Radu Vancu - Franghia Inflorita [PDF]

Zitiervorschau

Dan Ciupureanu Efectul calmantelor

1

„Premiile Vinea”, ediţia a XXIII-a, Bucureşti – 2014 volum distins cu marele premiu pentru debut în poezie Juriul: Mihail Gălăţanu, Anca Mizumschi, Nicolae Tzone Colecţia: „Debut”

Redactor de carte: Nicolae Tzone

© Editura Vinea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dan, Ciupureanu EFECTUL CALMANTELOR / Dan Ciupureanu; – Bucureşti : Editura Vinea, 2014 ISBN 978-973-698-XXXXXX 821.135.1-1 2

Dan Ciupureanu

Efectul calmantelor „Postfaţă”: Ion Buzera, Gabriela Gheorghişor, Radu Vancu

Editura Vinea Bucureşti 2014 3

4

S-a calmat și Parisul lui Augustin Cupșa

Stăteam chircit într-un colț nimeni nu putea veni din spate focalizam parterul urgențelor ieșeau și intrau se deghizau și reveneau mă înecam aveau impresia că leșin scenariul de la parterul spitalului mă ținea treaz improvizau aduceau persoane cu care avusesem contact din întâmplare le făceam un semn scurt din cap că nu sunt ei apoi îi luau îi băgau câte trei în salon și-i scoteau bandajați credeam că îi băteau le dădeau ceva să-i sedeze sau le dădeau în primire pe tărgi rude muribunde cineva mă observa din alt colț și-și nota reacțiile mele „e oacheș în obraji uite-l cum trece și uite-l cum vine” după patru ore am vrut să plec un brancardier s-a pus în dreptul ieșirii mi-a făcut cu ochiul și a început să fluiere insinuant

5

brusc au plecat toți prietena mea mă ținea de mână ea nu ar fi avut cum să observe scenariul nici măcar nu-și dădea seama cine era de la serviciile secrete ce-i drept erau foarte bine deghizați în doctori o fată se scărpinase pe șold și-am putut vedea tocul pistolului luminile s-au stins doar o lumină oarbă venea dinspre recepție îi aduseseră pe cei mai tari dintre cei mai tari înțeleseseră că nu era simplu cu mine aveau la fel ca și mine simțul mirosului dezvoltat vorbeau în parabole ne înțelegeam din priviri aveau expresii de neclintit erau un fel de monștri când prietena mea nu era atentă unul mi-a făcut semn să număr afișele de pe pereți din doi în doi apoi să revin din trei în trei mesajul era cât se putea de clar dacă nu cedezi te băgăm la gripa aviară acela era singurul loc unde mă puteau ține în carantină de unde probabil nu m-aș mai fi întors m-am oprit să mă gândesc credeau că refuzasem propunerea au trecut la ultimul scenariu ușile s-au deschis au dat drumul la besame mucho de cesaria evora mesajul era ca s-o sărut pentru ultima dată un alt agent împingea un cărucior cu un bebe de jucărie era ultimatumul ori familie ori gripa aviară cu besame mucho și compania am înțeles aluzia și m-am înfuriat

6

în timp ce prietena mea s-a dus la baie am plecat la recepție și l-am rugat să caute două pastile puse deoparte pentru mine i-am zis că o vreau doar pe cea roșie și să pună nancy sinatra cu bang bang declarația mea era în melodie au înțeles când prietena mea a revenit ne-au chemat în cabinet mi-au dat pastila roșie și-am plecat acasă ea adormise eu mă ridicasem telefonul căruia îi scosesem bateria a început să sune era numărul poliției un tip m-a rugat să mă întind la loc și să adorm pentru că acum suntem în siguranță s-a calmat și Parisul.

7

O poezie cu toate cuvintele Mamei mele

Am urmărit-o îndeaproape din umbră mișcările ei obsesive ca și cum ar gândi o orchestră cu începutul și cu sfârșitul concomitent ca și cum ar țese o poezie cu toate cuvintele iar prin mișcări de puzzle ar lua o formă divinitatea o agasează însuși fiul vorbește în dodii demonii sunt niște clarvăzători și profeți de la ei vine și poezia.

8

Un fir

Am atins calea de mijloc și m-am oprit o stare de lehamite urmată de nepăsare o încercare într-un impuls amorțit de-a tresări nu mă emoționează nimic stările au rămas înfundate-ntr-un cilindru am pierdut noțiunea de urât și frumos de care oricum nu eram sigur mă simt ca o rezonanță înfundată percepută doar pe-o frecvență parcă mi s-au rupt firele între suprafețe și subconștient ca și cum aș respira sub apă și mi s-ar părea firesc o stare pe care mi-o voi aminti nu are de-a face cu euforia și nici cu plăcerea cum aș fi vesel că-i văd pe cei care mă iubesc la înmormântarea mea.

