Proiectarea Didactică În Învăţământul Preşcolar [PDF]

Zitiervorschau

PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR 1. Proiectarea didactică Reprezintă „procesul de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi în realizarea activităţii didactice”, presupunând o analiză a componentelor curriculum-ului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea unei ipoteze de lucru. „Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor, conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare, a instrumentelor de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice.” (Mariana Momanu, 1998) 2. Modelul curricular al proiectării didactice Este modelul modern ce presupune realizarea proiectării, pornind de la competenţe (obiective) pentru a ajunge la conţinuturi, metodologie şi evaluare, spre deosebire de modelul tradiţional (didacticist) care pleacă de la conţinuturi, mergând spre obiective, , metodologie şi evaluare.

PARALELA PROIECTARE CURRICULARĂ MODELUL DIDACTICIST - MODELUL CURRICULAR MODELUL DIDACTICIST AL PROIECTARII PEDAGOGICE  este centrat pe conţinuturi şi pe predarea de tip expozitiv: expunere, prelegere, informaţie, interogatie retorică, etc  conţinuturile sunt cele care impun şi îşi subordonează obiectivele, metodologia şi evaluarea didactică într-o logică a învăţământului informativ  conţinuturile erau exclusiv academice, lipsite de finalitate practică şi socială într-o proporţie semnificativă  grupa – clasa este statica; elevii – copiii lucrează şi răspund individual  educatoarea conduce întreaga activitate şi o evaluează  se adresează memoriei de tip reproductive

MODELUL CURRICULAR AL PROIECTARII PEDAGOGICE 

este centrat pe obiective şi predare de tip interactiv



obiectivele sunt cele care impun şi li se subordonează conţinuturile, metodologia şi evaluarea într-o logică a învăţământului formativ



conţinuturile sunt mixte academice şi cu finalitate imediată în practica sociala



clasa – grupa este dinamică ; elevii copiii lucrează în echipe sau perechi educatoarea este facilitator , moderator şi persoana redusă se adresează memoriei de tip creativ

  

1

Activitatea este evaluată prin feed back constructiv

3.De ce aleg să folosesx modelul curricular al proiectării didactice? Deoarece este propus de reforma pedagogică, care promovează un învăţământ centrat pe aspect formativ al procesului didactic (competenţe, capacităţi, abilităţi), punând accentul pe învăţare-dezvoltare, evaluare formativă (individualizată şi unitară) realizată pe baza descriptorilor de performanţă. Conferă o eficienţă sporită procesului de predare-învăţare, valorificând potenţialul de (auto) educaţie al fiecărui copil. 4. Care sunt nivelurile proiectării didactice? -Proiectarea globală, concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, crează cadrul, limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate; -Proiectarea eşalonată reprezintă documentele administrative întocmite de educatoare, în care aceasta îmbină, într-un mod personalizat, elementele programei şccolare cu planul-cadru de învăţământ şi se concretizează în proiectarea anuală, preoiectarea semestrială, proiectarea sistemului de lecţii şi proiectarea lecţilor/activităţilor. PROIECTAREA ANUALĂ 1. Ce este proiectarea anuală? Este o proiectare eşalonată, reprezentând perspectiva întregului în ce priveşte predarea/învăţarea disciplinelor/categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei corelaţii optime între planul-cadru de învăţământ şi programa şcolară. Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. La nivelul 3-5 ani se pot atinge minimum 4 teme anuale, deci minimum 4 proiecte tematice. Numărul maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni. Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. 2.Ce implică realizarea proiectării anuale? Stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de dezvoltare intelectuală a copiilor din grupă. Pentru aceasta educatoarea proiectează şi aplică, în primele două săptămâni ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de evaluare se stabilesc prin raportarea la obiectivele terminale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru. Rezultatele obţinute cu acest prilej se consemnează într-un tabel, urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul determinării mediului adecvat de predareînvăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor măsuri de sprijinire/recuperare pentru anumiţi copii, precum şi al stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a mijloacelor de realizare pentru extinderi şi activităţi opţionale; Exemplu pentru fiecare grupă: planificarea temelor pe săptămâni-grupa mică Nr.

