Proverbe Comentate [PDF]

Zitiervorschau

art Rall/W,A1111 411114.) .11

Ulf lit if Likkffeti 11.11.11-1,

F

tfill4tiskt,14*Oi4tiAi±44ti

COLECTIA COGITO

lordache Golescu

1

PROVERBS COIOENTATE

r

40Ibatr

www.dacoromanica.ro 11

N'

1

itil*,;:1;11!

lordache Golescu PROVERBE COMENTATE

www.dacoromanica.ro

Edifie

Ingrijita

de

Dr. Gh. Paschia

Colectia cogito www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Primiti dintr-aceastd adunare (culegere

n.n.)

fievare imparte, numai ceea ce cunaasteti ca vd este de trebuinta. IORDACHE GOLESCU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Iordache Golescu (1768-1848) face parte dintr-o veche familie de boieri roindni,

care a dat tarii o serie de oameni politici, osta$i $i scriitori. Dintre strdmosii

cei mai departati ai sai, istoria aminteste de un Radu Golescu, mare clucer, $i de

fiii sai Iva$cu $i Albu, care au trait in secolul al XVI-lea. Albu a murit eroic pe cimpul de lupta, a$a cum vor inuri in razboiul de reintregire a neamului (1916 1918) Dumitru $i Nicolae, membri, mai apropiati de timpul nostru, ai aceleia$i familii Golescu.

Tatal lui lordache Golescu .se numea Radu $i a ocupat diferite functii publice ping la aceea de Mare Ban. Era invdtat si bogat. El a avut o Pica, Ana $i trei feciori : Nicolae (Nae), Gheorghe (Ior-

dache) $i Constantin (Dinicu). Nicolae a www.dacoromanica.ro

8

IORDACHE GOLESCU

fost mare vornic si a facut parte dintre embrii delegatiei, care a mers la Constantinopol, dupei esuarea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, sa cearti domn pamintean. A murit la 14 noiembrie 1829. Dinicu (1777-1830), fratele mai mic at lui Iordache, a ajuns ping la inalta demnitate de mare logofeit in administratia rani. Impreund cu Nicolae Dudescu a fost in Franca spre a obtine favoarea lui Napoleon pentru Cara lor. Concomitent cu slujbele publice, Dinicu Golescu a desfeisurat si o activitate literarti. In anul 1826 a tipeirit la Buda, Insemnare a ealatoriei male in enul 1824, 1825, 1826. In acelasi

an fi tot la Buda tiparege Adunare de pilde bisericesti §i filosofesti, de intimplari vrednice de mirare, de bune ginduri $i bune nenavuri. De fapte istoricesti .;,i anecdote tilmacite de pe limba greceasc5 in cea romaneasca de Konstantin Gole§ti. A treia lucrare tipdritei la Buda are ca titlu : Adunare de tracbaturile ce s-au urmat intre preaputernica imparatie a Rusiii si Nalta Poarta : insa acelea numai care sint pe seama priintipaturilor Velahiii §i Moldoviii. Incepute de la pecea ce www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

9

s-a savir§it la Kainargik in anul 1774 §i ping la cea de acum de la Alterman. Buda, 1827.

A patra lucrare : Vamva Neofit, Elementuri de filosofie moralg, traducere de

Constantin Radovici din Goleti, Bucure§ti, 1827, e tipciritcl la tipografia de la apnea, a lui Eliade Radulescu. Insemnare a ea-I:acriei mele a apdrut pinil in anul 1964 in 11 editii.

Cei patru fii ai lui Dinicu : Stefan, Nicolae, Alexandru $i Radu au luat parte la revolutia din 1848. Dupti unirea Principatelor Romdne, itefan fi Alexandru (Albul) vor fi deputati i ministri. Nicolae si Radu vor imbrat4a cariera armelor dupe sfatul tatalui lor. Iordache Golescu, ca qi fratii sal, a invrz-

tat acas'd cu dascali particulari, cum era obiceiul fiilor de boieri, 0 la Academia greceasca din Bucuregi. Fiind inzestrat cu o minte ascutita fi o deosebita putere de muncei "i0 inswege bine limbile : greacd, latind, italiand $i francezei, din care a tradus ; in limba greacrz a fi scris. Unii biografi spun ca stia si limba germanei.

