarile care leaga acest colti§or de pamant de la cotitura Borcei cu viata Baraganului, cu viata Dunarei §i a Durostorului.

Viata for este a§a de stransa, ca trebue sa o consideram la un loc, daca vrem sa privim in trecutul departat al acestui colt de pamant.

LOCUL PE CARE SE AFLA CALARASII, IN TRECUTUL DEPARTAT. In timpurile vechi de tot, marginea sudica a campiei Baraganului era limitata de un curs de apa, care se desfacea din Dunare, de prin dreptul varsarei Arge§ului §i curgea la vale, paralel cu Dunarea, pans in dreptul Calaraplui de azi, de unde se continua cu Borcea. Acest brat de Dunare a existat pans la sfar§itul sec. al XVIII-lea ; in harta austriaca din 1791, o harta topografica in care se noteaza cu multa exactitate toate amanuntele geografice, acest brat este aratat ca avand acelea§i dimensiuni ca §i Borcea 1).

Pe acest brat, in secolul al XV-lea §i al XVI-lea erau schele, adica porturi importante ; era Cornatelul, unde este azi satul Manastirea, erau Ciocane§tii, sat care exists §i azi in Ialomita. Cu vremea acest brat de Dunare s'a resfirat in numeroase garle, a scazut tot mai mult §i la finele secolului al XVII-lea, schela Ciocane§tilor a disparut, iar satul a ramas §i azi pe uscat. Pe sub malul Calaraplui mai curgea doar o garla mica, care a durat pans pe la 1835 sub numele de Carna ; azi n'a mai ramas de cat malul inalt de 3-4 metri, care din susul ora§ului se continua fara intrerupere pans in judetul Ilfov, ca o marturie sigura Ca, pe sub acest mal, a curs candva o apa mare, brat din Dunare. 2). Cea mai veche §tire despre aceste locuri o avem din timpul lui Darius (523-485 inainte de era cresting) . Dupa Herodot, Getii, cari erau cei mai nobili §i mai virtuosi dintre Traci", s'au opus navalirei lui Darius peste Dunare 2). Drumul urmat de Darius ar fi fost, dupa Wells, prin dreptul Silistrei, 1) Acad. Rom. Harp s1 stampe.

Anal. Pad. vol. )(V, pt. I p. 522. 3) Herodot cart. IV, 93. Cf. Xenopol, Ist. Rom. vol. I, p. 45, ed. 1896.

2)

www.dacoromanica.ro

7

unde ar fi trecut Dunarea pe un pod, Podul lui Darius, ca sa atace pe Getii din campia Baraganului 1). Mai tarziu, la anul 335 inainte de era cre§tina, Getii nemuritori" ai lui Herodot §i Tucidide, ...a caror limba iaste afara de Indiani, mai mare de cat toate limbile, care de ar fi supt o ascultare, ar fi nebiruita gi foarte tare... 2). aveau aici, la cotitura Borcei, o cetate. Alexandru Machedon, ...trecu Dunarea in timpul noptei, pe la Silistra, ,ci in revarsatul zorilor se arata de odata in fata Getilor. Acegtia loviti pe neagteptate, luara fuga inchizandu-se intr'un orag al for de lemn, slab intarit, care se afla numai la trei sferturi de ora departe de Dunare. Vazgndu-se gi aici inconjurati de toate partite, se aruncara pe cai, cu femei, cu copii gi cu tot ce puteau sa mai incarce fi se napustira in campia Baraganului. Macedonenii dupa ce daramara ,si arsera in cateva ceasuri oragul Getilor, se intoarsera incarcati de prada chiar in aces zi in lagarul de pe malul drept al Dunarei. 3). Intr'o alts versiune se spune ca : ,,... Alexandru cel Mare, la 336 inainte de Cristos, a trecut Dunarea contra Getilor, cari aveau o cetate intarita, cam la o parasanga departe de Dunare (intre 1/2 -3/4 de mita geografica). Alexandru se gasea cu 10.000 de pedegtri gi patru mii cavaleri, gi au facut din ordinul regelui, burduge cu peile corturilor, umplute cu pae, s'au adunat gi bard de pe la locuitori, cu cari se slujeau la pescarie, comer §i talharii. Cand s'au terminat pregatirile, 1500 de calari fi 4.000 de pedegtri an trecut fluviul pe unde inaltimea semanaturilor ii ascundea. In revarsatul zorilor, Alexandru dirige drumul sau prin farine §i ajungand la tarmul descoperit, pune in fuga pe Geti, cari se afund in pustiu. Macedonenii au daramat cetatea Getilor" 4).

Aceasta frumoasa poveste este luata din scrierile lui Arrian Flaviu, care s'a bazat pe memoriile lui Ptolomeu Lagos 5). Barbie du Bocage pune trecerea Macedonenilor prin dreptul satului 1) H. G. Wells. Esquise de l'Histoire Univers. Harta p. 148. 2) N. Iorga. Herodot, trad. romaneascA din 1643. Cart. V, 3, p. 276. 3) G. I. Lahovari, General I. C. Bratianu, Gr. Tocilescu. Dictionar geografic. Art. Ialomita. Date scrise probabil de Todlescu. 4) Draghicescu Mihail. De la Orsova la mare, fasc. 2, p. 113. Biblioteca Academiei nr. 76.609. Citeaza pe Arrian. Cartea I ; dteaza si pe Thival. . 5) Arrian Flaviu, istoric Grec, nascut la 105 d. C., a devenft cetatean roman sub Adrian. Printre altele a scris : Intamplarile de dupa moartea lui Alexandru ; Geografia Pontului Euxin ; Mijloacele de a lupta contra Alanilor ; expeditia lui Alexandru, etc. Ptolomeu Lagos, nascut in Macedonia la 360 i. C., se presupune a fi fiul lui Filip. A fondat dinastia Lagizilor in Egipt.

www.dacoromanica.ro

8

Manastirea de azi. Dupa el, Alexandru §i-ar fi inaltat altarele pe langa malurile canalului Borcea 1).