9

Parcă dormeai

Nu mai trecusem demult pe la mormântul tău am încercat să-mi refac viața așa cum ți-am promis te-am căutat să mă detașez de amintirea ta mai știi când ți-am spart geamul și televizorul la care se uita tatăl tău tolănit pe fotoliu în altă seară am trecut pe-acolo uitasem apartamentul la care stăteai am spart toate geamurile am alergat până n-am mai putut am văzut oameni care vorbeau singuri pe stradă nici ei nu-și refăcuseră viața nu știu dacă promiseseră am obosit și nu mai știu cum să încep am visat că te țineam pe umeri și mergeam pe-un câmp mâinile-ți cădeau pe lângă mine parcă dormeai m-am aplecat și ți-am cules o floare îmi plăcea rochia roșie cu care-mi apăreai în vise ai tăi nici nu m-au mai chemat pe la pomeni de când m-am îmbătat și l-am bătut pe fratele tău punea Iglesias și i-am zis că nu-ți place sunt obosit mă întind lângă tine. 10

Reverie

Dormeam cineva bătea la ușă am deschis o grămadă de oameni înșirați pe scări au dat buzna peste mine în casă primul a deschis ușa de la baie și s-a aruncat în cadă apoi s-au aruncat toți pe rând când m-am uitat nu rămăsese decât apa învolburată.

11

Invazia degetelor

Urcau pe ziduri pereții erau o mare de amprente tataie aștepta pe șezlong se lăsa masat pe cap îl masau și pe picioare făcea bine la circulație învățase de la invazia din șaptezeci că nu trebuie să-i fie frică doamna Tanți de la colț o nimfomană prin excelență învățase secretul se dezbrăca și aștepta minunea în pat în barul de la cizmărie amenajaseră o cușcă în jurul pianului se lăsa cu un recital de jazz pe cinste cei mai în vârstă apreciau Marian căruia îi ziceam Rambo își legase un deget la gât făcea glume cu fetele din sat le propunea împrumutarea degetului mișcător de altfel nici nu mai avea clei în urechi spărgătorii de magazine își opriseră și ei câteva le dădeau drumul deschideau orice

12

după amprente poliția nu avea pe cine să acuze cineva îmi zicea că nu știu să profit îmi era frică am stat o săptămână ascuns în pod ajunsesem să am o repulsie față de propriile-mi degete.

13

Strada principală

Pereții îmi șoptesc de-o rezonanță lingurița vibrează pe masă s-o acopăr cu palma la radio muzica se întrerupe repetat privesc pe geam mă simt imparțial.

14

Scurt metraj

Întrasem într-un bar din cartierul latin stăteai la o masă cu prietenele tale păreai șatenă-n întuneric mi-am imaginat un film cu tine un scurt metraj pentru unii decent te invitasem să dansăm cântau Pixies m-am trezit din nou lângă bar m-a cuprins tristețea mă simțeam singur în seara aceea aveam șaisprezece ani uitasem cuvintele sofisticate pe care le învățasem m-ai luat de braț și mi-ai zis ceva la ureche lângă noi nu se-auzea nimic.

15

Visele mele

Apăsam pe întrerupător dacă nu mergea știam că nu visez sunt niște cutii în visele mele cu care oamenii se mișcă lipiți de pământ nu pot să mă deplasez ca-n realitate drumurile nu se suprapun unul servind pentru fuga pe loc celălalt pentru mersul cu spatele oamenii nu cad în gol pe drum înspre serviciu visează că dau din picioare și se lovesc am o cutie cu imagini în visul meu se numește televizor moartea e-n altă formă semnificația ei este alta întâlnesc aceleași persoane care nu știu dacă există nu fac dragoste cu toate femeile la întâmplare într-o dimineață mi-am dat seama că nu visez un câine m-a salutat plutind spre alimentară. 16

Dâre de scrum

Mă obișnuisem cu întunericul luna se ridicase peste blocurile turn așezate ca o fortăreață o vedeam în geamul unei garsoniere reflecția ei luminase covorul de chiștoace de la picioare adunate-n balta de flegme luna trecuse mai departe mi-am aprins iar o țigară în plan îndepărtat am reușit să disting două siluete erau niște puști nu aveau mai mult de zece ani unul urcat pe umerii celuilalt încerca să intre pe-un geam uitat deschis la magazinul alimentar unde se vindeau și țigări liniștea cartierului a fost întreruptă de zgomotul geamului spart luminile de la apartamente se aprindeau pe rând soarele parcă auzise se trezea de undeva din stânga am plecat printre blocuri spre strada principală niște bătrâni așteptau în covorul de chiștoace să-și plătească taxele.