www.dacoromanica.ro

10

IORDACHE GOLESCU

Casatorit cu Marghiolita Manu, aceasta it pareisege dupa nunta, spre a se marita cu Raducanu Rosetti. Se recasatorege f i el cu Marioara Balaceanu, cu care va avea 23 de copii, dintre care nu i-au trait decit cloud fete (Elena i Caty) # patru baieti (Dumitru, Radu, Iorgu .i Alexandru, zis Arapila, zis Negru). Arapila a fost

colaborator apropiat al lui Nicolae Halcescu in revolutia de la 1848. Exilat, ca toti revolutionarii de seama, se reintoarce in tars dupa. anul 1857. Deputat in timpul lui Cuza-Voda, ministru, iar in 1870, chiar prim-ministru.

Iordache Golescu a intrat de tinar in viata publica. Datorita pregatirii sale exceptionale

fi trecerii de care se bucura

istorica sa familie, ajunge la cele mai inalte functii administrative. Mare stolnic

in 1803, membru al Divanului tarii cu titlul de vel logoftit al Tara de Jos in 1816, vel vornic Obstirilor in timpul lui Voda ..5'utu, membru in Divanul Savirsitor in. 1829, mare logofat al Tarii de Sus in 1830, mare logofat al Dreptatii in 1831, prepdinte al Sfatului Consultativ (Curtea superioarti de justitie) in 1838, membru www.dacoromanica.ro

1NTRODUCERE

11

at Inaltului Divan, sectia II-a din 1844 pima in 1845, membru at Inaltei Curti in 1847, ultima functiune publics. In afard de aceste inalte demniteiti, lordache Golescu a mai avut st alte functii de mare rilspundere ca : efor at ,colilor timp de 10 ani, ef or at spitalului Iubirea de oameni, membru at Epitropiei sarmanilor enheni§ti care avea grijei de copiii lard parinti, executor al alinierii strazilor dirt Bucuregi 0 at $oselelor din. jur etc. Nici o activitate publicti nu i-a adus lui lordache Golescu atita StiMa fi recuno;tintei, ca cea depusti la Eforia *colilor. Aici s-a strtiduit, impreunei cu socrul eau. Constantin Belleiceanu, sa is fiinta prima $coalei superioarei cu limba de predare

romaneasca ci sa fie numit profesor ci conductitor at ei Gheorghe Lazar, care, la

deschiderea cursului, it numea prea inteleptul strajnic iubitor de muze, mare dvornic Georgiu Golescu". In dorinta de a sceipa Cara de turci, lor-

dache Golescu luase /egatura cu poetu/ grec Rigas, care pleinuia formarea unei www.dacoromanica.ro

12

IORDACHE GOLESCU

confederatii de state cregine pentru alun-

garea turcilor din Balcani, $1 cu eteria ce se organiza in Rusia fi in Principatele Romane, iar pentru izgonirea fanariotilor sprijinea in ascuns pe Tudor Vladimirescu $i mi$carea lui. In anul 1821, auzind di

turcii au trecut Dunarea venind sa pedepseasca pe rasculati, de teama, a dat foc tuturor actelor compromitatoare i s-a refugiat la Brasov. Pentru contributia sa la redactarea Re-

gulamentului Organic $i colaborarea cu generalul Pavel Kiselev, a fost decorat cu ordinul Sfinta Ana clasa a doua lordache Golescu a scris mult. Intreaga

sa opera literara, pastrata la Biblioteca Academiei R.S.R., numara 20 de volume

dintre care 19 manuscrise in folio cu un total de circa 11 000 pagini, fora a socoti traducerile din autori

francezi.

Toate aceste volume cu titlurile, paginile

$i cota Bibliotecii R.SR. sint trecute in Bibliografia anexatil volumului de fata. Cea mai importanta $i cea mai cunoscuta din toate este /nth cea intitulatci : Pilde, povatuiri i cuvinte adevarate Si povesti. Ea are 854 de pagini in folio §-i cuprinde www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

18

circa 22 504 pilde, povatuiri, cuvinte adevdrate f i asemindri, cum le nume0e Ior-

dache Golescu, sau proverbe 0 maxime cum le spunem not azi. Subliniem cuvintul proverbe, pentru ca maxime in sensul larg at cuvintului 1 s-au mai cules, on numai s-au tradus din limba greadi i s-au tipdrit incii de la inceputul

secolului al XVIII-lea, nu ins(' 0 proverbe.

