Proiect Suceava Cadru Legislativ [PDF]

Zitiervorschau

ACTUALIZAREA

PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN SUCEAVA Etapa I - Identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților și elementelor de potențial Contract nr. 19407/20.08.2018 (nr. ctr. UAUIM-CCPEC: 2 / 2018)

VOL. 02: CADRUL NATURAL ȘI MEDIUL Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA Elaboratori: UAUIM-CCPEC (lider de proiect) Universitatea din București – CICADIT (partener) SC UrbanTeam srl (partener) SC Quattro Design srl (partener) S.C. F & R Worldwide srl (partener)

Aprilie 2019

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting proiectant general (CCPEC)

Rector: prof. dr. arh. Marian MOICEANU Director CCPEC: ec. Dana RACU Șef proiect: conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU

Parteneri elaboratori: UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI – CICADIT Director CICADIT: prof. dr. Ioan IANOȘ S.C. F & R Worldwide S.R.L. Reprezentant legal: ec. Ramona ȚEPELEA

Colectiv de elaborare: Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” – CCPEC Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU (coordonare) Dr. urb.-peis. Irina CIOANGHER (grafică, tehno-redactare) Asist. dr. urb. Radu-Matei COCHECI (grafică, tehno-redactare, GIS)) Ing. Elena STANCU (responsabil capitol) Ing. Antonio TACHE (responsabil GIS)

Universitatea din București - CICADIT

Prof. univ. dr. / CS I Ioan IANOȘ (coordonare) Asist. dr. geogr. / asist. cerc. Irina FLOREA-SAGHIN (responsabil capitol, tehnoredactare) Conf. dr. geogr. / CS III Maria Natașa TĂTUI-VĂIDIANU (responsabil capitol) Drd. George SECĂREANU (grafică, GIS) SC F&R Worldwide srl. Dr. ing. Ioan Romeo FĂRCĂȘANU (coordonare) Dr. geogr./ ecolog Liliana BUJOR (responsabil capitol, tehno-redactare) Ing. chim. Iulia DULEA (membru echipă) Ing. chim. Liviu IONIȚĂ (membru echipă) Geogr. Radu MITRAN (membru echipă) Geogr. Cosmina STANCIU (membru echipă)

CUPRINS Listă cartograme ................................................................................................................................... 5 Listă figuri .............................................................................................................................................. 6 Listă tabele ............................................................................................................................................. 7

1.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ................................................................................................... 8 1.2 (A). CADRUL NATURAL .............................................................................................................. 9 A1. Geologie ....................................................................................................................................... 9 A2. Relieful ....................................................................................................................................... 11 A3. Clima .......................................................................................................................................... 15 A4. Resurse de apă .......................................................................................................................... 18 A5. Flora și fauna ............................................................................................................................ 21 A6. Resursele solului, subsolului și fondul forestier ..................................................................... 24 A7. Zone expuse la riscuri naturale ............................................................................................... 30 1.2. (B) MEDIUL ................................................................................................................................. 46 B1. Aspecte teritoriale ..................................................................................................................... 46 B2. Obiective naționale / județene .................................................................................................. 49 B3. Zone de risc tehnologic ............................................................................................................. 53 B4. Surse de poluare ........................................................................................................................ 56 B5. Calitatea factorilor de mediu ................................................................................................... 77 1.2. (C) PATRIMONIUL NATURAL / PEISAJE ............................................................................ 87 C1. Arii naturale protejate ............................................................................................................. 87 C2. Tipologii de peisaj ................................................................................................................... 115 CONCLUZII: DISFUNCȚIONALITĂȚI DE MEDIU ................................................................. 131 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 145 Anexa 1. Matricea Plan de Acțiune – PLAM Județul Suceava ..................................................... 150

Listă cartograme Cartograma 1. Distribuția altitudinilor la nivelul județului Suceava ............................................. 13 Cartograma 2. Harta hipsometrică a județului Suceava ................................................................. 14 Cartograma 3. Rețeaua hidrografică a județului Suceava .............................................................. 20 Cartograma 4. Dispunerea lacurilor la nivelul județului Suceava ................................................. 21 Cartograma 5. Resurse de subsol în județul Suceava ...................................................................... 27