Xenopol, pune aceasta trecere mult mai in josul Dunarei, spre Gurile ei 2) .

Mai tarziu, dupa Geti, au venit Roxolanii navalitori, can §i-au gasit pieirea cam tot pe aid, prin baltoacele Dunarei. Ivirea Romanilor la Dunare da o noua fats vietei de pe ambele maluri ale fluviului. Durostorul devine o cetate puternica, in timp ce alte centre apar pe malul stang : Ziridava unde este Jegalia azi, Nentidava la 01tenita, Jusidava la Slobozia. Imparatul Justinian, L care a domnit intre 527-665, a construit un mare numar de cetati in Dacia §i se crede ca ar fi zidit o cetate §i dincoace de Dunare, in fata Silistrei 3). Aceasta cetate va fi fost ca un post avansat, pentru paza drumului care ducea din Baragan spre Durostor, §i nu putea fi de cat aid la cotitura Borcei ; nicio urma din aceasta presupusa cetate nu se mai gase§te astazi.

Pe aici, catra Durostor,trec toate hoardele barbare, Gotii, Ostrogotii, Vizigotii, Bastarnii, Carpii §i Sarmatii §i toti cati tinteau Bizantul, trebuiau sa cucereasca intai Durostorul, care le sta in cale. Dupa trecerea Bulgarilor in secolul al VI-lea §i a Ungurilor in secoJul al IX-lea, yin Pecenegii, cei chemati de Constantin al VII-lea Porfirogenetul qi se a§eaza pe malul stang al Dunarei, in fata Durostorului, §i in Balla, in locul cuprins intre Dunare §i Borcea 4). Dar vartejul atator popoare cate au trecut pe aici, n'a dat nimanui posibilitatea de statornicire ; §i chiar de ar fi fost aici vreo a§ezare omeheasca, fie stabila, fie numai ca o straja inaintata a Durostorului, strap a drumului spre Dunare §i Durostor, n'a ramas nimic care s'o aminteasca. De aceia Schlumberger, descriind imprejurimele Durostorului din timpul luptelor eroice dintre Sviatoslav, regele Ru§ilor Varegi ai Kievului, veniti la anul 967 in barci monoxile (dintr'o singura bucata de lemn) , pe Dunare §i Borcea, §i intre imparatul Tzimisces al Bizantului, spune ca dincolo, peste Dunare, spre Baragan, nu se vede de cat campia nemargi. 1) Barbie du Bocage, geograf 4i filolog, nascut la 1760 in Paris. A studiat foarte mult Orientul vechiu. El ar fi intocmit §i atlasul ce insote4te romanul Educatia tanarului Anacharsis de Barthelemy, din care o plan4a, cu regiunea Calarawlui, a fost publicata de d-1 Profesor Iorga in AnaD. Academia, Vol. 36. ,3) Xenopol. Istoria Rom. Vol. I, p.. 46. Editia 1896. 3) Ch. Dezobry et Th. Bachelet. Dict .de biographie et d'histoire. Vol. I, p. 1463. 4) G.f Popa-Lisseanu. Drastorul, p. 108, citeaza pe Iorga. Gesch. des ruin. Volkes, I. p. 772.

www.dacoromanica.ro

9

nit& goals lsi posomorata, pand spre cefurile Scitiei... poate cu vreo bands

ratacitoare de calareti Unguri... 1). De fapt in aceastA campie nemarginita erau Pecenegii cari *eau .,popas de var.& cu corturile, caii si turmele, intre ierburile inalte ale Bugea-

gului on Baraganulur. 2). Dui:a Pecenegi au venit Cumanii, cari au ocupat printre altele, toatA Ialomica.

Urmeaza in 1241-42, cea mai cumplita §i mai salbateca navalire, cea a Tatarilor sau a Jidovilor- , cum le mai spunea poporul pans acum catva timp, ca o amintire de Tatarii cazari de mai tarziu, cari erau de religie mozaica.

Tot Baraganul a fost cuprins, lasand amintiri de ne§ters pastrate papa azi in unele numiri. 8).

In vartejul atkor navaliri barbare, care distrugeau tot ce intalneau a§ezat §i civilizat, locuitorii paznici ai acestor regiuni gaseau refugiul in munti, de unde aveau sa scoboare mai tarziu, sa infiinteze a§ezari not §i trainice.