TEMA

Din care, pentru

2

Nr. de săptămâni alocate temei 1 2 3 4 5 6

Cine sunt/suntem? Cand/cum şi de ce se întâmplă? Cum este/a fost şi va fi pe pamânt? Cine şi cum planifică/organizează o activitate? Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Ce şi cum vreau sa fiu?

alte subteme

10 10 0

Proiecte conform metodei proiectelor 3 4 0

0

0

0

8

1

7

6

2

4

Exemplu grupa mare nr TEMA 1 2 3 4 5 6

Nr. de săptămâni Cine sunt/suntem? 5 Cand/cum şi de ce se întâmplă? 8 Cum este/a fost şi va fi pe pamânt? 5 Cine şi cum planifică/organizează 5 o activitate? Cu ce şi cum exprimăm ceea ce 5 simţim? Ce şi cum vreau sa fiu? 6

3

7 6 0

Din care, pentru proiecte alte subteme 3 2 5 3 2 3 1 4 2

3

3

3

PROIECTAREA SEMESTRIALĂ 1. Ce este proiectarea semestrială? Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul temelor anuale. Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar: proiectarea tematică pe bază de proiect şi proiectarea pe o temă săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de proiectarea tematică, pe bază de proiect. Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect , este un demers mult mai elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi conţinuturilor ştiinţifice şi că activităţile desfăşurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor, membrilor comunităţii sau a altor factori. Proiectarea pe o temă săptămânală recomandat doar în intervalele dintre un proiect şi altul, nu este o activitate mai puţin importantă sau mai puţin elaborată: se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, a unor resurse şi strategii adecvate, dar nu are o asemenea amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele generate de lucru pe proiecte tematice. In cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se va avea în vedere:  Realizarea hărţii proiectului  Realizarea pe parcursul derulării proiectului a portofoliului acestuia care va conţine harta acestuia lucrări sugestive-modele , albume, înregistrări, materiale create la evenimentul final Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapa grupei, alături de caietul educatoarei şi de celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor , caietul profesional. Temele anuale de învăţare şi temele proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de Curriculum, ci în funcţie de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care fiecare educatoare le gestionează. La orice tip de proiectare ne referim, trebuie să ţinem seama de necesitatea selectării obiectivelor pentru întreaga perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în care se desfăşoară activităţi pe o temă (corelate cu tema săptămânii). Succesul activităţii didactice este condiţionat de claritatea şi ordonarea obiectivelor pe care le urmăreşte, procesul de învăţământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbări controlate şi dirijate, fiind caracterizat prin intenţionalitate. Exemplu: Planificare semestrială model

4

Sapt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Semestrul I: Perioada 14 sept.-18 sept. 21 sept.-25 sept. 28 sept.-2 oct. 5 oct.-9 oct. 12 oct.-16 oct. 19 oct.-23 oct. 26 oct.-30 oct.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

9 nov.-13 nov. 16 nov.-20 nov. 23 nov.-27 nov. 30 nov.- 4 dec. 7 dec.-11 dec. 14 dec.-18 dec.

14. 15. 16. 17.

4 ian.- 8 ian. 11 ian.-15 ian. 18 ian.-22 ian. 25 ian.-29 ian.

Tema de studiu/anuala

Subtema

Evaluare Evaluare Cine sunt/suntem? Cine sunt/suntem? Cand,cum si de ce se intampla? Cand,cum si de ce se intampla? Cand,cum si de ce se intampla?

Evaluare initiala Evaluare initiala Eu sunt unic Eu si familia mea Ploaie de frunze ruginii(fenomene si aspecte caract.toamnei) Mere,pere…in panere(fructe specifice anotimpului toamna) Camara Toamnei(legume specifice anotimpului toamna) VACANTA INTRASEMESTRIALA Cand,cum si de ce se intampla? Carnavalul florilor de toamna Cand,cum si de ce se intampla? Sfarsit de toamna(evaluare sumativa) Cand,cum si de ce se intampla? Familiile necuvantatoare se pregatesc pentru anotimpul rece Cine sunt/suntem?-Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant? Noi suntem romani! Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant? Anotimpuri si traditii Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? Uite,vine Mos Craciun! VACANTA DE IARNA (CRACIUN) Cand,cum si de ce se intampla? Iarna de vis Cand,cum si de ce se intampla? Bucuriile iernii Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant?- Cine sunt/suntem? Povesti la gura sobei Cand,cum si de ce se intampla? Animale mari si mici in ograda la bunici VACANTA INTERSEMESTRIALA

5

18. 19.

Semestrul al II-lea: 8 feb.-12 feb. Cand,cum si de ce se intampla? 15 feb.-19 feb. Cand,cum si de ce se intampla?