17

Îmi cădea capul

Cei care m-au găsit atârnând de grindă au întins o masă sub mine și-au început să mănânce din mine m-au dat jos și m-au pus pe-un scaun au făcut o poză de grup cu mine erau dezamăgiți că îmi cădea capul au zis că vor reveni în câteva zile când mă voi întări m-au agățat la loc și-au plecat.

18

Ne-am împrietenit

Scărpinându-mă-n cap am simțit ceva cărnos m-am uitat în ochii lui se transformase-n șarpe m-a apucat de cap mă înghițea încet cu piciorul drept mi-am călcat cu toată puterea piciorul stâng mi-a dat drumul am legat o pungă strâns pe capul lui trebuia să mă obișnuiesc cu povara asta cu mâna stângă transformată-n piton de care trebuia să mă feresc de multe ori mă trezeam târât prin casă îl lăsam să mă tragă printre crengile din dormitor eram așa de sus încât adormeam acolo îmi era frică să cobor trebuia să aștept să mă coboare el primele luni au fost pentru amândoi mai grele până ne-am împrietenit și nu-mi mai era frică de el nu mai eram obligat să-l țin când ne duceam la baie deși mi s-a aprobat amputarea mâinii mă atașasem prea mult de el chiar dacă îmi înghițise mai multe gagici.

19

La Mona

Calorifere fosforescente pe trotuar praful din plămâni în spatele gardurilor terasele curg violent în mare Mona face gargară cu fluturii bolnavi au naționalități refuzate căldura nisipului dansează cu Mona la mare.

20

Eram cuantici Fiicei mele, Alexandra

Săpam și cădeam aveam gurile cusute vedeam peste ziduri auzeam peste etaje mirosul ne teleporta în casele celor îngândurați eram un joc de lumini le inundam străzile soarele ardea înaintea dimineții șopârlele eram cuantici ne curbam spațiile.

21

Autopsie

Ne puseseră întinși pe mesele de piatră un domn cu părul lung avea o gaură-n obraz de-a latul dinții i se vedeau până la ureche doi medici în timp ce mă tăiau stăteau de vorbă unul povestea cum fusese la țară îl obligaseră să taie porcul și nu putuse mi-au scos ficatul l-au pus pe o tavă celălalt zicea că nu îi mai ajung banii că ar vrea să se însoare dar părinții ei nu-l plac mi-au scos inima și-au tăcut se uitau oripilați unul spuse ştiu a mâncat prea multe rahaturi.

22

O împrejurare

O legase la subsol urletele ei îl excitau începuse s-o cresteze pe față pe sâni apoi gusta din ei se desfăcea la pantaloni în timp ce-o strângea de gât nu mai respira terminase din balta de sânge aburul se înălța spre o altă masturbare.

23

Două borcane

De sub masă două borcane de iaurt cereau să fie reciclate în borcane de ciocolată să le lingă copiii sub masă.

24

Subsol

Ligheanul făcea umbră acelui alun patruzeci și două de pălării trecuseră șaibe și copci între două răsărituri sub o lumină aproape galbenă mai mult verzuie.

25

Înfipt

Rămăsesem cu mâna înfiptă-n asfalt eram acolo de câteva spătămâni îmi aduceau apă și mâncare seara veneau câinii eram o tufă pentru ei își ridicau picioarele în dreptul meu șefa scării mă mai spăla cu un burete îmi dădea haine de schimb vorbiseră să mă mute la periferie ocupasem un loc de parcare copiii mă luau la țintă cu mingea în serile de vară mă foloseau pe post de fileu jucau tenis cu piciorul vorbiseră să mă ducă în primărie să mă ridice cu mâna în zid

26

acolo se mai puneau și filme o doamnă drăguță îmi citea subtitrarea venise un cutremur și scăpasem în fiecare dimineață mă trezeam cu mâna pe perete șefa scării venea zilnic pe la noi să-mi dea să mănânc să mă spele.

27

Ciorapii mei

Halucinam nu mai vedeam cerul tufișurile se uitau la mine de-a lungul străzii jaluzelele se mișcau era vorba de-o conspirație bătrânii se apropiaseră aveau ace unse cu serul adevărului le aduseseră din Columbia special pentru mine voiau să afle gândurile mele ascunse la spital invocasem lipsa banilor și oboseala credeam că nu cedasem doar dintr-atât ei trebuiau să știe că nu-mi ieșisem din scenariu tu aveai sânii mai țuguiați erai suspectă un coleg m-a asigurat că ești de încredere îmi aduseseși ciorapii mei.