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

4

Cartograma 6. Harta utilizării terenurilor în județul Suceava ....................................................... 27 Cartograma 7. Tipuri de păduri la nivelul județului Suceava ........................................................ 29 Cartograma 8. Harta suprafețelor împădurite la nivel de UAT (2014).......................................... 29 Cartograma 9. Inundații în județul Suceava – sinteză ..................................................................... 32 Cartograma 10.Frecvența inundațiilor în județul Suceava ............................................................. 33 Cartograma 11. Alunecări de teren în județul Suceava – sinteză ................................................... 40 Cartograma 12. UAT-uri ce prezintă aluncări de teren din județul Suceava ................................ 41 Cartograma 13. Harta seismicității la nivelul județului Suceava ................................................... 42 Cartograma 14. Obiective cu risc tehnologic – județul Suceava ..................................................... 55 Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava ....................................... 59 Cartograma 16. Aciditatea solului în județul Suceava ..................................................................... 85 Cartograma 17. Arii naturale protejate în județul Suceava – SCI ................................................. 89 Cartograma 18. Arii naturale protejate în județul Suceava – SPA ................................................ 90 Cartograma 19. Potențialul turistic natural ..................................................................................... 91 Cartograma 20. Clasificarea peisajelor din județul Suceava ........................................................ 120 Cartograma 21. Surse de poluare – județul Suceava ..................................................................... 144

Listă figuri Fig. 1. Poziția geografică a județului Suceava în context European..................................................8 Fig. 2. Poziția geografică a județului Suceava în context național și regional..................................8 Fig. 3. Harta geologică a județului Suceava 1:200 000.....................................................................10 Fig. 4. Harta Raionării Geomorfologice a județului Suceava 1:800 000........................................12 Fig. 5. Harta geobotanică a județului Suceava.................................................................................23 Fig. 6. Harta pedologică a județului Suceava la nivel de clase de sol..............................................24 Fig. 7. Zonarea terenurilor funcţie de gradul de manifestare a eroziunii şi a alunecărilor de teren 35 Fig. 8. Zonarea din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren.........36 Fig. 9. Harta factorului de risc la alunecări de teren in județul Suceva.........................................38 Fig. 10. Stațiile de monitorizare a aerului în județul Suceava.........................................................77 Fig. 11. Reprezentarea valorilor medii anuale pentru poluare la cele patru stații de monitorizare a aerului în județul Suceava..............................................................................................................78

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

5

Fig. 12. Corpurile de apă subterană la risc cantitativ......................................................................80 Fig. 13. Corpurile de apă subterană la risc chimic..........................................................................80 Fig. 14. Arii cu diferite grade de antropizare a peisajului - România..........................................124 Fig. 15. Peisaj Categoria I.a., Mănăstirea Humorului...................................................................125 Fig. 16. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău....................................................................125 Fig. 17. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău....................................................................126 Fig. 18. Peisaj Categoria I.b., Iacobeni, fostă zonă minieră..........................................................126 Fig. 19. Peisaj Categoria II.a1., Pojorâta........................................................................................127 Fig. 20. Peisaj Categoria II.a1., Vatra Dorneu și împrejurimi......................................................127 Fig. 21. Peisaj Categoria II.c., Udești..............................................................................................128 Fig. 22. Peisaj Categoria II.c., Preutești..........................................................................................128 Fig. 23. Peisaj Categoria III.c., Zona Fălticeni...............................................................................129 Fig. 24. Peisaj Categoria IV, Suceava dinspre Cetatea de Scaun..................................................129 Fig. 25. Peisaj Categoria IV, Suceava.............................................................................................130 Fig. 26. Peisaj Categoria IV, Șcheia................................................................................................130

