Rompetrol Well Services [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea din Oradea Facultatea de Ştiinţe Economice

Conf.univ.dr. Emil CHIRILĂ Lect.univ.dr. Laurenţiu DROJ

Studentă: Oros Georgiana Daniela Finanţe şi Bănci, anul II, ZI,

gr.3

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

2014

Cuprins INTRODUCERE Prezentarea generală a societăţii…………………………………………………………pag.4 CAPITOLUL 1 - Consideraţii Generale 1.1 Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii……….pag.5 CAPITOLUL 2 - Realizarea diagnosticului financiar 2.1 Analiza ratelor de structură ale activului………………………………………………….pag.6 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului…………………………………………………pag.11 2.3 Analiza echilibrului financiar 2.3.1 Situaţia neta(SN)…………………………………………………..………………pag.15 2.3.2 Fondul de rulment (FR)……………………………………………..……………..pag.16 2.3.3 Nevoia de fond de rulment (NFR)…………………………………...…………….pag.17 2.3.4 Trezoreria netă (TN)……………………………………………………………….pag.17 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune 2.4.1 Marja comerciala (MC)………………………………………………..……...……pag.18 2.4.2 Productia exercitiului (Qex)………………………………………………...………pag.18 2.4.3 Valoarea adaugata (VA)……………………………………………………...….…pag.18 2.4.4 Excedentul brut de exploatare (EBE)………………………………...…………….pag.19 2.4.5 Rezultatul din exploatare (RE)……………………………………………...……...pag.19 2.4.6 Rezultatul curent (RC)………………………………………...…………………...pag.19 2.4.7 Rezultatul net al exercițiului (RN)………………………………...………...……..pag.20 2.5 Analiza ratelor de structura ale capitalului Rate de echilibru 2.5.1 Rata de finantare a activelor fixe (RFR)…………………………………...……....pag.20 2.5.2 Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)………………..…………...pag.20 Rate de lichiditate 2.5.3 Rata lichiditatii generale (RLG)……………………………………………………..pag.21 2.5.4 Rata lichiditatii reduse (RLr)……………………………………………...………...pag.21 2.5.5 Rata lichiditatii imediate (RLi)………………………...……………………………pag.22 2.6 Capacitatea de autofinantare (CAF) 2.6.1 Metoda aditionala……………………………………………...…………………...pag.22 2.6.2 Metoda deductivă…………………………………………………………...……...pag.23 2.7 Ratele de îndatorare 2.7.1 Rata levierului (RL)…………………………………………………………...…...pag.23 2.7.2 Rata datoriilor financiare (RDF)……………………………………………..…..…pag.24 2.7.3 Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF) …………………………………………………………………………………….pag.24 2.7.4 Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)……………...…..……………….pag24 2.8 Analiza ratelor cinetice( de gestiune) 2.8.1 Durata de rotatie a stocurilot (Dst)…………………………...…………………….pag.25

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

2.8.2 Durata de incasare a creantelor (Dcr)……………………………...……………....pag.25 2.8.3 Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)…………………………………………….pag.25 2.9 Analiza rentabilitatii 2.9.1 Ratele de rentabilitate economice brute …………………………………...………pag.26 2.8.2 Ratele rentabilitatii economice nete………………………………………...……...pag.27 2.8.3.Rata rentabilitatii financiare (Rf)………………………………………...………...pag.27 2.10 Analiza pragului de rentabilitate din exploatare 2.10.1 Cheltuieli fixe (CF)………………………………………...……………………..pag.28 2.10.2 Cheltuieli variabile (CV)………………………………………………………….pag.28 2.10.3 Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)………………………………...….....pag.28 2.10.4 Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)………………………pag.28 2.10.5 Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)…...………………………………..pag.28 2.10.6 Rata riscului de exploatare (Rre)………………………………………...………..pag.29 2.10.7 Indicele de securitate (IS)………………………………………...……………….pag.29 2.10.8 Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α)………………...……...pag.29 2.10.9 Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )………………….pag.29 2.11 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT 2.11.1 Metoda lui Altman……………………………………………………………......pag.30 2.11.2 Metoda Conan-Holder…………………………………………………………....pag.32 CAPITOLUL 3 – Concluzii………………………………………………………...….pag.33 3.1 Puncte tari………………………………………………………………………...….pag.34 3.2. Puncte slabe……………………………………………………………………...…..pag.37 3.3 Recomandari………………………………………………………………………….pag.37