28

Nu mai știi

Primele semne apar când nu mai știi cât e ceasul te simți urmărit din toate părțile te uiți discret pe geam și observi că e deja seară te trezești privind tavanul nu știi dacă faci asta de câteva secunde sau de câteva secole te gândeşti profund la ceva sau la mai multe nu mai știi la ce îi faci o cafea îți spune că e patru dimineața te rugase pe la opt seara.

29

Azi pe cer

Luna aceasta era a blocului meu se trăsese la sorți noroc cu șeful scării pusese juriului termopane aveam câte o zi de familie era ziua vecinului de la doi noaptea trebuia să facă un desen să-l bage sub pernă obișnuia să bea cam mult nevasta îi murise de cancer era sudor la uzină sâmbăta văruia prin cartier pentru o sticlă de ceva mă trezisem pe la zece și m-am uitat pe geam pe cer scria cu litere mari Vasile să-mi dai banii.

30

O stație în plus

De câteva zile mi-am luat vacanță credeam că am să scriu mai mult în fiecare dimineață scriam în tren pe drum spre serviciu eram singur printre oameni câteodată mergeam o stație în plus nici nu îmi dădeam seama singurătatea o găsesc în repulsia față de aglomerație mă simt ca pe un nor are în fața mea mai multe sertare de unde-mi pot alege o stare de spirit sau un miros unde-mi imaginez câteva vorbe mă gândeam să plec cu trenul în fiecare zi fără să știu unde.

31

Bube

Mă întorsesem în cartierul unde copilărisem mă duceam la grădiniță să-mi iau copilul băieții din fața blocului râdeau de mine devenisem conștiincios pe drum un prieten mi s-a confesat că era bleg mi-a arătat bubele lui zâmbeam amândoi în semn de complicitate i le-am arătat și eu pe-ale mele.

32

O șipcă

În mintea mea parcă-a trosnit o șipcă de aici și distorsionarea unor amintiri cofetăriile în care ne pierdeam timpul le-am aliniat ca pe-un tren multicolor o senzaţie de subțiere a fotografiilor ce-mi trec prin minte tu dormi și parcă din visul tău mă aprobi azi-noapte m-ai luat în brațe deși nu ne vorbim de ieri pare a fi dimineață bănuiesc că soarele simulează pomul din fața casei nu are umbră păsările încă nu s-au trezit și mintea mea parcă s-a rupt în mintea ta.

33

Mă trezisem

O fată pe care n-o mai văzusem niciodată intrase sub masă îmi făcuse acolo o cafea mă săruta mă uitam la ea nedumerit nu o mai văzusem niciodată mă întreba dacă mă simt bine nu știam ce se întâmplă în realitate nevastă-mea era blondă și trebuia să luăm copiii de la grădiniță necunoscuta era atentă cu mine îmi făcea masaj mă întreba ce mai scrisesem adormisem îmbrățișați a doua zi m-am trezit singur casa era goală mi-am sunat nevasta numărul pe care sunasem nu exista mi-am sunat părinții tata mi-a zis că nu aveam nici prietenă măcar am reușit să aud când îi șoptea maică-mii iar nu se simte bine trebuie să-l internăm.

34

Levitație

Lucrurile pluteau prin casă am deschis geamul cafeaua se ducea din ceașcă și eu după ea peste case se ridicau oameni cu lucrurile după ei așa am văzut-o pentru prima dată plutea încă dormind se ducea spre stâlpii de telegraf și-am agățat-o într-o antenă anunțaseră la radio că levitația se va tăia peste câteva ore vecinul de la patru își ancorase patul de geam să facă plajă ținându-și cei trei copii în lesă ca pe niște zmeie se mai loveau și-i înghiontea cu un gest scurt alții erau mai inventivi jucau tenis de picior peste pancarta cu bine ați venit la spital rămăseseră agățați în perfuzii o asistentă țipa la un pacient că dacă-și dă drumul moare îl prinsese cu mătura era singurul moment al anului în care puteai scăpa de păduchi.

35

Autobuzul

Șoferul autobuzului nu îmi cere cuțitul îi dau bună ziua și mă uit la el ca și cum aș avea când nu am chef de vorbă îmi trag piciorul după mine până și cele mai obosite babe îmi cedează locul apoi alerg pe lângă autobuz să prind trenul.