Filotei este cel dintii care tiptirege in anul 1700, la Snagov, o culegere de maxime mai mult texte traduse din limba greacti $i intitulatd Floarea deruri-

lor. Antim Ivireanul a tiparit f i el, in 1713, o culegere de maxime intitulata Pilde filosofe*ti traduse din limba greacd. Aceste culegeri, qi altele, au fost bine primite de cititori. Cind nu s-au mai

gdsit tipdrite, au fost copiate cu mina 0 rdspindite in toate tinuturile locuite de romdni. La Biblioteca Academiei R.S.R., se g'dsesc 30 de manuserise Floarea daru1 Pentru sensul cuvintuiui maxima, a se vedea introducerea lucrarii noastre : Buna-cuviinta oglindita in proverbe §i maxime din toed lumea, Bucurefti, 1970.

www.dacoromanica.ro

IORDACHE GOLESCU

14

rilor, diferite editii, i 23 de manuscrise Pi lde filosofe§ti.

Tcate aceste culegeri sint foarte mici, fats de culegerea lui Iordache Golescu Avind in vedere coala mare a manuscrisului i scrisul marunt al Vornicului, dactt

s-ar tipari in formatul ob4nuit al Carpilor de azi, volumul ar totaliza peste 2 000 de pagini. Mtirimea lucreirii a fost cauza principalti a netiparirii. El insu0 mtirturi-

sege in introducere, di a fost criticat pentru marimea culegerii : O gregati se vede, precum mi-au zis unii, ca prea multe

pilde la o intelegere s-au pus". Numai la capitolul Pentru muiere are 546 de maxirne 0 115 aseminari. Pentru acela0 motiv, probabil, bogacare ii tiptirise harta Vatul sau tats lahiei 0 guvernatorul Kiselev, ctirora le ceruse sprijin pentru tiptirire, nu /-au ajutat. Tiptirirea manuscrisului, pe vremea aceea, ar fi costat o avere ce s-ar fi pierdut, cad in acea vreme ceirtile se im-

parteau mai mult gratuit decit se vindeau.

Dupti ce A. Lambrior a anuntat exismanuscrisului in revista iwanti

tenta

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

15

Convorbiri literare 1, si a areitat importanta

lui, s-a pus din nou probleina tiparirii. In anul 1883, V. Stroescu a of erit Academiei Romane suma necesard pentru imprimarea manuscriptului colectiunii de proverbe Golescu", dar redusd la jumd tate. Sectia I a Academiei Romane a dis-

cutat in trei fedinte oferta generosului donator", ultima fiind prezidatd de Vasile Alecsandri. In aceastd ultimd ?edintid s-a

hotarit : Avind in vedere mai intii manuscriptul reipos. Vornic lordache Golescu,

care dupa cererea d-lui Stroescu ar tre-

bui redus la jumatate, ceea ce ar fi o lucrare cu care trebuie sd se insarcineze un om laborios si coinpetinte pentru asemenea materie ; dupd mai ?mate chibzuiri, Sectiunea a gasit cu tale sti invite pe d-1 Ispirescu s a facet* o asemenea abrevi-

ere pe o piata de 2 000 lei, dupti care sd se tipdreasca in una inie exemplare2". Culegerea nu s-a tiparit. Probabil cu 1 Convorbiri literare, anul VIII, 1874, 1 apri-

lie, nr. 1.

2 Analele

Academiei

Romiine,

seria II-a,

tomul VI, 1883-1884, Secflunea I. ,edintele din 2

si 9 decembrie 1883 si din 29 martie 1884.

www.dacoromanica.ro

IORDACHE GOLESCU

16

P. Ispirescu i nici un alt om laborios .Fi competinte" n-a voit sa -0 is reispunderea unei munci atit de grele.

Ceea ce n-a facut P. Ispirescu in anul 1884, a feicut neobositul carturar Iuliu Zanne in. anul 1900 i 1901, pub/icind mai

mutt de jumatate din manuscris in monumentala sa culegere de proverbe i cugetciri Proverbele Romanilor 1. Datoritei lui Iuliu Zanne ale ceirui volume nu se mai get' sesc decit la bibliotecile vechi .i ?nazi opera paremiologicci a lui lordache Golescu se cunoage mai mutt decit aceea lexicologicei sau dramaturgicii.