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Prezentarea generală a societăţii Societatea care face obiectul analizei financiare este S.C ROMPETROL WELL SERVICES S.A. Societatea comercială ROMPETROL WELL SERVICES S.A. este o societate pe acţiuni, înfiinţată în baza H.G. nr.1353/1990, înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J29 110 05 03 1991. Bilanţul contabil este întocmit pe baza datelor din evidenţa contabilă, în concordanţă cu Normele Metodologice de închidere elaborate de Ministerul Finanţelor. Analiza prin diagnosticul ratelor urmăreşte evoluţia pe 2 ani calendaristici-2011, 2012. Astfel capitalul societăţii este de 27 819 090 RON, iar profitul net pe 2012 este de 22 053 148. Situaţiile financiare sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi OMF nr 3055/2009. În România, RWS a urmărit cu prioritate armonizarea tehnologiilor şi procedurilor sale operaţionale cu cerinţele şi standardele unor importanţi operatori internaţionali, active în present pe piaţa internă, ca urmare a procesului de privatizare şi globalizare a industriei româneşti de ţiţei şi gaze. Urmărind o strategie globală de dezvoltare, RWS a deschis prima sa bază operaţională în nordul Iraqului, zonă în care investiţiile în sectorul petrolier se dezvolta rapid. Serviciile companiei s-au îndreptat recent şi către explorările de gaze naturale din nord-est-ul Bulgariei. În România, Rompetrol deţine cea mai performantă rafinărie din ţară, Petromidia, situată în Constanţa, Năvodari. Poziţia strategică a rafinăriei, pe ţărmul Mării Negre, permite un tranzit rapid, pe cale maritimă, de ţiţei şi produse petroliere. Astfel, Petromidia devine un nod regional important, iar Rompetrol unul din cei mai mari exportatori din ţară. Produsele rafinăriei Petromidia ajung în cele 450 de staţii de alimentare din ţară, alături de alte ţări din regiune sau bazinul Mării Negre. La nivel european, Grupul Rompetrol deţine peste 1000 de benzinării în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol, Dyneff şi Litro. De asemenea, Grupul deţine o puternică reţea de comerţ cu produse petroliere, prin intermediul companiilor subsidiare, localizate în Spania şi Elvetia (Dyneff şi Vector Energy). Odată cu achiziţia în anul 2007 a Grupului Rompetrol de către compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGaz, Rompetrol a devenit un pod energetic între resursele naturale disponibile în Asia Centrala şi pieţele de profil din Europa, atât în Vest, cât şi în Est şi Centru. Mai mult, Rompetrol oferă în Kazakhstan operaţiuni de servicii industriale, compania contribuind la reconstrucţia rafinăriilor din ţară, şi servicii de explorare şi producţie.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Capitolul 1. Consideraţii Generale Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi în bilanţul funcţional. Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2011 şi 2012. Societatea comercială SC ROMPETROL WELL SERVICE S.A. a fost înfiinţată în anul 1991 şi are ca principal obiect de activitate „Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale” (CAEN 0910). Datorită numărului de angajaţi: 343 şi a valorii cifrei de afaceri/activelor totale societatea este încadrată în cadrul întreprinderilor mari. Principalii clienţi sunt persoane fizice si juridice. Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC ROMPETROL WELL SERVICE S.A pentru anii 2011 şi 2012 sunt: Indicator Cifra de Afaceri Rezultatul Net Active totale

2011 93 168 753 15 579 454 143 403 446

2012 97 677 364 22 053 148 159 382 755

Δ 4 508 611 6 473 694 15 979 309

Δ% 105 142 111

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creştere a principalilor indicatori financiari, aceasta fiind mai pronunţată în cazul Rezultatului Net.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

17.06.2014

OROS GEORGIANA DANIELA

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar 2.1 Analiza ratelor de structură ale activului 2009 Denumire indicator Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active imobilizate Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe TS Disponibilităţi băneşti Active circulante Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV

valoric 115 750 50 392 205 6 425 396 56 933 351 3 595 142 65 947 604

procentual 0.08% 35% 4.48% 39.70% 2.51% 46%

0 16 709 881 86 252 627 217 468 143 403 446

0 11.64% 60.15% 0.15% 100%

2010 valoric Procentual 60 053 0.04% 56 070 229 35.17% 6 275 930 3.94% 62 406 212 39.15% 5 126 342 3.22%% 69 615 219 43.68%

Δ -55 697 5 678 024 -149 466 5 472 897 1 621 200 -6 332 385

Δ% -0.04% 0.17% -0.54% -0.55% 0.71% -2.32%

0 22 031 514 96 773 075 203 468 159 382 755

0 5 321 633 10 520 448 -14 000 15 979 309

0 2.18% 0.57% -0.02% 0

0 13.82% 60.72% 0.13% 100%

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT Nr.

Indicator

Simbol

Crt 1

Rata activelor imobilizate

RAI=Ai/At* 100

2

Rata necorporale

imobilizărilor RIN=In/At* 100

3

Rata corporale

imobilizărilor RIC=Ic/At*10 0

4

Rata financiare

imobilizărilor RIF=If/At* 100

Perioada analizată 2011

2012

39.70%

39.15%

0.08%

0.04%

35%

35.17%

4.48%

3.94%

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului. Active imobilizate  100 Activ total RAI=

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori în scădere, atât d.p.d.v. valoric cât şi procentual. Această rată deţine principala pondere a activelor în perioada analizată. D.p.d.v. al activelor circulante firma se încadrează în domeniul de activitate, deoarece strucura acestora corespunde domeniului de activitate. Reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent în patrimoniu şi măsoară gradul de imobilizare a elementelor de capital.

a) Rata imobilizărilor corporale (RIN) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia. RIN =

Imobilizãri necorporale  100 Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse şi totodată şi în scădere datorită obiectului de activitate. Rata imobilizărilor necorporale în cazul agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în ţările în curs de dezvoltare este extrem de redusă (sub 25% din totalul activelor), dar în cazul societăţii analizate valoarea acesteia este aproape inexistentă.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia. Imobilizãri corporale  100 Activ total RIC =

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de uşoară creştere, ca urmare a unor posibile investitii. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei, precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul social. Imobilizãri financiare  100 Activ total RIF =

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare înregistrează o tendinţă de scădere, atât din punct de vedere valoric cât şi procentual în perioada 2011-2012. Această rată reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operaţiilor de creştere externă (participaţii, investiţii de portofoliu, credite acordate). Rata ia valori ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl constituie gestionarea unui portofoliu de participaţii. Rata ia valori foarte scăzute la firmele mici şi la cele puţin axate pe o politică de investiţii financiare.

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Nr.