36

Twisted

Îmi crescuseră ochi pe toată suprafața nasului am vrut să mă așez pe scaun am căzut în genunchi parcă stăteam într-o nară transparentă și mă învârteam visam că aveam multe guri pe-o parte mușcam din pâine pe alta mai puneam sare mâncam dulce acru și sărat în același timp cu o gură fumam începusem să vomit cu toate gurile aproape terminasem să mă spăl pe dinți gura cu voce de soprană încă mai voma m-am trezit și respiram pe urechi m-am uitat în oglindă și nu mai aveam nas aveam doar un ochi mare în mijlocul feței cu care puteam să mișc lucrurile când voiam ceva mă concentram și se evapora simțeam o căldură în stomac aveam senzația că am trei ochi când mă îmbătam ca porcul.

37

Am rămas singur

Ajutat de îngerul meu păzitor puneam piedică babelor făceam tramvaiele să deraieze schimbam culorile semafoarelor seara mă plictiseam și plecam să tai cablurile de telefonie tata le-a lipit la loc am fost nevoiți să-l omorâm pe profesorul de română cu care făceam meditație nu trecusem decât o dată pe la el tata simțea că-l mințeam știam că urma să-l sune îl trimiseseră-n iad mi-au dat un alt înger mă făceam că nu-l văd că nu-l aud se săturase să nu îl bag în seamă și-a plecat mi-am promis să fac numai rele să ajung și eu în iad să mă întâlnesc cu vechiul meu prieten sper că nu s-a domolit fără el iadul nu mai este ce-a fost.

38

Printre balustrade Tatălui meu

Ura făcuse o condensă prin mine un monstru o sorbea din aer spălam vasele să mă fac auzit închid ochii că mă fac una cu aroma cafelei ies pe sub ușă și trec printre balustrade întru satisfacerea poftelor care se plimbă prin mine.

39

Căzusem cu gândul s-adorm

Melodia ce-o auzeam venea după mine și lumina trecea printre jaluzele pe undeva prin fundul camerei se spărseseră resturile lor dansau ca într-un film coreean căzusem cu gândul să adorm acolo îmi amintesc că o vedeam pe mama râdea isteric și nu reușeam să-i deslușesc gurile.

40

Nici azi

Coboram treptele două câte două să am noroc canalele cu o gaură sau mai multe înaintam peste carouri alb-negru azi îmi alesesem să calc pe cele negre nu trebuia să ating prima treaptă a trenului așteptam să cobor unde jocul devenea reflex trebuia să clipesc din doi în doi trecători în timp ce număram dacă treceau pe număr impar aveam ghinion niciodată nu am reușit să câștig nici azi am uitat să țin degetele încrucișate.

41

Întorc capul

Am o pereche de pantofiori negri șireturile se leagă și se dezleagă singure intră și ies prin găuri ca niște șerpișori le văd cu coada ochiului întorc capul camera se reașază cât ai clipi tabloul se mișcă văd praful în el îmi iau avânt și sar prin geam mă trezesc pe scaun iar îmi iau avânt și sar prin geam mă trezesc în pat umbrele șerpuiesc pe tavan cerul le reașază într-o fracțiune de secundă îmi iau avânt și sar prin geam cad în fața blocului deschid ochii lumina unei lanterne orbește.

42

Bombardau

Avioanele bombardau lângă blocul nostru unul se prăbușise în grădina din spate o doamnă cobora scările trăgea după ea mirosul de parfum ieftin în mâna stângă aveam țigara palmată am mai tras un fum și-am bătut la ușă când mama mi-a deschis un fel de aer clocit m-a lovit mi-am scos țigările din chiloți ascultam muzică psihedelică mă uitam la bombardament am adormit pe scaun visam o tavă mare cu cornuri la fiecare trei minute aveam voie să iau câte unul.

43

Te fac marmeladă

Să nu mai porți rochii fundițe buline alunițe să nu mai mergi la vale agale să nu mai vorbești cu nimeni de mine cu mine de nimeni să nu-ți mai cumperi sacoșe expirate brioșe pe terminate nu mai plânge cățeii purceii pisicii aricii acasă pe stradă-n tramvai la gunoi la coadă-n metrou te dau de pereți te trag pe trotuare-n canale din canale pe stradă te fac marmeladă stai jos nu plânge ridică-te ajunge scuipă-mă cu sânge.

44

Câinii mă știau din auzite

În drum spre serviciu trenul e aglomerat închid ochii nu ar trebui să fie nimeni dacă îi deschid dar se înmulțesc și încep să împingă de ceva timp mi s-a terminat magia îmi uneam puterile cu fratele meu desenele animate nu se mai terminau cu orele câinii mă știau din auzite nu mă lătrau de când mi s-a terminat toate-mi merg alandala o femeie se împinge în mine dacă aveam magia m-aș fi concentrat și i s-ar fi făcut rău i-ar fi venit dor de cineva ar fi început să plângă și nu m-ar mai fi înghiontit.