Tottqi, nu s-a studiat in deajuns. Ea 4i ageapta faro indoialei cercetcitorul, scrie Perpessicius, deoarece totul aici folosege,

dar ca sa impartei fiectiruia ce e at sau i sa incerce sa peitrundei, gratie acestor formule, mai mutt sau mai putin magice, in sufletul de adevcirat at nzarelui vornic2". 1 Povatuiri i cuvinte adevarate in vol. VIII Isi Asarnanari in vol. IX. 2 Perpessicius, Mentiuni de is'toriografie literary §i foklor (1848-1956). E.P.L.A., Bucuresti, 1957, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

17

Cea dintii problemei ce se pune in fata cerceteitorului operei paremiologice a lui Iordache Golescu este de a Sti, ce s-a inteles qi ce se intelege prin cuvintele pilde si povatuiri pe care marele vornfc le folosefte in titlul fi in corpul culegerii sale ? Ce a inteles el prin cuvinte adevarate" ? Iordache Golescu intrebuinteath cuvin-

tul pilda in sensul de exemplu, de proverb, de maxima in general. Cel ce va sii invete pe altul naravuri bune, intii el sa dea pilda de neiravuri bune" 1. El nu face deosebire, cum facem not azi, intre proverb C2 rod al creatiei populare si maxime, creatie a filosofilor si scriztorilor.

Toate pentru el sint pilde ca fi pentru autorii culegerilor anterioare intitulate Pilde filosofesti sau Floarea darurilor. Nu intrebuinteaza niciodatii cuvintul proverb, deli era cunoscut in vremea lui, dovadei titlul lucrarii lui Anton Pann : Culegere de proverbuni sau povestea vorbii", tipeiritei la Bucuregi in anul 1847. Oricine citege in manuscris, ceici n-au fost aparite pins acum cele cloud 1 Capitolul Pentru pilde.

www.dacoromanica.ro

IORDACHE GOLESCU

18

capitole : Pilde i tilcuirea lor" i Pilde spre povaVuire i tilcuirea lore ale marii culegeri a lui Iordache Golescu : Pilde, povaVuiri i cuvinte adevarate §i pove§ti",

constatti ca pildele de aci, in mare majoritate, sint proverbe i Inca proverbe comentate, explicate.

Iordache Golescu este cel dintii roman

care a cules 0 a comentat proverbe. El este .i comentator de maxime, nu insa eel dintii care a cules la romani maxime, cad inainte de el, cum am artitat, altii au cules sau numai au tradus si tiptirit maxime.

Nu $tim dacti Iordache Golescu a citit vreun comentariu de proverbe si maxime

in limbile strtiine pe care le cunogea. M.C. De Mery a publicat un astf el de comentariu 1 in trei tomuri, intre anii.:1828

fi 1829, iar Iordache Golescu, ca unul care a ocupat toata viata cele mai ina/te

functii in stat, a avut posibilitatea sa afle despre aparitia lui de la strtiinii cu I M.C. De Mery, Histoire generale des Proverbes ..., Paris, 1828-1829.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

19

care era in contact $i sa 0-1 procure, pe acesta sau altele.

Ideea adunarii $ comentarii proverbelor se poate sa -i fi fost sugeratil de eminentii profesori straini, pe care i-a avut in casa pcirinteascei fi la Academia greceased, pentru ca atunci, ca $ acum, proverbele $ maximele erau folosite de dascali in educatie.

Comentariile lui lordache Golescu sint simple $ concise. El nu dei ca altii dinainte $i de dupd el originea, istoricul $i sinonimele proverbului, ci se multume$te sa arate, intre altele : 1. La cine

se referti: Penitru una mums i pentru alta ciuma. (Se zice pentru cei ce nu iubesc deopotrivd pe copiii lor)". 2. Imprejurarea in care se spume : In pofida capwnilor, mincam §i frunzele. (Se zice rind nu putem dobindi cele mai marl §i ne facern Ca ne multumim cu cele mai mici)". 3. Invlittitura ce-ne del : Cine sade§te vie din rodul ei mAninca. (Adica fiecare din munca sa)." Metoda $ folosul intrebuinVirii proverbelor in conversatie ni be arata lordache Golescu prin urmatorul motto, pus la inwww.dacoromanica.ro

IORDACHE GOLESCU

20

ceputul primului capitol al culegerii sale :

Pilda cu cuvinte scurte si la vreme potrivite multa placere la vorba" ne aduce, dar peste vreme si masura, plecate 1 ne aduce".