La sfar§itul secolului al XIII-lea, is fiinta Principatul Romanesc al Basarabilor, care se intinde treptat dinspre munte spre campia Dunkei, in timp ce Turcii trec Helespontul, patrund in Balcani §i se indreapta spre Darstorul aceleia§i Dunke. Navalirile barbarilor au incetat. 0 viata noua, viata romaneasca incepe pe plaiurile Si campiile dintre munti §i Dunke. Sate romane§ti apar pretutindeni. Baraganul incepe sa fie tot mai cercetat §i malurile DunArei Ialomitene tot mai cunoscute. Motive de ordin

politico-militar, care sunt la baza tuturor alcatuirilor de sate §i ora§e, ne fac sa afirmam CA, in acest timp de prefacere generalk oamenii de aici, de la cotitura Borcei, trebue sa fi urmat ritmului general §i au inchegat desigur o alcatuire stabil& alcatuire de pescari, cari aveau sa intre in legatura de comers cu Mocanii BAraganului, sau alcatuire de paznici ai drumului Silistrei, cari sa supravegheze pe Turcii rasboinici §i cotropitori. Inca de la inceputul secolului al XIV-lea, negutatorii Bra§oveni incep sa cerceteze Baraganul §i malurile Dunkei. La 1358, Ludovic, regele Un1) Gust. Schlurnberger. L'epopee byzantine. Cf. G. Popa-Lisseanu, Drastorul-Silistra

2) N. Iorga. Istoria comers. romanesc. vol. I. p. 30. 3) Pana pe la 1831 a existat in acest judet satul Tatarai, caruia, traditia ii explica numele, zicandu-i Tatarii Rai. Ionescu-Gion in Istoria Bucurestilor, p. 15, pretinde, in mod gresit, ca numele de Floc" din numele Cetatea de Plod" din lalomita, ar deriva din cuvantul tataresc Ifloc.

www.dacoromanica.ro

10

gariei, da voe negutatorilor Brasoveni sA treacA liberi si siguri, panA la vArsarea Ialomitei unde era Orasul de Plod, 5i Siretului in Dunare "... .... ut vos cum vestris mercimoniis, et quibuslibet rebus inter Bozano et Prahom, a loco uz, ubi fluuius Ilonca vocatus in Danobium, usque locum, ubi fluuius Zereth nominatus similiter in ipsum Danobium cadunt... 1) .

Privilegiul Brasovenilor este reinoit dupA zece ani, la 1368 de Vladislav Voda, and se pomeneste si de Braila 2) . Incas, avem in acest timp la Dunare, trei centre mari, Braila, Orasul de Plod si Durostorul sau Silistra, cum ii spuneau Turcii. Intre aceste centre, a fat% de legatura ce desigur aveau pe apa, este neindoios ca trebue sA fi existat 5i legatura pe uscat, peste Baragan, prin vreun drum, care trebuia sA treaca pe aid, pela cotitura Borcei. Un asemenea drum nu se poate sA nu fi fost cunoscut. Mocanilor si negutAtorilor de peste din Brasov, cari umblau sä cumpere sau sA vanda nu numai la Orasul de Floci si Braila, ci si in toate partile la Dunare. La 7 Septembrie 1412 Brasovenii capata chiar un privilegiu special de a-si trece marfurile, on pe unde, peste Dunare 8). Este de presupus ca acesti negutatori se duceau si la Dunarea din fata Silistrei si vor fi intrat in legaturi de comers cu pescarii de la cotitura Borcei si cu Turcii din Silistra. Avem chiar o dovada ca la 1445 erau

multi pescari aici la cotul Borcei. Vlad Dracul sau Draculea se indatoreaza la 1445, sa ajute expeditia Cruciatilor pe Dunare, condusa de Wavrin si sa vie pe uscat cu oamenii lui, papa in fata Silistrei, unde avea sa inchirieze 40-50 de barci, care sa insoteascA corAbille cruciatilor :

et promist ledit seigneur des Vallaques que, pour conduire les gallees parmy la riviere, it bailleroit quarante ou chinquante bateaux, appelez manocques (monoxile bizantine, barci dintr'o singura bucata

de lemn), qui sont dune pieche, comme ung nocq aux pourceaulz. longz et estroits, et beaucop de Vallaques dedens, en run plus en l'autre moires ".. . 4). Este evident ca Vlad n'avea sa aduca bard cu el din interiorul Tare, ci avea sA le inchirieze de la locuitorii de aid ; ceeace dovedeste ca aid era o populatie stansa intr'un sat de pescari, la cari se putea gasi panA la 50 de barci. Locuitorii acestui sat erau nu numai pescari ci si buni rasboinici, asa cum se ,Si cuvenea unor pazitori ai drumului care ducea in fata 1) Hurmuzachi, vol. I, doc. 41, p. 58. N. Iorga, 1. c. vol. I, p. 39. 2) Hurmuzachi, vol. I, doc. 144, p. 108. 3) N. Iorga. 1st. Coned. Romfinesc. Vol. I, p. 59. 4) N. Iorga. Chronique de Wavrin 1445, p. 53.

www.dacoromanica.ro

11

Silistrei ; ca rasboinici, ei insotesc §i iau parte activa la expeditia lui Wavrin, care cucere§te Tutracan (Turtucaia), Jeorgie (insulA in fata Giurgiului) qi Nycopoly. DupA caderea Brailei in mana Turcilor, pe la 1450, §i dui:4 cAderea