45

Același soare

Soarele prăjea geamul clasei îți scriam fițuici agramat îți atingeam cu pixul puful de-a lungul mâinii pariam cu tine că se va ridica îți plăcea să pierzi să fii obligată să mă săruți în pauză te prefăceai că nu-ți place scuipai în chiuvetă același soare te mângâia pe ceafă stăteam cu capul pe birou scrisesem o poezie cu trenuri am luat pixul și m-am atins cu el de-a lungul mâinii părul nu s-a ridicat și-am scuipat în chiuvetă.

46

Fără petale

Pe vizor după o ușă o scară pe terasă lângă casă sub bancă o helancă soarele se-ascunde într-o floare cu o petală cu două petale fără petale mă ridic scot mâinile din buzunare mă așez mă ridic bag mâinile-n buzunare mă așez.

47

Pe câmpul ce l-am inventat

Am trecut pe lângă casa în care locuiam cândva am fost bucuros să găsesc un chiștoc sub un câine eram sigur că tu îl aruncaseși fumai winston până la jumate ți-am simțit gustul m-am apropiat de geam se aburise am dat cu mâna și l-am murdărit puteam să trec prin pereți cu câinele nu am făcut-o ultima oară nu m-am putut abține și l-am tras de picioare luminile au început să pâlpâie și v-ați speriat voi veni în visul tău să te plimb cu câinele-n brațe pe câmpul ce l-am inventat amândoi.

48

Semafoare în junglă

Aterizasem pe-o planetă care nu avea nicio logică am găsit o roșie și-am mâncat din ea am simțit cum mi se umple capul cu partituri treceam pe lângă o buclă de apă ce plutea-n aer în ea stătea o femeie înghesuită-n propriul păr i se vedea fața mulându-se-n peretele gelatinos intrasem într-o junglă o ciupercă zicea că planeta era voința poeziilor mele m-a rugat să i le recitesc ca să-i dau o formă de exemplu semafoarele ce căutau în junglă numai eu știam i-am răspuns că habar nu aveam de altfel nu scrisesem despre semafoare-n junglă mi-a zis că așa am scris în subconștientul meu despre o intersecție într-un fel de junglă urbană mi-a mai zis că dragoste nu e pe niciunde numai orgii în niște cuburi supraetajate

49

și morții iau înfățișările apropiaților mei peisajele macabre îmi descriau frustrarea eram un iepure cu un ochi alb femei goale își luau din mine organe și se atingeau cu ele miroseau a frică.

50

În aer lui Coman Teodora

Două rândunici stăteau zgribulite pe-o sârmă o fetiță m-a luat în palmă și m-a suflat în sus vedeam umbrelele rotindu-se ca rotițele unui ceas mecanic.

51

Sub presiune

Orizontul se crăpase soarele picura anunțaseră în gară că trenul se scufundase șobolanii urcaseră-n turnul Montparnasse capacele canalelor săriseră-n aer sub presiune lava ieșise pe străzi lumea se baricadase pe poduri cerșetorii ascundeau alcoolul în crăpăturile blocurilor muștele spărgeau geamurile în calea lor furasem o bicicletă trebuia să ajung la serviciu patronul plângea pe scările hotelului uitasem să comand pâine.

52

La geam

Doi porci coborau printr-un burlan o puștoaică purta tocuri parcă spărgea asfaltul sprijinindu-se în coada lopeții un muncitor se uita după ea i se vedeau doar picioarele.

53

Uite aici o cumpănă

Alege-ți un număr până la douăzeci doi patru șase opt șaișpe șapteșpe alege alt număr șapteșpe nu e bun doi patru șase opt zece doișpe paișpe ești reținut vei trăi în umbra ta în spatele unei aparențe normale la jumătatea vieții te vei apropia mai mult de tine uite aici o cumpănă vei trece cu bine vei trăi să-ți cunoști nepoții un rău urmat de un bine o altercație pe plan psihic succes profesional te vei îndrăgosti de o persoană din copilărie îmi amintesc pe holul maternității secundele îmi ticăie în minte simt presiunea asistentele ies și intră în grabă se aud copii plângând o fi al meu îmi notez la fiecare plânset ora o asistentă mă cheamă e doișpe cincizeci și trei ești transpirată alege-ți un număr până la douăzeci doi patru șase opt zece șaișpe. 54

Între două vise

Lacul din fotografie curgea prin monitor peste mine am schimbat repede imaginea acum mirosea a boală mi se-auzeau gândurile suprapuse pe mai multe tonuri am reținut câteva pentru o posibilă poezie un vers care mi-a plăcut suna așa: cercurile pluteau între două vise.

