Retele sociale. Teorie. Metodologie si Aplicatii [PDF]

Zitiervorschau

Marian-Gabriel Hâncean

REŢELELE SOCIALE Teorie, metodologie şi aplicaţii Prefaţă de Mihaela VIăsceanu

POLI ROM 2014

MARIAN-GABRIEL HÂ NCEAN este lector universitar doctor În cadrul Departamentului de Sociologie al Facultătii de Sociologie şi Asistenlă Socială, Universitatea din Bucureşti, şi titularul laboratorului OrganizaLional Networks şi al cursurilor Sociologia organizaliilor şi Comportament organizalional. Este membru afiliat al asociatiei profesionale internali­ onale a specialiştilor În analiza retelelor sociale (International Network for Social Network Analysis) şi membru al Societătii Sociologi lor din România . A participat la stagii de perfectionare În util izarea solutiilor software de analiză a datelor despre retelele sociale (Siena, UCINET, Pajek, R) În Amsterdam (Vrije Universiteit, 2011) şi În Hamburg (Universităt Hamburg, 201 3). Este directorul SoNetE (prima conferinlă intematională destinată analizei de relele sociale din România), iar În cadrul Centrului de Cercetări În Resurse Umane, Management şi Marketing al Universitălii din Bucureşti. conduce labo­ ratorul de studii În domeniul relelelor sociale, LEONA. La Editura Polirom a publicat studii În : Val Vâlcu, Jurnalismul social (2007), Florin Bondar (coord . ) , Politici publice şi administratie publică (2007), Mirela Cerkez (coord . ) , Evaluarea programelor şi poli­ ticilor publice. Teorii, metode şi practici (2009) şi M ihai Păunescu, Lazăr VIăsceanu şi Adrian Miroiu (coord . ), Calitatea Îllvă{ămânfului superior din România (2011). Începând din octombrie 2013 este editor-şef al Imemational Revil'l11 of Social Research, revistă in l imba engleză editată de Pol irom. Mai multe detalii pe gabrielhancean.wordpress.com.

Cuprins PrefaJă ( Mihaela Vlăsceanu)

Mu[/Umiri

. . . . . . . .

...

. . . .

.

. . . . . . . .

. .... . . .... . .. ...... . .... .... . . 7 9 . .

.

.

.

. .

.

.

.

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Introducere .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Il

1. Preludii istorice .. . . . . . . . . .... . . ....... .. . ..... . .. . ... . . . . . . . . . 17 1.1. Şcolile de studiu al reţelelor sociale . .. ... . ..... .... . . . .. ... . .... 18 1. 1.1. Analiza premodernă a reţelelor sociale .. .. . . ....... .. . . 19 1.1.2. Şcoala studiilor sociometrice .. ... ...... . . .... ... . .. ... . . 21 1. 1. 3. Şcoala de cercetare de la Harvard . ... . ... . ...... . . 26 1.1.4. Şcoala antropologică de la Manchester ........ . . . . . . . . 31 1.2 . Ce este analiza reţelelor sociale? . .. . . . .. . .... .. .... . .... 32 .

. .

. . .

.

.

.

.

.

.

.

.

. . . . . .

. .

.

. .

. . . .

. . .

.

. .

.

.

.

. . . . .

. .

.

.

. . . .

.

. .

. . .

.

.

.

. . .

.

. . .

.

. . .

. .

. . .

. . . .

. . . .

. .

.

.

.

. .

. . . . . . .

. . .

.

. .

.

.

.

.

. . .

. .

.

.

. .

.

.

. . . . .

.

.

.

.

. .

2. Elemente de analiză a reţelelor sociale . .. . ........... . .. . . . .. ... . . 37 . ... . . 38 2. 1. NOţiuni centrale in studiul reţelelor sociale . .. 2.1 . 1. Diade, triade, legături şi reţele .... .. . ... .. .. .. . .... ........ 38 2.1.2. Retele unimodale, bimodale şi personale (ego-reţele) .. . .... ...41 2.1.3. Grafurile ca modalităţi de reprezentare a reţelelor sociale . 45 2.1.4. Conectivitatea : punctele de articulaţie şi legăturile de tip pod . . . . . . .. . . . .. . . .. ...... .... . . . . . . 49 2.1.5. Drumuri, cărări şi circuite . . . .. .. . 51 2.1.6. Fluxuri de resurse în reţelele sociale . . . . . . . .. ... . . . 53 2.1.7. Date relaţionale şi date de tip atribut ... . . .. . . . 55 2.2. Proprie�ţi structurale ale reţelelor . . .... ... .... .... . . . . ... . .61 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o reţea . ....... .. . . . . 62 2.2.2. Centralitate şi putere . . .. . . . . .... .. ...... .. .... . . . . . 65 2.2.3. Substructuri ale reţelelor sociale . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 72 2.3. Aspecte ale măsurării retelelor sociale . .... . .. . ....... . .... .. . 77 2.3.1. Problema granitelor retelelor sociale . . . .. . . 77 2.3.2. Modali�ti de culegere a datelor relaţionale . . . . . . . . . . . . . ... . . 80 2.3.3 . Chestionarele sociometrice . . . . ... .. . . .. . . .... .. .. 83 2.3.4. Domenii in care sunt utilizate studiile despre retele . ... . .. 85 2.3.5. Problema confidentialitătii datelor relationale .... . .. . . . ..... 87 2.3.6. Problema datelor lipsă (missing daca) . . .. . . . . 88 2.3.7. Erori de măsurare in colectarea datelor relaţionale . ... .. 91 2.3.8. Probleme etice ale procesului de colectare a datelor relaţionale .. . . .. . .. . .. . 93 2.3.9. SolUţii software destinate analizei reţelelor sociale . .. . .. . 96 .

