Rezolvare Finala Grile Drept International Privat.. [PDF]

Zitiervorschau

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 1. Raporturile de drept international privat sunt: a. raporturi de drept privat b. raporturi de drept penal c. raporturi de drept administrativ 2. Raporturile de drept international privat sunt: a. raporturi civile fara element de extraneitate b. raporturi de drept privat cu element strain c. raporturi de drept financiar 3. Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin: a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate b. obiect c. continut 4. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul: a. normelor conflictuale b. normelor de drept constitutional c. normelor de drept administrativ 5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa : a. raportul juridic cu element strain b. raportul juridic cu element national c. orice raport juridic 6. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa a. raportul juridic cu element strain b. raporturi juridice de natura penala c. orice raporturi juridice 7. Care categorie de norme indica doar legea competenta? a. normele conflictuale b. normele materiale c. normele substantiale 8. Ce rol au normele materiale ? a. indica doar legea competenta b. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain c. nu se aplica în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain 1

9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate? a. normele substantiale b. normele conflictuale c. normele juridice constitutionale 9. Metoda conflictualista presupune: a. alegerea sau optiunea legii competente b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a articularitatilor pe care le prezinta c. aplicarea normelor materiale 10. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi? a. norma conflictuala b. norma de aplicatie imediata c. norma materiala 11. Metoda ,,proper law’’ presupune : a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta c. aplicarea normelor materiale 12. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi? a. normele materiale b. normele conflictuale c. normele de drept procesual 13. Legile de aplicatie imediata constituie: a. un aspect particular al metodei conflictuale b. un aspect particular al metodei proper law c. o componenta a normelor materiale 14. Norma conflictuala este formata din: a. continut b. legatura c. ambele variante

2

15. În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de: a. indicare directa b. indicare indirecta c. indicare secundara 16. În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de: a. indicare directa b. indicare principala c. indicare generala 17. Formula de fixare reprezinta: a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe c. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare 18. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc: a. formule de fixare b. puncte de legatura c. raporturi juridice 19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara : a. cetatenia b. formula de fixare c. legatura normei conflictuale 20. Teritoriul este: a. un punct de legatura b. o formula de fixare c. o legatura a normei conflictuale 21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura a. pavilionul unei nave sau aeronave b. marea libera c. apatridia 22. Dreptul international privat: a. este o ramura de sine statatoare a dreptului b. este o parte a dreptului civil c. este o parte a dreptului international 3

23. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în anul: a. 1912 b. 1834 c. 1929 24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat : a. Constitutia României b. Uzantele comerciale internationale c. Cutuma internationala 25. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat : a. Legea nr. 105 din 1992 b. Practica judiciara 26. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat : a. Tratatele internationale b. Practica judiciara c. Uzantele comerciale interne 27. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al României: a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra b. Cutuma internationala c. Uzantele comerciale interne 28. Cum se aplica legea straina? a. în virtutea autoritatii sale proprii b. in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului c. depinde de la caz la caz 29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992 a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula b. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurile c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii 30. Au valoare de factori în cadrul calificarii : a. faptul cã notiunile şi termenii au acelaşi sens în si stemele de drept b. faptul cã sistemele de drept au instituţii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept c. faptul cã dreptul international privat contine doar elemente nationale

4

31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie: a. un factor care determina calificarea b. un punct de legatura c. o formula de fixare 32. Calificarea poate fi : a. principala b. primara c. tertiara 33. Calificarea secundara se realizeaza : a. ulterior calificarii primare b. anterior calificarii primare c. odata cu calificarea primara 34. Calificarea se poate realiza : a. dupã lex fori b. dupã lex voluntatis c. dupã lex mercatoria 35. Ce presupune teoria calificarii autonome? a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonoma b. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii c. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent 36. Ce presupune calificarea potrivit "proper law"? a. legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz b. calificarea se face numai dupa lex fori c. calificarea se face numai dupa lex causae 37. Calificarea se realizeazã de regula : a. potrivit lex fori b. intotdeauna dupa lex causae c. intotdeauna autonom 38. Sunt exceptii de la calificarea dupã lex fori : a. autonomia de voinţã b. calificarea primarã c. ordinea publica

5

39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit "lex fori"? a. deoarece constituie o problema de drept intern b. deoarece constituie o problema de drept international c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori” 40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex fori"? a. da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc în izvoare internationale b. nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificare c. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae” 41. Ce reprezinta retrimiterea? a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza competenta ce i se atribuie b. o componenta a calificarii c. un punct de legatura 42. Trimiterea la legea straina se realizeaza a. doar la unele ramuri de drept b. doar la unele subramuri de drept c. la întregul sistem de drept strain 43. În dreptul international privat, ordinea publica: a. împiedica aplicarea legii straine b. implica aplicarea legii straine c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne 44. Ordinea publica are urmatoarele caractere : a. apare ca un corectiv în aplicarea legii straine b. nu difera în continut de la legea unei tari la alta c. nu este actuala 45. Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii : a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului b. în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara în alta c. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului 46. În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii? a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei b. în privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului c. în ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat 47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept : 6

a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente b. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta c. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat 48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept : a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente b. dreptul sa nu fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta c. dreptul dobândit poate produce efecte daca în tara în care este invocat a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invoca 49. Conflictul de lege este o noţiune proprie : a. Dreptului internaţional public b. Dreptului internaţional privat c. Dreptului diplomatic şi consular 50. Metoda « proper law » ca metodã de reglementare a raportului juridic cu element strãin este a. o formã a notificãrii legilor de aplicaţie imediatã b. o formã a metodei folosirii normelor materiale c. o formã a metodei conflictuale 51. Care este natura dreptului internaţional privat a. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept intern b. Dreptul internaţional privat este o ramurã de sine stãtãtoare a dreptului c. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept privat 52. Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat : a. Doctrina b. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept internaţional privat c. Practica judiciarã 53. Pentru România este izvor de drept internaţional privat: a. Tratatul internaţional b. Tratatul, convenţia sau acordul la care România participã c. Concordatul neratificat de Statul Român 54. Norma conflictualã: a. cârmuieşte propriu-zis raportul juridic cu element strãin b. nu desemneazã legea competentã a cârmui nemijlocit raportul juridic cu element strãin c. soluţioneazã conflictul de legi 7