Indicator

17.06.2014

OROS GEORGIANA DANIELA

Simbol

Crt

Perioada analizată 2011

2012

1

Rata activelor circulante

RAC=Ac/Atx100

60.15%

60.72%

2

Rata stocurilor

RST=St/At x100

2.51%

3.22%

3

Rata creanţelor

Rcr=Cr/At x100

46%

43.68%

4

Rata inv. tr. scurt

RITS=Its/At x100

0

0

5

Rata disponibilităţilor

RDs=Ds/At x100

11.64%

13.82%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate. Active circulante  100 Activ total RAC=

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.). Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de creştere de la 60.15% în 2011 la 60.72% în 2012. Situaţia poate fi interpretată pozitiv, atât în rata activelor cât şi prin valorificarea insuficientă a potenţialului companiei, aspect reflectat şi în creşterea cifrei de afaceri.

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante. Stocuri  100 RSt = Activ total

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează valori destul de mici cu o creştere de 0.71 de la 2011 la 2012, datorită faptului că firma face parte din sfera serviciilor. b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri. Creante  100 RCr = Activ total

Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar. Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere: – natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării) – certitudinea realizării lor (certe sau incerte); – termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile) Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare. La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori semnificative cu o tendinţă favorabilă de reducere. c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii. Disponibilitati banesti si plasamente  100 Activ total RDb =

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei disponibilităţilor este de 10%. La societatea analizată, rata disponibilităţilor reprezintă ponderea cea mai mare în activele circulante după creanţe, ajungând la 13.82% in 2012 de la 11.64% in 2011, ceea ce indică o situaţie favorabilă a firmei.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2011 Denumire indicator Capital social Rezerve Rezerve din reevaluare Acţiuni proprii(-) Rezultatul reportat Profit net Repartizarea profitului Capital Propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt Provizioane Venituri in avans Datorii totale Capital permanent PASIV TOTAL

Valoric 194 559 835 65 489 630 0 0 -147 084 896 15 579 454 900 000 127 644 023 1 166 514 11 607 647 2 854 884 130 378 15 759 423 131 665 421 143 403 446

Procentual 135,67% 45,67% 0 0 -102,57% 10,86% -0,63% 89,01% 0,81% 8,09% 2% 0,09% 10,99% 91,81% 100%

2012 valoric Procentual Δ Δ% 194 559 835 122,07% 0 -13,6% 72 419 242 42,43% 6 929 612 -3,24% 0 0 0 0 0 0 0 0 147 672 251 92,65% 294 757 147 195.22% 22 053 148 13,84% 6 473 694 2,98% -83 818 -0,05% 816 182 0,58% 141 267 156 88,64% 13 632 133 -0,37% 1 166 514 0,73% 0 -0,08% 13 977 995 8,77% 2 370 348 0,68% 2 855 129 1,79% 245 -0,21% 106 961 0,06% -23 417 -0,03% 18 106 599 11,36% 2 347 176 0,37% 145 288 799 91,16% 13 623 378 -0,65% 159 382 755 1 0 0

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicator

Simbol

Rata stabilitatii RSF= financiare RSF CPMx100/Pt Rata autonomiei financiare globale RAFG Rata autonomiei financiare la termen RAFT

Perioada analizată 2009 2010 91,81%

91,16%

RAFG= CPRx 100/Pt

89,01%

88,64%

RAFT= CPRx100/CPM

96,95%

97,24%

10,99%

11,36%

3,05%

2,77%

Rata îndatorarii RÎG=Dtx100/Pt globale RIG Rata de îndatorare RÎT la termen RÎT =Dtlx100/Cpm

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

RSF =

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Capital permanent  100 Pasiv total

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de creştere. În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil. Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de 66 %. În anul 2011 şi 2012 se situează mult peste această valoare. Are o tendinţă de uşoară scădere in 2011 faţă de 2012. Reprezintă 91% din tottalul resurselor de finanţare ca urmare a ponderii ridicate a capitalului.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este finanţat pe seama resurselor proprii. RAFG =

Capital propriu  100 Pasiv total

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung. Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scădere de la 89,01% în 2011 la 88,64 în 2012 reflectând scăderea gradului de autonomie financiară . Pragul minim de 30% a fost depăşit în întreaga perioadă analizată.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung. Capital propriu

RAFT = Capital permanent  100 Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %. În perioada 2009-2010 rata autonomiei financiare la termen înregistrează valori mult peste 50% (valoarea recomandată), mergând până la 97,24% în tendinţă de creştere.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor. RÎG =

Datorii totale  100 Pasiv total

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară creşte. Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În perioada 2009-2010 înregistrează o tendinţă de creştere de la 10,99% la 11,36% în 2012 mult sub pragul maxim admis.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

5) Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă este mai mică decât 50 %. RÎT =

Datorii pe termen mediu si lung  Provizioane  100 Capital permanent

In perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori foarte reduse, aproape nesemnificative cu o tendinţă de scădere de la 3,05% în 2011 la 2,77 în 2012.

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

2.3.1 Situaţia neta(SN) SN=AT-DT SN = Activ Total – Datorii Totale Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans + Provizioane AT0= 143 406 446 AT1= 159 382 755 DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans DTS= datorii pe termen scurt DTL= datorii pe termen lung DT0= 15 759 423 DT1= 18 106 599 SN0=AT0-DT0= 143 403 446 – 15 759 423 = 127 644 023 SN1=AT1-DT1= 159 382 755 – 18 106 599 = 141 267 160 ΔSN=SN1-SN0= 141 276 160 – 127 644 023 = 13 632 137 Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor. Situația netă pozitivă reflectă: - buna gestiune financiară a societății - creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii - rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase. -

Situația netă negativă reflectă: slaba gestiune financiară a societății scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice slabe.