20. 21. 22. 23. 24. 25.

22 feb.-26 feb. 1 mar.-5 mar. 8 mar.-12 mar. 15 mar.-19 mar. 22 mar.-26 mar. 29 mar.-2 apr.

26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

12 apr.-16 apr. 19 apr.-23 apr. 26 apr.-30 apr. 3 mai-7 mai 10 mai-14 mai 17 mai-21 mai 24 mai-28 mai 31 mai-4 iun.

34.

7 iun.-11 iun.

Farmecul padurii Ne jucam cu Zana Iarna(evaluare sumativa)-Incheierea proiectului tematic”Magia Iernii”-sapt.12,13,14,15,19(5 saptamani) Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? Artisti populari si mesteri faurari Cand,cum si de ce se intampla? Zvon de primavara(aspecte caracteristice anotimpului;cauzalitati) Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? E ziua ta,mamico! Cand,cum si de ce se intampla? Floricele pe campii,hai sa le-adunam,copii! Cand,cum si de ce se intampla? Primavara cu raze de soare si pasari calatoare Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant? Lumina din Lumina(Sf.Sarbatori Pascale) VACANTA DE PRIMAVARA (SF.SARBATORI PASCALE) Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? Harnicie si la deal si la campie(activitatea oamenilor in natura) Cand,cum si de ce se intampla? Legumele timpurii inseamna sanatate,sa stii! Cand,cum si de ce se intampla? Aglomeratie pe-o floare(insecte,gaze,fluturi) Cand,cum si de ce se intampla? Fantezie de primavara(evaluare sumativa) Ce si cum vreau sa fiu? Sunt atatea meserii indragite de copii Cand,cum si de ce se intampla? Pornim in calatorie(mijloacele de transport) Cand,cum si de ce se intampla? Vara,te-asteptam sa vii cu alai de bucurii! Cine sunt/suntem?-Cu ce si cum exprimam ceea ce Proiect tematic-Toti copiii Pamantului(1 saptamana) simtim? Evaluare Anul intreg ne-am jucat,multe noi am invatat si in vacanta am plecat (Evaluare finala) VACANTA DE VARA

6

7

PLANIFICAREA ZILNICĂ/SĂPTĂMÂNALĂ Planificarea activităţilor reprezintă o activitate de bază în aplicarea curriculumului. Ea demonstrează capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin corelarea obiectivelor educaţionale cu conţinuturile, materialele şi mediul educaţional. Planificarea activităţilor reflectă coerenţa atât pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, a unei luni) a modului în care obiectivele, conţinuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând un continuum al acţiunii cadrului didactic în scopul stimulării dezvoltării copilului. Punctul de plecare în planificarea activităţilor îl constituie obiectivele cadru şi de referinţă, deoarece ele reprezintă finalităţile tuturor activităţilor care se petrec în grădiniţă (aşa cum sunt ele prevăzute în planul de învăţământ). Prin diversitatea lor, obiectivele cadru şi de referinţă vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educaţiei timpurii, de aceea prin domeniile experienţiale propuse de curriculum, urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului. Planificarea activităţilor este condiţionată în cea mai mare măsură de specificitatea grupului de copii pe care îl coordonăm. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod firesc de la un copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conţinuturi, cu ce materiale şi care metode le va utiliza pe o anumită perioadă de timp (zi, săptămână, lună). O durată prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare amănunţită poate suporta modificări, deoarece planificarea activităţilor este un proces ce este puternic influenţat de progresul înregistrat de copii. De aceea un rol foarte important îl joacă observarea şi evaluarea progresului copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toţi copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activităţi. Este documentul administrativ ce oferă o imagine clară şi completă a ceea ce are de făcut educatoarea zi de zi, în scopul realizării dezideratelor curriculum-ului. Pentru planificarea săptămânală, - nu completăm partea de început cu obiective de referintă (pe care le putem trece şi codificat dacă nu avem suficient loc, dar având grijă să le am printate, la îndemână în planificare), materialele pentru centre, ce ştim şi ce vrem să aflăm decât atunci când avem un proiect. -pentru temele independente completăm doar partea de tabel cu activităţile de învăţare şi semnătura şi casetele cu munca metodică aferente. Noul curriculum promovează ideea activităţilor integrate, care combină domeniile experienţiale sub cupola a 6 teme mari. Aceste teme, în funcţie de grupa de vârstă a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârstă 3-5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme, circumscrise celor generale, care reflectă: - obiectivele propuse, - interesele copiilor, - contextul geografic, cultural al grădiniţei, - materialele didactice de care dispun.