. .

.

. . . .

. .

.

. . .

. . .

.

.

. . . . .

. . . . . . . . .

.

.

.

.

.

. .

. . .

. . . . . . . . .

.

. . . .

. .

.

.

.

. . . . . . . .

. .

.

. .

. . . .

. .

. . . . . . . . . . . . . .

.

. .

.

.

.

. .

. . .

.

. . .

. . . . .

.

. .

. .

. . .

. .

. . .

. .

. . .

. .

. . .

. . .

.

.

.

.

. . .

.

. . .

.

.

.

.

. . .

. .

. .

. . .

. .

.

.

. . . . . . .

.

.

. .

.

. .

. .

. .

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . .

. . . . . . . . .

. . . .

. .

.

.

.

.

.

.

. .

.

. . .

. . . . .

. . . . . . . .

. . . . .

.

. . . . .

.

. . . . .

. . .

. .

. . . .

. . . .

. . . . . . . . . .

.

. . .

. .

.

. . . .

. . . .

.

. .

. .

.

.

. . . . .

. . . . . . .

.

.

. . .

. .

.

. .

. .

.

. . . . . . . . . . . . .

.

. .

. . .

.

. .

.

. . .

.

.

. . . . . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

.

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. .

. .

. . . . .

. . .

. .

. . 99 3 . Teorii şi teme de cercetare în domeniul reţelelor sociale . . . . . . 3 . 1 . Clasificarea teoriilor reţelelor sociale . . .. . . 100 3 . 1 . 1 . Metafora fluxului resurselor şi metafora arhitecturală .. . . 100 3 . 1 . 2 . Teorii cu privire la fonnarea legăturilor şi la consecinţele reţelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 3. 1 . 3 . Tipologia teoriilor in functie de traditiile de cercetare . . . . . 103 3 . 2 . Teorii şi teme de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 3 . 2 . 1 . Puterea legăturilor slabe ... . .. . ... . . .. . . . . . . . 105 3 . 2 . 2 . Argumentul găurilor structurale şi modalităţi de măsurare a capitalului social . . . . ... . . . . . . . . . . . . . 110 3 . 2 . 2 . 1 . Măsurători specifice ego-retelelor . . . . .. 113 3 . 2 . 2 . 2 . Măsurători ale găurilor structurale . . .. . . . . . 117 3 . 2 . 2 . 3 . MăsurAtori ale centralităţii . . . . . 1 24 3 . 2 .2 . 4 . MăsurAtori ale coeziunii . . . . . . . .. .. . .. 1 26 3 . 2 . 2 . 5 . Măsurători specifice substructurilor . . . ... . 1 29 .

. . .

. .

. .

. .

.

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. .

. . .

.

. .

. . .

. . . .

. .

.

. .

. .

.

. . . .

. . .

. . . . . .

.

.

.

. .

. . .

. . . . .

. .

. .

.

.

.

. . . .

. .

.

. .

. . .

. .

. .

.

. .

.

.

.

. . .

...

. . . . . . . . . . .

.

.

. .

.

. . . .

. . .

. . . . . .

.

. . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

. . . .

.

.

. . .

. . . . . .

..

.

.

. . . .

. . .

. . .

.

.

. .

.

.

. . .

. .

. .

.

. . . . . .

. . . .

. . . . .

. .

. . .

. .

. .

. . . .

. . .

. . . . . .

.

. .

. . . . . . .

3 . 2 . 3 . Emergenta retelelor intraorgani zationale . . 3 . 2 .4 . Consecintele retelelor sociale . . . . . . . . . . . .

.

. . .

. .

.

. . . . . . . . . .

.

. .

. . .

. . . . .

.

. .

.

1 31 . . . 136

. . . .

. . . . . . . .

3 . 2 . 5 . Comagiunea socială : coeziune şi echivalenţă structurdIă . . 1 39 3 .2 . 6 . Problema Lumii Mici . . . . . .. . . . . . . ... . .. . .. . . . . .. .. ... .. . .. . . . . . . .. .. . . . 1 43 .

. . . .

4. Retelele de schimb . . . . .. . ... . . .. 4 . 1 . Ce sunt retelele de schimb? . . . . . . . . . . .. .. . 4 . 1 . 1. Schimbul personalizat , asimetria infonnatională şi reputaţia . .. . . .. . . . . 4 . 1 . 2 . Elementele definitorii ale unei retele sociale de schimb 4.1. 3 . Studiul experimental al retelelor de schimb . . 4 . 1 .4 . Tipologia relatiilor de schimb . . . . . .

. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

.

. .

. .

.

. .

. . . .

.

. . . . .

.

. . .

.

. . . .

. .

. . . .

. . . . . .

. .

. . . .

. . . . .

.

.

. . .

. .

.

. . . . . . . . . . . .

. .

. 1 51 . . 152

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

.

1 52 1 54 . 1 56 1 60

. .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .

4 . 1 . 4 . 1 . Schimburile (di recte Ilonreciproce) negociate . . .. 4 . 1 .4 . 2 . Schimburile (directe nonnegociate) reciproce . . .. 4 . 1 . 4 . 3 . Schimburile indirecte generalizate . . . . .. 4 . 1 . 5 . Caracteristici structurale ale retelelor de schimb ... . .. 4 . I . 5 . 1 . Condiţiile de conectare : conexiunile pozitive şi cele negative . . . . . . .. ... ... . . 4 . 1 . 5 . 2 . Tipuri de conexiuni in retelele de schimb . . . . . Fenomene structurale in retelele de schimb . . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . .

. .

. . .

. . . . .

. .

.

. . .

.

. .

.

. .

. . . . . . .

