Ref Turism [PDF]

Zitiervorschau

LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA PROFIL SERVICII CALIFICARE PROFESIONALĂ :TEHNICIAN ÎN TURISM

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR, Prof. dr. Ramona Chirita

BĂILE GOVORA 2021

Absolventa, Patricia Cernatescu

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂNIA

ÎNDRUMĂTOR, Prof. dr. Ramona Chirita

Absolventa, Patricia Cernatescu

BĂILE GOVORA 2021

2

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CUPRINS

Pagina CAPITOLUL I. ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”…………………………4

CAPITOLUL II. TURISMUL DE NIŞĂ………………………………………………..10 II.1. Definiţii………………………………………………………………………………10 II.2. Formele turismului de nişă.Turismul gastronomic……………………………….11 II.3. Argumente – De ce turismul gastronomic e turism de nişă?................................ 17

CAPITOLUL III. Principalele branduri gastronomice româneşti……………………..18 III. 1. Introducere în bucătăria României………………………………………………18 III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti………………………………………….....20 III. 3. Branduri culinare celebre…………………………………………………………24

CAPITOLUL IV. FESTIVALURI ŞI TÂRGURI GASTRONOMICE……………….42

CAPITOLUL V. CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC……….52

CONCLUZII………………………………………………………………………………62 BIBLIOGRAFIA………………………………………………………………………….63 ANEXA……………………………………………………………………………………66

3

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CAPITOLUL I ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”

Termenul „nişă” prezintă diverse sensuri şi poate fi folosit în mai multe domenii specifice. Din punct de vedere morfologic, „nişă” este un substantiv comun, de gen feminin. Privind etimologia cuvântului (www.etymonline.com ) putem afirma următoarele: • în 1611, cuvântul apare cu sensul de “adâncitură în perete”, provenind din termenul francez niche - însemnând construcţie, cuşcă (pentru câine), bordei; • în secolul al XIV-lea probabil apare în limba italiană termenul „nicchia”, însemnând cochilie; vine probabil din limba latină, din termenii “mitulus” sau “mussel”, dar transformarea literei m în n nu este explicată; •

o altă interpretare este aceea că, termenul provine din limba franceză veche, ca

substantiv derivat din termenul “nichier” (cuib, a construi un cuib), care la rându-i provine din latină (nidus - cuib), dar nici în acest caz, problema nu este clară; • sensul figurat al termenului nişă este utilizat pentru prima dată în 1725. Folosirea cuvântului în domeniul biologic datează din 1927. • în limba engleză, termenul nişă (niche), derivă din termenul francez “niche”, provenit din limba franceză veche (nichier), derivat la rândul său din latina clasică (nidus -cuib), având la bază termenul de origine proto-indo-europeană (şed); în limba engleză cuvântul “nişă” (niche) este folosit pentru prima dată în secolul al XVII-lea; Rădăcina teremenului nişă se întâlneşte în diverse limbi europene, în varii forme: olandeză (nis), franceză (niche), germană (nische), norvegiană (nisje), suedeză (nisch) etc. Pentru a exemplifica şi explică definiţiile cuvântului “nişă” în limba română, am ales două dicţionare. Primul este ediţia din 2008 a Dicţionarului Universal al Limbii Române. Aici găsim opt sensuri ale cuvântului nişă: a) adâncitură lăsată într-un zid, în peretele unei sobe, la o mobilă etc, în care se aşează de obicei obiecte decorative; firidă - “am văzut un bust de bronz ... într-o nişă adâncită” (Zaharia Stancu-Desculţ), “casa ... decorată cu turnuleţe, nişe ogivale, pline de statui” 4

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA (Mircea Cărtărescu- Levantul); b) intrând amenajat în prelungirea unei camere (de locuit): “această enormă încăpere ... se prelungea ... cu nişe şi canapele” (Marin Preda- Moromeţii); c) intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel, servind ca loc de refugiu; d) dulap cu pereţii de sticlă, legat de un coş de evacuare, folosit în laboratorul pentru lucrul cu substanţe ce emană gaze toxice; e) nişă de abraziune - formă de relief cu aspect de firidă alungită, formată la baza unei faleze, în urma acţiunii valurilor; f) nişă ecologică - spaţiu de răspândire, creştere, dezvoltare şi reproducere a fiecărei specii, riguros stabilit în lanţuri trofice, ca urmare a relaţiilor intra- şi interspecifice. g) televiziune de nişă - televiziune destinată unui mic segment de populaţie: “pentru o televiziune de nişă ... n-ai nevoie nici măcar de platouri” (Revista Dilema Veche); h) imagine radiologică asemănătoare unui mulaj opac al unui viscer cavitar, în special al tubului digestiv, la nivelul unei ulceraţii (ulcer stomacal sau duodenal, cancer gastric). În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, varianta online, sunt explicate, următoarele sensuri: a) nişă (nişe) - adâncitură (dreptunghiulară, în formă de arcadă) anume lăsată într-un zid, în peretele unei sobe, la o mobilă etc, în care de obicei se aşază obiecte decorative, obiecte de uz casnic; firidă; b) nişă (nişe) - intrând amenajat pe o latură a unei încăperi, care serveşte ca anexă a unei camere de locuit; c) nişă (nişe) - intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel, care serveşte pentru adăpostirea lucrătorilor în timpul execuţiei unor lucrări periculoase sau la trecerea trenului, precum şi pentru depozitarea unor materiale; d) nişă (nişe) - adânciturile amenajate în pereţii unei ecluze pentru a adăposti canalurile porţilor când acestea sunt deschise; e) nişă (nişe) - construcţie specială în formă de dulap sau de cameră, cu pereţii de sticlă, legată de un coş de evacuare şi folosită în laboratoare pentru lucrul cu substanţe care emană gaze (vătămătoare); f) nişă (nişe) - (în sintagmă): nişă de abraziune - formă de relief cu aspect de firidă alungită, formată la baza unei faleze alcătuite din roci rezistente la eroziune, din cauza acţiunii valurilor puternice; g) nişă (nişe) - ulceraţie adâncă până la perforare a unor organe interne (stomac, plămâni 5

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA etc); h) nişă (nişe) - adâncitură, cotlon, firidă, intrând, ocniţă, scobitură, sfiridă; i) nişă (nişe) - construcţie în formă de dulap, care serveşte în laboratoare pentru captarea gazelor vătămătoare, în vederea evacuării lor; j) nişă (nişe) - (anatomie) - mic spaţiu în formă de intrând; k) nişă (nişe) - (biologie) - regiune în care un organism sau o populaţie găseşte cele mai bune condiţii pentru a supravieţui şi a se reproduce. [< fr. niche, cf. it. nicchia – cochilie]; l) nişă (nişe) - formă de relief cu aspect de firidă, creată prin eroziune la baza unei faleze, în jurul unei izvor, în mâlul concav al unui meandru etc; m) nişă (nişe) - dulap cu pereţi de sticlă legat de un coş de evacuare în laboratoare împotriva gazelor nocive; n) nişă (nişe) - imagine radiologică a unui cancer gastric. Dicţionarul on-line al Universităţii Princeton (site-ul: www.wordnet.princeton.edu) propune următoarele sensuri pe care le poate “îmbrăca” termenul nişă: 1. slujbă sau poziţie foarte potrivită pentru cineva, mai ales una care face plăcere (ex. Lloyd şi-a alcătuit nişa să ca jucător profesionist de tenis...); 2. o zonă sau poziţie care este potrivită pentru un grup restrâns; 3. adâncitură într-un perete, mai ales una care se foloseşte pentru a pune o statuie la vedere; 4. nişă de piaţă - un domeniu comercial din cadrul economiei, care tratează adesea produse specializate (ex. Lotus fabrică maşini de lux pentru o mică, dar semnificantă nişă de piaţă). Dicţionarul italian on-line Garzanti (site-ul www.garzantilinguistica.it), reţine cinci sensuri: 1. cavitate, de cele mai multe ori semicilindrică, construită într-un perete pentru a servi drept suport de statuete, obiecte decorative; poate, de asemenea, îndeplini funcţia de depozitare şi de adăpost (ex. în tunelurile feroviare şi rutiere); 2. cavitate în roci, apărută din varii motive, naturale sau meteorologice; 3. (sens figurat) - loc liniştit, comod, refugiu; 4. nişă ecologică (biologie) - locul pe care o specie animală sau vegetală îl ocupă într-un ecosistem determinat; 5. (în dialectul toscan) - scoică; Site-ul www.minerva.unito.it, propune următoarea explicaţie

pentru sintagma nişă

ecologică: (...indică atât spaţiul fizic cât şi habitatul, care include toate caracteristicile şi factorii de mediu, precum şi a unor organisme biologice care trăiesc în ele; deşi este unul dintre 6

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA conceptele fundamentale ale ecologiei, definiţia are încă unele incertitudini şi în ziua de astăzi). Site-ul www.egovista.it furnizează o definiţie a sintagmei nişă de piaţă: Nişa de piaţă este un mic segment de piaţă, înţeles că un grup de cumpărători care au caracteristici comune în jurul cărora, de regulă, întreprinderile mici şi mijlocii îşi concentrează eforturile, diferenţiindu-şi cât de mult posibil produsul. Aceste segmente de piaţă nu sunt preluate sau nu pot fi preluate de către întreprinderi mari (datorită unei flexibilităţi reduse şi a unei lipse de avantaj economic). O altă definiţie apare pe site-ul www.it.wikipedia.org: În economie, nişa este o parte a pieţei în care concurenţa nu a ajuns încă, sau a fost parţial ocupată, dar într-un mod care nu răspunde în mod satisfăcător cererii. Aceasta poate fi alcătuită o parte din clienţi, sau dintr-un anumit tip de produse. Nişele, sunt, în general, spaţii reduse, de multe ori solicitate de către întreprinderile mici. Având în vedere costurile fixe şi mărimile modeste ale unei nişe de piaţă, se spune că aceşti factori nu implică profitabilitatea necesară. Varianta engleză a site-ului www.wikipedia.org ne propune o altă definiţie: o nişă de piaţă este...subsetul de piaţă pe care un anumit produs este concentrat; prin urmare, nişa de piaţă defineşte caracteristicile produsului, care are drept scop satisfacerea nevoilor specifice de piaţă, precum şi nivelul de preţuri, de producţie, calitate şi a condiţiilor demografice cu care se intenţionează să se aibă un impact răsunător. Fiecare produs care este scos la vânzare, poate fi definit în funcţie de nişa sa de piaţă. Ca notă specială, produsele care au ca scop o largă audienţă demografică, cu preţ scăzut, rezultat datorită preţului de elasticitate a cererii, se spune că fac parte din nişa principală, în practică fiind menţionate numai ca mainstream, principală sau de mare cerere. În practică, furnizorii de produse şi comercianţii sunt frecvent menţionaţi ca furnizorii de mainstream sau furnizori ai nişei de piaţă pentru zone demografice restrânse (sintagmă redusă doar la furnizorii de nişă de piaţă). Micii furnizori de capital, de obicei, optează pentru o nişă de piaţă pentru zone demografice restrânse, ca o măsură de creştere a marjelor lor de câştig. Cu toate acestea, produsul final de calitate (nivel scăzut sau ridicat) nu este în funcţie de preţul de elasticitate a cererii, fiind mai mult asociat cu nevoile specifice, pe care produsul este menit să le satisfacă şi, în unele cazuri, cu recunoaşterea brand-ului cu care vânzătorul doreşte să fie asociat (ex. prestigiu, economisire de bani, scumpete, putere etc). Termenul de nişă a fost folosit pentru prima dată de către ecologişti, pentru a descrie habitatul, regiunea în care un organism sau o populaţie găseşte cele mai bune condiţii pentru a supravieţui şi a se reproduce. Nişa ecologică reprezintă ansamblul caracteristicilor ecologice (spaţiale-habitat şi funcţionale-biologice) care permit unei specii date să se integreze într-o biocenoză. Termenul de nişă ecologică reprezintă spaţiul pe care îl ocupă o anumită populaţie, iar nişa 7