Listă tabele Tabel 1. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava ................................................................. 17 Tabel 2. Caracteristici geografice ale râului Siret și afluenților săi ................................................ 19 Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava ................................................................................... 26 Tabel 4. Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava ......................................................... 28 Tabel 5. Tipuri de teren din punct de vedere al riscului la alunecări de teren .............................. 35 Tabel 6. Zone cu risc scăzut seismic – zona extremă de S-SV a județului ..................................... 42 Tabel 7. Zone cu risc scăzut seismic – zona centrală și de N-NV a județului................................. 43 Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr.856/2008 privind gestionarea deşeurilor extractive ............................................................................................................................ 53 Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor IED, SEVESO și Legea 278/2013 ................................................................................................................ 54 Tabel 10. Tabel centralizator UAT – Incendii în primele 11 luni din 2018 .................................... 56 Tabel 11. Perimetre miniere sistate în prezent cf. HG 493/2000, HG 1486/2004 și HG 1008/2006 ............................................................................................................................................................... 67

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

6

Tabel 12. Starea ecologică a apei râului Siret ................................................................................... 79 Tabel 13. Starea ecologică a corpurilor de apă subterană aferente județului Suceava ................ 80 Tabel 14. Modul de utilizare a terenurilor agricole în anul 2016 comparativ cu anul 2012 ......... 82 Tabel 15. Suprafețe ale terenurilor degradate și cauzele degradării .............................................. 84 Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul Suceava .... 84 Tabel 17. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86 Tabel 18. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava ............... 86 Tabel 19. Ariile naturale protejate de interes național și specificul rezervațiilor sucevene ......... 87 Tabel 20. Siturile de importanță comunitară din județul Suceava ................................................. 92 Tabel 21. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava ........................................ 94 Tabel 22. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava ...................................... 110 Tabel 23. Tipuri de peisaj antropizat în județul Suceava .............................................................. 121 Tabel 24. Principalele disfuncționalități identificate pentru județul Suceava ............................. 132 Tabel 25. Situația ierarhizării și prioritizării domeniilor și problemelor de mediu .................... 137 Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritizării problemelor de mediu din județul Suceava ........ 137 Tabel 27. Tabel centralizator UAT – probleme de mediu în județul Suceava ............................. 141

1.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ Împărțirea administrativă a României în macroregiuni (NUT S-I), regiuni (NUT S-II) și județe (NUT SIII) încadrează județul Suceava în Macroregiunea 2, Regiunea de dezvoltare de Nord-Est, județul fiind situat în extremitatea nord-estică a României (Figurile 1 și 2 ). Cu o suprafață de 8.553,5 km2 care reprezintă 3,6% din teritoriul României, județul Suceava se clasează pe locul doi din țară, după județul Timiș. Județul Suceava este județ de graniță prin învecinarea la nord cu Ucraina. Pe teritoriul României, Suceava se învecinează cu șapte județe, astfel: la sud cu județul Neamț, în sud-vest cu județele Mureș și Harghita, la est cu județul Botoșani, la sud-est cu județul Iași, iar la vest cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

7

Fig. 1. Poziția geografică a județului Suceava în context European Sursa: Baza cartografică Eurostat

Fig. 2. Poziția geografică a județului Suceava în context național și regional Limita de nord a judeţului este dată de frontiera de stat a României cu Ucraina, începând de la est de râul Siret, în vecinătatea oraşului cu acelaşi nume. Se continuă apoi spre vest, pe la nord de râul Suceava, până la Ulma şi apoi pe firul văii în sus. Limita de vest urmează un traseu şerpuit până în Călimani. După ce traversează Bistriţa Aurie, urcă pe vârful Omul (1931 m), din extremitatea estică a Masivului Rodnei. Se îndreaptă apoi spre sud, traversând Munţii Bârgăului, aproximativ în lungul cumpenei de apă dintre bazinele hidrografice ale Bistriţei şi Someşului Mare. Limita de sud a judeţului ţine creasta Călimanilor pe cumpăna de ape dintre Bistriţa şi Mureş până în vârful Măgura (1500 m). De aici, urmează o altă cumpănă de ape, dintre Neagra Broştenilor şi Bistricioara, şi după ce trece peste vârful Budacu (1859 m) coboară în valea Bistriţei pe care o taie între localităţile Broşteni şi Borca. Limita se continuă mai departe, printre Sabasa şi Cotârgaşi, peste

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

8

Munţii Stânişoarei pe care urcă până în vârful Bivolu (1500 m), după care intră în bazinul Moldovei pe la izvoarele Nemţişorului şi Culmea Pleşului. Limita de est urmează albia Siretului pe întreaga distanţă până la frontieră, cu excepţia a patru puncte pe stânga Siretului: la confluenţele acestuia cu Şomuzu Mare şi Suceava, apoi între Hănţeşti şi Zvoriştea. Siretul marchează limita Sucevei spre judeţul Botoşani (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013).