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de creştere de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societate.

b) Fondul de rulment (FR) FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung+Provizioane 17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Nevoi permanente =Active imobilizate nete Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 131 665 421 Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 145 288 799 FR 0 = 131 665 421- 56 933 351 = 74 732 106 FR1 = 145 288 799 – 62 406 212 = 82 882 587 ∆FR= 82 882 587 – 74 732 106 = 8 150 481 Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente. Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de poten țialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente. In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv în ambii ani de analiză. Se manifestă o tendință de creştere, aspect favorabil pentru societate. Fondul de rulment se împarte in:  Fond de rulment propriu (FRP) FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete FRP0 = 127 644 023 – 56 933 351 = 70 710 672 FRP1 = 141 276 156 – 62 406 212 = 78 869 944 ∆FRP = 78 869 944 – 70 710 672 = 8 159 272 FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară. In prima perioadă analizată, FRP este pozitiv, ceea ce reflectă faptul că societatea şi-a acoperit activele imobilizate din surse proprii. In perioada următoare, FRP este în continuare pozitiv, reprezentând o tendinţă favorabilă de creştere. Fond de rulment împrumutat (FRI) FRI = FR-FRP FRI0 = 74 732 106 – 70 710 672 = 4 021 434 FRI1 = 82 882 587 – 78 869 944 = 4 021 643 ∆FRI = 4 021 643 – 4 021 434 = - 8 791

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt. In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive, dar prezintă o tendinţă favorabilă de reducere a datoriilor.

c) Nevoia de fond de rulment (NFR) NFR = Nevoi temporare - Surse temporare Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans Nevoi temporare 0 = 3 595 142 + 65 947 604 + 0 + 217 468 = 69 760 214 Nevoi temporare1 = 5 126 342 + 69 615 219 + 0 + 203 468 = 74 945 029 Surse temporare 0 = 11 607 647 + 130 378 = 58 022 189 Surse temporare1 = 13 977 995 + 106 961 = 14 084 956 NFR0 = 69 760 214 – 11 738 025 = 58 022 189 NFR1= 74 945 029 – 14 084 956 = 60 860 073 ΔNFR=NFR1-NFR0= 60 860 073 – 58 022 189 = 2 837 884 Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment este pozitivă în ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate. Se manifestă o tendință de creştere, aspect favorabil pentru societate. d) Trezoreria netă (TN) TN=FR-NFR TN0 = 74 732 106 – 58 022 189 = 16 709 917 TN1 = 82 882 587 – 60 860 073 = 22 022 514 ΔTN = TN1 - TN0 = 22 022 514 – 16 709 917 = 5 312 597 Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor. Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului. Trezoreria netă este pozitivă în ambele perioade analizate. Se manifesta o tendință de creştere, aspect favorabil pentru societate.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

a)Marja comerciala (MC) MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile MC0= 12 348 845 – 10 891 138 + 162 673 = 1 620 380 MC1= 3 652 604 – 1 626 766 + 60 089 = 2 085 927 ∆MC= 2 085 927 – 1 620 380 = 465 547 Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor. In ambele perioade analizate, MC este pozitivă, fiind un aspect favorabil pentru societate; se manifestă o tendință favorabilă de creştere a marjei comerciale. b) Productia exercitiului (Qex) Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata Qex0 = 80 819 908 Qex1 = 94 024 760 ∆ Qex= 94 024 760 – 80 819 908 = 13 204 852 Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar. Producția exercițiului este pozitivă și înregistrează o tendință favorabilă de creştere, fiind un aspect favorabil pentru societate. c) Valoarea adaugata (VA) VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți Consumuri ext de la terți 0 = (14 112 451 + 7 431 236) + (564 570 + 9 024 002) = 31 132 259 Consumuri ext de la terți 1 =(15 534 358 + 9 658 803) + (613 772 + 11 426 131) = 37 233 064 VA0 = 1 620 380 + 80 819 908 – 31 132 259 = 51 308 029 VA1 = 2 085 927 + 94 024 760 – 37 233 064 = 58 877 623 ∆ VA= 58 877 623 – 51 308 029 = 7 569 594 Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil. Se manifestă o tendință favorabilă de creştere. d) Excedentul brut de exploatare (EBE) EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe EBE0 = 51 308 029 + 0 – 26 393 213 – 770 469 = 24 144 347 EBE1 = 58 877 623 + 0 – 25 795 844 – 821 255 = 32 260 524 ∆EBE= 32 260 524 – 24 144 347 = 8 116 177 Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate. Se observă o tendință favorabilă de creştere. e) Rezultatul din exploatare (RE) RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) + Reluări asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl. RE0 = 24 144 347 + 311 293 – 333 126 + 469 749 – (8 956 070 + 156 905 + 601 395) = 14 877 893 RE1= 32 260 524 + 1 001 169 – 282 922 + (785 831 + 1 448 653 + 609 291) – (9 703 445 + 2 586 659 + 609 536) = 22 922 906 ∆RE= 22 922 906 – 14 877 893 = 8 045 000 Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creştere. f) Rezultatul curent (RC) RC = RE + Venituri financiare - Ch. financiare RC0= 14 877 893 + 4 146 441 – 780 057 = 18 244 277 RC1= 22 922 906 + 5 029 518 – 1 702 876 = 26 249 548 ∆RC= 26 249 548 – 18 244 277 = 8 005 271 Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestânduse o tendință favorabilă de creştere.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

g) Rezultatul net al exercițiului (RN) RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare - Impozitul pe profit RN0= 18 244 277 + 0 – 0 – 3 148 580 + 483 757 = 15 579 454 RN1= 26 249 548 + 0 – 0 – 4 451 100 + 254 700 = 22 053 148 ∆RN= 22 053 148 – 15 579 454 = 6 473 694 Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creştere. 2.4 Analiza ratelor de structura ale capitalului