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA ecologică a unui organism reprezintă funcţia pe care o îndeplineşte acesta (profesia sa) şi nu spaţiul ocupat de el. Problematica extrem de complexă a acţiunii factorilor de mediu asupra subiectului uman a condus la apariţia conceptului de nişă ecologică, concept referitor la contextul existenţial şi funcţional al unei specii, şi pe această bază a celui de nişă de dezvoltare care are în vedere cadrul de dezvoltare al individului concret. Termenul „nişă de dezvoltare” desemnează atât poziţia pe care individul o ocupă în cadrul mediului său de existenţă, cât şi tipul de relaţii pe care acesta le instituie, utilizează şi valorifică în acest context. Altfel spus, prin nişă de dezvoltare înţelegem totalitatea condiţiilor şi factorilor de mediu cu care subiectul uman intră în relaţie la o anumită etapă de vârstă. (Super,C.M.,Harkeness,S.,1986). Nişa de dezvoltare (cf.Iacob,L.,1999) include în structura sa următoarele componente de bază: a.obiectele şi locurile accesibile copilului de diferite vârste; b.reacţiile şi răspunsurile anturajului faţă de copil şi comportamentele sale; c.cerinţele adultului faţă de copil exprimate în termeni de competenţe încurajate, vârsta la care acestea sunt solicitate şi nivelul de performanţă impus; d.activităţi propuse sau impuse copilului şi acceptate de către acesta; Acest concept este util şi valoros din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând pentru că realizează în plan teoretic o inversare de perspectivă şi o schimbare de optică, investigaţiile având ca punct de pornire individul şi nu mediul în care acesta există, fapt ce permite o mai bună şi mai corectă decelare a influenţelor mediului asupra subiectului uman. Un alt aspect pozitiv determinat de introducerea conceptului "nişă de dezvoltare" este constatarea că, prin intermediul acestui concept, devine posibilă punerea în corespondenţă, pentru diferite etape de vârstă a unor nişe de dezvoltare diferite. Altfel spus, uneia şi aceleiaşi etape de vârstă îi pot corespunde nişe de dezvoltare diferite, în funcţie de tipul de cultură căruia individul respectiv îi aparţine, fapt ce explică diferenţele constatate în dezvoltarea bio-psiho-socială a copiilor cu vârsta identică, dar situaţi în arealuri socio-culturale diferite. De asemenea, cuvântul mai este folosit în sintagme, ca şi termeni derivaţi: piaţă de nişă, marketing de nişă (amândoi făcând parte din cadrul ştiinţelor economice), turism de nişă, etc. Piaţa de nişă face referire la o parte mai restrânsă a comerţului în cadrul economiei, care implică adesea produse specializate. Marketing-ul de nişă este procesul de căutare şi de deservire a unor segmente de piaţă profitabile şi proiectarea de produse sau servicii la comandă pentru aceste segmente. 8

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Prin urmare, analizând sensurile termenului nişă, în diverse limbi moderne, din diverse culturi europene, precum şi etimologia să, putem constata două aspecte, interesante pentru studiul nostru: (1) termenul se referă la entităţi restrânse, indiferent la ce se face referire (oameni, locuri, calităţi ale unui loc) şi (2) în literatura străină, nu apare sintagma “turism de nişă”, ceea ce propune teza noastră de doctorat ca o lucrare nouă, inovatoare. Faptul este îmbucurător, însă, în acelaşi sens, are menirea de a ne angaja la o muncă de mare responsabilitate ştiinţifică, care impune un studiu de documentare teoretică amplu, deoarece este nevoie de implementarea termenului menţionat într-un domeniu în care el, nu este, deocamdată, utilizat, ori acest lucru nu poate fi făcut fără o argumentaţie de mare consistenţă ştiinţifică.

9

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CAPITOLUL II TURISMUL DE NIŞĂ

II.1. Definiţii. Turismul de masă, care se practică în prezent în mod generalizat şi organizat pe toată suprafaţa terestră îşi are originile în anii imediat următori sfârşitului celui de-al doilea război mondial. Creşterea standardului de viaţă, a timpului liber şi dezvoltarea transporturilor au dus la o creştere accentuată a cererii turistice, mai ales pentru turismul internaţional. Destinaţiile turistice au răspuns acestei cereri prin dezvoltarea unei game largi de servicii şi facilităţi oferite turiştilor. În ultimele decenii au început să devină din ce în ce mai populare alte forme de turism, numite forme turistice neclasice şi care constituie aşa-numitele forme ale turismului de nişă. Turismul de nişă poate fi legat de resursele naturale sau antropice de interes special ale unei regiuni, ţări, de preferinţele de lifestyle (adică de modul de viaţă) ale turiştilor care practică acest turism, statutul lor social, resursele financiare de care dispun etc. Formele turistice ce pot fi încadrate în categoria turismului de nişă sunt multiple, putând fi considerate şi argumentate ca atare, pe baza următoarelor două raţionamente: a)

sunt accesate de turiştii dispuşi să cheltuie sume financiare foarte mari (nişa

turiştilor foarte bogaţi şi extravaganţi) - atributul de „nişă” rezultă din faptul că, la nivel global un contingent relativ redus de turişti aparţin acestei categorii; acestei categorii de forme de turism de nişă îi aparţin de pildă: turismul de cazinouri, turismul pentru safari, turismul de croazieră (încă), turismul extrem etc; b)

sunt accesate de către turiştii orientaţi şi devotaţi unei anumite forme de turism şi

fideli unor anumite tipuri de obiective de vizitat; în acest caz, „nişa” este impusă de categorii restrânse de turişti, ce preferă doar aceste forme: turismul de pelerinaj, turismul gastronomic, turismul viniviticol etc. II. 2. Formele turismului de nişă. Turismul gastronomic. În funcţie de sumele de bani investite şi de conţinuturile şi specificităţile obiectivelor, turismul de nişă poate îmbrăca pe de o parte forme extreme sau extravagante, iar pe de altă parte forme non-conformiste şi bizare. La nivel global, aceste două motivaţii generale (sumele de bani 10

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA cheltuite şi preferinţele pentru o serie de „obiective turistice” non-conformiste şi bizare) condiţionează şi impun tipologia şi categoriile principale ale turismului de nişă. Principalele forme ale turismului de nişă la nivel global sunt: • turismul gastronomic; • turismul cinegetic şi piscicol; • turismul hobby-hobo; • narco-turismul; • turismul pentru investiţii; • turismul ancestral; • turismul de cazinouri; • turismul de patrimoniu; • turismul educaţional; • turismul grădinilor; • turismul de tip gay; • turismul negru; • turismul în spaţiu; • turismul viniviticol; • turismul pop-cultural; • turismul de tip vacilando; • turismul exclusivist; • turismul de croazieră; • turismul de spa; • turismul meteo; • turismul empatic; • turismul extrem; • turismul de hobby; • turismul perpetuu; • turismul de pelerinaje; • turismul sexual; • turismul de shopping; • ecoturismul; • turismul speologic; • cicloturismul. 11

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Turismul gastronomic Există turişti la nivel mondial care îşi aleg destinaţia de vacanţă în funcţie de specialităţile culinare ale ţării sau regiunii vizitate. Cu siguranţă că numărul total al acestora în ecuaţia turismului la nivel global , nu este unul ridicat, însă capătă valenţe din ce în ce mai însemnate. În unele ţări se practică vacanţele cu degustări, în sensul că turiştii sunt invitaţi să deguste cu ocazia unor festivaluri gourmet, sute de feluri de mâncare sau băuturi sau se pot face tururi tematice în magazinele de delicatese, pieţele, bistro-urile şi restaurantele celebre, turiştii fiind însoţiţi de un jurnalist specializat în gastronomie sau un bucătar. Dintre statele europene care derulează anual astfel de festivaluri culinare, la care participă un număr mare de turişti (exclusiv pentru scopul de a gusta din preparatele culinare specifice acelor ţări) se remarcă în mod deosebit următoarele: Danemarca, Grecia, Marea Britanie, Potugalia, Spania, Turcia, Ungaria, Finlanda, Austria, Rusia, Franţa, Italia, Germania şi Belgia. Principalele festivaluri culinare de pe Mapamond La nivel mondial există un clasament al festivalurilor culinare, dintre multe asemenea manifestări remarcându-se următoarele: 1) White Truffe Festival - (se desfăşoară anual în Italia, în perioada septembrie-octombrie în localitatea Albă). Festivalul Trufelor Albe reprezintă, aşa cum îl descrie unul din concurenţii şi experţii în domeniu, "esenţa pământului şi inima a ceea ce înseamnă să fii conectat cu moştenirea Italiei". În fiecare an, acest festival adună circa 25000 turişti de pe întreg cuprindul Italiei, Europei şi din alte continente. 2) Conch Festival - se desfăşoară anual în luna noiembrie în Insulele Turks&Caicos (Caraibe). Oricine a călătorit în Insulele Caraibe ştie prea bine că localnicii de aici au peste un million de moduri de a prepara conch-ul, o delicatesă obţinută din fructe de mare (mai ales melci de mare), ce a reuşit să devină cel mai iubit preparat în rândul localnicilor şi turiştilor deopotrivă. În fiecare an, insulele Turks şi Caicos, situate în Oceanul Atlantic, găzduiesc Festivalul Conchului, în cadrul căruia concurenţii se întrec în a-şi arăta măiestria în prepararea binecunoscutei delicatese. Tot în cadrul acestui festival, au loc două concursuri foarte populare printre turişti: "Bacardi Mojito Drinking Challenge" şi "Conch Knocking, Skinning & Blowing". Festivalul atrage anual circa 20000-25000 turişti interni şi internaţionali. 3) Kona Coffee Festival (Hawaii) - pentru iubitorii de cafea, Festivalul Kona Coffee din Hawaii, reprezintă momentul oportun pentru a savura cele mai alese sortimente şi arome de cafea. Cu o tradiţie de peste 180 de ani în cultivarea şi producţia de cafea, insula Kona este locaţia perfectă pentru un astfel de festival, reuşind să atragă în fiecare an peste 18.000 de 12

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA vizitatori. Timp de zece zile, turiştii pot participa la mai mult de 50 de evenimente şi concursuri realizate de organizatori (parade, concursuri de miss, concerte în aer liber, competiţii de golf şi bineînţeles degustări). Festivalul se desfăşoară anual, în fiecare lună noiembrie. 4) Festival del Mar (Anguilla, Caraibe) - Anguilla este una dintre cele mai atractive destinaţii pentru iubitorii de fructe mare. Situată în insulele Caraibe, insula găzduieşte anual Festival del Mar, una din cele mai renumite manifestări culinare de acest gen, focalizată, după cum sugerează şi numele, pe specialităţti din fructe de mare proaspete. Festivalul se desfăşoară anual în perioada 22 - 24 martie.

Fig. 1. Delicatese culinare la Conch Festival

5) Trelawny Yam Festival (Jamaica) - cartoful este incontestabil cea mai iubită legumă din Jamaica. În fiecare an localnicii organizează Festivalul Trelawny Yam, în cadrul căruia sunt pregătite diferite preparate din cartofi, turiştii având ocazia, nu numai să guste din aceste specialităţi culinare, dar şi să asiste la o serie de concursuri, unde au ocazia să afle mai multe detalii

despre

diverse

specii

de

cartofi.

Festivalul se desfăşoară anual în lună martie. 6) Mondial de la Biere (Montreal) - cel mai renumit festival al berii din Montreal, atrage, an de an, un număr impresionant de turişti. Iubitorii de bere şi nu numai, vor avea şansa să deguste anul acesta (2010) peste 350 de sortimente de bere, dintre care 15 create special pentru cea de a 15-a ediţie a festivalului din acest an. Următorul festival se va desfăşura în perioada 28 mai - 1 iunie 2010. 13

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 7) American Chesse Society Grand Tasting (SUA) - competiţia anuală organizată de Societatea Americană de Brânzeturi (American Cheese Society - ACS) reuşeşte să reunească peste 1.000 dintre cele mai renumite sortimente de brânză. Iubitorii de brânzeturi pot degusta astfel, în fiecare an, cele mai bune specialităţi din industrie. Următorul festival va avea loc pe 26 iulie 2008. 8) International Mango Festival (Uttar Pradesh, India) - Uttar Pradesh, una dintre cele mai populate regiuni din India, primeşte anual mii de turişti, atraşi de peisajele, culorile, specialităţile culinare dar şi tradiţiile locale. Situat în nordul Indiei, statul Uttar Pradesh găzduieşte în fiecare an, timp de două zile Mango Festival, unul din cele mai populare evenimente de acest gen din India. Alături de Mango Festival, tot anual se desfăşoară şi Spice Festival

(Festivalul

Condimentelor),

în

oraşul

Cochin.