55

Mi-am cerut o țigară

Se făcea de ziuă îmi dezmorțeam picioarele Sena se întindea ca o pisică scărpinată pe spate soarele mahmur își dezlipea ochii printre primii aburi ai combinatului ultimul petrecăreț bâjbâia după o gură de metrou mi-a cerut o țigară părea singur i-am spus că va fi bine.

56

În numele fratelui

Nu înțeleg de ce îi mulțumești lui Dumnezeu nu ți-a dat nimic i-o fi plăcut poezia cu îngerii care se masturbau în fața icoanei așteptam împreună ca doi copii să pice și-al doilea turn suntem la unison și de-aia-mi dă poate există și-mi apreciază sinceritatea s-o fi săturat și el de atâtea milogeli și mulțumiri una-două cu doamne-ajută o avea și el problemele lui mie mi-ar fi mai la îndemână să mă rog fratelui meu mi-a promis că ne ia casă la țară să plantăm roșii l-am mințit că acesta ar fi și visul meu aș vrea doar să-mi cresc câinele la curte și să vezi cum e la umbră cu picioarele-n lighean.

57

Singur

M-am trezit vorbind pe stradă cu fete pe care nu le cunoșteam treceau pe lângă mine nu mă obișnuisem să merg singur de fiecare dată îmi ceream scuze zâmbeau parcă știau prin ce trec în fiecare noapte întind canapeaua și iau perna în brațe azi-dimineață făcusem două cafele am fost obligat să le beau în frigider s-au adunat sticle de fanta arunc la porumbei câte o pâine deși nu mă uit la televizor merge în fiecare seară am fost la cinema lângă mine stătea o fată m-a luat în brațe și m-a sărutat apoi s-a scuzat am rugat-o să mă ierte dacă voi face același lucru și uite așa am schimbat fanta din frigider pe cola ea bea ciocolată caldă nu mănâncă pâine dar se uită la știri.

58

Băteau la ușă

Tocam ceapă ca să plâng muzica era dată la maxim mă lăsasem pe spate-n pat apa curgea vecinii băteau la ușă le-am deschis îmi aduseseră o barcă.

59

Sub coaste

Mă țin de scaun accelerez orizontul se subțiază luminile devin dungi sufletul îmi iese din corp îi simt ghearele înfipte sub coaste ridic capul de pe masă se aude un ticăit.

60

Între două vise

Spitalul de nebuni atârnă cu geamurile-n jos un doctor se cațără pe altul ca să ajungă la baie o pacientă împletește părul unei infirmiere prin saloane se creează o atmosferă de crustă să pot trece dintr-o cameră-n alta între două vise.

61

Uși

Creierul meu e un culoar cu multe uși deschid câte una în funcție de situație de exemplu când scriu poezie deschid patru prima e camera cu vise o deschid mai tot timpul mai am o cameră unde bântuie imaginația a treia cameră e cea a trecutului ce se varsă în cea a imaginației ultima cameră este cea a inconștientului care este lipită de camera viselor pe culoar suflă vântul toate ușile se trântesc.

62

Într-adevăr

Pierderea virginității e ca adevărul care m-a înecat cu somn și m-a trezit e ca nașterea ca scoaterea unui dinte și ruperea unei unghii negre adevărul e primul joint pentru prima bere adevărat a înviat pentru adevăr am murit trăia într-adevăr adevărat l-a născut virgină cu unghiile negre adevăratului dumnezeu primul născut primul adevăr fără dinți fără unghii căci adevăru-i doar prima minciună. 63

64

„POSTFAŢĂ”

Bine „înfipt” (vezi poemul cu același titlu) în cernoziomul suprarealist-urmuzian, Dan Ciupureanu debutează cu un volum în care micile stângăcii, inerente, aș zice, coabitează fermecător cu un simț poetic deja rodat, de o senzualitate onirică atât de bine dospită, că îi permite inclusiv să strunească multele îndrăzneli care nu-i dau pace. Ion Buzera

Ciupureanu este o Alice in Wonderland. Vise împletite cu frânturi de memorie și cu fantasme violente, grotești, absurde, macabre, rareori euforice, alcătuiesc materia poemelor din acest volum de debut. Când iese însă de sub efectul calmantelor, dispare și imaginarul suprarealist, mină de aur pentru psihanaliștii literari. Rămâne, apendice la scurt-metrajul psihedelic, o fărâmă de poezie tranzitivă, ca un om în pielea goală, care privește cu ochii larg deschiși pierderea puterilor magice ale copilăriei, oboseala și vidul interior: „nici vesel, nici trist / ca un psihopat închipuit de neștiutori“. Gabriela Gheorghișor