55. Norma conflictualã poate figura : a. În dreptul intern al fiecãrei ţãri b. Numai în continutul unei conventii sau tratat international c. Numai în dreptul intern al unui stat 56. Norma conflictualã este formatã din : a. Conţinut b. Legãturã c. Conţinut şi legãturã 57. Legãtura normei conflictuale poate fi : a. Numai cu indicare directã b. Cu indicare directã şi indicare generalã c. Numai cu indicare generalã 58. Cu privire la raportul juridic având un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezintã interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi : a. Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publicã în dreptul internaţional privat, Fraudarea legii în dreptul internaţional privat b. Punctele de legatura c. Formula de fixare 59. Calificarea poate fi: a. Numai primarã b. Numai secundarã c. Calificare primarã şi calificare secundarã 60. Calificarea se poate face numai dupã « lex fori » (legea forului) a. Da b. Nu c. Uneori 61. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica? a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuia b. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui stat c. bipatridul

62. Recunoaşterea persoanelor juridice strãine în România se realizeazã: 8

a. Prin convenţie sau tratat internaţional b. În temeiul legii c. De plin drept si fara rezerve 63. Starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate: a. De legile internationale b. De legea sa naţionalã, afarã numai dacã prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel c. De nici o lege 64. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã: a. Convenţiilor internaţionale b. Legii statului pe teritoriul cãruia se celebreazã c. Lex voluntatis 65. Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusã în ceea ce priveste bunurile mobile : a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedatã o avea la data morţii. b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. c. lex rei sitae 66. Moştenirea în dreptul international privat este supusã în ceea ce priveste bunurile imobile : a. oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedatã o avea la data mortii. b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. c. lex personnalis 67. Regula ,,locus regit actum’’ cârmuieşte: a. Forma de publicitate a actului juridic b. Forma exterioarã a actului juridic c. Situatia bunurilor imobile 68. Legea competentã pentru a reglementa condiţiile de fond şi efectele contractului este : a. Lex rei vitae » b. Lex loci delicti commisi c. Lex « contractus

9

69. Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea liberã respectiv în spaţiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse : a. Legii nationale b. Legii pavilionului c. Legilor internaţionale 70. Divorţul soţilor cetãţeni români aflaţi în strãinãtate este supus: a. Legii statului strãin b. Legii române c. Lex voluntatis 71. Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de: a. Legea naţionalã a adoptatorului şi a celui ce urmeazã a fi adoptat b. Legea naţionalã a celui ce urmeazã a fi adoptat c. Legea nationala a adoptatorului 72. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata? a. criterii conflictualiste b. criterii finaliste c. criterii inovatoare 73. Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice în definirea normelor de aplicatie imediata? a. se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale b. se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictuale c. nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata 74. Ce se întelege prin “luarea în considerare a legii straine”? a. situatia în care legea straina nu se aplica deloc b. situatia în care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii c. situatia în care legea straina inlocuieste total legea nationala 75. În situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune problema calificarii potrivit “lex fori”? a. nu, deoarece în acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa “lex fori” b. da, intotdeauna c. cateodata 76. Ce trebuie inteles prin “lege straina”? a. dreptul strain, indiferent de izvorul sau b. doar actele normative straine c. doar cutumele de provenienta straina 10

77. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina? a. potrivit “lex fori”” b. potrivit “lex causae” c. potrivit “lex mercatoria 78. Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine: a. ordinea publica se opune la recunoastere b. persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationala c. persoana juridica a fost dizolvata 79. Sunt fapte de stare civila : a. moartea persoanei b. casatoria c. recunoasterea filiatiei 80. Sunt acte de stare civila (negotium) : a. moartea persoanei b. nasterea persoanei c. adoptia 81. Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”? a. legea personala b. legea situatiei bunurilor c. legea contractului 82. Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”? a. executarea silita b. cetatenia c. nationalitatea 83. Forma actelor juridice priveste : a. forma exterioara a actului juridic b. teritoriul c. cetatenia 84. Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”? a. actul juridic încheiat într-o tara straina, în mod valabil, va avea în Romania aceeasi forta probanta cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul b. lipsa cetateniei c. aplicarea regulii “lex rei sitae” 11

85. În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”? a. caracter complementar b. caracter obligatoriu c. caracter facultativ 86. În cazul înscrisurilor autentice întocmite de straini în România, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”? a. caracter complementar b. caracter imperativ c. caracter facultativ 87. Ce se întelege prin “lex contractus”? a. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele contractului privite în totalitatea lor b. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale casatoriei c. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile 88. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile? a. lex contractus b. lex voluntatis c. lex loci contractus 89. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este improprie? a. lex voluntatis b. lex contractus c. lex loci executionis 90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale? a. legii nationale b. legii personale c. legii forului 91. Carui statut apartine casatoria? a. statutului personal b. legii forului c. legii contractului 12

92. În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta? a. legea nationala comuna b. legea domiciliului comun c. legea contractului 93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate? a. legii romane b. legii straine c. legii alese de parti 94. Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei? a. potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii b. potrivit lex contractus c. potrivit lex voluntatis 95. Ce lege guverneaza efectele adoptiei? a. legea nationala a adoptatului b. legea nationala a adoptatorului c. lex voluntatis 96. Carei legi este supusa desfacerea adoptiei? a. legii personale a adoptatului b. aceleiasi legi ca si efectele adoptiei c. lex contractus 97. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile? a. legii nationale b. legii situatiei locului c. legii contractului 98. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile? a. legii nationale b. legii situatiei locului c. legii contractului 99. Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti în materia succesiunii? a. potrivit “lex fori” b. potrivit “lex contractus” c. potrivit “lex causae”