Festivalul are loc în fiecare an în luna iulie, timp de 2 zile. 9) Sonoma County Harvest Fair (California, USA) - situat pe coasta de nord a Californiei, districtul Sonoma găzduieşte în fiecare toamnă Sonoma County Harvest Fair (Târgul recoltelor agricole). Târgul se înscrie în prototipul evenimentelor de provincie, tipic americane, unde familia şi prietenii se reunesc pentru a se simţi bine şi a participa la festivităţile realizate de autorităţile locale. Concursurile de confecţionare a sperietorilor de ciori, cursele cu porci sau competiţiile de muls vacile sunt doar câteva din atracţiile târgului. Totuşi, în preferinţele participanţilor rămâne degustarea diverselor sortimente de vinuri. Următorul festival se va desfăşura în luna octombrie a acestui an. 10) Salone del Gusto (Spania) - timp de cinci zile, Spania este gazda unuia dintre cele mai renumite festivaluri culinare din lume, Salone del Gusto, care reuşeşte să reunească anual sute de fermieri. Peste 300 de workshop-uri prezintă vizitatorilor atât produse obţinute ecologic cât şi diferite preparate culinare tradiţionale. Următorul festival se va desfăşura în perioada 18-23 octombrie 2010. Turismul gastronomic - o altă modalitate de a cunoaşte Europa Bucătăria regională sau locală constituie o componentă principală în cunoaşterea unuit teritoriu, alături de elemente precum muzee, tradiţii sau frumuseţi naturale. La nivelul continentului european, turismul gastronomic tinde să devină o formă a turismului de masă (însă, deocamdată este formă a turismului de nişă), prin faptul că există sejururi speciale destinate degustărilor diverselor specialităţi culinare regionale, care se impun ca şi branduri turistice. Principalele brand-uri alimentare din principalele destinaţii turistic-gastronomice 14

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA europene sunt: ·

Austria - se remarcă prin câteva produse culinare celebre la nivel mondial: şniţelul vienez

(celebritate gastronomică mondială), carnea fiartă (tafelspitz), friptura de gâscă, tăiţei cu cartofi (spatzie), ştrudelul, tortul Sacher, vinul Gumpoldskirchen, vinul Voslauer, berea Gosser, berea Augustiner Brâu. Fiecăruia din aceste produse alimentare îi este dedicat câte un festival anual. ·

Belgia - este cunoscută prin produse culinare, precum: ciocolata (sortimentele Godiva,

Leonidas cu praline şi trufe), berea (sortimentele Lambic şi Trappist); ·

Danemarca - deţine câteva unicate culinare: smorrebrod (pâine cu unt), chiftele din carne

de porc (frikkadeler), cod fiert cu sos şi muştar (kogt torsk), fripură din carne de porc cu şorici (floeskesteg); ·

Finlanda - brandurile culinare sunt legate de produsele din carne de ren: chiftele de ren

(poro), poronkarystis (tocană de ren), riek-kopaisti (fripură din peştele mulkku); ·

Franţa - bucătăria franceză reprezintă principalul reper al gastronomiei mondiale.

Sortimente alimentare precum foie gras, truffe, bouillabbaisse, coq au vin, crepes, brânzeturile (Camembert, Brie, Roquefort, Reblochon, Bresse), sortimentele de vinuri (Bordeaux, Burgundy, Loire, Rhone, Champagne), lichiorurile (Charteuse, Framboise, Genepi) au impus Franţa pe locul I al bucătăriei mondiale. ·

Germania - dintre preparatele culinare tradiţionale nemţeşti, celebre sunt: carnea de vită

marinată cu ceapă şi mirodenii (Rheinischer Sauerbraten), cârnaţii de porc şi vită (Leberkas), tăiţei (Spatzie), cremvurşti (Wurst), turtă dulce nemţească (Nurnberger Lebkuchen); ·

Grecia - în restaurantele şi tavernele Greciei se găteşte relativ simplu, dar cu mult ulei de

măsline şi preparate la grătar. Se remarcă în mod deosebit, produse culinare, precum: vinete zdrobite cu ulei de măsline, lămâie şi usturoi (melitzanosalata), sărmăluţe în foi de viţă (dolmadakia), salată de castravete, iaurt şi usturoi (tzatziki), preparate din vinete (dolmades sau moussaka) cu carne de miel, scorţişoară, vin roşu şi ulei de măsline, caviar servit cu pâine, ceapă, ulei de măsline, suc de lămâie şi fructe de mare (avgolemono), ştrudel cu brânză (tyropitakia), baclava, kataif, loukoumades, vinuri (Retsina şi Ouzo), cafeaua amăruie (pikro); ·

Italia - deţine cea mai eterogenă bucătărie naţională, în care se remarcă o serie de

sortimente alimentare celebre: fazan, iepure de câmp, trufe, carnea de viţel (Rissoto alla Millanesse), pannetone, supa cu găluşte, friptură din carne de porc cu trufe negre, castane, carnea de mistreţ, brânza Mozzarella, Pizza, fructele de mare, paste făinoase umplute cu caşcaval, spanac sau carne (Tortellini), friptură marinată în ulei de măsline, oţet de vin şi usturoi (Bistecca alla Fiorentina), sote de ciuperci cu usturoi şi pătrunjel (Funghi trifolatti), 15

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA fasole boabe în sos de lămâie (Fave în salsa di limone), supă de caracatiţă, calmar, midii, creveţi şi moluşte (Burida alla Genovese), pandişpan dulce umplut cu brânză ricotta sau cremă de fistic (Cassata sicillliana); ·

Marea Britanie - se remarcă prin: cartofi prăjiţi şi peşte înveliţi în hârtie (Fish&Chips),

Enghlish Breakfast (şuncă, ouă, fasole şi tomate); ·

Portugalia - ciorbă de moluşte gătită şi servită cu vin (Sopa de marisco), supa cu carne şi

legume (Caldo verde), codul uscat, ostropel de peşte înăbuşit cu ceapă şi roşii (Caldeirada), bucăţele de carne de porc acoperită cu sos de scoici, înăbuşită cu ceapă şi roşii (Carne de porco a Alentejana);

·

Rusia - nu deţine un număr mare de preparate culinare, dar cele câteva compensează prin

celebritate: kaşa (lapte cu ovăz), borş (supă de sfeclă roşie, acrită), stroganov (vită înăbuşită cu smântână şi cartofi prăjiţi), blini (gogoşele umplute cu caviar, peşte, unt topit sau smântână), morojnie (îngheţată), ponciki (gogoşi pudrate cu zahăr), ceai, votcă;

·

Spania - dintre celebrele specialităţi culinare spaniole se remarcă: tapaş şi sangria,

vinurile La Rioja, de Ribera del Duero, Penedes, La Mancha, de Jerez, de Andaluzia; ·

Turcia - celebritatea produselor culinare turceşti rezultă din câteva combinaţii simple,

câteva ingrediente şi câteva produse proaspete: şiş kebab sau doner kebab (cu carne de miel), barbunia, kilic baligi (cu peşte) etc; ·

Ungaria - bucăţele specifice artei culinare maghiare sunt săţioase şi au o savoare cu totul

particulară, fiind prepaarte cu boia, ceapă, roşii, ardei; se remarcă, gulaşul unguresc, tocăniţa de pui cu găluşte, ciorba de peşte, supa de carbâne de găină (Ujhazi), tăiţei cu brânză, ştrudel cu vişine, găluşca de Somlo, vargabeles, vinurile Tokaj şi Tokaj Azsu. Caracteristici ale turismului gastronomic în România În România, turismul gastronomic nu e încă organizat, ceea ce nu îi împiedică pe pasionaţi să plece peste hotare în căutarea de noi arome şi experienţe culinare. Totuşi, în ultimii cinci ani, au început să fie organizate şi în spaţiul românesc o serie de târguri culinare, la care participarea (naţională şi internaţională) din postura de turist-culinar este din ce mai consistentă. Se remarcă câteva astfel de târguri, precum: Festivalul culinar de la Cluj-Napoca (Polus), Festivalul culinar de la Bucureşti (Bucharest Food Festival), Festivalul culinar de la Timişoara, Constanţa, Târgul gastronomic de la Bran (Poftiţi la munte...iarna când se taie porcul), Festivalul gastronomic anual „Un'te duci tu mielule? de la Bran,

Festivalul anual de

Gastronomie de la Rucăr, Festivalul Sarmalelor de la Praid, etc...pentru a le aminti doar pe cele mai importante.

16

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Cu siguranţă că bucătăria românească deţine o serie de atuuri culinare şi o serie de specialităţi ce le concurează pe cele mai celebre din Europa, însă promovarea lor prin diverse canale şi printr-un număr mult mai mare de festivaluri culinare care să se deruleze regulat le-ar face mult mai cunoscute şi mult mai căutate de un număr mult mai mare de turişti.

II.3.Argumente - De ce turismul gastronomic este turism de nişă? Putem spune că turismul gastronomic e turism de nişă pentru că nu toată lumea doreşte să practice acest tip de turism. Este o formă de turism mai puţin cerută, şi este practicată de un segment mai restrâns de turişti cum ar fi: turiştii interesaţi în acest domeniu de noi apariţii ( reţete ale unor mâncăruri), şi de acei turişti pasionaţi de arta culinară. Turiştii interesaţi de noi apariţii în acest domeniu participă la diferite festivaluri şi târguri gastronomice, unde sunt expuse la dispoziţia turiştilor principalele branduri gastronomice, aici putând afla şi noile reţete apărute pe piaţă. Acei turişti pasionaţi de arta culinară participă deasemenea şi ei la astfel de festivaluri şi târguri unde pot să deguste cele mai delicioase şi mai sofisticate feluri de mâncare, sau pot participa la tururi tematice în magazine cu delicatese, în pieţe sau restaurante celebre însoţite de un bucătar sau un jurnalist specializat în gastronomie.

17

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CAPITOLUL III . PRINCIPALELE BRANDURI GASTRONOMICE ROMÂNEŞTI

III. 1. Introducere în bucătăria României Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucăţele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile. Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile românești a adus după sine știința preparării vânatului în diverse mâncăruri și preparate. Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată de bucătăria balcanică, de germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară, dar nu numai, știut fiind faptul că diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor. 18

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Fig 2. O farfurie de sarmale cu mămăligă Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucătăria_românească

Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la români vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de animale și înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obținută în gospodărie prin prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se folosește carnea de porc, dar se consumă și carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat. Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnați, caltaboși, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzul și cina. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete

sau

fermentate,

cereale

sau pâine;

produse

din

carne: salam, șuncă,

slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinații cu legume și carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulcețuri. Pentru persoanele care lucrează până târziu după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunțânduse deseori la masa de prânz care se poate înlocui cu o gustare. 19

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Prânzul

obișnuit

este

alcătuit

din

trei

feluri

de

mâncare: ciorbă sau supă,

din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoțite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, și se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru copii în perioada de creștere (1-10 ani), adolescenți (14-17 ani) și persoanele în vârstă (60-100 plus) conținutul meselor de peste zi se suplimentează cu o gustare la ora 10 dimineața, constând dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pâine cu carne sau brânză, și se adaugă încă o gustare la ora 17 alcătuită dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu preparate ușoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru creștinii care respectă posturile rânduite de Sfânta Biserică, o atenție deosebită trebuie acordată aportului zilnic de calorii și vitamine, raportat la munca prestată și atenție deosebită pentru a înainta în răbdare și înfrânare, însoțiți de sfaturile părintelui duhovnic sau a preotului. Bucătăria românească oferă o gamă bogată și variată de mâncăruri și produse de post. Cina are cam aceeași compunere ca și prânzul, însă se exclud în general alimentele a căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre.

III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti Tabel 1. Branduri culinare româneşti

Nr. crt

Produs

Regiunea

Categoria

1

Cozonaci

Ardeal

Produse de panificaţie

2

Papanaşi „puf de brânză”

Ardeal

Produse de panificaţie

20

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 3

Salam de biscuiţi

Ardeal

Produse de panificaţie

4

Pâine ardelenească

Ardeal

Produse de panificaţie

5

Pâine bătută de coajă

Ardeal

Produse de panificaţie

6

Pâine cu cartofi

Ardeal

Produse de panificaţie

7

Palaneţ cu cartofi

Ardeal

Produse de panificaţie

8

Plăcinte

Ardeal

Produse de panificaţie

9

Cârnaţi de porc

Ardeal

Produse din carne

10

Găluşte (sarmale ardeleneşti)

Ardeal

Produse din carne

11

Frigărui de porc cu legume

Ardeal

Produse din carne

12

Ciolan afumat

Ardeal

Produse din carne

13

Jambon afumat

Ardeal

Produse din carne

14

Salam de casă

Ardeal

Produse din carne

15

Slănină afumată

Ardeal

Produse din carne

16

Slănină cu boia afumată

Ardeal

Produse din carne

17

Vâsli

Ardeal

Produse din carne

18

Ciorba de fasole cu ciolan Ardeal

Produse din carne

afumat 19

Brânză burduf

Ardeal

Produse din lapte

20

Brânză frământată

Ardeal

Produse din lapte

21

Caş în saramură

Ardeal

Produse din lapte

22

Caşcaval afumat împletit

Ardeal

Produse din lapte

23

Horinca

Ardeal

Băuturi spirtoase

24

Pălinca de prune

Ardeal

Băuturi spirtoase

25

Rachiu de fructe

Ardeal

Băuturi spirtoase

26

Ţuică de prune

Ardeal

Băuturi spirtoase

27

Ţuică de Transilvania

Ardeal

Băuturi spirtoase

28

Pâine bănăţeana

Banat

Produse de panificaţie

29

Caltaboş de casă afumat

Banat

Produse din carne

30

Iahnie de fasole cu gâşcă Banat

Produse din carne

afumată 31

Lubeniţă

Banat 21

Alte produse

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 32

Gomboţi cu prune

Banat

Produse de patiserie

33

Brânză de vaci cu smântână

Bucovina

Produse lactate

34

Caş de oaie afumat

Bucovina

Produse lactate

35

Lapte acru

Bucovina

Produse lactate

36

Ceafă afumată

Bucovina

Produse din carne

37

Cozonac cu carne

Bucovina

Produse din carne

38

Muşchi de vită

Bucovina

Produse din carne

39

Şuncă

Bucovina

Produse din carne

40

Împletituri maramureşene

Maramureş

Produse de panificaţie

41

Oloi de casă

Maramureş

Produse de panificaţie

42

Pâine de mălai ţărănească

Maramureş

Produse de panificaţie

43

Brânză de burduf afumată

Maramureş

Produse lactate

44

Mămăliguţă

la Maramureş

Produse lactate

cu

brânză

cuptor 45

Horincă de prune

Maramureş

Băuturi spirtoase

46

Pălincă de mere

Maramureş

Băuturi spirtoase

47

Pălincă de pere

Maramureş

Băuturi spirtoase

48

Brânzoaice „Poale-n brâu”