Pentru ca sti spui un proverb la vreme" trebuie sa -1 intelegi bine, sti gii la cine se referii, fiinddi in multe din ele se vorbege de animale, de plante, $i de diferite obiecte, ca in fabule $i in parabole ; se vorbeste alegoric, se vorbege cu inteles ascuns, indirect, figurat $i cu mai multe sensuri. Trebuie sc.-14 $tii cind sa -1 spui fi fata de cine sa -1 spui, pen-

tru di unele din ele sint satirice, ironice $i pot A distreze, sci multumeasdi pe unii, dar sti jigneasca pe altii sau, cum zice

lordache Golescu, s'd adudi plcicere on plecate.

Toate acestea se invatti din comentariu, mai ales de ditre cei feirei experientil,

care nu cunosc viata de la Ord, cu obiceiurile qi anecdotele et, Cu aluziile intepatoare fi spiritul critic al teiranului. 1 Greata.

www.dacoromanica.ro

NTRODUCERE

21

Sint apoi, proverbe pe care chiar cel cu experientei, faro explicatia unui cunos-

ditor, faro ajutorul unui comentariu nu le intelege. Un singur exemplu : Sub poale de iie noua / Nici ma ninge nici ma ploua". Pe cine vizeaza ? E greu sa gtisim un rcispuns. Ni-1 da lordache Golescu in comentariul sciu : Se zice pentru cei ce se ocrotesc de dame". Dupei ce cunoaftem comentariul, ne dtim seama ca este un proverb satiric. Al doilea cuvint din titlul culegerii lui lordache Golescu este povatuiri. Poveituirile n-au nevoie de explicatie, caci intelesul for a rcimas acela§i. Ele sint cele mai multe in culegere qi se pot wor recunoa$-

te, caci autorul for vorbege la persoana intiia. Un singur exemplu : Mai bine spune drept ca nu po %i ajuta, dealt sa tii pe om legat cu zadarnica nadejde, c-atunci pierde s-ajtutorul ce poate gasi la altul." Ce-a inteles Marele Vornic prin cu-

vinte adevarate" din titlu? Thai o Intrebare la care n-a rizspuns nici unul dintre cei ce au scris despre lordache Golescu pi opera sa, ft raspunsul nu este ufor, pen-

tru ca expresia cuvinte adevtirate" n-o www.dacoromanica.ro

IORDACHE GOLESCU

22

gasim printre expresiile concise recunoscute international ca rnaxiinele, sentintele, aforismele, cugetcirile, proverbele

etc.' Singur Perpessicius a fost sesizat de aceasta expresie. El scrie : Aceste asa zicind .cuvinte adevarate» (N. Iorga, se stie, a folosit expresia drept titlu uneia din primele sale ccirti), extracte de intelepciune din experienta popoarelor si din meditatiile moralistilor, marcheaza

unul din caracterele colectiei lui lordache Golescu. Ele ar corespunde, intr-un fel, schematic, acelor 4.cieruir, elitls ik.fs' -3 A, -.. / I/ ii/ 04)14 1(.16 7401 "xhie 1 r du t'le -milF,Gx.,. , say04.1. coat

7 r , 4., , _..,_/ Ci7.1 dE, mrFKOVZZ', 4114-lelnWSia ant ,

,.

.

(vq.c))32. 2 " ?/tu,

.

__e ti- (51 -.--i'7: e ,(1

,\..,,-Tz .,-;--

ct444.4/ flee,

shk, a)11(.. Trod. ;8=t et, e ab,444.1.2,_,

Facsimil din prima paging a primului capitol Pilde i tilcuirea lor. Transcriem prima pilda" : ,.Ai umblat cit ai umblat, dar scum www.dacoromanica.ro ti sa-nfundat. (Se zice pentru cei ce cad in multe primejdii §i din cea din urma nu mai pat scapa.)"

r

tfG

Ame CA21

?