13

100. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului internaţional privat? a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi strãine b. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoanã la alta c. ambele variante sunt corecte 101. Principiile aplicabile în doctrina anglo-americanã normelor de drept internaţional privat sunt: a. principiul teritorialitãtii legilor ” b. principiul personalitãtii legilor c. regula “locus regit actum 102. In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului internaţional privat era: a. compatibilã cu recunoaşterea drepturilor strãinilor b. era consideratã ca fiind o normã teritorialã c. avea putere în afara teritoriului unui stat 103. Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt: a. aplicarea legii strãine poate fi înlãturatã dacã aduce atingere ordinii locale b. principiul teritorialitãţii legilor c. ambele variante sunt corecte 104. Ce reglementeazã normele conflictuale cu element de extraneitate? a. raportul juridic cu element de extraneitate b. aratã direct ºi nemijlocit drepturile ºi obligatiile raportului juridic c. legea competentã a fi aplicabilã raportului juridic cu element de extraneitate 105. Care sunt elementele de structurã ale normei conflictuale? a. conţinutul normei conflictuale b. legãtura normei conflictuale c. ambele variante sunt corecte 106. Elementele prin care se stabileşte legãtura dintre un raport juridic şi lege sunt: a. cetãţenia b. teritoriul c. ambele variante sunt corecte 107. Care dintre normele conflictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã conţinut? a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal 14

c. norme conflictuale unilateral 108. Care dintre normele conlictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã felul legãturii? a. norme conflictuale cu acţiune dublã b. norme conflictuale referitoare la contracte c. norme conflictuale referitoare la proprietate 109. Ce se întelege prin element de extraneitate? a. o împrejurare de fapt în legãturã cu un raport juridic care are legãturã cu mai multe sisteme de drept b. determinã aplicarea normelor materiale interne sau unificate c. ambele variante sunt corecte 110. In ce poate consta elementul de extraneitate? a. obiectul raportului juridic b. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic c. nici una din variante nu este corectã 111. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate? a. cu ajutorul normelor materiale ori substantiale b. cu ajutorul normelor conflictuale c. ambele variante sunt corecte 112. Metode de reglementare a dreptului internaţional privat a. metoda “proper law” b. metoda utilizãrii legilor de aplicatie imediatã c. nici una din variante nu este corectã 113. In ce materii poate fi folositã norma conflictualã? a. în materiile în care pot apãrea conflicte de legi b. în privinţa acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului în exclusivitate c. în materiile în care nu se aplicã legea forului 114. Ce presupune metoda conflictualistã? a. aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridic b. desemneazã legea unui anumit stat c. toate variantele sunt corecte

15

115. Ce deosebeşte metoda conflictualistã de metoda utilizarii legilor de aplicaţie imediatã? a. legile de aplicaţie imediatã exclud aplicarea legii strãine înlãturând în acelaşi timp şi metoda conflictualistã b. legile de aplicaţie imediatã se aplicã în raport de punctul de legãturã cu situaţia juridicã în cauzã c. legile de aplicaţie imediatã au caracter bilateral, iar normele conflictuale au caracter unilateral 116. Domeniul dreptului internaţional privat este reprezentat de: a. conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legi b. condiţia juridicã a strãinului te c. ambele variante sunt corecte 117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul de legi în timp şi spaţiu? a. raportul juridic se naşte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul dreptului intern al unei anumite ţãri, dar se invocã ulterior într-o altã ţarã b. raportul juridic se naţte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul dreptului internaţional privat şi se invocã ulterior în altã ţarã c. toate variantele sunt corecte 118. Ce se înţelege prin "teoria recunoaşterii drepturilor dobândite" a. situaţia juridicã dobânditã conform unei legi a unei ţãri ce poate fi recunoscutã în altã ţarã b. raportul juridic susceptibil de a se aplica în cadrul a douã sau mai multe sisteme de drept ce aparţin unor state diferite c. raportul juridic ce face legãtura între douã sau mai multe sisteme de drept 119. Elementele esenţiale ale conflictului de legi sunt: a. conflictele interprovinciale b. sistemele de drept din diferite state c. elementul de extraneitate 120. Care este legea aplicabilã în cazul succesiunii de state? a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopire voluntarã cu un alt stat b regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state, atunci când un stat se desfiinţeazã prin contopire voluntarã cu un alt stat c. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state, atunci când un stat a fost desfiiţat prin constrângere

16

121. Care este legea aplicabilã conflictului de legi în cazul statului nerecunoscut? a. legea forului b. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legi c. legea statului strãin 122. Recunoaşterea legii unui stat strãin in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut duce la: a. consecinte injuste pentru pãrţi b. încãlcarea suveranitãţii statului nerecunoscut c. ambele variante sunt corecte 123. Ce se înţelege prin conflict interprovincial: a. conflicte de legi interne b. conflicte de legi care se soluţioneazã conform normelor conflictuale edictate în statele membre ale unei federaţii c. toate variantele sunt corecte 124. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar comparativ cu conflictul de legi propriu – zis: a. problemele de suveranitate b. excepţia de ordine publicã este inexistentã în cazul conflictelor interprovinciale c. element de extraneitate 125. Când apar conflictele interpersonale? a. în cazul statelor membre ale unei federaţii b. între diferite grupuri de indivizi în cadrul aceluiaşi stat, grupuri ce sunt supuse unor legi diferite c. nici una din variante nu este corectã 126. Ce se întelege prin "resortisant"? a. persoana fizicã – cetãţeni ai unui stat, cetãţeni strãini, apatrizi b. nici una din variante nu este corecta c. persoana juridica care are naţionalitatea unui stat 127. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea naştere la conflicte de legi: a. teoria caracterului constitutiv al recunoaşterii contravine Cartei ONU b. recunoaşterea unui stat este determinatã de considerente economice c. poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoaşterea altui stat