. .

. . . .

. . .

. .

. . . . . . .

. .

. . . . . . .

4.2.

. .

.

.

.

. . . . . . . . .

.

. . .

. .

. . .

. . . . .

.

. . . .

. . . . .

.

4 . 2 . 1 . Putere şi dependentA in retelele de schimb .. .. . .. 4 . 2 . I . I . M odele d e defmire a actorilor sociali . . . . . . .. 4 . 2 . 2 . Reciprocitate şi risc in schimburile sociale . . ... . 4.2.2.1. Fonne ale reciprocitătii . . .... ....... ...... . 4 . 2 . 2 . 2 . Blatismul şi d ilemele sociale . . . .. . . . .. 4 . 2 . 2 . 3 . Solutii de combatere a blatismului şi de gestionare a dilemelor sociale .. .. . .. . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

.

. . .

. . . . .

. . . .

.

Consideraţii finale . .

Bibliografie te/natie Index de Ilu/ne . Index

. . . . . . . . . . .

.

. . . .

.

. .

.

. . . . . . . . .

.

. . .

.

. . . . . . . . .

. . . . .

...

. . .

. . .

. . . . .

. .

. . . . . . .

. .

. .

. . . . . . . . .

. . .

. . .

.

. . . . . .

. . .

...

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . .

. .

. . .

.

.

. . . .

. . . . .

..

. .

..

. . . . .

.

. .

..

. . . .

. . .

.. .

. . .

. . .

.

.

. . . .

. .

.

. .. . .

. . . .

. .

.

. ..

. . . . . . .

. . . . . . .

.

. .

. . . . . . . . . . . .

. . .

.

. . .

.

. . . . . . . .

. . . . . . . .

..

. . . .

.. . . . . . . . . . . . . . .

.

.

.

. .

.

.

.

. . . .

. . . .

1 69 1 70 1 73 173 176 178 178 1 78 1 81

. . 1 91 .

1 93 . . . . 209 215

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1 60 1 63 1 65 1 69

. . . . . .

Prefaţă

Mai surprinde oare pe cineva afirmatia că trăim intr-o lume a retelelor sau că numai apartinând şi participând in retele avem mai mare succes in accesul la resurse? Retelele sociale efective, din viata de zi cu zi, sau cele din spatiul virtual (Facebook, Twiller etc.) se multiplică, se fac şi se desfac, sunt omniprezente; ne atrag sau ne resping, sunt complementare sau contradictorii, prind in fluxul lor indivizi sau organizatii, regiuni sau lliri, producţia şi consumul economic, transmiterea şi reproducerea culturală sau politică, dinamica ecologică sau epidemiologică etc. Un sociolog de talia lui Manuel Castells considera, încă de acum zece ani, că societătile contemporane includ atât de multe retele pe care le-ar crea structura lor specifică, incât nu ar fi altceva decât societări ale rerele/or.

Nu numai interesele sociologilor au fost captate de relele. Un film american din 2010 Tlle Social Network (Re(eaua de sociaLizare, regizat de David Fincher) -, care prezenta moduri -

de constructie a retelelor sociale de pe reteaua de socializare Facebook, s-a bucurat de nu mai putin de opt nominalizări la Oscar şi a câştigat trei dintre cele mai prestigioase premii ale cinematografiei americane, devenind rapid unul dintre cele mai vizionate filme. Cu alte cuvinte, nu era doar reuşit din punct de vedere artistic, ci răspundea şi curiozităţii publicului in privinta constructiei şi dinamicii retelelor sociale. Configurarea lumii sociale actuale a făcut din retea un domeniu de maxim interes al cercetării ştiintifice din sociologie şi, in general, din ştiintele sociale. Dar nu numai, din moment ce in matematică, inginerie, informatică sau biologie sunt studiate grafuri, retele neuronale sau de alt tip, retele de difuziune, constructii ale lumilor mici sau de tipul Big Data, Ho,.izon Scanning etc. O nouă ştiinţă a reţelelor, interdisciplinară in construcţie şi practică in gestionarea sistemelor de diferite dimensiuni, se afirmă prin numeroase publicatii şi, mai ales, prin multiple aplicatii. Studiul populatiilor, al comunitătilor şi al organizaţiilor, analiza comunicării şi a limbajului, identificarea modului de răspândire a inovatiilor, a epidemiilor sau a pandemiilor, a criminalitătii şi a terorismului, analiza legăturilor slabe sau tari dintr-o suită de relaţii, a capitalului social sau a gradului de reciprocitate sau de unilateralitate a increderii dintre membrii unei comunităti nu se mai pot realiza În absenţa a"alizei rere/elor sociale. Aşadar, avem de recunoscut, pe de o parte, configurarea retelelor sociale, oriunde s-ar constitui acestea; dar, pe de altă parte, ni se solicită să trecem de la recunoaşterea la analiza lor sistematică, întrucât numai astfel putem reuşi să le sporim utilitatea şi să beneficiem de potenţialul lor uriaş. Marian-Gabriel Hâncean propune în această mono­ grafie, pentru prima dată in România, şi la distantă de doar câtiva ani fată de cele din alte comunităti ştiintifice mult mai puternice din tări nord-americane şi europene : (a) aparatul conceptual de bază pentru caracterizarea retelelor sociale şi (b) instrumentele fundamentale de analiză a retelelor sociale. Realizează această prezentare cu o elegantă teoretică remarcabilă, cu o documentare foarte bogată şi cu Illulte ilustrări convingătoare, bazate