Ratele de echilibru a)Rata de finantare a activelor fixe (RFR) CapitalPermanent RFR= Active Im obilizateNete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane RFR 0= 131 665 421/56 933 351 = 2,31 RFR 1= 145 288 799/62 406 212 = 2,33 O rata supraunitara reflecta existenta unui fond de rulment pozitiv, adica faptul ca activele fixe sunt finantate numai din surse permanente, iar societatea se afla in echilibru financiar pe termen lung. O rata subunitara reflecta un fond de rulment negativ, adica societatea se afla in dezechilibru financiar pe termen lung. In perioada analizata, rata de finantare a activelor fixe este supraunitară si prezinta o tendinta favorabilă de creştere. b)Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR) RNFR=

FR NFR

RNFR 0= 74 732 106 / 58 022 189 = 1,29 RNFR 1=

82 882 587 / 60 860 073 = 1,36

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Rata de finantare a fondului de rulment evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza NFR pozitiva. Daca NFR este negativa, nu are relevanta calculul acestei rate, deoarece: NFR = Nevoi temporare - Surse temporare NFR negativa inseamna ca Sursele temporare > Nevoile temporare, adica societatea nu mai are nevoie de finantare In general, daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment < 1, inseamna ca TN este negativa, adica se manifesta dezechilibru financiar. Daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment > 1, inseamna ca TN este pozitiva, adica se manifesta echilibru financiar. In cazul analizat, RNFR este pozitiva in ambele perioade, ceea ce înseamnă că societatea va apela la surse de finanţare pe TS pentru a finaliza investiţiile.

Ratele de lichiditate a)Rata lichiditatii generale (RLG) RLg=

ActiveCirculante DatoriiTer menScurt

RLG 0= 86 252 627 / 11 607 647 = 7,43 RLG 1= 96 773 075 / 13 977 995 = 6,92 Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1, cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor. Aceasta rata este supraunitară in ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. b)Rata lichiditatii reduse (RLr) RLr=

Creante  DisponibilitatiBanesti DatoriiTer menScurt

RLr 0= (65 947 604 + 16 709 881) / 11 607 647 = 7,12

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

RLr 1= (69 615 219 + 22 031 514) / 13 977 995 = 6,56 Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1] In cazul analizat, societatea inregistreaza valori mult peste valorile recomandate în ambele perioade analizate, cu o tendinţă de scădere în 2012 faţă de 2011, aspect nefavorabil pentru societate, însă acest aspect nu reprezintă motive de îngrijorare.

c)Rata lichiditatii imediate (RLi) RLi=

DisponibilitatiBanesti DatoriiTer menScurt

RLi 0= 16 709 881 / 11 607 647 = 1,44 RLi 1= 22 031 514 / 13 977 995 = 1,58 Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3. In cazul analizat, societatea înregistrează valori mult peste valoarea recomandată, ceea ce dovedeşte faptul ca societatea are o excelentă capacitate de acoperire a datoriilor pe TS din disponibilităţi băneşti.

2.5 Capacitatea de autofinantare (CAF) Metoda aditionala CAF = Rezultatul net + Ch calculate (cu amortizări și provizioane) - Venituri calculate (reluări asupra amortizărilor și provizioanelor) CAF0= 15 579 454 + (8 956 070 + 156 905 + 601 395) – (0 + 469 749) = 24 824 075 CAF1= 22 053 148 + (9 703 445 + 2 586 659 + 609 536) – (1 448 653 + 609 291 + + 785 831) = 32 109 013

Metoda deductivă

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 652+658) + Venituri

financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare -

Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit CAF0= 24 144 347 + 311 293 – 333 126 + 4 146 441 – 780 057 + 0 – 0 – 3 148 580 + + 483 757 = 24 824 075 CAF1=32 260 524 + 1 001 169 – 282 922 + 5 029 518 – 1 702 876 – 4 451 100 + + 254 700 = 32 109 013 Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare, generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii. In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă , inregistranduse o tendinta favorabilă de creştere. 2.6 Ratele de indatorare a)Rata levierului (RL) DatoriiTot ale

RL= Capital Pr opriu Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans RL 0 = 15 759 423 / 127 644 023 = 0, 124 RL 1= 18 106 599 / 141 267 156 = 0, 128 Rata levierului compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rata a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garantie sigura. Societatea analizata inregistreaza o rata a levierului subunitară, astfel ca in general, valoare capitalului propriu depaseste cu mult nivelul dat, aspect economic favorabil pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

RDF=

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

DatoriiTer menMediuSiLung CapitalPermanent

RDF 0= 1 166 514 / 131 665 421 = 0,0089 RDF 1=1 166 514 / 145 288 799 = 0,0076 Rata datoriilor financiare exprima ponderea datoriilor financiare in totalul capitalurilor permanente. Masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata. Societate analizata se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung. c)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)

RCAF=

DatoriiTer menMediuSiLung CAF

RCAF 0= 1 166 514 / 24 824 075 = 0,047 RCAF 1= 1 166 514 / 32 109 013 = 0,036 Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea unitatii de a-si rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare. Societatea analizata inregistreaza valori mult sub limita maximă de 3ani, aspect favorabil pentru societate. d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

RCF



ChFinanciare EBE

RCF 0= 750 057 / 21 144 347 = 0,031 RCF 1 = 1 702 876 / 32 260 524 = 0,053 Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentata in special de comisioane si dobanzi. Limita maxima stabilita de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6. Societatea analizata inregistreaza valori situate sub limita de 0,6 în ambele perioade analizate, ceea ce indică faptul că societatea poate să-şi acopere cheltuielile financiare din EBE. 2.7 Analiza ratelor cinetice( de gestiune) a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Dst= Stocuri x360 CA

Dst 0 = (3 959 142 / 93 168 753) x 360 = 15,298 Dst 1= (5 126 342 / 97 677 364) x 360 = 18,894 Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti sau distributiei pe piata. In cazul societatilor care desfasoara comert, durata de rotatie a stocurilor e recomandata sa fie sub 30 zile. In cazul analizat, durata de rotatie a stocurilor se situează sub 30 de zile, aspect favorabil pentru societate.

b)Durata de incasare a creantelor (Dcr) Dcr=

Creante  360 CA

Dcr 0= (36 944 655 / 93 168 753) x 360 = 142,75 Dcr 1= (43 143 081 / 97 677 364) x 360 = 159,008 Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile. Societatea inregistreza durate de incasare a creantelor mult peste limita recomandata, aspect nefavorabil pentru societate. c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz) Dfz=

Furnizori  360 CA

OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct.