17

128. Ce stã la baza soluţionãrii conflictului de legi în timp şi spaţiu? a. teoria extrateritorialitãţii drepturilor dobândite b. normele de drept internaţional privat c. nici una din variante nu este corectã 129. Notiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã continutul normei conflictuale sunt: a. starea civilã, capacitatea, forma actului juridic b. forma actului juridic, locul executãrii contractului c. succesiunea bunurilor mobile, locul încheierii contractului, domiciliul 130. Care sunt factorii care determinã calificarea? a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelaşi rezultat b. sistemele de drept încadreazã aceleaşi situaţii în categorii diferite c. ambele variante sunt corecte 131. Calificarea se defineşte ca fiind: a. determinarea conţinutului noţiunilor folosite de norma conflictualã b. determinã noţiunile şi termenii ce se regãsesc în diferite sisteme de drept c. nici una din variante nu este corectã 132. Care sunt noţiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã legãtura normei conflictuale? a. locul unde s-a produs faptul pãgubitor b. locul executãrii contractului şi raportul obligaţional c. raportul procesual 133. Importanţa calificãrii se prezintã din punct de vedere: a. al calificãrii noţiunilor din cuprinsul normei conflictuale b. al calificãrii noţiunilor din legãtura normei conflictuale c. ambele variante sunt corecte 134. Calificarea secundarã reprezintã: a. conţinutul normei conflictuale b. o problemã a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupã ce a avut loc calificarea primarã c. acea calificare care determinã legea competentã 135. Existã conflict de calificãri atunci când: a. în funcţie de calificare depinde soluţia conflictului de legi b. noţiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în mod diferit de sistemele de drept care se aflã în litigiu 18

c. nici una din variante nu este corectã 136. Care este legea dupã care se soluţioneazã conflictul de calificãri? a. legea forului (lex fori) b. lex causae c. ambele variante sunt corecte 137. Calificarea primarã reprezintã: a. legãtura normei conflictuale b. o problemã de drept internaţional privat care determinã legea competentã c. calificarea notiunilor folosite de norma conflictualã pentru a desemna sistemul de drept aplicabil 138. Teoria calificãrii autonome are urmãtoarele particularitãţi: a. conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictualã nu poate fi aceeaşi cu conţinutul noţiunilor folosite de legislaţia internã b. noţiunile folosite de norma conflictualã se calificã independent de calificarea noţiunilor folosite de legea materialã internã a unui anumit stat c. ambele variante sunt corecte 139. Teoria calificãrii autonome prezintã interes pentru cã ea constituie o criticã: a. a teoriei calificãrii dupã legea forului b. a teoriei calificãrii dupã lex causae c. a teoriei calificãrii dupã proper – law 140. Excepţiile dupã care se face calificarea atunci când nu se aplicã lex fori sunt: a. retrimiterea b. calificarea primarã c. domiciliul 141. Care este importanţa conflictului de calificãri? a. de soluţionarea conflictului de calificãri depinde soluţionarea unui conflict de legi b. determinã legea aplicabilã c. ambele variante sunt corecte 142. Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea dupã legea forului? a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice strãine se fac dupã legea strãinã, iar calificarea dupã legea forului b. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de 19

excepţie, ceea ce dã expresie calificãrii autonome c. ambele variante sunt corecte 143. Care sunt avantajele calificãrii dupã lex causae? a. trimiterea la legea strãinã competentã implicã şi trimiterea la calificarea acestei legi b. aceastã teorie are în vedere atât calificarea noţiunilor folosite pentru a determina conţinutul normei conflictuale, cât şi notiunilor folosite pentru determinarea legãturii normei conflictuale c. nici una din variante nu este corectã 144. Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale calificãrii dupã proper – law: a. legea dupã care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta în raport de particularitãţile fiecãrui caz apreciate de instanţa de judecatã b. este mai flexibilã decât celelalte forme de calificãri c. ambele variante sunt corecte 145. Prin legea strãinã se înţelege: a. determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru o anumitã situaţie b. dreptul strãin indiferent care este izvorul sãu c. nici una din variante nu este corectã 146. Aplicarea legii strãine presupune: a. cã legea strãinã nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru cã normele conflictuale ale unui stat reglementeazã aplicabilitatea acesteia în statul respectiv b. un act al unui organ competent prin care se realizeazã prevederile unei legi strãine c. ambele variante sunt corecte 147. Care sunt caracteristicile drepturilor dobândite: a. aplicarea legii strãine este determinatã de necesitatea respectãrii drepturilor dobândite în strãinãtate sub imperiul legilor competente b. pentru determinarea drepturilor pãrţilor contractante urmeazã a se ţine seama de legea sub imperiul cãreia a fost încheiat c. ambele variante sunt corecte

20

148. Aplicarea legii strãine conform teoriei recepţionãrii dreptului strãin constã în faptul cã: a. dreptul strãin devine propriu şi se încorporeazã în sistemul de drept al forului b. aceastã lege îşi pierde caracterul sãu strãin şi devine lege a forului c. ambele variante sunt corecte 149. Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii strãine? a. organul de jurisdicţie conform sistemului de drept în care sarcina probei revine pãrţii care invocã legea strãinã b. organul de jurisdicţie sau judecãtorul conform sistemelor de drept în care sarcina probei revine pãrţii care invocã legea strãinã c. nici una din variante nu este corectã 150. Precizaţi care din mijloacele de probã menţionate mai jos pot fi considerate probe reglementate de legea straina? a. expertiza scrisã b. proba cu înscrisuri c. nici una din variante nu este corectã 151. Interpretarea legii strãine depinde de: a. de elementul de drept al legii b. organizarea instanţei judecãtoreşti şi a cãilor de atac existente în ţara forului c. nici una din variante nu este corectã 152. Ce presupune statutul legii strãine în sistemul nostru de drept? a. legea strãinã se aplicã în temeiul normei conflictuale a forului b. legea strãinã se aplicã cu titlu de element de fapt c. legea strãinã se interpreteazã ca în sistemul nostru de drept şi nu ca în sistemul de drept din care face parte 153. Care sunt condiţiile în care se admite aplicarea legii strãine? a. legea strãinã se aplicã în virtutea autoritãţii ei proprii b. legea strãinã se aplicã în virtutea dispoziţiilor normelor conflictuale ale ţãrii forului în care se aflã instanţa care soluţioneazã conflictul c. este limitatã şi condiţionatã de principiul reciprocitãţii 154. Precizaţi care din condiţiile mentionate mai jos, reprezintã condiţii ale eficacitãţii internaţionale a unui drept: a. raportul juridic sã fi îndeplinit cerinţele prevãzute de legea strãinã competentã b. dreptul dobândit într-o ţarã va produce efecte în altã ţarã dacã în ţara unde se invocã s-a creat un drept nou care îl include şi pe cel creat în 21