Moldova

Produse de panificaţie

49

Învârtită

cu Moldova

Produse de panificaţie

Moldova

Produse de panificaţie

moldovenească

mac 50

Pască

51

Pâinea bunicii

52

Brânză telemea de capră

Moldova

Produse lactate

53

Harzob de brad

Moldova

Produse lactate

54

Chişcă

Moldova

Produse din carne

55

Cotlet afumat

Moldova

Produse din carne

56

Dulceaţă de păpădie

Moldova

Dulciuri de casă

57

Dulceaţă de salcâm

Moldova

Dulciuri de casă

58

Dulceaţă de şoc

Moldova

Dulciuri de casă

59

Gem de măceşe

Moldova

Dulciuri de casă

60

Sirop de brad

Moldova

Dulciuri de casă

61

Gogoşari în oţet

Moldova

Murături

Produse de panificaţie

22

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 62

Covrigi buzoieni

Muntenia

Produse de panificaţie

63

Lipie

Muntenia

Produse de panificaţie

64

Pâine neagră

Muntenia

Produse de panificaţie

65

Pâine ţărănească

Muntenia

Produse de panificaţie

66

Cârnaţi uscaţi

Muntenia

Produse din carne

67

Pastramă de oaie

Muntenia

Produse din carne

68

Tobă de casa tradiţională

Muntenia

Produse din carne

69

Ciobă de perişoare

Muntenia

Produse din carne

70

Ciobă ţărăneasca de văcuţa

Muntenia

Produse din carne

71

Brânză telemea cu chimen

Muntenia

Produse lactate

72

Lapte covăsit

Muntenia

Produse lactate

73

Urdă sărată

Muntenia

Produse lactate

74

Rachiu de mere

Muntenia

Băuturi spirtoase

75

Fasole bătută

Muntenia

Alte produse

76

Zacuscă

Muntenia

Alte produse

77

Salată de vinete cu ceapă

Muntenia

Alte produse

78

Colaci şi pescuri olteneşti

Oltenia

Produse de panificaţie

79

Pâine pe vatră

Oltenia

Produse de panificaţie

80

Cârnaţi olteneşti

Oltenia

Produse din carne

81

Cârnaţi trandafir

Oltenia

Produse din carne

82

Drob de miel în aluat

Oltenia

Produse din carne

83

Tocăniţă de pui

Oltenia

Produse din carne

84

Chiftele

Oltenia

Produse din carne

85

Caşcaval oltenesc cu praz

Oltenia

Produse lactate

86

Omletă ţărănească

Oltenia

Produse lactate

87

Telemea oltenească cu mărar Oltenia

Produse lactate

şi piper 88

Telemea oltenească cu praz

Oltenia

23

Produse lactate

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

III. 3. Branduri culinare celebre Găluşte (sarmale ardeleneşti) (Ardeal)

Fig.3.Sarmale ardelenesti Sursa: http://www.retete.ro/ Ingrediente: 1 kg carne tocată de porc, 250 g slănina afumată, 250 g + 200 g carne afumată, şorici, 6 linguri orez, 2 cepe mari, sare, piper, boia iute, 1 cană apă clocotită, varză acră, 3 linguri untură, cimbru, mărar. Mod de preparare: Se aleg foile mai mari de varză şi se taie fideluta varza rămasă. Se toacă mărunt la cuţit slănina şi 250 g de carne tocată. Se toacă mărunt ceapă şi se căleşte. Orezul se spală bine, în mai multe ape. Se pune într-un castron mare carnea tocată de porc, slănina şi carnea afumată, orezul, ceapa călită, sare(nu prea multă , deoarece varza este, de obicei sărată), piper proaspăt măcinat, boia, praf de cimbru, ceva mărar tocat şi puţină apă clocotită. Se amestecă bine, eventual se frământă cu mâna, până când se obţine o compoziţie omogenă. Se ia cu lingura din această compoziţie, se aşază pe foile de varză, se rulează şi se închid la capete, formând sarmale mari, nu prea strânse. Se taie şoricul în fâşii subţiri şi carnea afumată rămasă în bucăţele. Se unge o oală mare cu untură şi se tapetează fundul ei cu câteva foi de varză. Se pun deasupra câteva felii de şorici şi se aranjează un strat de sarmale. Peste acestea se pune un strat de varză tocată fideluta, şorici, carne afumată, o crenguţă de cimbru, boabe de piper. Se montează în 24

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA continuare straturi alternative de sarmale şi varză, terminând cu unul de varză peste care se presară mărar tocat. Se toarnă apă cât să le acopere şi se fierb la foc foarte mic câteva ore, completând lichidul atunci când e nevoie. Când varza este bine fiartă, se pun deasupra câteva felii de slănină şi carne afumată şi se dau la cuptor să se rumenească şi să scadă. Dacă varza de deasupra dă semne de arsură dar sosul nu a scăzut suficient, se aşază pe toată suprafaţa foi de varză şi se introduce din nou vasul în cuptor până ce scade zeama. Iahnie de fasole cu gâşcă afumată (Banat)

Fig. 4. Iahnie de fasole cu gâscă afumată Sursa: http://www.retete.ro/

Ingrediente: 400 g fasole boabe, 150 g pastramă afumată de gâşcă, 100 g cârnaţi afumaţi de porc, 100 g costiţă afumată, 300 g ciolan afumat de porc, 1 lingură untură de gâscă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1 ceapă, 2 legături mărar, 1 legătura tarhon, 150 ml vin alb dulce, 100 g bulion de roşii, 4 căţei de usturoi, 2 foi de dafin, pastă de ardei, piper boabe. Mod de preparare: Fasolea înmuiată de cu seara în apă rece se fierbe în 3 l de apă împreună cu ciolanul şi pastrama tăiată în bucăţi şi piperul boabe. Se adaugă zarzavatul ras, cârnaţii şi costiţă tăiate bucăţi, untura de gaşcă, usturoiul şi tarhonul pisate, pasta de ardei şi vinul. Când a fiert, ciolanul se dezosează, iar bucăţile de carne de pun înapoi în fasole. Apoi se adaugă şi bulionul. Se mai dă într-un clocot, se presară deasupra mărarul tocat şi se serveşte fierbinte. 25

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Chiftele (Oltenia)

Fig. 5. Chiftele Sursa: http://www.retete.ro/

Ingrediente: 250 g carne de miel tocată, 500 g carne de viţel tocată, 250 g carne de porc tocată, 3 cepe, 2 morcovi medii, 1 legătură mărar, 1 felie groasă de franzelă înmuiată în lapte, 2 cartofi medii, 3 ouă, 100 g faină, untură(ulei) pentru prăjit, sare şi piper. Mod de preparare: Se toacă cepele, morcovii, cartofii şi mărarul. Pâinea se scurge bine şi se toacă şi ea. Se amestecă bine carnea cu restul ingredientelor, apoi se adaugă ouăle, sarea şi piperul. Se formează, după dorinţă, chifteluţe turtite, cât palma de copil, sau chifteluţe rotunde, cât nuca, şi se tăvălesc prin faină. Se umple o cratiţă până la jumătate cu ulei sau se topeşte suficientă untură şi se pun chifteluţele la prăjit, pe foc potrivit, acoperite, până se rumenesc. Se întorc şi pe cealaltă parte şi, când s-au rumenit, se scot din tigaie şi se servesc.

26

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Chişcă (Moldova)

Fig.6. Chişcă Sursa: http://assets.mygustos.com/ Ingrediente: 2 kg carne de porc, 1 linguriţă cimbru, 500 ml sânge, 500 g păsat, 1 burtă de porc, sare şi piper. Mod de preparare: Se spală burta şi se pune în apă cu oţet. Se fierbe păsatul până când se înmoaie. Separat, se fierbe sângele. Se scurge păsatul şi, în zeama rezultată, se fierbe carnea pe jumătate, apoi se taie în bucăţi. Se amestecă toate ingredientele şi se adaugă 100 ml din zeama în care a fiert carnea. Se umple burta, se coase şi se fierbe aproximativ 1 oră în zeama rămasă de la carne. Se scoate şi se lăsă la scurs şi la răcit. Pentru o păstrare mai îndelungată, se poate afuma. Mămăliguţă cu brânză la cuptor ( Maramureş)

Fig.7. Mămăliguţă cu brânză la cuptor 27

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Sursa: http://www.bucatarul.ro/ Ingrediente: 400 g mălai, 1 lingură sare, 200 g brânză, 100 g unt, 2 ouă, 2 linguri lapte. Mod de preparare: Se face din mălai, apă şi sare o mămăligă moale. După ce este gata, într-o tavă unsă cu ulei se pune un strat de mămăligă, apoi unul de brânză, unul de unt şi apoi iarăşi un strat de mămăligă, unul de brânză şi unul de unt, ultimul fiind de mămăligă. Se bat ouăle cu lapte şi sare şi se toarnă peste mămăligă, apoi se presara puţină brânză şi se rumeneşte în cuptor. Omletă ţărănească (Oltenia)

Fig. 8. Omletă ţărănească Sursa: http://www.boema-braila.ro/meniu_restaurant.html Ingrediente: 8 ouă, 2 legături ceapă verde, 2 legături ştevie, 100 g unt, 3 roşii, 100 g telemea de vacă, 1 legătură mărar, 1 legătură pătrunjel, sare, piper. Mod de preparare: Ştevia se spală în mai multe ape, se scurge şi se taie fidelută. Ceapa se curată, se spală, se toacă mărunt şi se pune la călit într-o tigaie cu 50 g de unt încins. Se adaugă ştevia, iar când s-a înmuiat, se pune şi restul de unt, împreună cu ouăle, batute bine în prealabil, mărarul şi pătrunjelul, spălate şi tocate mărunt, sare şi piper, după preferinţe. Se lasă să se rumenească, apoi se întoarce. Se serveşte fierbinte, cu salată de roşii şi telemea rasă deasupra.

28

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Tocăniţă de pui (Oltenia)

Fig. 9. Tocăniţă de pui Sursa: www.culinar.ro Ingrediente: 1 pui (cca 1 kg), 2 cepe mari, 1 fir praz, 4 căţei de usturoi, 2 morcovi, 3 ardei graşi roşii, 400 g roşii, 100 ml ulei, 100 g smântână, 2 linguri frunze de ţelină tocate, 2 linguri mărar verde tocat, sare, piper. Mod de preparare: Puiul se taie în patru bucăţi, care se sărează şi se piperează. Într-un vas larg se încinge uleiul, iar bucăţile de pui se prăjesc câte 4-5 minute, pe fiecare parte. Se scot pe o farfurie şi se păstrează la cald. În uleiul rămas, ceapa, prazul şi usturoiul (curăţate, spălate şi tocate) se călesc la foc domol, timp de 7-8 minute. Morcovii se spală, se curată, se dau pe razătoarea mare şi se adaugă peste ceapa călită. Ardeii graşi, spălaţi şi curăţaţi de seminţe se taie cuburi se pun în vasul de pe foc şi se căleşte totul la foc mic, timp de 10-12 minute, amestecând continuu ca să nu se prindă. Se adaugă roşiile tăiate cuburi şi se mai lasa pe foc mediu 5 minute, amestecând din când în când. Se potriveşte de sare şi piper şi se presară sosul cu mărarul şi frunzele de ţelina tocate mărunt. Se pune carnea şi se dă vasul la cuptor timp de 15-20 minute, la foc mediu. Se serveşte caldă, cu smântână şi mămăligă.