1.2 (A). CADRUL NATURAL Complexitatea cadrului natural al județului Suceava este dată de caracteristicile următoarelor componente:

A1. Geologie În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a şase zone structurale: zona eruptivă, zona flişului transcarpatic, zona cristalino-mezozoică, zona flişului carpatic, zona pericarpatică şi zona de platformă. Aceste zone reprezintă un adevărat mozaic geologic cuprinzând o mare parte din tipurile de roci vulcanice, metamorfice şi sedimentare care intră în alcătuirea geologică a României (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013). Fundamentul proterozoic al unității de platformă este alcătuit din roci cristaline peste care s-a suprapus cuvertura sedimentară a depozitelor sarmațiene (volinian), necutate, cu grosimi de peste 200-400m, reprezentate prin orizonturi de gresii calcaroase cu intercalații de argile, silite și nisipuri. Pe suprafețe restrânse din sud-estul județului apar depozite sedimentare (basarabiene) reprezentate de orizonturi de gresii și calcaroase cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri care sunt specifice dealurilor mai înalte de 400-420m. Formațiunile sarmațiene sunt dispuse în strate monoclinale cu orientare spre sud-sud-est, determinând un relief structural specific de platouri structurale, văi subsecvente și consecvente și cueste. Din punct de vedere morfologic, unitatea de platformă se suprapune Podișului Sucevei. Pe văile râurilor principale și pe terasele versanților și conurile de aluviune din sectoarele carpatice și de podiș se întâlnesc formațiunile recente (holocen și pleistocen) reprezentate de aluviuni, coluvii și depozite deluviale cu granulometrie variată de la argile și șisturi la nisipuri și pietrișuri (Posea, 2003).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

9

Fig. 3. Harta geologică a județului Suceava 1:200 000 Sursa: Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

10

A2. Relieful Teritoriul județului se suprapune unităților majore de relief ale Carpaților Orientali și Podișului Sucevei și parțial Subcarpaților Moldovei, relieful fiind caracterizat de munți înalți și joși, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, văi și lunci, câmpia fiind nereprezentativă în județ (Fig. 4). Cea mai ridicată altitudine se găsește în Munții Călimani (Pietrosul Călimanului 2102 m), iar cea mai scăzută în albia Siretului, la Dolhasca (233 m). Din punct de vedere structural, principalele unităţi de relief ale judeţului sunt: zona eruptivă a Călimanului, zona cristalină a Munţilor Bistriţei, zona flişului carpatic, zona pericarpatică şi zona Podişului Sucevei (Popp şi colab., 1973). Ramura Carpaților Orientali s-a format prin mecanisme tectonice complexe (subducție, obducție, coliziune); sunt deci munți compoziți, având stiluri morfotectonice diferite. Tipul carpato-hercinic este dominat de masive cristaline hercinice regenerate în orogeneza alpină. Înălțările repetate au alternat cu perioade în care s-au format nivele de eroziune și au avut caracter de basculă, ceea ce a imprimat unor masive profil asimetric. Totodată, ridicările s-au făcut pe linii de falii (în paralel uneori cu lăsări) având ca rezultat horsturi și grabene fiind specifice masivelor asimetrice (Rodna), masive disecate (în creste, cupole, culmi sau masive mai mici) cum sunt Munții Maramureșului, Bistriței, Giurgeu-Curmătura, Giumalău-Rarău), obcine cristaline (Mestecăniș și Perșani). Podișul Sucevei – parte a Podișului Moldovei – are baza de platformă iar nivelarea de suprafață s-a făcut pe roci sedimentare mio-pliocene dispuse monoclin, spre SSE. Subtipurile sunt următoarele: podiș de monoclin fragmentat în masive și culmi, podiș de tip câmpie colinară, podiș cu largi suprafețe structurale și cueste proeminente pe roci sarmatice, podiș fragmentat în culmi înguste și paralele orientate nordsud, formate pe roci moi pliocene. Ca urmare, înălțimile reliefului scad în trepte de la vest la est, imprimând o etajare a componentelor mediului (direcția de scurgere a apelor, etajarea climatică, etajarea pedologică, etajarea vegetației). În ansamblu, pe teritoriul județului Suceava se întâlnesc două unități importante de relief: regiunea montană și regiunea de podiș. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâșii paralele cu dispunere nord-sud. În funcție de suprafața ocupată de fiecare formă de relief județului Suceava i se suprapun următoarele unități majore de relief: •