401+403+404+405+408+409

Dfz 0= (6 194 887 / 93 168 753) x 360 = 23,937 Dfz 1= (7 142 344 / 97 677 364) x 360 = 26,324

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile. In perioada analizata, durata de plata a furnizorilor este mai mica decat durata de incasare a clientilor, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece plata furnizorilor se face mai repede decat incasarea creantelor.

2.8 Analiza rentabilitatii 2.8.1.Ratele de rentabilitate economice brute a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb) EBE

Rneb= CapitalInvestit  100 Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate-formular 40) + NFR + Disponibilitati banesti (r7+r8 b) Capital investit 0= 97 400 144 + 58 022 189 + 16 709 881 = 172 132 214 Capital investit 1= 110 990 861 + 60 860 073 + 22 031 514 = 93 882 448 Rneb 0= (24 144 347 / 172 132 214) x 100 = 14,027 Rneb 1= (32 260 524 / 193 882 448) x 100 = 16,639 b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb) Rreb=

Rneb  Ri , ,daca Ri>10 1  Ri

Rreb=Rneb-Ri

, daca Ri≤10

Ri=rata inflatie Ri 2011 = 5,79% R1 2012 = 3,33% Rreb 0= (14,027-5,79) / (1 + 5,79) = 1,213 Rreb 1= (16,639- 3,33) / (1 + 3,33) = 3,074 Ratele de rentabilitate ec. brute masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cat mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cat mai scurta.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt reduse, manifestandu-se o tendinta de creştere, aspect favorabil pentru societate. 2.8.2.Ratele rentabilitatii economice nete a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen) Rnen=

Re zultatul .din. exp loatare  100 Capital .Investit

Rnen 0= (14 877 893 / 172 132 214) x 100 = 8,643 Rnen 1= (22 922 906 / 193 882 448) x 100 = 11,823 b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren) Rren = Rnen - Ri Rren 0= 8,643 – 5,79 = 2,853 Rren 1= 11,823 – 3,33 = 8,493 Rnen trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pt ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii, mentinandu-si astfel activul sau economic. 2.8.3.Rata rentabilitatii financiare (Rf) Pr ofitNet  100 Rf= Capital Pr opriu

Rf 0= (15 579 454 / 127 644 023) x 100 = 12,205 Rf1= (22 053 148 / 141 267 156) x 100 = 15,611 Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii. S-a manifestat o tendinta de creştere a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta.

2.9 Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

1) Cheltuieli fixe (CF)

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

CF=20% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe CF0= 20% (31 132 259 + 10 728 465) + (20% x 26 393 213) + 8 956 070 + 156 905 + + 131 646 + 770 469 = 23 665 878 CF1= 20% (37 233 064 + 1 566 677) + (20% x 25 795 844) + 8 917 614 + 1 138 006 + 245 + + 821 255 = 23 796 237 2) Cheltuieli variabile CV=80% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate CV0= 80% (31 132 259 + 10 728 465) + (80% x 26 393 213) + 333 126 = 54 936 275 CV1= 80% (37 233 064 + 1 566 677) + (80% x 25 795 844) + 282 922 = 51 959 390 OBS: CF+CV=Ch de exploatare 3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) MCV=CA-CV MCV0= 93 168 753 – 54 936 275 = 38 232 478 MCV1= 97 677 364 – 51 959 390 = 45 717 974 4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%) MCV%=

MCV  100 CA

MCV% 0 = (38 232 478 / 93 168 753) x 100 = 41,036% MCV% 1= (45 717 974 / 97 677 364) x 100 = 46,805% 5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr) CApr=

CF MCV %

CApr 0= 23 665 787 / 41,036% = 57 671 015,694 CApr 1= 23 796 237 / 46,805% = 50 841 228,501 Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numeste si punct mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pt a nu lucra in pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabila. 6) Rata riscului de exploatare (Rre) Rre =

CApr  100 CA

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Rre 0 = (57 671 015,694 / 93 168 753) x 100 = 61,900 Rre 1 = (50 841 228,501 / 97 677 364) x 100 = 52, 050 Aceasta rata e preferabil sa fie cat mai mica, pentru a evidential un risc de exploatare minim. Cu cat rata riscului de exploatare e mai mica, cu atat, si pragul din rentabilitate e mai mic. 7) Indicele de securitate (IS) IS=

CA  CApr CA

Is 0 = (93 168 753 – 57 671 015,694) / 93 168 753 = 0,381 Is 1 = (97 677 364 – 50 841 228,501) / 97 677 364 = 0,480 Indicele de securitate evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea. Cu cat valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.

8) Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α) α= CA-CAPR α 0 = 93 168 753 – 57 671 015,694 = 35 497 737,306 α 1 = 97 677 364 – 50 841 228,501 = 46 836 135,499 9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ ) 

α’= CApr  100 α’0 = (35 497 737,306 / 57 671 015,694) x 100 = 61,552 α’1 = (46 836 135,499 / 50 841 228,501) x 100 = 92,122 Flexibilitatea absoluta si coeficientul de volatilitate evidentiaza capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei. E de dorit ca valorile inregistrate sa fie cat mai mari. INTERPRETARE Societatea analizată prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este de 61,90. Se observă o tendinţa de scadere a acesteia în anul 2009. Această scadere a valorilor ratei, corelată cu cresterea indicelui de securitate cresc riscul de exploatare al societăţii. Poziţia absolută a societăţii este în creştere, acest lucru evidenţiind capacitatea societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi indicând un risc de exploatare ridicat. Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, aşa cum este cazul

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

societăţii analizate unde poziţia relativă are valori semnificative şi în crestere în perioada analizată. In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societăţii este una confortabilă, deoarece cifra de afaceri netă depăşeşte mult punctul critic.

2.10

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT 2.10.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2 R1 =

RC AT

RC=rezultatul curent

R2 =

CA AT

AT=active totale

R3 =

Valoarea .de. piata.a.capitalurilor. proprii Valoarea .datoriilor .totale

R4 =

Pr ofitul.reinvestit AT

R5 =

AC AT

R1 2011 =0,127

CA=cifra de afaceri

R1 2012 = 0,165

R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească. R2 2011 = 0,650

R2 2012 = 0,613

R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri. R3 2011 = 8,193

R3 2012 = 7,802

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare. R4 2011 = 0,102

R4 2012= 0,139 17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare. R5 2011 = 0,601

R5 2012 = 0,607

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare. Z2011= 6,85 Z2012= 6,76 Interpretare în funcție de valorile lui Z: Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă; Z > 3 –

situaţia financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;

1,8 < Z < 3 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment;

Deoarece Z este în anul 2011, 6.85 iar în anul 2012, 6.76 situaţia societatii este foarte buna. Din punct de vedere bancar societatea beneficieaza de incredere ridicata fiind solvabila.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

2.10.2 Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87R3-0,10R4+0,24R5 R1 = R3 = R5 =

AC  stocuri AT Cheltuieli. financiare CA EBE Datorii.totale

R2 = R4 =

Capitaluri. permanente AT Cheltuieli.cu. personalul Valoarea .adaugata

R1 2011 = 0,576 R1 2012 = 0,575 R2 2011 = 0,918 R2 2012 = 0,912 R3 2011 = 0,008 R3 2012 = 0,017 R4 2011 = 0,514 R4 2012 = 0,438 R5 2011 = 1,530 R5 2012 = 1,782 Z=-0,16*R1+0,22*R2-0,87 R3-0,10R4+0,24R5 Z2011= 0,42 Z2012= 0,48

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Interpretare:

Deoarece Z este în anul 2011, 0.42 iar în anul 2012, 0.48 , situaţia societatii este foarte bună. Riscul de faliment se situează sub 10%.

CAPITOLUL 3 - Concluzii

Analiza ratelor de structură ale Activului Ponderea majoritara in structura activelor imobilizate o detin imobilizarile corporale ceea ce este firesc avand in vedere obiectul de activitate. Rata activelor imobilizate a scăzut de la 39.70% în 2011 la 39.15% în 2012. Aceasta scadere se datoreaza diminuarii ratei imobilizarilor financiare ceea ce reprezintă o scadere a investiţiilor financiare effectuate de catre firma => aspect nefavorabil pentru societate. Rata imobilizarilor corporale inregistreaza o crestere de 0.17% datorita unor posibile investitii (cresteri F40). Rata activelor circulante a crescut de la 60.15% in 2011 la 60.72% in 2012 şi arată creşterea ponderii activelor realizabile şi a celor disponibile în totalul activului ceea ce este favorabil pentru întreprindere. Rata stocurilor a crescut cu 0.71% creştere care se datorează dezvoltării funcţiei de producţie, adică creşterii productivităţii muncii. Rata creanţelor a scăzut cu 2.32 %, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere datorită scăderii relaţiilor comerciale. Rata disponibilitatilor a crescut cu 2.18% ceea ce arata o situatie buna a firmei si o utilizare eficienta a resurselor. Analiza ratelor de structura ale Pasivului Rata stabilităţii financiare a scăzut cu 0.65% ceea ce semnifică o diminuare acontribuţiei resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice.

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Rata autonomiei financiare la termen a crescut cu 0.29% => situatie favorabila deoarece arata gradul de independent financiara a unitatii pe termen lung. O modificare mai evidenta se observa in cazul datoriilor pe termen scurt, care au crescut cu 0.68% situatie justificata oarecum de accelerarea duratei de achitare a furnizorilor si durata de incasare a creantelor => aspect nefavorabil pentru societate deorece aceasta situatie se reflecta in dezechilibrul financiar pe termen scurt pe care-l inregistreaza unitatea.

3.1.Puncte tari 

În ceea ce priveşte valorile înregistrate de necesarul de fond de rulment în cei doi ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2012 fata de 2011 .Se observă că în fiecare din cei doi ani analizaţi, FR este mai mare decât NFR, de unde rezultă că se practică o politică defensivă şi managerul, preferând investiţiile pe termen lung.



Trezoreria Neta este pozitiva şi crescătoare, ceea ce dovedeşte o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi. Rezultatul TN pozitiv (fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment în fiecare din cei doi ani) se reflectă asupra excedentului de finanţare care se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Creşterea trezoreriei nete în 2011 fata de 2012 r e p r e z i n t ã c a s h - f l o w - u l c e r e v i n e acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.