PREFAŢĂ

8

pe propriile analize sau pe ale altora, toate considerate exemplare. Nu ştiu dacă la sfârşitul lecturii cititorul va deveni adept al analizei retelelor sociale, dar cu sigurantă va realiza că nu trebuie sa le mai ignore. Domeniul de consacrare disciplinară a acestei monografii este sociologia, intrucât, dimre toate ştiintele sociale, aceasta s-a angajat de mai mult timp şi in mod consecvent

pe calea analizei retelelor sociale. Analiza interactiunilor, a structurilor şi a retelelor este, în sociologie, coextensivă cu analiza genezei acestora. Din perspectiva analizei retelelor sociale, tot ceea ce este social nu poate

fi conceput şi investigat decât cu referire la

proprietătile relatiilor, ale interaetiunilor şi inrerdepeodentelor dintre diverse entitati sau unităti sociale, lăsând în umbră simplele referiri la proprietatile unitătilor. Prin imegrarea in retele, unitaUle devin nu doar noduri ale acestora, ci dobândesc proprietati pe care altfel nu le-ar avea şi prin care dinarnizează retelele. Constituirea unei unitati este dependentă de relatiile in care este prinsă şi integrată. Analiza retelelor sociale a devenit astăzi una dimre cele mai influente paradigme soci­ ologice, dezvoltându-se în coresponden\ă cu analize similare din domeniul interdisciplinar al ştiintei retelelor. în RereleLe sociale. Teorie. metodologie şi aplicaJii, Marian-Gabriel Hâncean ne oferă devenirea istorică a acestei paradigme sociologice, stadiul actual şi direqiile de dezvoltare, dar şi moduri de comunicare cu unele dintre cele mai interesante constructii teoretice din ştiinţa retelelor. Analiza re\elelor sociale are ea insAşi o aplicabilitate amplă. intinzându-se de la nivelurile de tip micro, ale grupurilor mici, la cele de tip mezo (de exemplu, retele organizat,iooale, retele distribuite aleatoriu sau retele intergrupale cu coefi­ cienti variabili de grupare şi de iradiere) şi, bineinteles, la nivel macrosocial, care se referă la configurllri cu un numllr foane mare de unităţi aflate potential în relalii ce au aparitii constante sau aleatorii şi care solicită determinarea unor topologii şi analize dinamice. Totodatll, Marian-Gabriel Hâncean oferă in acest volum instrumente analitice pentru fiecare dintre nivelurile distinse, ceea

ce

ii sporeşte in mod considerabil utilitatea.

Autorul ne prezinta Re/elele sociale. Teorie. metodologie şi aplica/ii ca o introducere in domeniul atât de vast al retelelor sociale. Nu pot să nu spun că avem de-a face cu un alt fel de introducere, una care prezintă traiectorii constitutive, deschideri şi consacrări, dar mai ales noduri şi pun{i care articulează domeniul in expansiune al unei paradigme teoretice indispensabile oricllrei analize sociologice a culturii, a economiei sau a politicii, a comunitătilor sau a societătilor nationale. Ca atare, este o introducere care deschide noi traiectorii in analiza sociologică actuală.

Mihaela VliJscearw Bucureşti. noiembrie 2013

Mulţumiri

Această lucrare are o istorie de cel putin şase ani, timp in care forma şi continutul manuscrisului initial s-au modificat radical, atât sub influenta discutiilor şi comentariilor primite din panea colegilor şi a prietenilor, cât şi sub influenta diverselor etape prin care am trecut În dezvoltarea profesională. Am redactat pasajele ce compun această lucrare in două perioade distincte. Capitolul destinat retelelor de schimb a fost scris in perioada 2007-2008, reprezentând rezultatul muncii de documentare realizate În timpul studiilor doctorale. Celelalte capitole au fost scrise in perioada 2011 -2013, ca expresie a diferitelor proiecte de cercetare in care am fost implicat şi ca efect al stagiilor de perfectionare În domeniu pe care le-am parcul1i. Doresc să multumesc tuturor celor care prin sugestiile, comentariile şi criticile pe care le-au adus diferitelor sectiuni din manuscris au ajutat la cristalizarea şi la dezvoltarea acestui proiect. Doresc să îi asigur de profunda mea apreciere şi prietenie. Astfel, În perioada 2007-2008, in care am redactat secliunea destinată structurilor de schimb, m-am bucurat de observatiile primite din panea lui Adrian Miroiu (SNSPA). David Willer (University of South Carolina), Ştefan Stănciugelu (SNSPA), Florin Bondar, Bogdan Bucur, Gabriel Dragomir, Andrei Miroiu, Radu Ungureanu şi Valentin-Q uintus Nicolescu. În perioada 2011-201 3, În care am redactat şi am revăzut întregul manuscris, am avut oponunitatea de a beneficia de experienta, suportul şi observatiile primite pe tema analizei retelelor sociale din partea următoarelor persoane: Pamela Emanuelson (North Dakota State University), Yamilette Chacon (University of South Carolina), Dan Halgin (University of Kentucky), Joe Labianca (University of Kemucky) şi Tudor RaI (Universitatea din Bucureşti). Atât această carte, cât şi formarea mea profesională În domeniul organizaţiilor şi retelelor sociale li se datorează profesorilor Mihaela V lăsceanu (SNSPA) şi Lazăr VIăsceanu (Universitatea din Bucureşti). Prin urmare, prezentul volum devine un mesaj de mulţumire. Nu În ultimul rând, îi sunt recunoscAtor Alinei pentru observaliile filcu� pe marginea diferitelor pasaje din lucrare, dar şi pentru sprijinul emOţional neconditionat.