65

Există în poezia română câteva dinastii poetice exemplare – de la cea a Văcăreștilor până la cea a Moldovenilor & Baghiilor. Iat-o și pe cea mai recentissimă: anume cea a Ciupurenilor. Dan Ciupureanu, fiul tatălui său Ionel, este un debutant remarcabil din două puncte de vedere: mai întâi, că nu seamănă deloc cu tatăl lui (scapă așadar încă de la bun început de complexul patern), apoi pentru că seamănă deja bine de tot cu el însuși. Și cum arată el însuși? Păi, iată cum: poemele din Efectul calmantelor ce, aproape toate, într-un trecut nelămurit și halucinatoriu, în care se rostogolesc unul după altul evenimente dintre cele mai bizare, înregistrate cu o stranie și neliniștitoare indiferență. În drumul spre alimentară, naratorul e întrebat de câine cât e ceasul; abia trezit din somn, se uită pe geam – pe cer scrie, cu litere uriașe, Vasile să-mi dai banii; o fetiță îl ia-n palmă și-l suflă-n aer ș.a.m.d. Ei bine, orice s-ar întâmpla, naratorul nu se panichează nicicând. Și abia asta e cu adevărat halucinant: naturalețea rutinată cu care se mișcă prin această halucinarie. Debutantul acesta trăiește more poetico blaza ca un matur. Radu Vancu

66

Notă biografică

Dan Ciupureanu (în certificatul de naştere: Ciupureanu Dan Cristian, n. la 1 noiembrie1983, în Craiova) este scriitor independent. Până la jumătatea anului 2013 nu a mai scris niciodată. De atunci până acum a participat la câteva concursuri de poezie la care nu a câștigat niciodată (de exemplu „Romeo și Julieta la Mizil”, Ediţia a VII-A, 2013-2014, onorabilul loc 183). Recent a publicat poezie în revistele culturale „Prăvălia culturală” și „Zona literară”. A mai publicat atât proze scurte la „Prăvălia Culturală”, cât și poezii pentru copii la „literaturacopii.ro”. Acest volum a fost finalizat în aproximativ opt luni, ultimele. Din 2009 s-a instalat în Franța, la Paris, unde a lucrat ca spălător de vase, ajutor de bucătar, menajer la hotel, în prezent fiind responsabil la același hotel. Are multe pasiuni precum și proiecte, visează la scrierea scenariului unui scurtmetraj de succes şi la finalizarea unui volum de poezii pentru copii. Are în intenţie şi publicarea unui volum de proză scurtă.

67

68

Cuprins

S-a calmat și Parisul / 5 O poezie cu toate cuvintele / 8 Un fir / 9 Parcă dormeai / 10 Reverie / 11 Invazia degetelor / 12 .Strada principală / 14 Scurt metraj / 15 Visele mele / 16 Dâre de scrum / 17 Îmi cădea capul / 18 Ne-am împrietenit / 19 La Mona / 20 Eram cuantici / 21 Autopsie / 22 O împrejurare / 23

69

Două borcane / 24 Subsol / 25 Înfipt / 26 Ciorapii mei / 28 Nu mai știi / 29 Azi pe cer / 30 O stație în plus / 31 Bube / 32 O șipcă / 33 Mă trezisem / 34 Levitație / 35 Autobuzul / 36 Twisted / 37 Am rămas singur / 38 Printre balustrade / 39 Căzusem cu gândul s-adorm / 40 Nici azi / 41 Întorc capul / 42 Bombardau / 43 Te fac marmeladă / 44 Câinii mă știau din auzite / 45 Același soare / 46 Fără petale / 47 Pe câmpul ce l-am inventat / 48 70

Semafoare în junglă / 49 .În aer / 51 Sub presiune / 52 La geam / 53 Uite aici o cumpănă / 54 Între două vise / 55 Mi-am cerut o țigară / 56 În numele fratelui / 57 Singur / 58 Băteau la ușă / 59 Sub coaste / 60 Între două vise / 61 Uși / 62 Într-adevăr / 63

„POSTFAŢĂ”, de Ion Buzera, Gabriela Gheorghişor şi Radu Vancu / 65 Notă biografică / 67

71

editura vinea str. mitropolit antim ivireanul, nr. 45, ap. 5, sector 5; cod poştal: 040111; mobil: 0723349138 e-mail: [email protected]; apărut: 2014

72