E c h i l i b r u l f i n a n c i a r , e v i d e n ţ i a t p r i n a c e s t i n d i c a t o r, e s t e e x p l i c a t c a r e z u l t a t a l posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fondde rulment) pe seama excedentului de resurse de finanţare disponibile pe termen lung(fondul de rulment). În concluzie, se constată că societatea analizată este caracterizată printr-ostare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi c ă s i t u a ţ i a e v o l u e a z ă favorabil în timp.



Marja comerciala inregistreaza o crestere in 2012 fata de 2011, iar faptu ca aceasta este > 0 inseamna ca există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.



Producţia exerciţiului caracterizează activitatea de producţie a unităţii: ceea ceîntreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia stocată), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însâşi (producţia imobilizată). În cazul acestei companii producţia exerciţiului are în fiecare an valori pozitive: în anii 2011 şi 2012 firma realizează venituri din vanzarea producţiei în valoare de 80 819 908 respectiv 94 024 760.



Valoarea adaugata în ceea ce priveşte compania, aceasta a înregistrat în 2011 si 2012 valori pozitive ale valorii adăugate, ceea ce reprezintă un lucru favorabil, deoarece firma are disponibilităţi pentru a-şi acoperi cheltuielile apărute în firmă: cu salariaţii, cu amortizarea, cu acţionarii, dar şi cele faţă de stat. În anul 2012 valoarea adăugată a 17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

crescut semnificativ fata de 2011 datorită creşterii producţiei exerciţiului, chiar dacă cheltuielile cu serviciile executate de terţi au crescut în acesti ani, dar si marjei comerciale 

Datele ne arată că firma are un excedent brut din exploatare pozitiv obţinut ca urmare a unor venituri de exploatare monetare mai mari decât cheltuielile monetare din exploatare, ceea ce semnifică o creştere a profitabilităţii firmei şi acapacităţii de autofinanţare rezultată din activitatea de exploatare. În anul 2012 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din 2011 datorită producţiei mai mari dar şi a scăderii cheltuielilor cu salariile chiar dacă cheltuielile cu impozitele cresc.



Rezultatul exploatării reflectă în acest caz performanţele fimei, observânduse că acesta înregistrează valori pozitivcrescătoare în decursul acestor ani. În anul 2012 valoarea rezultatului din exploatare creşte fata de 2011 datorită creşterii excedentului brut din exploatare, şi anume a producţiei firmei, dar si a creşterii producţiei vândute .Aceste valori reflecta o situatie favorabila din punct de vedere financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite intotalitate de veniturile de exploatare.



Rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă atât în 2011 cât şi în 2012, fapt ce indică creştera performanţelor financiare ale întreprinderii, datorate creşterii profitului din exploatare (a producţiei) Profitul net înregistrează o crestere in 2012 fata de 2011de unde rezultă că firma este profitabilă.





CAF este pozitivă în cei doi ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar. Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de expansiune după repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii.Creşterea capacităţii de autofinanţare semnalează faptul că întreprindere a a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor



Rata datoriilor financiare masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5. Societatea se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare (RCF). Societatea analizata inregistreaza valori mult sub limita maximă de 3ani, aspect favorabil pentru societate.





Rata lichidităţii generale este supraunitară pe perioada analizată ceea ce reflectă o situaţie favorabilă pentru societate care cel puţin pe termen scurt îşi poate achita

17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII



OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

datoriile exigibile din activele circulante deţinute. Rata lichidităţii înregistrează cea mai mare valoare în 2010 deoarece datoriile pe termen scurt sunt cele mai scăzute comparativ cu anul 2008. Normele bancare impun existenţa unui levier mai mic decât 1 pentru a asigura în continuare acordarea de credite în condiţii de garanţie sigură, incazul societatii analizate aceasta rata fiind de 0,124 in 2011 si 0,0128 in 2012.



Rata datoriilor financiare este cuprinsa in perioada analizata sub valoarea 0,5 considerata optima drept urnare intreprinderea mai poate beneficia de credite bancare pe termen lung şi mediu.



Rata creditelor de trezorerie este tot sub limita de 0,5 considerata optima .



Rata capacităţii de rambursare . Cu cât valoarea raportului este mai mică cu atât va fi mai bună capacitatea de rambursare. Pe perioada analizata aceasta rata este in scadere de la 0,047 la 0,036 în 2012, ceea ce semnifica faptul ca societatea poate rambursa ceditele într-o prioada mai scurta de timp.



Rata de prelevare a cheltuielilor financiare In cazul intreprinderii analizate aceasta rata se situeaza intre limitele acceptate, aspect favorabil pentru societate.

3.2 Puncte slabe  

Nevoia de fond de rulment pozitivă este un punct slab deoarece reprezinta un dezechilibru financiar pe TS , insa poate fi interpretata si pozitiv deoarece se datoreaza cresterii stocurilor si clientilor. Durata de încasare a creantelor este foarte mare

3.3. Recomandări Pornind de la analiza documentelor firmei am urmărit obţinerea unor strategii privind performanţele şi riscurile firmei încercând identificarea problemelor existente şi căutarea unor soluţii. În această lucrare am început analiza financiară a firmei, pornind de la calculul indicatorilor de echilibru financiar, în urma căreia am constatat că aceasta este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează favorabil în timp. Am realizat o analiză a performanţelor financiare ale firmei pentru a vedea care este capacitatea acesteia de a se autofinanţa şi am ajuns la concluzia că firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după reparitzarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii. 17

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

OROS GEORGIANA DANIELA

17.06.2014

Per ansamblu societatea se bucura de un echilibru pe termen lung o si situatie financiara foarte buna. Totusi, ca si recomandare eu as propune revizuirea managementului intreprinderii, deoarece inregistreaza un dezechilibru financiar pe termen scurt si totodata o reducere a duratei de incasare a creantelor care este foarte mare.

17