Constantinopolului §i sfamarea Ungariei, nici un vad at Dunarei nu mai era liber- ; de acum incepe o noua orientare a schimburilor comerciale cu Orientul. 1). Schelele Duharene capAta o importanta deosebita ; la aceste schele se face schimbul tuturor marfurilor. In vremea lui Vlad CAlugArul, comertul la Dunare este slobod peste tot locul ; o spune insu§i Domnul : ...cand oare au umblat oamenii vo§tri la Braila §i la Floci pi peste tot ,,locul la Dunare, sa-pi cumpere ei singuri pe§tele, precum umbra acum". 2). PA§unea bogata a BarAganului era un indemn puternic pentru Mocani, sa vie cu oile aici, dar tot atat de ispititoare trebue sa fi fost §i posibilitatea ce aveau de a-§i desface produsele for Turcilor din Silistra, consumatori de came §i grasime de oaie. Deaceea ii vedem coborind pe toate caile spre acest Baragan, pe drumul zis al mocanilor-, intre satele Baje§ti Mazareasca din Ilfov, pe valea Prahovei §i a Buzaului. Si azi Baraganul e plin. de numiri, care amintesc trecerea Mocanilor pe aici ; satul Grindul Fagara§ului, Crucea Mocanului din dreptul Ciocane§tilor, movilele §i puturile Baraganului, toate au nume mocane§ti. Negutatorii coboarA dupa pe§te la vadurile Dunarei §i-i gasim la 1500 la satul CornAtelul, considerat ca sat mare la 1598: gegen Silistra aber ein Bros Dorff, Cornettschel" 8). CoboarA la Ciocane§ti unde se aducea spre vanzare sare din salinele noastre, de catre carau§ii ciocAnari de sare, de unde probabil §i numele de Ciocane§ti ; ace§tia veneau pe Drumul Sarei, SArule§tii de azi, §i de sigur multi coborau pans la cotitura Borcei, in fata Silistrei. In acest timp Bucure§tiul prinde a juca un rol de capetenie in viata tarei romane§ti ; din 1577 incep sa apard primele acte municipale din acest ora§. 4).

Legatura Bucure§tiului cu Turcia, se facea prin Giurgiu sau prin Ciocane§ti §i Cornatelul, dar trebue tinut seams ca in acest timp Silistra devenise un centru mare, capitals de sangeac, cel mai de seams centru militar al Turcilor, a§a ca Bucure§tiul trebue sa fi avut legaturA §i cu Si1) N. Iorga. Ist. Cornett. p. 74. 2) Idem, p. 73, citeaza pe Bogdan, p. 194. 3) N. Iorga. Hurmuzachi, vol. 12, part. I, doc. 629, p. 415. 4) Ionescu Gion 1st. Bucur. p. 718-20 ; N. Iorga. Ist. convert. rom. p. 248-49.

www.dacoromanica.ro

12

listra. *i Moldova avea legaturi cu Silistra, linia caravanelor pi carelor pornea de la Silistra... qi fintea drept la Hotin". 1). Dar inainte de a trece la Silistra, trebuia sa se faca un popas in satul de pescari sau de paznici ai drumului Silistrei, a§ezat aici la .cotitura Borcei.

Drumul Silistrei prin satul dela cotul Borcei era cunoscut nti numai de negutatori, ci §i de rasboinici, pentruca drumurile cunoscute ale comertului au fost totdeauna folosite de rasboinici. Baiazet a trecut pe aici in 1398 §i a ajuns in Rovinele Ialomitei, poate unde-i azi Reviga, in cautafea armatei lui Mircea cel Mare. Mircea hartuia pe Turci, dar se ferea de o lupta fati§a. Lipsit de hrana §i de al:a, Baiazet

is calea intoarsa tot pe la cotitura Borcei §i cand sa treaca Dunarea, Mircea cu o§tenii lui ii cade in spate, ca de-abia au putut scapa cativa Turci.

Ceva mai tarziu, la 1414 sau la 1415, Mircea pierde Silistra, dar inainte de a o parasi, o prada §i-i dA foc §i apoi trece pe malul stang, pe la cotitura Borcei.

Alt parjol it face la 1420, trecand tot pe aici, Dan Voda unul din cei mai viteji aparatori pentru creqtinatate ai liniei Dunarei". 2). Vlad Dracul sau Draculea a venit tot pe aid in 1445, ca sa ajungA in fata Silistrei. El se intelesese cu Pietre Vast, omul lui Wavrin, §eful expeditid cruciatilor pe Dunare, despre care am vorbit mai sus, ca ace§tia sA vie cu corabiile pe Dunare, iar el Vlad, va veni pe uscat il yroit par terre et les gallees par eaue ", ca sA asedieze un ora§ numit Triest assaillir une ville qu'on appelloit Triest". Acest Triest (pronunta Drist, Dristor ) era vechiul Durostorum sau Silistra, cum ii spuneau acum Turcii, care fusese mai inainte cucerit Si distrus de Mircea §i de Dan qui, autres .,fois, avoit este prinse et ruynee des Vallaques". Faptele au urmat dupa invoiala, numai ca RomAnii au ajuns pe uscat mai din vreme in fata Silistrei §i §i-au intins corturile for pe mal : Ainsi comme it fut devise du partement, it en fut fait. Si vint ledit

seigneur de Wavrin devant Triest a soleil levant, et trouva les

Vallaques quy, desja se logoient sur le bord de la riviere en tentes et pavilions..." 8). $i Moldovenii cuno§teau drumul Silistrei. Stefan cel Mare in cam- . 1) Iciem. Ist. comert. p. 228.