IP-, T-E,5 1 r t

A

71

,

giC-6ID(V16), i

Cr

Oixtv

i d mato az

,

i.f,14i-bf, (SE).

tetiia .5164 otielff,

odturgice,'d-6-ei A67> . 7 . ,-, vt-eva nojula roeriy. tea wtokeesilfe-, ()Broil/ a.gz JeK (Aev(k te411 /sit, tdetttiFa SEXSIICIVI dole rek-ectdtv

le .) r, t. 'ea otoia,..,5-64erd-GaltrAc4.r. 47, 7724(ae pie ri dera,)/14444e,a/44-44- Riudeteb .

).

e ((saiditIB ;der:(4,8(.. Re!'

.

,,fe 4e

,

342 tref

1..044.

Sv

.

Ife'xIlet( f .

$exiI i d-6 m (vie- 4 Rfitct, It'alYe Inca el

'17

j

gli21117pr et :,

..,

v

As

.,

mile). 43ez.i 31 KArt-I ,

Bac

n ... u

cadre,:

egep.,

q tilt& whiled

SluAi InittImAk/krie,

"(/N litk,

igt A

..s,....:.--

1;Yr.

oolzi, Yoaii-/;/ mod-on (440- teen,".

)//, -cortzlixt St. Tqa4t, s? Tr ii-, .4,1,9.- tAar.

*I

YvVrehi-e- -51

,-,

-.

.

4u." ge,

,

Fragment din capitolul III, www.dacoromanica.ro

Povdtuiri i cuvinte adevarate.

ectstil, ;dens ai aorl.tai i,

i

/

.....

.57 i 4;1e. sziE /to ft ii Yi T4.., i 4.A4tfifp4 r;

(At amth

"CtiSiva- ob

(A-rwrio, -tvt -caint , Lsi,

)

ae, ma" w4cItitt _1

co

S

.

6

V"I'm-6 .

-Jto -66,N'ct:4 1-1(ottlica

5'6 1-6,

5 1

te4 YrAsYsi'ldi

)

,,c)

;,

e't oft/OVi,

isUlE Tiyrtc-4'1

1

.

12

Ow TriAlutx.V ftc Stake vast

Ita 11,s a..,k7hss-

3 AllIti )

'it Cilf u4144/eli Ye iriocps

6r55

.

,

lc ma; .tre 6o(-17i atc (tIL I i ,A.1; MI

34 &I

-

,404..61-Mkt60, sc itits fe T;r4jyridle:(c(!elkl, zi-t erEmithl. Aalui

ie imarifi vitt

1K. 3 )5.rt,4, j

ma

etreqr,

. '

A-1C.

t, ,,,,e.

,

, , _ ni , 1 riariZ k- 4 7,1 i,c,z,, (a;1-co, peifeete,da to irctolt-t olk

ect 3 ictl-t /0-1, infra 14/1 ki 4.k. ex evit Thx))

.

.

., al At JV 0 )11Wiltil r4+1a t her ; ti kx4e.,, Ilz -"iz .eer .1epc4c. Inar,,,,,,04, ryd,,i,m los 4,/&_ , -

eetius;at,(mia I WI (-t 1.13t i 521.4:1i r 711. I; 51 fief fief' ;..&`,8di 1 Mt tp i. 6 1 i z e ., , ,;,:ti 2445 -Tel; le-VA-44 i (re ,1

Cam .5'0 4"-$04-7-,,,,. 4,17 "w6 516 rtrxi (4c,../ cikr,t. gstr4.4ic ist, gt v,is jeti,..w, Ttcirili- ci.wt,,it,;,-)

.tr,"4,,...s.,,i'4 ( wt. /*4.4 vs raild," ..joe t.,,,It St 0;;SJAr h c ,,, 1 1,..% ai. ak "? 0Li i Tutce1 Itt A Syo 7, .- eip di a , op rift-me.- eireza -cal f cs-t, ti te

:1-/ '

4

,.

k tv'tE, lu rt sz wail ft, ,

I

,Riy,"-el-t,4 sv , ?Km/ rovsfl.. rftr, )

r

,

,

s 0,9 re ttil 'rt ?e ::(ole,p4iiiih, 4et, ;IA 62(.4(4, raw s', eccrce2 11 wS .A..5 wt Oft e 0 Y_ft'rElyi.-J kr , / iv(pzroirctiwz, 5 1(.8 ,5s-al.,1 t -ra zek to ft t1-6t r, Ks 2