8

Activităţile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învatamant, orarului aferent nivelului de vârsta, susţinute de experienţa cadrului didactic. Educatoarea organizează şi desfăşoară activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întalnirea de grup, iniţiată în fiecare zi şi care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenţa unui animal, o întamplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie. Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor. Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii. Copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, iniţiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei. La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întalnirile cu specialişti etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia echipei de educatoare se află în permanent, întreaga paletă de activităţi. Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii. Saptamanal se vor desfăşura minim 3 activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II. Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivaţi în activitatea de învăţare, fiind expuse pe înţelesul lor ţintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum şi eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activităţii de învăţare, activitatea integrată deţine succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în special) se abordează conţinuturi din diferite domenii pentru realizarea unor obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică şi învaţă lucrând, fără a sesiza că această activitate este „impusă”. Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea obiectivelor propuse. Totodată, atunci când ne proiectăm activitatea e necesar sa ne adresăm unele întrebări: Ce voi face? (precizarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice) Cu ce foi face? (Analiza resurselor educaţionale disponibile) Cum voi face? (Elaborarea strategiei educaţionale) Cum voi şti că s-a realizat ce trebuia? (Stabilirea metodologiei de evaluare). Menţionăm că nu există o reţetă după care să se desfăşoare activitătile integrate. Aceasta depinde de educatoare. De asemenea ea va fi cea care va hotărâ care activităţi le integrează: toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experienţiale, cele pe grupuri mici şi una 9

pe domenii, una pe domenii si altele din categoria jocurilor şi activităţilor didactice alese etc. Când proiectăm o activitate didactică integrată, vom realiza un singur proiect şi vom preciza : Unitatea de invăţământ, Grupa, Educatoarea, Tema activităţii integrate; Scopul activităţii: Obiective operaţionale Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic) Forme şi tehnici de evaluare: Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală); Bibliografie: Scenariul didactic: - se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică. Evenimentul /Secvenţa didactic

Conţinutul ştiinţific

Strategiile didactice

Evaluare

PROIECTUL DIDACTIC 1. Ce este proiectarea unei activităţi? Este „acţiunea cea mai detaliată şi concretă de anticipare şi prefigurare a acţiunilor şi operaţiilor”, materializată într-un document structurat în două părţi, una introductivă (în care sunt precizate data, grupa, disciplina/categoria de activitate, tema, obiectivele de referinţă şi operaţionale, resurse educaţionale) şi cea de-a doua, propriu-zisă (scenariul didactic), realizat sub forma unui tabel în care sunt înscrise: evenimentul didactic, conţinutul ştiinţific, strategii didactice, evaluare.

10

Bibliografie: 1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Didactica Publishing House 2. Coordonator: Insp. Viorica Preda, colaboratori: Gabriela Necula, Silvia Dan, Loredana Roman, “Metodica activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii” Editura Gheorghe Cârţu , Craiova 2009 3. Coordonator: prof.Rodica Gavra, colaboratori. Bianca Anamaria Abrudan, AnaMaria Nechita, Elena Miron Boca, Elvira Chichisan, Nicoleta Bucur, Camelia Draghici, Maria Tarko, Maria Micle, Alexandra Maja “ Totul…..pentru copil” ghid pentru educatoare si directori, Editura Diana 2008 4. Grama Filofteia, Mioara Pletea,Cristina Spanu, Laurentia Culea, Rodica Fotache, Angele Ciubotaru, Angela Sesovici “ Ghid pentru proiecte tematice”-Activitati integrate pentru prescolari ( 3-5 ani), Didactica Publishing House, 2008 5. Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelia Cocos, Daniela Oprea, Marcela Calin “ Ghid pentru proiecte tematice- abordare in maniera integrate a activitatilor din gradinita”, Humanitas Educational, 2005 6. MECT Revista Invatamantului Prescolar, nr.3-4/ 2008 7. Coord. Maria Mătăsaru, “Secrete metodice în didactica modernă” Editura Rovimed Publishers, Bacău,2008 8. Cucoş Constantin, (coord.) “Psihopedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 1998 9. Mătăsaru Maria, Chiriloaie Maria, Nedelcu Carmen, “Proiectarea didactică în grădiniţă” Editura Casa Corpului Didactic Bacău, 2008

11