2) N. Iorga, 1 c. p. 64. 3) Idem. Jean de Wavrin. La campagne de croises sur le.Danube.

www.dacoromanica.ro

13

paniile lui atinge aproape necontenit Tara Romfineasca' fi vadurile Du-

narei-. 7). La 1538, Sultanul vrea sa treaca Dunarea tot la Vadul Silistrei, sa cucereasc4 Moldova, dar se rasgande§te Si trece pe la Oblucita 2). Chiar §i curierii de rasboi, cari veneau din Moldova, urmau drumul Silistrei, pentru acela§ cuvant, ca era un drum cunoscut. A§a, la 3 Decembrie, Petru Voda trimite pe aceasta cale scrisori lui Daud-Bei de Silistra,

anuntand lupta de langa Iasi, pe care Daud o comunica mai departe la Constantinopol 2).

Drumul Silistrei, cu popas la cotitura Borcei, era folosit de Petru Voda, rand a venit in Ora dela Constantinopol : In fruntea a ,case sure de soldafi imparateqti intovaraOt de marele Imbrohor, care purta steagul, Petru Voda ajunse la Silistra, mergand incet, cu popasuri comode, abia la inceputul lui Octombre. La 17/27 ale lunei, el intra in Ia. i. 4). Silistra devenise mare, iar importanta ei militara o facea ca o capitals a imperiului turcesc la Dunare. 5). Aici gasim la 1551 pe fostul Domn al Moldovei, Ilia§, care se turcise §i sub numele de Mehemet, devine bei in sangeacul Silistrei. 6). Alti Domni sau numai candidati de domnie, foloseau drumul Silistrei pentru a intra in gratia Turcilor ; a§a gasim pe Ieremia Movila §i Radu Mihnea. 7). Silistra §i drumul ei erau supravegheate, ca sa se §tie mi§carile milltare ale Turcilor. La 14 Iulie 1589, Bra§ovenii trimiteau la Ciocane§ti §i Silistra pentru a cerceta din cauza mulfimei mari a Turcilor ce se aduna acolo- ; Ward thomes geschickt kegen Czokemet (Ciocane.gi) ward Dirstor, zu erforschen der grosser Menge der turcken 8). In August 1591, Bruti §i Cristofor Dzierzek, trimis extraordinar Polon pentru pace, se duce la Constantinopol tot pe drumul Silistrei. 2). In 1595, Mihai Viteazul §i Banul Mihalcea folosesc in mai multe ran1) N. Iorga. Ist. comert. rom. vol. I, p. 67. 2) Hurmuzachi, Vol. 2, pag. 4, doc. 74, p. 142; idem, doc. 79, p. 150; idem, doc. 81, p. 152.

3) N. Iorga. Hurmuzachi, vol. XI, in Prefata, p. 34. 4) Idem, p. 53. 5) G. Popa Lisseanu. Darstoi-Silistra. p. 162. 6) Hurmuzachi, vol. 2, apend. doc. 3, p. 576; idem, vol. 2, part. 4. p. 564, doc. 353. 7) N. Iorga. Studii si doc. Vol. 4, p. 24, 38. Cf. Lisseanu, 1. c. p. 162. 9) N. Iorga. Hurmuzachi, vol. XI, Prefata, p. 68 si socotelile Brasovului, p. 838. 9) Idem. Hurmuzachi, vol. XI, p. 73.

www.dacoromanica.ro

14

duri drumurile Baraganului, ca sa bats pe Turd la Cetatea de Floci, sa treacA la Silistra ca s'o jefuiasca §i s'o arda. Din aceasta epocA, din timpul lui Mihai Viteazul aflam §i numele satului dela cotitura Borcei, satul Lichire§ti.

SATUL LICHIRE*TI SI ORIGINA NUMELUI LUI Am citat toate datele de mai sus pentru a dovedi ca drumul Silistrei prin Balta Borcei, a fost cunoscut din timpurile cele mai vechi ale istoriei; ca daca la capatul sudic acest drum se termina la malul DunArei drept in fats Silistrei, la capatul nordic, acolo de unde incepe, la cotitura Borcei,

acest colti§or de pamant, framantat de toti barbarii cari au trecut prin Baragan, martor al zilelor de marine ca §i al celor de ruins ale vechiului Durostor, on ale Silistrei de mai incoace, acest colti§or a fost totdeauna locuit de oameni cu a§ezare vremelnica in timpuri grele, cu a§ezare statornicA and au inceput timpurile de lini§te. De la vechea cetate de lemn a Getilor, de la vechii strajari ai Durostorului, de la vechii paznici ai drumului Silistrei, sau pescari cari s'au statornicit aici, s'a ajuns la satul al carui nume it aflam abia in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Acest sat se numea Lichire§ti. Numele de Lichire§ti trebue sa dateze de la inceputul primei a§ezari

de locuitori statornici aid ; daca nu i se poate pune o data fixa este ca originea numirilor vechi de sate §i ora§e se pierde in bezna timpului necunoscut din trecut. Noi banuim ca numirea de Lichire§ti trebue sa fie in stransa legatura cu ridicarea aici a primului loca§ de biserica, cu hramul Sfantului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii cari s'au strans in jurul locaplui sfant, trebue sa-i fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, in timp ce ei insi§i se vor fi numit poporul bisericei Lichiei sau Lichire§teni, de unde a venit numele satului de Lichire§ti. 0 dovada despre aceasta origine ar fi faptul ca §i azi biserica catedrala

a oraplui prasnue§te pe Sft. Nicolae al Lichiei, §i aceasta biserica catedrala este foarte veche ; exista la 1630 §i desigur ca fondarea ei se pierde in negura trecutului, ca §i inceputul satului unde se afla. Un caz identic avem in judetul Putna. Acolo a cladit Constantin Cantemir o manastire in muntii Vrancei, tot cu hramul Sfantului Nicolae de la Mira Lichiei. Prin prescurtare locuitorii i-au zis manastirea Mirei §i pans azi satul din jurul manastirei a ramas cu numele de satul Mira sau Mera. www.dacoromanica.ro

15

Este exact acela§ proces ca si in satul de la cotitura Borcei, unde, din

numele Sft. Nicoale al Mirei Lichiei, prin prescurtare a ramas satului, numele de Lichiresti.