strãinãtate c. nici una din variante nu este corectã 155. Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii strãine: a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivã b. produce efecte în altã ţarã dacã contravine ordinii publice a ţãrii respective c. produce mai multe efecte în altã ţarã decât ar produce în conformitate cu legea potrivit cãreia s-a creat 156. Care din variantele de mai reprezintã dezavantaje ale retrimiterii: a. introduce nesiguranţã în ceea ce priveşte soluţia juridicã, adicã sporeşte incertitudinea în Drept Internaţional Privat b. constituie o excepţie de la cazurile de aplicare a dreptului strãin c. ambele variante sunt corecte dacã se referã la retrimiterea de gradul II 157. Avantajele retrimiterii în gradul II sunt: a. un mijloc de coordonare a sistemelor de drept b. poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept c. asigurã executarea hotãrârilor judecãtoreşti 158. Care sunt formele retrimiterii: a. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea forului b. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea unei a treia ţãri şi nu la legea forului c. ambele variante sunt corecte 159. Menţionaţi care din variantele arãtate mai jos reprezintã explicaţii teoretice ale retrimiterii: a. retrimiterea se justificã prin finalitatea sa b. aplicarea legii strãine când se declarã competentã c. nici una din variante nu este corectã 160. Retrimiterea nu se aplicã în urmãtoarele situaţii: a. când se aplicã regula ”locus regit actum” b. când se aplica regula”cercului vicios” c. în cazul teoriei retrimiterii-delegaţiei 161. Care din cele douã forme de retrimitere sunt aplicabile în sistem a. retrimitera de gradul II b. retrimiterea de gradul I c. în sistemul nostru de drept nu se aplicã nici una din formele retrimiterii 22

162. În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictualã strãinã aplicatã în cazul retrimiterii este: a. element de drept b. element de fapt c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional 163. Ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat reprezintã: a. mijloc de înlãturare a legii strãine normal competente b. nomã de aplicare imediatã c. situaţia în care legea strãinã nu se poate aplica datoritã unui obstacol de neînlãturat 164. Care sunt caracterele ordinii publice în Drept Internaţional Privat: a. lasã judecãtorului posibilitatea de apreciere dacã o lege strãinã contravine intereselor statului care îi aparţine b. este actualã, în sensul: dacã din momentul naşterii raportului juridic şi pânã apare un litigiu cu privire la acesta, s-a schimbat conţinutul ordinii publice, astfel încât se ia în considerare conţinutul acesteia din momentului litigiului c. ambele variante sunt corecte 165. Când se poate invoca ordinea publicã în cazul tratatelor internaţionale: a. când existã dispoziţii exprese în tratatele internaţionale care sã prevadã acest aspect b. se poate invoca de una din pãrţi pentru a înlãtura aplicarea legilor celeilalte pãrţi c. se poate invoca pentru a refuza recunoaşterea şi executarea hotãrârilor arbitrale strãine 166. Domeniul invocãrii legii publice îl reprezintã: a. ordinea publicã poate fi folositã în toate materiile Dreptului Internaţional Privat b. în cazul statelor federale nu este posibilã invocarea ordinii publice c. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat se determinã numai pe baza distincţiei normelor juridice în imperativ sau prohibite, supletive sau permisive 167. Efectele invocãrii ordini publice sunt: a. se invocã în materia drepturilor dobândite b. se recunoaşte într-o altã ţarã sunt decât cea în care a fost invocatã c. nu se invocã în materia creãri de drepturi

23

168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publicã din Dreptul Internaţional Privat şi ordinea publicã din dreptul intern: a. toate normele de ordine publicã din drept intern sunt de ordine publicã în Drept Internaţional Privat b. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat indicã limitele aplicãrii legii strãine c. ordinea publicã în drept intern nu se confundã cu normele teritoriale 169. Ce se înţelege prin frauda legii în Drept Internaţional Privat: a. operaţiunea prin care pãrţile unui raport juridic folosesc mijloace legale pentru a înlãtura aplicarea unor dispoziţii care s-ar fi aplicat dacã nu intervenea frauda legalã b. încãlcare indirectã a legii c. ambele variante sunt corecte 170. În ce materii poate intervenii frauda legalã: a. în materia faptelor juridice b. în vederea realizãrii unor scopuri licite ale persoanelor juridice c. în privinţa formei exterioare a actelor juridice 171. Deosebirile dintre fraudarea legii în Drept Internaţional Privat şi aceea în drept intern: a. în cazul fraudãrii legii în dreptul intern, nu se rãmâne în sfera de acţiune a aceluiaşi sistem de drept, ci se trece în sfera de acţiune a altui sistem de drept b. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat, fraudarea legii materiale se realizeazã nemijlocit prin schimbarea conţinutului faptic al raportului juridic c. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat se înlãturã fie aprobarea legii locale, fie aceea a legii strãine 172. Condiţiile fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat sunt: a. necesitatea existenţei unui act de voinţã al pãrtilor în folosirea sau aplicarea normei conflictuale b. utilizarea unor mijloace licite de pãrţi cu intenţia de a frauda legea, adicã sã se obţinã un rezultat ilicit c. ambele variante sunt corecte 173. Sancţionarea fraudãrii legii constituie: a. un caz de aplicare a ordinii publice b. un caz de aplicare a retrimiterii c. nici una din variante nu este corectã