Introducere

În ultimii 40 de ani (1970-2010), numirul articolelor şti in,ifice indexate În Google Scholarl care includ În titlu termenul reţea socială (social network) s-a pozitionat pe o l inie ascendenti ( Borgatti şi Halgin, 2011 : 3). Lucrarea publ icati În 1994 de Stanley Wassennan şi Katherine Faust, Social Network Af/alysis " Methods and Applicatiolls (de referinţi pentru domeniu, potri vit lui Carrington şi Scott, 2012), avea 17.118 c itări În noiembrie 2013. Un articol clasic pentru literatura retelelor sociale publicat de Mark Granovetter în 1973 ( .. T he Strength

ofWeak Ties") avea, în noiembrie 2013,26.329 de citări2, cu aproximativ 12.000 de citiri mai mult fată de 2011 J. Numărul cărtilor pub l icate (în limba engleză) care includ În titlu relele sociale sau analiză de re/ea socială (social network al/alysis) a Înregistrat o creştere accelerată începând cu sfârşitul anilor '70. menţinându-şi tendinta ascendentă ( vezi figurile l şi 2). De asemenea , Conferinta Intematională Sunbelt organizată de International N etwork for Social N etwork Analysis (INS NA) a reunit la Hamburg (Germania), În 2013, l a editia a XXX I I I-a, un număr record de participanti (1. 157) care au prezentat 750 de lucriri şi au discutat peste 100 de postere4•

Figura 1.

Evolulia numărului cărUlor indexate de Google, care includ in titlu sintagma social ne(works

1 . Vezi htlp: I/scholar. google.ro/. 2 . Numărul de citări este calculat cu ajutorul aplicatiei Google Scholar, accesată pe 30 noiembrie 201 3. 3. Borgalli şi Halgin (2011) raportau peste 14 .000 de citări, folosind ca instrument de măsurare Google Scholar. 4. Vezi INSNA, hllp : Ilhamburg-sullbelt2013.org/. accesat pe 30 august 201 3.

12

REŢELEI.E SOCIALE •

1 ( 1(

wl frflMl'rt (Jlluh'll.\

·-1

d4�i=..- ·tf

+--�-+-+-r--+;-- � i· - r·· +--+--+--1-.,-+-

Figura 2. Evolutia numărului cănilor indexate de Google, care includ in titlu sintagma

social lIelwork analysis Aşa cum se poate constata, domeniul retelelor sociale este extrem de dinamic, iar numărul publicatiilor are o tendintă ascendentă. Expl icatiile pentru intensifi­ carea demersurilor de cercetare din acest domeniu sau a muncii de cercetare care se pozitionează În perspectiva retelelor sociale sunt diverse. Dezvoltarea solutiilor soft ware de prelucrare şi analiză statistică a datelor relationale a contribuit în mod direct la extinderea orizontului de cercetare către retelele sociale de mărime mare (compuse din milioane de noduri şi legături ) . În ceea ce priveşte sociologia românească, o estimare cantitativă c u privire la publicatiile centrate pe analiza retelelor sociale este dificil de tăcut. Intuitiv, mă aventurez în a afinna că domeniul de studiu al retelelor sociale este încă într-o etapă de cristal izare institUţională . Mentionez, cu rol ilustrativ, că prima conferinţă intematională5 organizată la Bucureşti, în 2013, şi destinată studiului retelelor sociale a găzduit 15 prezentări de cercetări/articole (finalizate, în desfăşurare sau în stadiu incipient). Di ntre acestea, 12 au apartinut unor cercetători români (cadre didactice şi doctoranzi din universităti româneşti precum Universitatea din Bucureşti, Şcoala Natională de Studii Politice şi Admi nistrative - SNSPA , Universi tatea Sapientia). Evenimentul, la care au participat peste 70 de persoane6, a fost primul de această natură din România postdecembristă. având rolul de a reuni cercetătorii români şi străini cu interese in aria generală de investigare a retelelor sociale.

5. Este vorba despre Social Network Environments Conference (SoNetE 2013), editia 1, conferinţă intematională organizată la Bucureşti de Departamentul de Sociologie al Facultălii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universitătii din Bucureşti, de Departamentul de Relatii Internationale şi Integrare Europeană al SNSPA şi sectiunea ştiinţifică Sociologia organizatiilor din cadrul Societătii Sociologilor din România (SSR). Mai multe informatii sunt disponibile pe pagina web a conferintei: hnp: /lsonete.sas. unibuc.ro (accesată pe 30 noiembrie 2013). SoNetE 2013 a fost finanJ3tă de Unitatea Executivă pentru Finantarea ÎnvăJământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDJ), competitia Şcoli de Studii Avansate, cod proiect PN-II-ID-SSA-20l2-2-029. 6. Printre care următorii invitati speciali: Pamela Emanuelson (North Dakota State University) şi Yamilette Chacon (University of South Carolina).