ISTORIA SATULUI LICHIRESTI. De la sfarsitul secolului al XVI-lea avem date sigure si putem urmari toate fazele prin cari a trecut Lichirestiul pana a ajuns la forma Calarasului de astazi. Pentru acest studiu am avut la indemana hrisoave, carti domnesti, acte, inscrisuri, ofise si corespondenta oficiala, toate in original, dintre 1630 si 1852. Buns parte din aceste acte, interesante si prin faptul ca acum se publics pentru intaia oars, le dam in intregime in cursul descrierei noastre, sau le dam la sfarsitul acestei Waal. Mosia cu satul Lichiresti, cum si satul alaturat, satul Cranceni, Craceni sau Magurenii de azi, existau inainte de 1600. Existau pe timpul Jegaturei- lui Mihai Viteazul, facuta probabil dupa incheerea tratatului cu Sigismund Batori, la 20 Mai 1595.

Se stie ca. prin legatura" lui Mihai Viteazul, taranul era prins de pamantul pe care se gasea, adica devenea ruman de legatura", fara drept

de a se muta, care pe unde va fi, acela sa fie ruman ve§nic unde se va afla". 1). Fara indoiala ca atunci trebue sa se fi statornicit si pentru cele doua mosii, Lichirestii si Crancenii, numeric si nominal, rumanii ce tineau de fiecare mosie in parte. In acel timp, la sfarsitul secolului al XVI-lea, la Lichiresti era proprietar Dragul postelnicul de la Slatioara. In zilele lui Radu Serban, care a urmat lui Mihai Viteazul, la 15 Septembre 1602, a fost o lupta cu Tatarii la Gura Teleajenului, la Teiusani, cand a fost ranit viteazul Stroe Buzescu. La aceasta lupta trebue sa fi luat parte si Dragul Postelnicul de la Slatioara, cu oamenii de pe mosia lui de la Lichiresti, cad in documentul de la 1 August 1630 se spune : .... rumanii Dragului Postelnicul i-au apucat legatura lui Mihai Voevod in satul lui la Lichiresti si au fost tot rumani in Lichire.gi pana in zilele lui ,erban Voevod, pre vremea cand s'a batut cu hanul, in gura Teleajenului, atunci s'au risipit de au mers in sat la Kraceni..." 2). 1) Xenopol. Ist. Rom., vol. VI, editia 1896, p. 205. 2) Vezi doc. III ; este de rernarcat Ca expresia s'au batut cu hanul in Gura Teleajenului", din acest document, e aproape identica cu cea de pe piatra de ingropare a

www.dacoromanica.ro

16

Rezulta ca atunci, cand s'a facut legatura- lui Mihai, Dragul Postelnicul era proprietar la Lichiresti si ca la 1602, dupa lupta din gura Teleajenului, parte din rumanii Dragului s'au risipit si s'au dus pe mosia vecina, la Craceni. Dragul Postelnicul.de la Slatioara a avut copii, din cari, pe o fats, Despina, a maritat-o in zilele domniei lui Alexandru Voda Ilia§ (16161618), cu Vlad vel logofat Rudeanul si i-a dat de zestre jumatate din mosia Lichiresti. Cealalta jumatate de mosie a ramas celorlalti copii ai Dragului de la Slatioara. Vlad Logofatul Rudeanul si cu jupaneasa lui Despina logofeteasa, au cumparat de la fratii ei si aceasta jumatate de mosie, asa ca la 1630 erau stapani pe toata mosia Lichiresti : ,,...jumatate de sat din Lichiresti fostau al jupanesei Despini Logofeteasa de zestre dat de parintii ei ; iar aka' jumatate de sat an fost pre mama [raptor ei, Paraschiva Vornicul, i Constantin Comisu, i Dragul Armagul si a cumnatus'o Mura i, de cand au fost in zilele lui Alexandru Voevod Iliac. lar Vlad Logofatul el au cumparat si acea jumatate de sat din Lichiresti, impreuna cu jupaneasa Despina Logofeteasa, de la fratii ei..." 1). In acest timp, la 1630, la Craceni, mosia vecina cu Lichiresti, era proprietar Ivascu Drocneanu Vornicul of Baleni, sau mai pe scurt, Ivascu Vornicul, \Tar bun cu Dragu Postelnicul 2). El stapanea mosia, probabil prin sotia lui, Sofia, fiica lui Gheorghe din Magureni 8). De altfel se stie ca o Baleanca, cativa ani mai tarziu, a daruit aceasta mosie manastirei Radului Voda din Bucuresti, cand a schimbat §i numele din Craceni in MAg ureni.