29

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Drob de miel în aluat (Oltenia)

Fig. 10. Drob de miel în aluat Sursa: http://www.ptitchef.com Ingrediente: 1,5 kg măruntaie de miel, 400 g faină, 5 ouă, 250 ml ulei, 2 legături ceapă verde, 1 legătură mărar, 1 legătură pătrunjel, miezul de la o franzelă, 100 ml lapte, sare, piper. Mod de preparare: Din faină, aluat şi un ou se pregăteşte un aluat fraged, care se întinde într-o foaie subţire. Măruntaiele fierte şi date prin maşina de tocat se omogenizează cu ouăle rămase, ceapa şi verdeaţa tocate mărunt şi cu miezul de franzelă înmuiat în lapte şi stors. Compoziţia se aşterne uniform pe mijlocul foii de aluat, după care se înveleşte şi se introduce la cuptor, la foc potrivit, într-o tavă unsă cu ulei. Se lasă până se rumeneşte. Eventual, pentru ca drobul să arate mai spectaculos atunci când este tăiat în felii, în compoziţie se pot adăuga unul sau 2 ouă întregi, fierte, tari. Frigărui de porc cu legume

Fig. 11. Frigărui de porc cu legume 30

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Sursa: http://superpicant.ro/ Ingrediente: 800 g pulpă de porc, 3 vinete lungi şi subţiri, 3 dovlecei lungi şi subţiri, 20-25 roşii mici (cam cât prunele), ulei de măsline, 4-5 căţei de usturoi, cimbru verde tocat. Mod de preparare: Dovleceii şi vinetele se taie în rondele nu mai groase de 2 cm. Se pudrează cu sare şi se prăjesc un pic, la foc mai iute, în ulei de măsline. Carnea se taie în bucăţi şi se pune la marinat(cam 1 oră), amestecată cu usturoi zdrobit, cimbru verde tocat mărunt, un praf de sare şi piper. După ce s-a marinat, se aranjează frigăruile: fiecare bucată de carne se pune între o felie de vânată şi una de dovlecel, iar roşiile se pun între feliile de legume prăjite. Se mai ung cu puţin ulei de măsline, se pun pe grătar, întorcându-se să se frigă pe toate părţile. Caltaboş de casă afumat (Banat)

Fig. 12. Caltaboş de casă afumat Sursa: http://s.zoot.ro/ Ingrediente: 1 bucată carne grasă de porc, 2 linguri untură, 2-3 cepe mari, albe, 1 lingură orez, 1 mână de stafide, coriandru, ½ pahar zeamă de oase, 1 linguriţă boia de ardei, 2-3 linguri bulion, foi de dafin, câteva boabe de ienibahar, 1 linguriţă zahăr, maţ de porc, sare, piper. Mod de preparare: Se taie carnea cu satârul, se adaugă ceapa călită în untură, sarea, piperul, coriandrul, orezul, 31

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA stafidele şi zeama de oase. Maţul de porc se răzuie cu cuţitul, se spală bine cu apă rece şi se umple cu amestecul de carne fără a fi îndesat prea tare. La capăt nu se leagă, ci se închide cu capătul matului rămas neumplut (care se împinge înăuntru). Se înţeapă cu acul din loc în loc, pentru ca să nu plesnească în timpul fierberii. În apa în care fierbe se pun dafin, boia, bulion, zahăr şi ienibahar. Se lasă să clocotească la foc mic, cam un ceas. Se mănâncă fierbinte, cu sosul în care a fiert, „ajutat” de o ulcică de vin, atunci scos din poloboc.

Ciorbă de fasole cu ciolan afumat (Ardeal)

Fig. 13. Ciorbă de fasole cu ciolan afumat Sursa: http://3.bp.blogspot.com Ingrediente: 600-700 g fasole uscată, 1 ciolan afumat (cel puţin 1 kg), 1 ceapă, 4-5 morcovi, 1 ţelină (rădăcina), 1 păstârnac, 200 ml bulion, tarhon în oţet, sare, piper, 100 ml ulei, 3-4 linguri faină albă, 1 linguriţă boia dulce. Mod de preparare: Ciolanul se pune la fiert în 4-5 l de apă rece, împreună cu ţelina şi păstarnacul. Fasolea se fierbe separat în două-trei ape. Se căleşte ceapa tăiată mărunt, apoi se adaugă boiaua şi morcovii tăiaţi rondele, se mai lasă aproximativ 5 minute după care se toarnă peste ciolan. După ce fasolea s-a fiert, se toarnă peste ea zeama de la ciolan, bucăţile de carne desprinse de pe os, se adaugă bulionul şi tarhonul tocat mărunt şi se mai fierb 10-15 minute. Se face separat un rântaş din ulei şi faină şi se adaugă la ciorbă. Se mai lasă pe foc mic să dea câteva clocote.

32

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Ciorbă de perişoare (Muntenia)

Fig. 14. Ciorbă de perişoare Sursa: http://3.bp.blogspot.com Ingrediente: 400 g oase viţel, 250 g carne de viţel, 1 l borş, 100 ml smântână, 2 linguri orez, 2 linguri faină, 1 ou, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ţelină mică, 1 ceapă, 1 ardei gras, 1 rosie, 1 legătură leuştean, 1 legătură mărar, sare, piper. Mod de preparare: Se fierb în apă cu sare oasele sparte împreună cu zarzavatul tocat mărunt, şi o jumătate de ceapă. Carnea se toacă, se amestecă cu restul de ceapă rasă, orezul, faina, albuşul de ou, mărarul, sare şi piper. Se modelează perişoare şi se fierb în ciorba din care s-au scos oasele. Se adaugă borşul fiert în prealabil, sarea, iar, la sfârşit, se presară leuşteanul tocat şi se adaugă smântâna bătută cu gălbenuşul de ou. Ciorbă ţărănească de văcuţă (Muntenia)

Fig. 15. Ciorbă ţărănească de văcuţă 33

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Sursa: www.divahair.ro Ingrediente: 500 g carne de vacă, 300 g agurida, ½ varză albă, 1 ceapă, pătrunjel, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ţelină, 1 praz, 2-3 cartofi, 1 ou, sare, piper, pătrunjel verde, 100 ml smântână. Mod de preparare: Carnea curăţată, spălată şi tăiată în bucăţi se fierbe în 1,5 l de apă rece. Se adaugă morcovul, ţelina, prazul, păstârnacul, varza albă, toate tăiate mărunt, şi, după ce au fiert, se pun cartofii, tăiaţi cuburi. Agurida se opăreşte, se dă prin sită şi se pune în oală după ce a fiert carnea. La sfârşit, se adaugă pătrunjelul verde şi gălbenuşul bătut cu smântână. Zacuscă (Muntenia)

Fig. 16. Zacuscă Sursa: http://4.bp.blogspot.com Ingrediente: 1 kg vinete, 5-6 ardei, 6-7 roşii, 3 cepe mari, 100 ml ulei, 2 foi de dafin, sare, piper. Mod de preparare: Vinetele şi ardeii se spală, se lasă să se usuce, apoi se coc pe plita încinsă, se curăţă de coajă şi se pun la scurs. După ce s-au scurs, se toacă mărunt. Roşiile se opăresc în apă clocotită, se curăţa de pieliţă şi se taie cubuleţe. Se curăţă ceapa, se spală şi se toacă mărunt, după care se căleşte într-o cratiţă cu ulei încins. Când ceapa devine transparentă, se adauga roşiile. Se lasă focul mic şi se fierbe sosul timp de o jumătate de oră, după care se pun în sos venetele şi ardeii. Se condimentează cu sare, piper şi foi de dafin, după care se introduce vasul la cuptor, unde se lasă, 34

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA la foc moderat, până scade zeama. Se poate servi caldă său rece, după preferinţă. Gogoşari în oţet (Moldova)

Fig. 17. Gogoşari în oţet Sursa: http://medicul.net Ingrediente: 4 kg gogoşari, 1.5 l oţet, 1.5 l apă, 2 linguri sare, 4 linguri zahăr, 50 ml ulei, boabe de piper, boabe de muştar (opţional), 2 rădăcini de hrean, foi de dafin, frunze de ţelină. Mod de preparare: Se aleg gogoşari mari, bine copţi şi sănătoşi. Se spală în apă rece, apoi li se taie codiţele la nivelul cotorului, se înţeapă cu o furculiţă şi se pun într-o cratiţă mare. Se pun la fiert oţetul îndoit cu apa, sarea, zaharul, boabele de piper şi de muştar. Când dă în clocot, se toarnă peste gogoşari. Se scot gogoşarii şi se aşază într-un borcan încălzit, fără a-i îndesa prea tare ca să nu se crape. Se mai pot pune printre ei pe marginea borcanului rondele de morcov, feliuţe de rădăcină de ţelina, buchetele de conopidă şi fâşii de hrean. Se toarnă în borcan soluţia în care au fost opăriţi gogoşarii, se fixează cu două scândurele sau cu rădăcini de hrean puse în cruce (ca să nu se ridice deasupra soluţiei) şi se acoperă cu o farfurioară. Se înfăşoară într-o pătură şi se lasă aşa până când se răcesc. Se verifică nivelul lichidului din borcan şi, dacă a scăzut, se completează cu soluţia rămasă. Se toarnă ulei ca să facă o peliţă deasupra, se acoperă cu celofan dublu şi se leagă bine. Se ţin în cămară, la loc răcoros.

35

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Cozonac cu nucă ( Ardeal)

Fig. 18. Cozonac cu nucă Sursa: www.stilurilu.com Ingrediente: 1 kg faină, 4 ouă, 4 gălbenuşuri, 200 g zahăr, 500 ml lapte, 100 g unt, 6 g drojdie de bere, coajă rasă de lămâie şi portocală, vanilie, sare. Umplutura: 500 g miez de nucă, 100 g stafide, 2 linguri cacao, 50 ml rom, 200 g zahăr. Mod de preparare: Faina, de bună calitate, bine uscată, se cerne de 2-3 ori înainte de preparare. În bucătărie trebuie să fie cald, să nu fie curent de aer, iar ingredientele trebuie să fie scoase din frigider cu cel puţin 2-3 ore înainte, pentru a nu fi reci. Se amestecă drojdia cu jumătate din laptele încălzit şi puţină faină şi se lasă să crească. Laptele rămas se amestecă cu zahăr, ouă, gălbenuşuri de ou, arome,un praf de sare şi se pune în mijlocul fainii, într-un lighenuş. Se adaugă drojdia crescută şi se frământă cam 1 oră, adăugându-se treptat unt topit, până devine aluatul elastic. Se lasă la crescut aproximativ 40 de minute. Între timp, se dau nucile prin maşină, se amestecă cu 4 albuşuri batute spumă, cacao, rom, stafide, zahăr. Se proporţionează aluatul , se întinde foaia, se pune la mijloc umplutura, se aşază în formele unse. Se lasă aşa să mai crească 20 minute. Se unge pe deasupra cu gălbenuş diluat cu o lingură de apă, se presară puţin zahăr tos şi se introduce la cuptor, la foc potrivit, pentru 40 de minute. 36

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Învârtită moldovenească cu mac (Moldova)

Fig. 19. Învârtită moldovenească cu mac Sursa: http://2.bp.blogspot.com Ingrediente: 1 kg faină, drojdie de bere cât o nucă, 2 linguri unt, 2-3 linguri untdelemn, 1 cană lapte, 1 pahar zahăr tos, 3 ouă, 1 praf sare. Umplutura: 2 căni cu mac, 1 cană zahăr tos, coajă rasă de lămâie, 2 căni lapte, vanilie. Mod de preparare: Se amestecă faina, laptele, drojdia, untul, untdelemnul, 2 ouă, zaharul şi sarea şi se obţine un aluat vârtos. După ce este frământat bine, se lasa 2 ore la dospit. Din el se întinde o foaie, potrivit de groasă, pe care se aşază umplutura. Aceasta se pregăteşte astfel: se dă macul prin maşina de măcinat mac şi se fierbe cu zaharul şi laptele. Când amestecul e clocotit, se adaugă vanilia şi coaja de lămâie şi se lasă să se răcească. Se unge foaia de cocă cu acest amestec şi se rulează. Se aşază într-o formă de cozonac, unsă bine. Deasupra se unge cu ou. Se pune la cuptor la foc tare la început. După ce a crescut, se continuă coacerea la foc domol.

37

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Papanaşi „puf de brânză” (Ardeal)

Fig. 20. Papanaşi „puf de brânză” Sursa: http://stilurilu.com Ingrediente: 250 g barnză de vaci, 100 g faină, 2 ouă, 2 linguri zahăr, coajă rasă de lămâie (portocală), 1 pacheţel zahăr vanilat, 50 ml ulei, 1 praf de sare. Mod de preparare: Se amestecă, într-un castron, brânza de vaci bine scursă, cu făina, ouăle batute separat, zahăr, un praf de sare, coaja rasă de lămâie (portocală), zahăr vanilat. Din compoziţia rezultată se formează papanaşi, se pudrează cu făină şi se prăjesc în ulei încins. Se consumă calzi. Sunt delicioşi cu gem şi smântână deasupra.