INTRODUCERE

13

Lucrările publicate în limba română7 şi special destinate problematicii retelelor sociale sunt extrem de rares. Iată contextul în care această lucrare îşi propune să introducă analiza reţelelor sociale, atât din perspectivă teoretică, cât şi din per­ spectivă metodologică, în circuitul de idei din sociologia românească actuală. Lucrarea se adresează unei audiente multiple, care provine din mediul universitar (studenti, doctoranzi , cercetători şi cadre didactice) , dar şi din mediul nonuni­ versitar (manageri , consultanţi , antreprenori etc. ) . Această lucrare ar trebui considerată un ghid introductiv sau un punct de plecare pentru investigarea fenomenelor sociale din perspectivă relaţională . Din acest motiv, am căutat. pe parcursul celor patru capitole, să fac cât mai multe trimiteri la lucrări de referintă pentru acest domeniu . Lucrările.pe care le-am citat sunt de diferite niveluri . Unele sunt introductive (Borgatti. EvereU şi Johnson, 2013; Degenne şi Forse, 1999; Hanneman şi Riddle, 2005; Prell , 2011 ; Scou, 2000; Scou şi Carrington, 2012; Wasserman şi Faust, 1994), iar altele tratează diverse teme de cercetare într-o manieră care poate fi considerată avansată (Brandes şi Erlebach , 2005; Burt, 2005, 2011; de Nooy, Mrvar şi Batagelj, 2011 ; Padgett şi Powell, 2012; Willer, 1999). Î n ceea ce priveşte limbajul sociologic românesc de specialitate, aferent domeniului reţelelor sociale9, acesta llU este incă prezent într-o formă cristalizată la nivelul comunităţii ştiinţifice naţionale de profi l . Prin unnare, în această lucrare. 7. Prin aceasta nu doresc să se Înteleagă că autorii români au preferat să publice în alte limbi decât limba română. Astfel, publicatiile cercetătorilor români destinate studiului retelelor sociale, chiar dacă cele scrise În limba engleză sunt mai numeroase decât cele scrise în limba română, sunt totuşi, În general, extrem de reduse numeric. 8. Aş mentiona În acest context două lucrări elasice, publicate În anii '60-'70 în România, care pot fi considerate ca apaninând zonei de interese de cercetare relatională. În 1 967, Achim Mihu publică Sociometria. Eseu critic, o lucrare despre care autorul spunea că este "un studiu critic asupr.l sociometriei" (1967: 10). Lucrarea este pre­ ponderent teoretică şi oferă o perspectivă personală cu privire la contributia lui Jacob L. Moreno la dezvoltarea sociometriei. În 1 971 , Mihaela Rob (VIăsceanu) analizează, În lucrarea Optimizare şi ejicien{ă În activitatea illstrucriv-educativă, interaC!iunea profesor-elev dintr-o institutie şcolară, din perspectivă relaţională. Acesta este un exemplu de analiză de retea socială aplicată la nivelul claselor de elevi. in plus, trebuie remarcat efonul autoarei de a utiliza sociomatricele şi sociogramele În analiza inter­ actiunilor dintre elevi, în conditiile În care, în perioada respectivă, pachetele software de prelucrare şi analiză de date relationale încă nu apăruseră. De asemenea, Adrian HalOs, în lucrarea Participarea comunitară În România urbanii (2009), oferă un exemplu de analiză a retelelor sociale din scările de bloc şi a participării comunitare, folosind elemente de analiză a retelelor sociale. 9. La nivelul INSNA, analiza retelelor sociale este considerată fie o formă specifică de aplicare a teoriei matematice a grafurilor (SCOU şi Carrington, 2012), fie o metodă de cercetare (Wasserman şi Faust, 1994), fie o perspectivă de abordare a fenomenelor sociale (Marin şi WeimallIl, 2012) . Voi discuta pe larg despre această chestiune în capitolul 1.

REŢELELE SOC/ALE

14

unele dintre conceptele, metodele. tehnicile şi intrumentel� specifice analizei de reţea socială vor fi traduse În limba română acolo unde există un corespondl!/II acceptabil. În sensul că surprinde cât mai bine cominutul (de exemplu, central;"'y tradus prin

celltralitaTe) .

Altele vor fi păstrate În forma din limba engleză

(benvee""ess). O listare a tuturor conceptelor-cheie care vor ti introduse În cadrul

acestei lucrări (atât În fonna lor din limba engleză. cât şi În echivalentul propus în limba română) este disponibilă pe pagina mea web1o• Lucrarea are o structură unitară, parcurgerea unui capitol tiind conditionată de parcurgerea capitolului anterior. Prezentarea conceptelor-cheie !>e face treptat. În unele cazuri fiind reluate pe scurt definiri deja introduse. Ordonarea celor patru capitole care compun lucrarea nu este întâmplătoare. Am Încercat să poziţionez fiecare capitol într-o succesiune care să permită o coerentă a lecturii. În acest sens. primul capitol este o incursiune În dezvoltarea istorică a studiilor cu privire la retelele sociale. Totodată, prezint un argument în favoarea ideii că studiul retelelor sociale a început cu mult înaintea dezvoltării internetului şi aparitiei retelelor sociale online. În mod regretabil.

în

diverse situatii. studiul

retelelor sociale este confundat În mod eronat cu studiul retelelor sociale online şi cu investigarea interacţiunilor mediate de internet. O pondere covârşitoare din bagajul teoretic care face posibilă analiza retelelor online s-a dezvoltat şi s-a coagulat în jurul investigării retelelor offline. În acest sens, În primul capitol al lucrării fac trimiteri nu doar la primele şcoli de studiu al retelelor sociale (plasate În prima parte a secolului XX), ci şi la diverse [onne de analiză premodernă a retelelor sociale (cum ar

fi "Problema celor şapte poduri din Koningsberg�,

rezolvată de matematicianul Euler). Tot În cadrul primului capilOl discut pe larg despre orizontul de senUlificatii multiple ale analizei retelelor sociale la uivelul specialiştilor din domeniu. Fac acest lucru pentru a stabili o formă de raportare la sintagma

analiză a rerelelor sociale.

AI doilea capitol al lucrării reprezintă un argument in favoarea caracterului unitar al analizei retelelor sociale.

În

ciuda faptului că analiza retelelor sociale

Îşi găseşte aplicabilitatea În diverse discipline (sociologia, geografia. ştiinţele politice, ştiintele comunicării, istoria etc.), aceasta are un caracter unitar În c�ea ce priveşte elementele sale de lucru. În cadrul acestui capitol introduc, folosind pentru ilustrare diverse exemple, notiunile generale ce caracterizează dimensiunea metodologică a analizei reţelelor sociale. Deşi capitolul poate părea tehnic la prima vedere, discutia cu privire la proprietăţile structurale ale retelelor sau cu privire la aspectele legate de măsurarea retelelor sociale rămâne la un nivel descriptiv şi exploratoriu. Acest al doilea capitol introduce şi defineşte principalele elemente ce tin de metodologia analizei retelelor sociale. Consider acest lucru extrem de important, pentru că astfel este facilitată parcurgerea capitolelor trei şi patru care prezintă diverse teorii şi teme de cercetare din domeniu.