24

174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publicã: a. în cazul fraudãrii legii se ia în considerare conţinutul legii strãine b. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasã a pãrţilor c. ordinea publicã opreşte aplicarea legii strãine sau eficacitatea unui drept dobândit în strãinãtate, iar fraudarea legii este sancţionatã ca inopozibilitatea actului juridic în cauzã 175. Deosebirile dintre fraudarea legii şi abuzul de drept: a. fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obţinerea unui scop ilicit b. fraudarea legii înseamnã folosirea dreptului subiectiv în alt scop decât legea îl recunoaşte c. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legãturã pentru a se aplica altã lege decât cea competentã 176. Cum pot pãrţile sã fraudeze legea: a. îşi schimã domiciliul sau cetãţenia pentru a evita o dispoziţie nefavorabilã prezentã în legea lor personalã b. îşi schimbã locul de încheiere a actului juridic pentru a se schimba dispoziţiile legale privind forma exterioarã a actului c. ambele variante sunt corect 177. Ce reprezintã retrimiterea? a. procedeul juridic prin care legea strãinã desemnatã ca aplicabilã potrivit normei conflictuale a forului refuzã competenţa de a se aplica şi atribuie aceeaşi competenţã legii unui stat strãin prin norme conflictuale proprii b. norma conflictualã care indicã legea competentã a reglementa raportul juridic cu element de extraneitate c. nici una din variante nu este corectã 178. Ce este starea civilã a persoanelor juridice? a. ansamblul de elemente ce izvorãsc din actele şi faptele de stare civilã şi servesc la identificarea persoanelor în familie şi societate b. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice în raport juridic cu anumitã uniune familialã c. nici una din variante nu este corectã 179. Cum se înregistreazã actele şi faptele de stare civilã când existã un element de extraneitate ? a. diferã în funcţie de cetãţenia persoanelor cãrora li se aplicã şi de statul în care se aflã b. diferã în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridice c. ambele variante sunt corecte 25

180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilã sunt a. capacitatea de folosinţã b. capacitatea de exerciţiu c. ambele variante sunt corecte 181. Prin statutul personal al unei persoane fizice se înţelege: a. ansamblul rapoartelor juridice care ţin de statutul persoanei, raporturi ce sunt localizate în funcţie de fiecare persoanã în parte b. mijloc de identificare a persoanei c. nici una din variante nu este corectã 182. Sub ce aspecte se prezintã legea personalã ? a. legea naţionalã (lex patriae) b. legea domiciliului (lex domicilii) c. ambele variante în funcţie de modul cum se determinã capacitatea persoanei fizice 183. Conţinutul capacitãţii persoanei fizice aflate în strãinãtate este determinat de: a. legea statului pe al cãrui teritoriu se gãseşte b. legea statului cãruia persoana apartine c. ambele variante sunt corecte 184. Legile romane privind statul personal urmãresc pe români, atât timp cât: a. nu au pierdut cetãţenia românã b. au pierdut cetãţenia românã, dar au fost cetãţeni români c. nu au pierdut cetãţenia românã, chiar dacã au dobândit şi o altã cetãţenie 185. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul: a. strãinilor cu mai multe cetãţenii b. apatrizilor c. apatrizilor si strãinilor cu mai multe cetãţenii 186. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite de : a. lex domicilii b. lex rei sitae c. lex personalis

26

187. Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile: a. mobile b. imobile c. atât bunurile mobile cât şi cele imobile 188. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de: a. lex situs b. lex contractus c. lex fiori 189. Ipoteca judiciara este condiţionata de permisivitatea: a. lex situs b. lex contractus c. lex fiori 190. Lex fori reglementeazã: a. regimul juridic al drepturilor reale accesorii b. ipoteca judiciarã c. expropierea pentru cauzã de utilitate publicã 191. Universalitãţile de bunuri nu sunt supuse regulii: a. lex rei sitae b. lex fiori c. lex contractus 192. Legea aplicabilã succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor: a. lex rei sitae b. lex fiori c. lex contractus 193. Modul de soluţionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei statutarilor francezi: a. lex patriae b. legea domiciliului defunctului c. legea românã dacã bunurile se aflã pe teritoriul statului român 194. Care sunt condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã pentru a putea moşteni? a. capacitatea succesoralã b. nedemnitatea succesoralã 27

c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea a vocaţiei succesorale 195. Pentru a putea fi valabil încheiat, testamentul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe: a. persoana care dispune prin testament sã nu se afle în una din incapacitãţile prevãzute de lege b. sã existe consimţãmântul persoanei care încheie testamentul c. ambele variante sunt corecte 196. Când se transmite activul moştenirii trebuie sã se distingã între: a. posesiunea moştenirii şi dreptul de proprietate cuprins în testament b. legea nationalã şi legea domiciliului testatorului c. legea situaţiei imobilului ce formeazã obiectul testamentului şi legea locului unde a fost întocmit testamentul 197. Potrivit legii române, condiţiile de formã ale actului juridic sunt stabilite de legea: a. legea care reglementeazã fondul b. legea locului unde a fost întocmit c. legea domiciliului persoanei care l-a consimţit 198. Regula ,,locus regit actum’’ se aplica pentru: a. testamentul olograf b. testamentul autentic c. atât testamentul autentic cât şi cel olograf 199. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum: a. forme procedurale b. formalitãţi referitoare la drepturile reale c. modalitãţi de redactare a actului 200. Formalitãţile îndeplinite de un funcţionar public trebuie sã fie în conformitate cu: a. locus regit actum b. auctor regit actum c. lex personalis 201. Care sunt formele actelor juridice? a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedurã şi forma exterioarã b. numai forma de procedurã şi forma exterioarã c. numai forma de abilitare şi cea de publicitate 28

202. Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic: a. de a condiţiona existenţa actului juridic b. de a servi ca mijloc de probã a actului juridic c. ambele variante reprezintã scopul formei exterioare a actului juridic 203. Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum": a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care intervin în cauzã b. forma exterioarã a actelor juridice, indiferent cã este vorba de forme cerute pentru existeţta actului juridic sau pentru proba actului juridic c. ambele variante sunt corecte 204. Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridic a. ordinea publicã ca excepţie generalã b. ipotecile constituite într-o ţarã strãinã asupra unor construcţii situate în ţara noastrã – ca excepţie generalã c. nici una din variante nu este corectã 205. Care sunt legile aplicabile condiţiilor de fond ale cãsãtoriei în diferite sisteme de drept? a. legea naţionalã a viitorilor soţi b. legea domiciliului viitorilor soţi c. ambele variante sunt corecte 206. Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevãzute de sistemul nostru de drept? a. cãsãtoria între cetãţeni români în strãinãtate se poate încheia în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României în ţara respectivã b. cãsãtoria între un cetãţean român şi un apatrid în strãinãtate se încheie de un organ competent al statului respectiv c. nici una din variante nu este corect 207. Legea aplicabilã nulitãţii cãsãtoriei: a. legea competentã a reglementa condiţiile de fond ale încheierii cãsãtoriei, atunci când nulitatea se referã l aceste condiţii b. se aplicã principiul personalitãtii legilor c. se aplicã principiul teritorialitãtii legilor

29

208. Condiţiile de formã prevãzute în cazul încheierii cãsãtoriei între doi cetãţeni români în strãinãtate sunt a. se aplicã regula locus regit actum în toate cazurile b. de legea românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanţilor noştri diplomatici sau consulari c. se aplicã numai legea românã 209. Legea aplicabilã în cazul în care unul din soţi este cetãţean român şi ambii îşi au domiciliul în România din punct de vedere al efectelor cãsãtoriei a. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţia b. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţul c. nici o variantã nu este corectã 210. Legea aplicabilã în cazul nulitãţii cãsãtoriei pentru nerespectarea condiţiilor de fond este: a. legea aplicabilã situaţiilor ce privesc încheierea cãsãtoriei b. legea românã în toate cazurile c. legii naţionale a soţului 211. În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilã: a. legea naţionalã a soţului dacã dispoziţiile acestei legi nu contravin principiilor fundamentale ale dreptului nostru b. numai legea românã c. nici o variantã nu este corectã 212. În cazul în care pãrinţii şi copiii nu au aceeaşi cetãţenie, iar unul dintre pãrinţi este cetãţean român care este legea aplicabilã raporturilor personale patrimoniale dintre ei: a. legea naţionalã a copilului b. legea naţionalã a tatãlui dacã nu contravine principiilor fundamentale de drept c. legea românã în cazul în care îşi au domiciliul în România 213. Uzucapiunea este reglementatã de: a. legea românã indiferent de locul unde se aflã bunul dacã el aparţine unui cetãţean român b. de legea statului unde se împlineşte durata termenului de posesie al bunului c. de legea statului unde bunul se aflã la începerea termenului de posesie prevãzut în acest scop 30

214. Prescripţia extinctivã a dreptului la acţiune este supusã a. legii care se aplicã dreptului subiectiv însuşi b. legea statului unde se aflã bunul la împlinirea termenului c. nici una din cele douã variante 215. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de: a. în toate cazurile de legea locului unde se aflã bunul b. de legea locului unde se aflã bunurile , afarã de cazul în care prin dispoziţii speciale nu s-a prevãzut altfel c. de legea care se aplicã dreptului subiectiv în cazul bunurilor imobile 216. Dreptul de proprietate ce priveşte un bun destinat exportului este reglementat de: a. de legea statului importator b. de legea statului exportator c. de legea statului exportator dacã pãrţile nu au convenit altfel 217. Ce se înţelege prin "lex causae": a. întregul sistem de drept al unui stat contractant b. o anumitã lege substanţialã sau de drept materiale a unui stat contractant c. nici una din cele douã variante 218. Legea contractului este determinatã de : a. numai de voinţa pãrţilor contractante b. caracterul relaţiilor economice internaţionale c. nici una din variante nu este corectã 219. Contractul care nu poate fi localizat în funcţie de prestaţia caracteristicã a uneia dintre pãrţi este supus a. legii locului unde a fost încheiat b. legii locului unde a fost încheiat, dar numai în ceea ce priveşte condiţiile de fond c. legea ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a încheia contractul 220. Modul de executare a obligaţiilor izvorâte din contract trebuie sã se conformeze: a. legii locului de executare b. legii locului unde s-a încheiat contractul c. legii ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta încheierii contractului

31

221. Efectele juridice ale tãcerii pãrţii care contestã cã şi-a dat consimţãmântul la încheierea unui contract sunt supuse: a. legii naţionale a persoanei fizice b. legii statutului organic al persoanei juridice în cauzã c. ambele variante sunt corecte 222. Contractul dintre pãrţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite se considerã încheiat: a. la data dând ofertantul a înaintat oferta b. la data când acceptarea a ajuns la cunoştinţa ofertantului c. la data la care contractul a fost semnat de pãrţi 223. Dacã pãrţile nu au convenit o lege aplicabilã în cazul în bunurilor mobiliare, contractul este supus: a. legii statului în care la data încheierii contractului cumpãrãtorul îşi are domiciliul, reşedinţa ori fondul de comerţ b. legii statului în care la data încheierii contractului vânzãtorul îşi are domiciliu, reşedinţa, ori fondul de comerţ sau sediul social c. nici una din variante nu este corectã 224. În contractele de executare de lucrãri dacã pãrţile nu au convenit altfel se aplicã: a. legea sediului antreprenorului b. legea sediului beneficiarului c. legea ţãrii unde se aflã bunul la care or fi executate lucrãrile contractate între pãrţi 225. În contractele de asigurãri, dacã pãrţile nu au convenit şi asupra legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile: a. legii sediului asiguratorului b. legii domiciliului sau sediului asiguratului c. legii nationale a asiguratorului 226. În cazul contractului de donaţie, dacã pãrţile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt incidente dispoziţiile: a. legii naţionale a donatorului b. legii domiciliului donatarului c. ambele variante sunt corecte