Pască (Moldova)

Fig. 21. Pască 38

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Sursa: www.vulpeabucatar.com Ingrediente: Aluat: 1 lingură mare cu vârf de margarină, 2 linguri cu zahăr pudră, 1 gălbenuş, 3 linguri faină, ½ pachet praf de copt, 1 linguriţa zeamă de lămâie. Umplutura: 700 g brânză de vaci, 1 pahar de smântână, 5 linguri zahăr pudră, 4 ouă, 1 lingură zahăr vanilat, 100 g stafide ţinute în rom. Mod de preparare: Se freacă margarina, zaharul pudră şi gălbenuşul până devin o pastă spumoasă. Se adaugă faina, praful de copt stins în zeama de lămâie. Se frământă bine până devine un aluat elastic. Se lasă apoi să se odihnească. Între timp, se prepară umplutura, amestecând bine ingredientele menţionate. Se încinge bine cuptorul. Într-o formă rotundă, de pască, se întinde aluatul, se presară cu puţin gris pe toată suprafaţa blatului, apoi se toarnă umplutura preparată. Pe deasupra se rade coajă de la o lămâie şi se lăsă la foc mare aproximativ 10 minute, apoi se dă focul mic şi se încearcă din când în când cu scobitoarea, până este gata. Salam de biscuiţi (Ardeal)

Fig. 22. Salam de biscuiţi Sursa: www.e-retete.ro/ Ingrediente: 200 g biscuiţi simpli, 200 g rahat, 400 g nuci, 100 g margarină, 2 linguri cacao, 100 g zahăr pudră, 1 lămâie, vanilie, 1 linguriţă scorţişoară, 2 linguri rom. 39

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Mod de preparare: Nucile se rumenesc, în cuptorul bine încins, timp de 10-12 minute, întorcându-le din când în când, apoi se curată, iar miezul se dă prin maşina de tocat. Biscuiţii se dau şi ei prin maşină. Rahatul se taie în bucăţele cât mai mărunte şi se pune într-un vas cu puţină apă fiartă, la foc mic. Se adaugă peste rahat miezul de nucă şi cacaua, lăsând vasul pe foc, până se topeşte rahatul. Se ia vasul de pe foc, se adauga margarina, se încorporează biscuiţii, zeama şi coaja rasă de la o lămâie, o linguriţă de scorţişoară, romul şi vanilia. Se întinde compoziţia pe o planşetă pudrată cu zahăr şi se modelează în formă de salam. Se serveşte rece, tăiat felii. Gomboţi cu prune (Banat)

Fig. 23. Gomboţi cu prune Sursa: http://gurmandino.ro/ Ingrediente: 150 ml apă, 250 g unt (margarină), 250 g gris, 3-4 ouă (în funcţie de mărime), 4 linguri faină, arome (zahăr vanilat sau scorţişoară), 200 g pesmet, 30 g unt (pentru rumenit pesmetul), prune spălate, fără sâmburi. Mod de preparare: Apa, sarea şi untul (margarină) se pun într-un vas şi se aşază pe foc. Când untul s-a topit complet şi apa clocoteşte, se adauga grişul, amestecând continuu, până se îngroaşă şi lichidul este complet absorbit. Se dă deoparte şi se lasă la răcit. Între timp, se topeşte untul într-o cratiţă neaderentă, se adaugă pesmetul şi se rumeneşte uşor. Se trage de pe foc şi se amestecă cu zahar tos şi arome, după gust. Trebuie să se ţină cont că aluatul nu este dulce deloc, doar zaharul din pesmet va da 40

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA gustul de dulce al gombotilor. După ce grisul s-a răcit, i se adaugă ouăle şi faina. Se frământă rapid şi aluatul este gata. Se pune apă la fiert într-un vas încăpător. Prunele spălate şi curăţate se rup în două, dacă sunt prea mari. Din aluat se rup bucăţi de mărimea unei nuci mari, care se aplatizează în palmă, se aşază în mijloc prună (în care se poate pune zahăr cu vanilie şi/sauscortisoara). Se închid marginile aluatului, acoperind bine pruna, şi se lipesc. Se modelează gombotii în formă de bilă, apoi se fierb toţi în acelaşi timp în apă clocotită, până când se ridica la suprafaţă. Se scot cu spumiera şi se tăvălesc imediat în pesmetul cu zahăr. Se pot servi atât calzi, cât şi reci.

41

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA CAPITOLUL IV FESTIVALURI ŞI TÂRGURI GASTRONOMICE

Tabel 2. Festivaluri gastronomice Nr.

Festivaluri Gastronomice

Regiunea

Perioada

1

Festivalul secerişului

Ardeal (Alba)

Iulie

2

Târgul de fete

Ardeal (Alba)

Iulie

3

Paparudele

Ardeal (Arad)

Vara

4

Surechiul, Festivalul vinului

Ardeal (Arad)

Septembrie

5

Festivalul clătitelor

Ardeal (Arad)

Iunie

6

Sărbătoarea druşcelor

Ardeal (Arad)

Aprilie

7

Festivalul culinar Polus

Ardeal (Cluj

crt

Napoca) 8

Oul de Paşti

Ardeal (Bihor)

Aprilie

9

Târgul pălincarilor

Ardeal (Bihor)

Septembrie

10

Culesul cireşelor

Ardeal (Bistriţa-

Iunie

Năsăud) 11

Sărbătoarea ţapinarilor

Ardeal (Bistriţa-

Octombrie

Năsăud) 12

Festivalul florilor de salcâm

Ardeal (Bistriţa-

Iulie

Năsăud) 13

Zilele Branului

Ardeal (Braşov)

Octombrie

14

Măsuratul laptelui

Ardeal (Braşov)

Martie

15

Boul împănat

Ardeal ( Braşov)

Iunie

16

Sâmbra oilor

Ardeal (Cluj)

Mai

17

Culesul zmeurei

Ardeal (Covasna)

August

18

Zilele Borsecului

Ardeal (Harghita)

August

19

Festivalul sarmalelor

Ardeal ( Harghita,

Septembrie

Praid) 42

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 20

Târgul peştelui

Ardeal (Mureş)

Iulie

21

Festivalul naţional al tradiţiei

Ardeal (Sibiu)

Iulie

populare 22

Zilele toamnei sibiene

Ardeal (Sibiu)

Octombrie

23

Festivalul răchiei

Banat (Caraş-

Octombrie

Severin) 24

Sărbătoarea narciselor

Banat (Caraş-

Mai

Severin) 25 26

Festivalul naţional al Ouălor

Bucovina

Încondeiate

(Suceava)

Festivalul naţional al Păstrăvului

Bucovina

Perioada Paştelor August

(Suceava) 27 28

Festivalul obiceiurilor de nuntă

Bucovina

bucovinene

(Suceava)

Retezatul stupilor

Bucovina

Iunie Iulie

(Suceava) 29

Ziua Marinei

Dobrogea

15August

(Constanta) 30

Masa săracilor

Dobrogea

25 Decembrie

(Constanta) 31

Hramul Cuvioasa Parascheva al

Dobrogea (Tulcea)

14 Octombrie

Mănăstirii Dervent 32

Ziua pescarului

Dobrogea (Tulcea)

Septembrie

33

Târgul cepelor

Maramureş

Septembrie

(Maramureş) 34

Târgul cireşelor

Maramureş

Iunie

(Maramureş) 35

Festivalul castanelor

Maramureş

Toamna

(Maramureş) 36

Hora de la Prislop

Maramureş

August

(Maramureş) 37

Festivalul obiceiurilor din Ţara

Maramureş

Lăpuşului

(Maramureş) 43

Iulie

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 38

Nunta

Maramureş

Iulie

(Maramureş) 39

Festivalul International al

Moldova (Bacău)

Octombrie

Moldova

August

Plăcintelor 40

Festivalul usturoiului

(Botoşani) 41

Ţapul

Moldova (Iaşi)

Decembrie

42

Festivalul vinului

Moldova (Iaşi)

Octombrie

43

Sărbătoarea fructelor de pădure

Moldova (Neamţ)

Octombrie

44

Culesul căpşunilor

Muntenia (Argeş)

Iunie

45

Festivalul ţuicii

Muntenia (Argeş)

Mai

46

O masă într-o farfurie

Muntenia (Argeş)

Martie

47

Sărbătoarea cetăţii lui Bucur

Muntenia

19 Septembrie

(Bucureşti) 48

Târgul pâinii

Muntenia

Septembrie

(Bucuresti- sector 2) 49

Ziua recoltei

Muntenia

Octombrie

(Bucureşti) 50

Târgul cocoşului

Muntenia (Buzău)

Mai

51

Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi

Muntenia (Buzău)

Octombrie

52

Festivalul ţuicii şi al pastramei

Muntenia (Prahova) Octombrie

53

Festivalul caşcavelei

Muntenia (Prahova) Septembrie

54

Festivalul rapsozilor

Oltenia (Olt)

August

55

Festivalul Zaibărului şi al

Oltenia (Dolj)

Octombrie

prazului 56

Sărbătoarea teiului

Oltenia (Dolj)

Mijlocul lui Iunie

57

Festivalul zaibărului şi al

Oltenia (Dolj)

Toamna

Oltenia (Gorj)

A treia duminică

mujdeiului 58

Urcatul oilor la munte

din mai 59

Festivalul răciturilor

Oltenia (Gorj)

44

August

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

FESTIVALUL SARMALELOR (Praid, Jud. Harghita)

Fig. 24. Festivalul Sarmalelor Sursa: http://www.ziare.com/ Atmosferă de sărbătoare, chipuri zâmbitoare, celebrităţi, muzică, dans şi voie bună, alături de multe, multe... SARMALE. Acestea sunt doar câteva dintre ingredientele care adaugă savoare, în fiecare an, Festivalului International al Sarmalelor din Praid judeţul Harghita. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 3 zile, startul fiind dat de fanfara comunei. După tradiţionalul mic-dejun, urmează „Parada de debut”, defilarea cu echipele participante din centrul localităţii până în parcul din faţa Casei de Cultura Praid, locul de desfăşurare al festivalului. În timp ce echipele participante se ocupă de prepararea celor mai delicioase sarmale, organizatorii pregătesc pentru turişti diverse programe de divertisment: reprezentaţii susţinute de ansambluri folclorice, concerte de muzică clasică sau pop, campionatul de fotbal cu căpăţâni de varză, concursul auto pentru femei şi probe de îndemânare. La finalul festivalului se alege şi Prinţesa Verzei şi se recunosc Cavalerii din Ordinul Verzei. Cât despre sarmale, în fiecare an, echipele participante se străduiesc să vină cu reţete noi, ingenioase, care să surprindă turiştii adunaţi din toate colţurile ţării. Cele mai căutate sarmale sunt cele cu afumătura, ciuperci, păsat sau urda. 

45

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Ca orice concurs ce se respectă, şi la Festivalul Sarmalelor se acorda premii pentru: Cea mai gustoasă sarma, Cea mai originală reţetă, Cea mai frumoasă prezentare, Cea mai mare/mica sarma, Cel mai tânăr concurrent, Cele mai diversificate sortimente.  Festivalul din mica staţiune harghiteană are deja o vechime considerabilă şi un renume bine-meritat, manifestarea luând amploare şi câştigând în anvergură de la an la an.  Această tendinţă este susţinută de prezenţa sporită a turiştilor la ultimele ediţii, alături de celebrităţi din politică, turism, afaceri, arta culinară, gastronomie, presa şi televiziune, culminând ediţia trecută cu prezenţa şefului statului la manifestare. La acest festival vin an de an turişti din localităţile învecinate, cât şi turişti din aproape toate regiunile ţării şi din străinătate, în special din Ungaria. 

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI (Ciocăneşti, Suceava)

Fig. 25.Festivalul Naţional al Păstrăvului Sursa: http://www.pensiunea-gabimar.ro

Festivalul Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti focalizează timp de câteva zile atenţia asupra Bucovinei,reunind pe lângă localnicii comunei, participanţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Festivalul este un prilej pentru turişti să petreacă sărbătoarea “Sântei Mării” în mijlocul naturii, înconjuraţi de muzică populară, dans şi voie bună. Evenimentul aduce un omagiu nu doar păstrăvului, ci şi artei populare tradiţionale, costumului popular şi gastronomiei din această zonă. Cu acest prilej se organizează: concursuri gastronomice (cea mai mare expoziţie cu mâncăruri 46

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA din păstrăv realizate la pensiunile din Bucovina, cel mai mare borş de peşte, cea mai mare mămăligă, se fac peste 1000 de porţii de borş de păstrăv din apele Bistriţei Aurii) şi concursul de pescuit păstrăv. În deschidearea festivalului au loc: parada călăreţilor şi coborâtul cu plutele pe apa Bistriţei, precum odinioară. Seara este aşteptată cu nerăbdare deoarece de pe drumul tătarilor are loc coborârea "plăieşilor" cu făclii. Festivalul adună aproximativ 2.500 de turişti dintre care 10% sunt străini.

FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎNCONDEIATE (Bucovina)

Fig. 26. Festivalul Naţional al ouălor încondeiate Sursa: http://www.inbucovina.ro Festivalul naţional al ouălor încondeiate de la Ciocăneşti (jud.Suceava) se desfăşoară în fiecare an în luna martie, înainte de începutul postului Paştelui.  Modelele populare aflate pe hainele de sărbătoare sau pe casele locuitorilor se regăsesc acum şi pe ouă (care devin un obiect de artă populară ce poate fi admirat în vitrine sau poate fi oferit drept amintire turiştilor).  La acest eveniment se aduna atât meşteri populari din întreaga ţară, cât şi turiştii pasionaţi de tradiţiile şi obiceiurile din această zonă a ţării. În cadrul său se organizează concursuri de ouă încondeiate, spectacole de muzică şi de fanfară populară, parade de costume populare, dar şi un concurs gastronomic cu preparate tradiţionale de post şi de Lăsatul secului. 47

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Festivalul naţional al ouălor încondeiate, în 2011 a ajuns la cea de-a 8 a ediţie, face parte dintr-un program turistic complex, generic denumit şi "Paştele în Bucovina". Arta inchistririi ouălor este o frumoasă îndeletnicire bucovineană conservată şi transmisă din generaţie în generaţie.