La 1630 se isca un proces intre cei doi vecini, Vlad Logofatul Rudeanu de la Lichiresti de o parte si Ivascu Vornicul Baleanul de aka parte,

unit cu Muzestii. Motivul procesului a fost ni§te rumani pe cari Ivascu si Muzescu pretindeau ca se aflau la Craceni pe timpul legaturei lui Mihai, si s'ar fi stramutat mai in urma la Lichiresti. Domnitorul Leon Voda nume§te, la 25 Iulie 1630, o comisie compusa din case boeri, sa hotarasca cari sunt rumanii lui Ivascu si cari ai lui Vlad Rudeanul 4). Cei case boeri insotiti de Gheorghe Spatarul, fiul lui Ivascu Vornicul lui Stroe Buzescu, in manast. StAne§ti din Valcea : se lovira in gura Teleajenului". N. Iorga. Istoria Romanilor, p. 258. 1) Vezi doc. I, la sfar§itul lucrarei. 2) Grad de rudenie stabilit de d-I I. C. Filiti. 3) Em. Hagi Moscu. Boerii lui Mihai Viteazul. Arh. Olteniei Nr. 43 §i 44 . 4) Vezi Doc. II, la sfar§itul lucrarei.

www.dacoromanica.ro

17

si Andrei Spatarul, fiul lui Vlad Logofatul, se duc Ia fata locului la

1

August 1630 si aduna oamenii megie§i, ii pune sA jure pe Evanghelie pi am adevarat din gura for §i i-am §i jurat pre Sf anta Evanghelie, cum sá spue cu dreptul ", §i au facut imparteala cuvenitd 1). Faptul ca au jurat pe Evanghelie dovedeste ca in localitate era biserica, ca nu putem banui ca au venit cu Evanghelia din alts parte. Tot in acest an, Vlad Logofatul Rudeanul moare. La 2 Martie 1631, domnitorul Leon Voda, pe baza actului incheiat de cei Base boeri, intare§te in stapanirea mosiei Lichiresti pe Despina, vaduva lui Vlad Logo fat Rudeanul :

iar and au lost la moartea Vladului Logofat, el au lasat tot satul Lichiresti, jupanesei lui Despinei cu toti rumanii pi cu tot venitul, ca sa" o hraneasa §i am vazut Domnia flea pi zapis de la mina Vladului Logofat, la jupfineasa lui Despina logofeteasa, ca sá fie volnia ca sä fie satul Lichiresti cu tot hotarul qi cu toti rumanii pi cu tot venitul, cum scrie mai sus, ca sa-i fie moOe sa o hraneasca... 2).

Despina a avut cu Vlad Logofatul doi bAeti, pe Radu si pe Vlad. Vlad Logofatul a mai avut si alti copii, din alts casatorie, pe Andrei Spatarul Rudeanu si o fata Catalina. Pe Andrei Spatarul Rudeanul 1 -am vazut ca lua parte la 1 August 1630 in cercetarea ce se facea la fata locului in procesul lui Vlad cu Ivascu

Vornicul. Celalalt copil al lui Vlad Logofatul, Catalina, s'a maritat cu Radu Logofatul Dudescu 8). Dupa vreo cinci ani, in 1636, Ivascu Vornicul de la Cranceni, crezand ca poate noul Domnitor, Matei Voda Basarab, ii va fi mai favorabil, ridica cu dela sine putere, cativa rumani de pe mosia Lichiresti pi-i duse pe mo§ia lui.

In acest chip se redeschide procesul dintre Despina Rudeanca rema ritatA acum cu un Preda Spataru si Ivascu Vornicul : Jupan Preda Spataru, ca sti fie volnic aceasta carte a Domniei Me le, inainte... ca sfi-§i is ai lui rumani din sat din Craceni, anume : Ma-

rin, i Dobrin, i Mufat, i iar Mihail, i Coman, iar Murat, i Bobolea, iar Mihail, i Neacsu, iar Mihail, i Stoian, i Stan, i Tudor, i Dufman, i Florea, i Buzea pi cu toate bucatele lor, sa-i dua la urma .0 la mo§ia for la sat la Lichiresti, pentru-a ace,cti rumani fost-au 1) Vezi Doc. III. 2) Vezi Ia urma Doc. I. 3) 0. G. Leca. Famillile boeregi romane, p. 426.

www.dacoromanica.ro

2

18

de moqi ai Dragului Logofatului de Slatioara gi i-au apucat legatura lui Mihai Voda in sat in Lichiresti, iar dupa aceia fostu-i-au dat Dragului Logofatul zestre fiisi Despini, satul Lichiresti si cu toti rumanii, ca sa-i hie ei mosie, si-au tot tinut cu bung pace pans in zilele lui Leon

Voda. lar cand au fost in zilele lui Leon Voda, Jupan Ivascu vel Vornic impreuna cu Muzestii de au tras para. in Divanul cel Mare, cu Vlad Logofatul, zicand cum sunt acei rumani ai for si nu i-au apucat legatura lui Mihai Voda in sat la Lichiresti gi i-au apucat in sat