32

227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referã la. a. rãspunderea civilã contractualã b. rãspunderea civilã delictualã c. nici una din variante nu este corectã 228. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe o atingere adusã personalitãţii de cãtre mass-media sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de: a. legea statului în care îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana lezatã cu condiţia ca autorul daunei sã se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest stat b. legea statului în care s-a produs rezultatul pãgubitor cu condiţia ca autorul daunei sã se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest stat c. ambele variante sunt corecte 229. Cine stabileşte dacã un fapt juridic constituie un act ilicit: a. legea statului unde are loc faptul juridic b. legea statului persoanei prejudiciate c. legea statului în care autorul faptului juridic îşi are domiciliul sau sediul social 230. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasã de naturã sã creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui prejudiciat: a. legii domiciliului sau reşedintei obişnuite a celui prejudiciat b. legii statului de unde a fost dobândit produsul c. nici una din variante nu este corectã 231. În caz de concurenţã neloialã pretenţiile de reparaţii sunt supuse: a. legii statului pe a cãrei piaţã s-a produs rezultatul dãunãtor b. legii statului în care îşi are domiciliul sau sediul social persoana prejudiciatã c. legii contractului dintre pãrţi, dacã actul de concurenţã neloialã a adus prejudicii raporturilor dintre ele 232. Îmbogãţirea fãrã cauzã a unei persoane fizice sau juridice este supusã în dreptul internaţional privat: a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizicã sau juridicã b. legii statului unde s-a produs îmbogãţirea fãrã cauzã c. nici una din variante nu este corectã

33

233. Rãspunderea izvorâtã dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este supusã uneia din urmãtoarele legi: a. legii naţionale a navei avariate b. legii naţionale comune a navelor c. legii locului abordajului 234. Daunele cauzate pe sol de o aeronavã sunt supuse: a. legea statului pe al cãrui teritoriu s-au produs daunele b. legea statului cãruia îi aparţine aeronava c. legea rãspunderii izvorâte dintr-un abordaj 235. Ce categorii de rãspundere civilã delictualã reglementeazã "lex loci delicti commisi"? a. rãspunderea pentru fapta altuia b. rãspunderea directã c. rãspunderea comitentului pentru fapta prepusului 236. Ce reglementeazã legea delictului civil? a. elemente constitutive ale delictului civil b. rãspunderea pentru atingeri aduse personalitãţii unei persoane c. rãspunderea pentru produse 237. Ce lege se aplicã pentru actele de asistenţã şi de salvare a persoanelor şi bunurilor? a. legea locului evenimentului dacã s-a produs în apele teritoriale b. legea pavilionului dacã evenimentul s-a produs în marea liberã c. nici una din variante nu este corectã 238. Care sunt domeniile în care se aplicã legea locului delictului civil? a. capacitatea delictualã b. condiţiile şi întinderea rãspunderii c. ambele variante sunt corecte 239. Dacã fapta generatoare de rãspundere este sãvârşitã într-un stat, iar prejudiciul este produs în alt stat, care este legea aplicabilã? a. legea locului unde s-a sãvârşit faptul ilicit b. legea locului unde s-a produs prejudiciul c. nici una din variante nu este corectã 240. Ce instanţã este competentã sã soluţioneze raporturile juridice dintre pãrţi în cazul în care pârâtul îşi are domiciliul sau sediul social în România a. instanţa de la domiciliul sau reşedinta reclamantului b. instanţa românã de la domiciliul sau sediul social al pârâtului c. nici una din variante nu este corectã 34

241. Raporturile de drept internaţional privat referitoare la încuviinţarea adopţiei în cazul în care cel adoptat este cetãţean român, apatrid sau are domiciliul în România sunt soluţionate de: a. instanţa naţionalã a adoptatorului în cazul în care acesta este cetãţean strãin sau apatrid cu domiciliul sau reşedinta în România b. instanţa nationalã a celui ce urmeazã a fi adoptat c. ambele variante sunt corecte 242. Competenţa jurisdicţionalã de a soluţiona procesele intervenite între pãrţi în cazul în care acestea au stabilit prin convenţie instanţa ce urmeazã a solutiona litigiile dintre ele revine: a. instanţei române în cazul în care instanţa stabilitã este una strãinã, iar litigiul intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe române b. instanţei strãine în cazul în care instanţa stabilitã de pãrţi este instanţa românã, dar litigiul dintre ele intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe române c. nici una din cele douã variante nu este corectã 243. În cazul în care o jurisdicţie strãinã se declarã necompetentã sã soluţioneze o acţiune formulatã de un cetãţean român, acţiunea respectivã poate fi introdusã la una din urmãtoarele instanţe: a. instanţa românã cu care procesul prezintã cele mai strânse legãturi b. instanţa de la domiciliul pârâtului c. instanţa de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetãţeanului român care a formulat acţiunea 244. Capacitatea procesualã a fiecãrei pãrţi din proces este reglementatã de : a. legea de la domiciliul pârâtului b. legea sa naţionalã c. ambele variante sunt corecte 245. Hotãrârile strãine sunt recunoscute de plin drept în România dacã: a. se referã la statutul civil al cetãţenilor statului unde au fost pronunţate b. pronunţate într-un stat terţ au fost recunoscute mai întâi în statul de cetãţenie al fiecãrei pãrţi c. ambele variante sunt corecte 246. Ce intereseazã atunci când se aplicã regula "lex rei sitae"? a. dacã bunurile sunt considerate "ut singuli" b. dacã bunurile sunt corporale sau incorporale c. ambele variante sunt corecte 35