ZILELE BRANULUI (Ardeal)

Branul e unul dintre cele mai iubite locuri de la noi din ţară aşa că de Zilele Branului acest oraş istoric va fi plin de turişti. Branul şi împrejurimile lui sunt păstrătoare ale unui tezaur de tradiţie şi istorie imens. Aerul de munte, specialităţile culinare tradiţionale, Târgul meşterilor populari şi Zilele Branului sunt doar câteva motive care vă fac să ajungeţi în această zonă. La manifestările dedicate „Zilelor Branului” sunt aşteptaţi mii de turişti din ţara dar şi din străinătate. Cu ocazia „Zilelor Branului”, turiştii dar şi localnicii vor avea parte de o serie de manifestări cu caracter popular. În fiecare zi vor avea loc spectacole susţinute de artiştii din zonă, dar şi de ansambluri din afara judeţului. Invitaţii speciali sunt membrii Fanfarei de la Zece Prăjini. Evenimentul, organizat de Primăria Bran, filiala Braşov a ANTREC şi Asociaţia „Fiii şi prietenii Branului” , va beneficia şi de Târgul meşterilor populari şi Târgul Pantelimonului. 

HORA DE LA PRISLOP (Maramureş)

Fig. 27. Hora de la Prislop Sursa: http http://1.bp.blogspot.com

48

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Fig. 28. Hora de la Prislop Sursa: www.cabanaursu.ro

Festival folcloric cu tradiție desfășurat într-un peisaj încântător, în pasul Prislop, la granița dintre două regiuni importante ale României - Maramureș și Bucovina. În fiecare an participă la marea sărbătoare populară, ansambluri din Maramureș, Suceava și Bistrița-Năsăud, care încing o faimoasă horă ce semnifică uniunea ce există între cele trei regiuni ale României.  Tradiţie

de

41

de

ani

Sărbătoarea de la Prislop şi-a început tradiţia în 1968, dar se pare că manifestări de acest fel au avut loc cam cu 200 de ani înainte în aceste locuri. Locul în care are loc , se află la interferenţa celor trei judeţe, Maramureş, Suceava şi Bistriţa Năsăud, într-un peisaj deosebit. În fiecare an, numărul participanţilor trece de 10.000, de-a lungul anilor fiind şi ediţii la care numărul celor ce au venit să se bucure la Hora de la Prislop fiind de până la 50.000. Zecile de mii de turişti care aleg să petreacă sfârşitul săptămânii la Prislop se pot bucura de bucăţele tradiţionale pe care le găsesc acolo, dar şi de produsele meşterilor populari, pe lângă festivalul de muzică populară.

TÂRGUL PÂINII (Muntenia

49

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Fig. 29. Târgul Pâinii Sursa: http://amfostacolo.ro

Timp de trei zile, de vineri 10 septembrie până duminică 12 septembrie, Parcul Naţional îmbracă straie de sărbătoare pentru a avea loc aici Târgul de Pâine, manifestare culturală îndrăgită de români. An de an, iubitorii tradiţiilor strămoşeşti au rememorat drumul pâinii ce ne însoţeşte la toate evenimentele majore ale vieţii şi este nelipsită de la naştere, botez, căsătorie şi până la moarte, fiind simbolul prosperităţii şi belşugului. Parcul Naţional se transformă din nou într-un sat al pâinii ce va fi construit în jurul simbolurilor care împlinesc drumul anevoios al pâinii, de la bobul de grâu la pâinea proaspătă scoasă din cuptor. Pe parcursul celor trei zile vizitatorii vor retrăi atmosfera de toamnă bogată a unui sat şi a unui târg tradiţional românesc: gospodari din toate zonele ţării, straie specifice, ateliere şi expoziţii de meşteşuguri, mici gospodării săteşti, prezentarea reţetelor vechi de sute de ani, obiceiuri (pomul ritual cu pâine de naştere, de nuntă, de moarte, chemarea ploii, a prosperităţii, cultul grâului), cultura tradiţională (cântec, dans, snoave.) Păstrând şi o notă contemporană, vor fi prezente marile unităţi de panificaţie, firme particulare, dar şi numeroşi producători de vin şi ţuică, alimente eco. Pâinea tradiţională făcută pe vatră sau la ţest, în paralel cu pâinea de fabrică, plăcinte, papanaşi, cozonaci, turte, bulz şi multe altele vor fi oferite celor dornici să guste aceste produse autentice, cele mai multe dintre ele fiind create ,,la vedere’. 50

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

51

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CAPITOLUL V CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC I. Perioada: 10-12 Septembrie Traseul: Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Praid, Cluj-Napoca. Km: 793 Preţ: 430 RON/pers. Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac la festivaluri. Ziua 1 La ora 09:00 participarea la Festivalul gastronomic de la Polus, Cluj Napoca. Aici vom sta 3 ore în care vom avea parte de mâncare românească (gâscă, raţă cu sfeclă, garnituri din fasole, jambon în aluat umplut cu curmale şi smochine, prăjituri, salate de fructe). La ora 12:00 avem plecarea spre Oradea. Ajungem în Oradea la ora 15:30 şi ne îndreptăm spre Târgul pălincarilor. Gazdele târgului ne aşteaptă cu mâncăruri tradiţionale româneşti şi maghiare, împreună cu mii de litri de vin şi pălincă tradiţională. Seara avem cazare în Oradea la hotel. Ziua 2 Mic dejun la ora 08:00 la hotelul unde vom fi cazaţi. La ora 09:00 ne îndreptăm spre Arad. Aici vom petrece toată ziua la Surechiul, Festivalul vinului. Vom putea asista la această activitate a surechiului şi vom participa la festivalul vinului în cadrul căruia se fac degustări. Cazare la hotel în Arad. Ziua 3 Mic dejun la ora 08:00 la hotel, apoi la ora 09:00 avem plecarea către Praid. Vom ajunge dupămasa la Festivalul Sarmalelor. La acest festival vin bucătari maeştrii având diferite reţete de sarmale (cele cu afumătură, ciuperci, păsat sau urdă), ne putem înfrupta din aceste feluri de sarmale dar vom avea şi diferite specialităţi de vin. De aici nu lipsesc concursurile şi muzica tradiţională. Seara la ora 21:00 ne îndreptăm spre Cluj Napoca. In jurul orei 24:00 ajungem in ClujNapoca. 52

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

II. Perioada: 8-11 Iunie Traseul: Arad, Braşov, Suceava, Bistriţa, Arad. Km: 1265 Preţ: 580 RON/pers Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac la festivaluri. Ziua 1 O vom începe în Arad la Festivalul Clătitelor la ora 09:00. În cadrul festivalului turiştii sunt principalii destinatari ai concursurilor de preparat şi servit clătite.Vom putea gusta o mulţime de sortimente sofisticate de clătite. La ora 13:00 plecăm spre Braşov. În jurul orei 21:30 ajungem în Braşov. Ne cazăm la hotel in Braşov. Ziua 2 Mic dejun la hotel la ora 08:00 şi la ora 09:00 participăm la Festivalul Boul Împănat La ora 14:00 plecare spre Suceava. În jurul orei 20:30 ajungem în Suceava. Cazare la hotel. Ziua 3 Mic dejun la ora 09:00 la hotel, iar la ora 10:00 plecăm la Festivalul obiceiurilor de nuntă bucovinene. La ora 19:00 plecăm spre Bistriţa. Ajungem în Bistriţa la ora 22:30. Cazare la hotel în Bistriţa. Ziua 4 Mic dejun la ora 08:00 la hotel. La ora 09:00 mergem la Sărbătoarea cireşelor din oraş, aici participanţii plătesc bilete în valoare de 3 lei copiii şi 5 lei adulţii, dar pot mânca pe săturate. De la Sărbătoarea cireşelor nu vor lipsi spectacolele de dansuri populare. La ora 16:00 avem plecare spre Arad, cam în jurul orei 24:00 vom ajunge în Arad.

53

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA III. Perioada: 15-18 Iulie Traseul: Alba Iulia, Maramureş(Tg. Lăpuş), Târgu-Mures, Sibiu, Alba Iulia. Km: 542 Preţ: 455 RON/pers. Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac la festivaluri. Ziua 1 În Alba Iulia la Târgul de fete vom începe acest circuit la ora 09:00. Vom fi într-o atmosferă de sărbătoare în această zi, pe Muntele Găina, pe meleagurile Ardealului. La acest târg suntem aşteptaţi cu mesele încărcate de plăcinte, găini fripte, pălincă şi multe alte mâncăruri tradiţionale. Seara vom asculta muzică, vom vedea jocuri de lasere şi lumini, spectacole pirotehnice, concursuri şi un foc de tabără. Cazare la hotel în Alba Iulia. Ziua 2 Mic dejun la ora 08:00 la hotelul la care vom fi cazaţi. La ora 09:00 avem plecarea spre Maramureş. Ajungem la ora 14:00 în Maramureş(Tg. Lăpuş), unde dorim să descoperim împreună obiceiurile din Ţara Lăpuşului. Seara ne cazăm în Târgu Lăpuş la hotel. Ziua 3 Micul dejun la ora 09:00. La ora 10:00 ne îndreptăm spre Târgu Mureş şi vom merge la Târgul peştelui. La ora 13:30 ajungem în Târgu Mureş. Din Târgu Mureş pornim spre Tăureni, localitatea unde va avea loc Festivalul peştelui, aici vom sta până seara. Vom putea lua parte la manifestări de degustare a specialităţilor culinare pregătite de localnici, cum ar fi ciorba de peşte, recunoscută ca fiind cea mai bună din judeţul Mureş, dar vom putea şi cumpăra peşte viu, dezosat sau curăţat, la preţuri promoţionale, din foişorul special amenajat de organizatori. Pescuitul va fi gratuit pentru toţi amatorii. Finalul programului va aduce un foc de artificii lansat de pe luciu de apă. Cazarea o vom face în Târgu Mureş la hotel. Ziua 4 54

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA La ora 08:00 avem micul dejun la hotel, iar la ora 09:00 avem plecarea spre Sibiu. Ajungem în Sibiu în jurul orei 11:30. Ne îndreptăm spre Festivalul naţional al tradiţiei populare. Aici în cadrul festivalului demonstraţiile acoperă şapte secţiuni tematice: Arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale). Accesul la spectacole şi demonstraţii practice se va face pe baza biletelor obişnuite (15 lei pentru adulţi, 4 lei pentru elevi şi studenţi, bilete de familie la preţ de 10 lei - 2 persoane – 12 lei – 3 persoane - sau 15 lei - patru sau mai multe persoane), pe baza abonamentelor anuale (30 de lei pentru adulţi, 7,5 lei pentru elevi şi studenţi). La ora 22:00 ne îndreptăm spre Alba Iulia. În jurul orei 23:00 ajungem în Alba Iulia.

IV. Perioada: 25-29 August Traseul: Maramureş(Pasul Prislop), Suceava, Harghita, Olt(Slatina), Gorj(Com. Pestişani), Maramureş(Pasul Prislop). Km: 1359 Preţ: 660 RON/pers. Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac la festivaluri. Ziua 1 Începem ziua la ora 10:00 la Hora de la Prislop (în Pasul Prislop). Ne putem bucura de bucatele tradiţionale specifice zonei pe care le găsim acolo, dar şi de produsele meşterilor populari şi de festivalul de muzică populară. La ora 17:00 ne îndreptăm spre Suceava. În jurul orei 20:30 ajungem în Suceava. Cazarea o vom face în Suceava la hotel.

Ziua 2 La ora 08:00 avem micul dejun în cadrul hotelului, iar la ora 09:00 mergem la Festivalul naţional al Păstrăvului din oraş. Cu acest prilej se organizează: concursuri gastronomice (cea mai 55

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA mare expoziţie cu mâncăruri din păstrăv realizate la pensiunile din Bucovina, cel mai mare borş de peşte, cea mai mare mămăligă, se fac peste 1000 de porţii de borş de păstrăv din apele Bistriţei Aurii, rulada de păstrăv cu maioneză, sarmale cu peşte, steluţe cu cremă de peşte, păstrăv afumat cu cimbru, colac cu păstrăv, peşte umplut cu hribi, păstrăv la grătar în folie de aluminiu cu sos de usturoi, crochete din peşte, zacuscă de peşte) şi concursul de pescuit păstrăv. În deschidearea festivalului au loc: parada călăreţilor şi coborâtul cu plutele pe apa Bistriţei, precum odinioară. Seara este aşteptată cu nerăbdare deoarece de pe drumul tătarilor are loc coborârea "plăieşilor" cu făclii. Cazare în Suceava la acelaşi hotel. Ziua 3 Micul dejun în cadrul hotelului la ora 09:00. La ora 10:00 plecare spre Harghita. Ajungem în jurul orei 15:00 în Harghita. Aici participăm la Zilele Borsecului, unde vom avea parte de mici la grătar, bere la halbă, vestitul cozonac secuiesc, kürtöskalács alături de dansuri irlandeze “curcubeu”, secuieşti, ţigăneşti, rock and roll, focuri de tabără şi focuri de artificii. Cazare în oraş la hotel. Ziua 4 Mic dejun la ora 08:00 la hotel, la ora 09:00 plecăm spre Olt. În jurul orei 15:00 ajungem in Olt(Slatina) si aici mergem la Festivalul rapsozilor. La ora 21:00 plecare spre Gorj. La ora 24:00 ajungem in Gorj si ne cazam la hotel. Ziua 5 Mic dejun în cadrul hotelului la ora 08:00 şi la ora 09:00 ne îndreptăm spre Festivalul răciturilor din Comuna Pestişani. La această sărbătoare vor fi prezenţi maeştri bucătari din toată ţara şi din ţările vecine, care ne vor delecta cu operele lor de artă şi cu priceperea lor, nu doar în prepararea savuroaselor răcituri, ci şi în prezentarea lor cât mai atractivă şi cât mai îmbietoare. Vom avea parte de mai multe feluri de răcituri: răcituri de porc, de vită, de curcan, de peşte, de pui. La ora 14:00 avem plecare spre Maramureş. Ajungem în Maramureş la ora 24:00.