in Craceni, intr'aceia Leon Voda au cautat si au judecat impreund cu tot Divanul si au dat ,case boeri pre ravase domnesti, ca sa caute gi sa adevereze cu ale for suflete unde i-au apucat legatura lui Mihai Voda. Deci acei boeri, ei au mers in sat la Lichiresti, impreunA cu Gheorghe Postelnicul sin Ivascu Vornicu ,si cu Andrei Slugeru sin Vlad Logofatul, de au strans batranii satului gi boerii gi megieqii de prin imprejur de sus si din jos, si au adevarat cu mare credinta gi cu juramant cum i-au apucat legatura lui Mihai Voda in sat in Lichiresti,. De aceia boiarii i-au dat pe acei rumani Vladului Logo fat gi jupanesei lui Despinii, ca sa fie for moqie gi i-au tot tinut cu bung pace pan acum in zilele Domniei Mele ; iar acum cand au fost in zilele Domniei Mele, Jupan Ivascu vel Vornic, el s'au sculat far de lege si far de judecata de au luat pre acei rumani din sat din Lichiresti si i-au dus in sat in Cranceni. Iar Jupan Preda Spataru §i cu jupaneasa lui Despina ei nu s'au suferit de au venit de fata inaintea Domniei Mele, impreuna cu Jupan Ivascu Vornicu. Deci Domnia Mea, intr'aceia am cautat ,si am adevarat impreuna cu tot Divanul si am intrebat Domnia Mea si pre acei boiari, can au fost luati pre ravage domnesti, anume, Socol Slugerul, Danciul Logofatul ot Uscati, de au marturisit cu sufletele for cum au adevarat impreuna cu ailalti batrani gi megiasi, cum i-au apucat legatura lui Mihai Voda in sat in Lichiresti ; asisderea i-am dat ,si Domnia Mea, Predii Spataru §i Jupanesii lui Despina ca sa-i tie cu buns pace ; iar Jupanul lvasco Vornicu din rapirea cu stramb sa-si is doisprezece boeri sa jure, cum nu i-au apucat legatura lui Mihai Voda in sat in Lichiresti, ci i-au apucat in sat in Cranceni. lo Matei Voevod. Veleat 7144 (1636) Matte .11.

Rezulta ca Despina a casigat iaraS procesul. Din termenii acestei carti domnesti, in care se vorbeSe de Preda Spatarul gi Jupaneasa lui Despina ", rezulta cä acesi doi inpi sunt soli, ca Despina vaduva s'a mAritat cu acest Preda Spataru, ceeace nu-i imposibil.

www.dacoromanica.ro

19

Papt este ca, dupa alti vase ani, intr'un hzisov semnat tot de Matei Basarab, la 24 Octombrie 1643, Despina poarta tot, numele ei de Ru-

deanca

e6.)

t/

11

-viArnitly n tb..1

it

---r4 fumy k"--.0,

,

, '1.0

.

1.,

ri°

..

-

(242

I '

le

-V1

7%

11A

1111 a,'..1..Vito ",

4-3)tbtrrAvii i, i 741, I

j."1"

_? -fr eNe

;

P4V

1 J.11-11

....

I

.=-7

'sr yrn;

pr

..,

Ton No-r?

.

nio4

I ' .. 1.1 h.

i

f/

,

...

i

-I,

--/-

ay.

4 1.1.1's -.., ---17 f A ,y1 4 -1.445 -i 1.-1 f pa M"

,

s5

1

l

t ....

.

jn

k la a,

l'--

!

1

.-.-%

3(

7")

4.7.1

njor I

. .

1

'IN r _,,I. r r %, -----, I ,; t." limy 4 1" iii \ hif Pr ej./1/1 t srnr --f- 71i " 'A?" p:t r"fly! 1,a0 211

,-$

A

prt4tio it 17 vt-V-

4)

1:1 N..... r.44, jAjr7tti /I ,fr .7s j

......% ''.% ? fir -ripply Afli 47( =.1 " ):-:?)) au

Me-

+-7K

:71

el

Tr Or ......:04*7-14 tr. # Tit AIM V Tr -' I) -:-

....I

.

;71

II? t;inir--AILI type

PI

.:11 111

ii..

(14 5 "Iii III

n ..... 111#1.141 h# Jj,, c- 01*". 01,,tvetitrig.:4111 1.71 rftw .4411pr- 1.1 h,

,I

A111.4

__La I

71

----7;41,,

:..

.........._.....

7I

Al4 e

I

/

lo Matei Basarab Voevod. Jupanesei Despinii Rudeanca §i coconilor ei Radu, i Vlad, ca sa hie volnici cu cartea Domniei Mele, de sä-§i is dijma de la satul Lichirefti ot sud lalomita, din pane, din malai, din grail, din stupi, din ramatori, din oi, din balta din zece pe§ti un pefte ,sau din zece bani un ban, insa cum vor lua ¢i alti boeri din prejurul lor, cum au fost legea §i obiceiul, qi de nimeni opreala sa n'aiba inaintea cartei Domniei Mete, ca apoi mare certare va avea de catre Domnia Mea. to Matei Voevod. -ot Targovi§te 7151 (1643). Octombre 24. Acest document evidentiaza ca Despina a avut cu Vlad Logofatul numai doi copii, pe Radul vi pe Vlad Rudeanu 1). 1) Andrei Spatarul Rudeanu, fiul, din alts casatorie, a lui Vlad Logofatul, cra insurat cu o fats a Vistienilui Dumitrascu din Bogdanei, cu care a avut un singur fiu, pe Dumitrascu. Acest Dumitrascu a luat parte la mostenirea Despinei alAturi de Radu §i Vlad Rudeanu. Andrei Spataru Rudeanu, avea mosie in Ilfov pe Mostistea. In hrisovul din 1640, prin care Matei Basarab inzestreaza manastirea Calclarusani, sp lamureste cum Clucerul

www.dacoromanica.ro

:20

Cand a murit Despina Rudeanca, mo§ia Lichire§ti trece in stapanirea fiilor ei, Radu Postelnicul Rudeanu §i Vlad Rudeanu. Domnitorul Radu Leon Voevod, le intare§te aceasta posesiune cu hrisovul din 3 August 1666 :