10. gabrielhancean. wordpress.com.

I�TRODUCERE

15

AI treilea capitol al lucrării prezintă diverse modalităti de clasificare a teoriilor care au fost dezvoltate În decursul vremii În domeniul retelelor sociale. Prin prezentarea acestor tipologii, am urmărit ordonarea muncii de cercetare din domeniu şi evidentierea diferitelor asumptii şi logici de constructie teoretică. Fără pretenţia exhaustivitătii . capitolul prezintă. de asemenea. câteva dintre cele mai cunoscute şi mai citate studii de retele sociale. Rezultatele acestor studii pennit construirea unor explicatii pentru situatii şi comportamente sociale dintre cele mai diverse. Prin aceasta am În vedere, intre altele: posibilitatea obtinerii unui loc de muncă prin intennediul reţelelor de cunoştinţe (teoria puterii legătu­ rilor slabe), acumularea de resurse prin conectarea unor actori lipsiti de orice altă posibilitate de interactiune directă (argumentul găurilor structurale), situatiile în care, aflându-se la distanţă mare de casă, descoperim că avem cunoştinţe comune cu indivizi pe care nu i-am văzut niciodată (problema Lumii Mici) etc. Capitolul prezintă, de asemenea, diverse explicatii atât pentru modul în care apar reţelele sociale în organizatii (antecedentele retelelor), cât şi pentru succesul unor indivizi datorat ocupării unei anumite pozitii În retea (consecintele retelelor sociale). De asemenea, tot în această sectiune a l ucrării este abordată problema contagiunii sociale. prin avansarea a două modele explicative (al coeziunii şi al echivalentei structurale) . În capitolul 4 discut despre problemele pe care le implică participarea voluntară sau involuntară a indivizilor În diverse relatii de schimb (direct, reciproc, gene­ ralizat) . Sunt abordate probleme precum asimetria informaţională. impactul reputaţiei asupra dinamicii schimburilor. puterea şi dependenta indivizilor În raporturile de schimb. O atentie deosebită acord unui fenomen imallem oricărui tip de schimb: blatismul sau înşelăciunea. D in această perspectivă, discut despre câteva dintre solutiile de gestionare a Înşelăciunilor implicate de schimburile sociale : apelul la reputatia socială a partenerilor de schimb. estimarea repetabi­ l itătii situaţiei de schimb, dezvoltarea încrederii şi dependenta serială (sau COIll­ portamentul de schimb strategic ) . Această lucrare n u Îşi propune şi nici nu poate s ă epuizeze intreaga problematică implicată în studiul retelelor sociale. Din raţiuni de spatiu, unele teme de discutie din domeniu au fost ignorate (de exemplu, analiza retelelor online, investigarea reţelelor de colaborare ştiinţifică, util izarea analizei retelelor sociale În manage­ mentul structurilor de tip Big Data, reguli de prezentare vizuală a retelelor), iar altele au fost tratate Într-o manieră extrem de limitată (de exemplu, problematica studiului reţelelor teroriste. a infectiei cu viruşi , a transmiterii bolilor cronice) . Din acest motiv, in completarea lucrării am dezvoltat o pagină web special des­ tinată analizei reţelelor sociale 11 Această pagină este permanent actualizată cu infonnatii şi surse de date referitoare la studiul retelelor sociale. •

Il.

Vezi gabrielhancean . wordpress.com/social-network-analysis/.

16

REŢELELE SOCIALE

Cu câteva excepţii, atât graficele, cât şi diferitele metrici de retea calculate În

cadrul lucrării au fost realizate folosind pachetul software de prelucrare şi analiză de date relationale UCINET 6.0. Prezentarea acestui pachet software cu aplica­ bilitate academică, dar şi a altor pachete software cu utilizare comercială folosite pentru analiza şi vizualizarea grafică de retele se găseşte în capitolul 2 al lucrării (o prezentare extinsă a solutiilor software aferente analizei retelelor este disponibilă pe gabrielhancean. wordpress.com).

1. Preludii istorice Căci celui ce are i se va da şi-i va prisosi iar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua. (Matei 1 3: 1 2) ,