V. Perioada: 1-5 Octombrie Traseul: Sibiu, Prahova, Bucureşti, Buzău (Berca), Braşov, Sibiu. Km: 773 56

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Preţ: 600 RON/pers. Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac la festivaluri. Ziua 1 Vom petrece această zi în Sibiu la zilele toamnei sibiene Cazare în Sibiu la hotel. Ziua 2 Mic dejun la ora 09:00 la hotel, la ora 10:00 plecare spre Prahova la Festivalul ţuicii şi al pastramei. Aici ne putem bucura de cea mai bună pastramă, cașcavea, țuică sau pălincă, pe lângă toate acestea vizitatorii pot cumpăra și obiecte de ceramică şi blănuri. La ora 20:00 plecare spre Bucureşti. În jurul orei 21:30 ajungem în Bucureşti. Cazare la hotel în oraş. Ziua 3 Mic dejun la ora 08:00 în cadrul hotelului. La ora 09:00 vom participa la Ziua recoltei în Bucureşti. Ca un om gospodar, aşa cum îi stă bine, se pregăteşte cu toate minunăţiile toamnei. Pastramă de oaie, carnaţii de porc sau de vită, lebăr, murături, caltaboş, tobă, răcituri, legume şi fructe vor fi toate dichisite şi nerăbdătoare. Alături le vor sta un pahar cu vin sau unul cu must, să rumenească obrajii! La ora 21:00 plecarea spre Berca, judeţul Buzău. Cazare în Berca la hotel. Ziua 4 Micul dejun la ora 09:00, iar la ora 10:00 vom merge la Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi în Berca. Pe lângă carnaţii de Pleşcoi care sunt vedeta acestui festival (recunoscuţi în UE), mai avem parte şi de pastramă, brânzeturi de oaie, de capră sau de vacă, precum diferite produse de panificaţie şi must, vinuri locale de Blejani, de Zoreşti sau de Pietroasele. La ora 19:00 avem plecarea spre Braşov şi la ora 22:00 ajungem in Braşov. Cazare în Braşov la hotel. Ziua 5 Mic dejun la ora 09:00 la hotel şi apoi ne vom petrece întreaga zi la Zilele Branului. La ora 20:00 avem plecare spre Sibiu. În jurul orei 23:00 ajungem în Sibiu. 57

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

HARTI: Circuitul 1 şi 5

58

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Circuitul 2

59

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

Circuitul 3 şi 4

60

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

CONCLUZII:

Tema acestei lucrări de Licenţă prezintă turismul gastronomic în România. Turismul gastronomic face parte din categoria turismului de nişă. Acest turism de nişă este mult mai restrâns pe piaţă în comparaţie cu turismul de masă. Turismul gastronomic este practicat de un număr mai redus de turişti, doar de acei turişti interesaţi în acest domeniu de noi apariţii şi de cei pasionaţi de arta culinară. Lucrarea de licenţă este structurată în V capitole. În capitolul I avem informaţii despre accepţiunile termenului „nişă”. Capitolul II prezintă Turismul de nişă. Formele turismului de nişă. Turismul gastronomic. Capitolul III descrie principalele branduri gastronomice româneşti. În capitolul IV ne sunt prezentate festivalurile şi târgurile gastronomice din România. Capitolul V conţine circuite turistice cu interes gastronomic în România, unde turiştii vor putea descoperi tradiţiile acestei ţări şi vor putea savura celebrele branduri culinare româneşti.

61

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA

BIBLIOGRAFIE 1. Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. 2. Cocean, P., Geografia turismului, Curs litografiat, Universitatea “Babeş Bolyai”, Cluj Napoca. 3. Glăvan V., (2000),- Turismul īn Romānia, Editura Economică, Bucureşti 4. Cristureanu, Cristiana (1992), Economia şi politica turismului internţtional, Edit. Abeona, Bucureşti. 5. Ghidul Gastronomic al României. Bucătăria Tradiţională, Edit. House of Guides 6. Ghidul Gastronomic al României. Bucătăria Modernă, Edit. House of Guides 7. Ghidul Gastronomic al României. Dulciuri de casă, Edit. House of Guides 8. http://www. dexonline .ro 9. http://www.etymonline.com 10. http://www.wordnet.princeton.edu 11. http://www.garzantilinguistica.it 12. http://www.minerva.unito.it 13. http://www.egovista.it 14. http://www.it.wikipedia.org 15. http://www.wikipedia.org 16. http://www.funromtour.ro/atractii_zona_284/festivalul_sarmalelor.htm 17. http://www.newsme.ro/actualitate/festivalul-pastravului-la-ciocanesti-.html 18. http://www.infopensiuni.ro/sarbatori-traditionale/bran-moeciu/zilele-branului/177 19.http://www.google.ro/search? hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&oq=+sarmale+ardelenesti&aq=f&aqi=&q=sarm ale%20ardelenesti 20.http://www.google.ro/search? hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&oq=iahnie+de+fasole+cu+ +afumatura&aq=f&aqi=&q=iahnie%20de%20fasole%20cu%20afumatura 21.http://www.google.ro/search? hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&sa=1&q=chiftele&oq=chiftele&aq=f&aqi=g10 &aql=&gs_sm=e&gs_upl=80185l85260l0l36l14l0l0l0l0l573l2603l2-2.3.1.1 62

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA 22. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://assets.mygustos.com/assets/site-articles/ 498/466/chisca.jpg&imgrefurl=http://sarbatori.gustos.ro/articole/sarbatori-ro/mirosulcraciunului-chisca-moldoveneasca.html&usg 23.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bucatarul.ro/reteteculinare/1/Romanesti/ Mamaliga%2520cu%2520branza%2520la%2520cuptor%2520.jpg&imgrefurl=http:// www.retete-gustoase.ro/retete-mamaliga-cu-branza&usg 24. http://www.boema-braila.ro/meniu_restaurant.html 25.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.culinar.ro/upload/20/recipe/8044/ lead_300x200.jpg&imgrefurl=http://www.retete-gustoase.ro/retete-tocanita-pui-smantana&usg 26.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.ptitchef.com/upload_data/feed_data_img/ 986437_1M.jpg&imgrefurl=http://www.petitchef.ro/tags/retete/drob-miel-aluat&usg 27. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://superpicant.ro/wp-content/uploads/2009/11/ frigarui_cu_carne_si_legume-520x390.jpg&imgrefurl=http://superpicant.ro/2009/11/25/frigaruicu-carne-si-legume/&usg 28. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://s.zoot.ro/savuros/full/2/3/caltabosi-cu-ficat-1.jpg %3Fw%3D140%26h%3D140%26pr%3Dt&imgrefurl=http://www.savuros.com/ingredient/mategroase-porc&usg 29. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_uIJlVVBMuLQ/ TUWBD8q9-lI/AAAAAAAADn8/tkcMkDpzoKQ/s400/DSCN2699.JPG&imgrefurl=http:// www.bucataras.ro/bloguri/12584/pasiune-pentru-bucatarie.html%3Fp%3D5&usg 30.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://3.bp.blogspot.com/_FIv0KrLD2Wc/ Sb_arrNDs1I/AAAAAAAAEws/CfqOoto5h60/s400/IMG_30011.jpg&imgrefurl=http:// en.petitchef.com/recipes/ciorba-de-perisoare-fid-259029&usg 31.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.divahair.ro/images/speciale/articole/ roxana_diva/2010.02.28/old-fashioned-vegetable-beef-soup.jpg&imgrefurl=http:// www.divahair.ro/culinar/borsuri/afla_cum_se_prepara_un_bors_taranesc_de_vita&usg 32. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_FenZEHHUn8s/TN6e9oMEVI/AAAAAAAAEnk/5Ue8bbRR7eA/s400/dana2dor2_zacusca-ciuperci_01_380x270w %252Bcopy.jpg&imgrefurl=http://dana2dor.blogspot.com/2010/11/zacusca-cuciuperci.html&usg 33. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://medicul.net/wp-content/uploads/2010/08/ Gogosariconopidainotet.jpg&imgrefurl=http://medicul.net/retete/gogosari-si-conopida-in-otet/ &usg 34. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.stilurilu.com/wp-content/themes/aeros/ 63

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA cozonac%2520cu%2520nuca.jpg&imgrefurl=http://stilurilu.com/2010/12/25/cozonac-cu-nuca/ &usg 35.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_b90hJbkbVkg/ TPpz5_zOfgI/AAAAAAAAAnU/Vt_r9FwpMWA/s1600/HPIM6269.JPG&imgrefurl=http:// 3sisterscooking.blogspot.com/2010/12/impletiti-moldovenesti.html&usg 36. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://stilurilu.com/wp-content/themes/aeros/images/ papanasi.jpg&imgrefurl=http://stilurilu.com/2011/06/05/papanasi/&usg 37.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.vulpeabucatar.com/retete/prajituri/ pascabranza/pasca2.jpg&imgrefurl=http://www.vulpeabucatar.com/retete/prajituri/pascabranza/ index.html&usg 38.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.e-retete.ro/imagini/retete/ salam-de-biscuiti.jpg&imgrefurl=http://www.e-retete.ro/retete/salam-de-biscuiti&usg 39. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://gurmandino.ro/wp-content/uploads/2010/09/ Galuste-cu-prune11th-300x214.jpg&imgrefurl=http://gurmandino.ro/tag/gomboti/&usg 40. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://thumbs.ziare.com/Festivalului-Sarmalelor--laPraid---vezi-juramantul-juriului/676c29b1ec208b6d9/240/0/1/70/Festivalului-Sarmalelor--laPraid---vezi-juramantul-juriului.jpg&imgrefurl=http://www.ziare.com/muzica/festival/ festivalului-sarmalelor-la41. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.inbucovina.ro/wp-content/uploads/ 2011/03/1544.jpg&imgrefurl=http://www.inbucovina.ro/it/evenimente/festivalul-national-aloualor-incondeiate&usg 42.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.cabanaursu.ro/cabana_ursu/ Hora_la_prislop_Borsa_mm_25.jpg&imgrefurl=http://www.cabanaursu.ro/cabana_ursu/ Hora_la_prislop_Borsa_mm_25.jpg.html&usg 43.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/ d005/5439/9196_15241_9.jpg&imgrefurl=http://amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php %3Fregiune%3Dmuntenia-oltenia-romania%26rid%3D95%26p%3D326&usg 44. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.pensiunea-gabimar.ro/images/ img4.jpg&imgrefurl=http://www.pensiunea-gabimar.ro/agrement.php&usg

ANEXA: 64

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA LISTA TABELE

Tabel 1. Branduri culinare româneşti Tabel 2. Festivaluri gastronomice

LISTA FIGURI

Fig. 1. Delicatese culinare la Conch Festival Fig 2. O farfurie de sarmale cu mămăligă Fig.3.Sarmale ardelenesti Fig. 4. Iahnie de fasole cu gâscă afumată Fig. 5. Chiftele Fig.6. Chişcă Fig.7. Mămăliguţă cu brânză la cuptor Fig. 8. Omletă ţărănească Fig. 9. Tocăniţă de pui Fig. 10. Drob de miel în aluat Fig. 11. Frigărui de porc cu legume Fig. 12. Caltaboş de casă afumat Fig. 13. Ciorbă de fasole cu ciolan afumat Fig. 14. Ciorbă de perişoare Fig. 15. Ciorbă ţărănească de văcuţă Fig. 16. Zacuscă Fig. 17. Gogoşari în oţet Fig. 18. Cozonac cu nucă Fig. 19. Învârtită moldovenească cu mac Fig. 20. Papanaşi „puf de brânză” 65

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA Fig. 21. Pască Fig. 22. Salam de biscuiţi Fig. 23. Gomboţi cu prune Fig. 24. Festivalul Sarmalelor Fig. 25.Festivalul Naţional al Păstrăvului Fig. 26. Festivalul Naţional al ouălor încondeiate Fig. 27. Hora de la Prislop Fig. 28. Hora de la Prislop Fig. 29. Târgul Pâinii

LISTA HARTI CIRCUITE Circuitul 1 şi 5 Circuitul 2 Circuitul 3 şi 4

66