De cele mai multe ori, despre indivizii care au multe contacte sau legături sociale se spune că sunt influenti şi că au putere. Versetul citat la inceputul acestui capitol descrie foarte precis un fenomen care apare în cadrul retelelor, observat prima dată de Merton (1968) şi confirmat de studiile lui 8arabasi şi ale colabo­ ratorilor săi (2002) . Efectul Matei şi principiul conectării preferellfiale descriu un fenomen structural potrivit căruia distributia resurselor în cadrul unei retele se face În functie de numărul legăturilor fiecărui individ . Adică. atât accesul, cât şi detinerea unor resurse se realizează în funqie de pozitia ocupată individual În retea (cei care sunt bine pozitionati îşi vor întări pozitia). Analiza distribuţiei resurselor din perspectivă structurală este doar una d intre temele de studiu ale analizei retelelor sociale. Modul în care apar retelele sociale, preferinta indivizilor pentru interacţiunea cu anumiti alteri , constrângerile şi oportunitătile asociate unei pozitii În retea reprezintă alte exemple de teme de cercetare. Studiile cu privire la retelele sociale îşi propun, în general, să analizeze actori i din perspectiva relatiilor sociale, adică a modului în care sunt pozitionati în cadrul structurilor relatiilor sociale. Acest capitol urmăreşte, pe de o parte, să ofere o imagine generală cu privire la dezvoltarea istorică a studiilor legate de retelele sociale, iar pe de altă parte, să prezinte aria de semnificatii ale analizei retelelor sociale. Prima sectiune a capitolului este destinată prezentării originilor anal izei retelelor sociale. cu accent pe impactul pe care trei şcoli mai vechi de cercetare socială (Şcoala STUdiilor sociometrice . Şcoala de cercetare de la Harvard şi Şcoala antropologică de la Manchester) l-au avut asupra dezvoltării domeniului. În a doua sectiune a capitolului. ofer o introducere în orizontul multiplu de semnificatii şi întelesuri asociate ideii de analiză a reţelelor sociale. În acest context, subliniez diversitatea acceptiunilor existente la nivelul domeniului - analiza retelelor sociale ca paradigmă, perspectivă, practică de analiză structuraLă şi metodă specifictl de cercetare .

18

REŢELELE SOCIALE

1 .1. Şcolile de studiu al reţelelor sociale Motorul de căutare Google a generat, În iunie 2013, pentru expresia re/ele sociale peste 1 . 400.000 de rezultate, iar pentru expresia reţea socială. peste 1 . 720. 000 de rezultate. Linkurile indexate de Google sub eticheta re/ele sociale fac tri mitere la o paietă extrem de eterogenă de obiecte : cursuri de nivel universitar, articole de presă. strategii de dezvoltare a afacerilor. reguli de conduită socială. platforme de socializare. retele de computere, postări ale utilizatorilor de bloguri etc . Altfel spu s , la prima vedere, eticheta reţele sociale ascunde un evantai de serrmificaţi i . Întâmplător sau n u , fragmentarea c u privire la stabilirea conţinutului conceptual al reţelelor sociale se păstrează şi la nivelul comunităţii ştiinţifice internationalei. Nu există un acord general cu privire la semnificatia relelelor sociale (Scott şi Carrington, 20 1 2) . La o Întrebare legitimă, precum "Ce sunt retelele sociale?", răspunsurile sunt foarte diverse . Să trecem În revistă punctele de vedere cu privire la conţinutul conceptual al retelelor sociale dintr-o perspectivă istorică, surprin­ zând emergenţa şi dezvoltarea domeniului . Î n mare, o reţea socială face referire la "un set de actori şi la legăturile dintre aceştia" (Wassennan şi Faust, 1 994 : 9). Marin şi Wel1man (2012 : 11 ) propun o definitie mai largă pentru conceptul de retea socială: "Un set de noduri relevante social conectate prin una sau mai multe relaţii ". Spre deosebire de definiţia propusă de Wasserman şi Faust, În cazul din urmă nodurile pot să includă nu doar actori sociali, ci şi pagini web, articole. ţări, comunităti, vecinătăţi . departamente, organizatii, poziţii sociale, computere, cuvinte etc. Aceste definitii, deşi universal acceptate la nivelul comunităţi i ştiinţifice internationale, nu rezolvă nicidecum statutul epistemic al reţelelor sociale. Adică. nu pennil identificarea unei optiuni cu privire la raportarea faţă de retelele sociale: perspectivă, paradigmă, metodă sau metaforă? O posibilă clarificare a conţinutului conceptului de retele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei retelelor sociale este plasată temporal la sfârşitul deceniului al doilea al secolului XX. în contextul a trei şcoli de cercetare: Şcoala studiilor sociometrice, Şcoala antropologică de la M{/ncllester şi Şco{/l{/ de cercetare de la Harl'ard (Borgaui şi Lopez-Kidwell, 201 2 ; Carrington, Scott şi Wasserman, 2005 ; Degenne şi Forse, 1 999; Freeman, 2004, 201 2 ; Prell, 2011 ; Scou, 2000, 201 2; WeIIman, 1 988). Şcoala studiilor sociometrice a fost preocupată de studiul grupurilor mici, pornind de la fundamentul teoretic oferit de psihologia socială şi cognitivă .

1 . Aici, dar şi În alte seqiuni ale lucrării, prin comunitali' şfiinJijicd internaţională am in vedere membrii asociatiei profesionale INSNA şi, fireşte, lucrările acestora.

PRELllDII ISTORICE

19

Principala direqie de cercetare a fost reprezentată de relatia dintre structura grupului şi tluxul de in for matii . O altă caracteristică importantă a acestei şcoli a

fosT c ad r u l experimelllai în care se realizau studiile - un aspect deloc surprinzător, \inand conl de faptul că princ ipa la sursă de colectare a datelor empirice erau

grupurile mi ci . in acest context, aş aminti studiile ex.perimentale realizate de

Leavitt (1955,. care a studiat efectele diferitelor configuratii de reţele de comu­ nic a r e de 1u pra

saTisfaqiei �i caracteristicilor de organizare a grupurilor. Rezultatele

studiilor e mp ir ice ex.perimentale ob{inute de Leaviu au susţinut ideea potrivit căreia există o relalie Între reţeaua de comunicare şi comportamentul membrilor

g rupulu i (Leavill şi Knight, 1963) . Rezultatele au fost confirmate şi de alte studii expe rim e ntal e realizate în aceeaşi perioadă ( Shaw. 1 964).

Şcoata anrropologică de la Manchester a aplicat multe idei derivate din studiile lui A. R. Radcliffe-Brown (1952) cu privire la structurile din societăţile primitive. Astfel, această şcoală a realizat un transfer dinspre studiul structurilor societăţilor

Trib