Zona montană 53%;

•

Zona de podiș 30%; • Zona de dealuri și lunci 17%;

astfel că teritoriul județului este alcătuit 65,4% (5593 kmp) din forme de relief cu altitudini între 800 și 2100 m specific arealelor montane și 34,6% (2960 kmp) din relief sub 800 m specific podișurilor, depresiunilor și dealurilor subcarpatice (Cartograma 1 și 2). În acest areal carpatic și subcarpatic sunt întâlnite tipuri și subtipuri de relief care se deosebesc din punct de vedere morfometric și morfografic (Ielenicz, 2005).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

11

Fig. 4. Harta Raionării Geomorfologice a județului Suceava 1:800 000 Sursa: Posea și Badea, 1984 Zona montană integrată în lanțul Carpaților Orientali cuprinde masive și complexe de culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare. Spre est domină culmile prelungi de tip obcină în alternanță cu masive cu altitudini sub 1000 m, iar spre vest altitudinile cresc ajungând la 2100 m în masivul Călimani – vârful Pietrosul. Unitățile de relief montane care depășesc 1800 m sunt: masivele Suhard – Suhardul Bucovinei cu vârful Omu 1932 m, Călimani, Giumalău 1856m și Rarău, Iezerul 2031, Rățitiș 2021 m, munții Bistriței – vârful Budacu 1859 m și munții Stânișoarei cu altitudinea de 1530 m în Vârful Bivolul. Obcinele Bucovinei fiind alcătuite din sedimentar (fliș) au altitudini mai reduse, excepție face obcina Mestecăniș care, având cristalin în fundament, depășește 1500 m: •

Obcina Mare cu altitudinea maximă în piscul Sihloaia, de 1224 m;

•

Obcina Feredeu sau Umor, cu altitudinea maximă în vârful Veju Mare 1494 m;

•

Obcina Mestecăniș cu structură de cristalin în fundament, Vârful Lucina are 1588 m;

•

Obcina Brodinei cu cel mai înalt punct vârful Poiana Săcălești;

•

Obcina Moldovița cu altitudinea de 1207 m în vârful Bobeica;

•

Obcina Curmăturii de unde izvorăște râul Moldova.

Munții Călimani sunt cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul României, depășind 2.000 m altitudine în Vârful Pietrosul Călimani. Craterul vulcanic Căliman cu diametrul de circa 10 km, prezintă relief uniform vulcanic la Rețitiș, Tămău, Lucaciu și Pietrosul.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

12

Masivul Rarău dispune de o bogată rețea hidrografică care a format sectoare de chei și peșteri: Cheile Izvorului Alb și Cheile Moara Dracului, acestea din urmă reprezintă un sector foarte îngust de 2-3 metri lățime pe o distanță de 40 de metri, în lungul văii Caselor. Munții Giumalău au alcătuire predominantă din roci cristaline în culmea centrală, unde atinge și altitudinea maximă de 1858 m în vârful cu același nume. Rețeaua hidrografică a format Cheile Zugreni, săpate la poalele de sud ale munților și constituie una din atracțiile naturale ale zonei. Munții Suhard culminează altitudinal în Vârful Oușoru (1639 m) care străjuiește Depresiunea Dornelor. Cea mai mare înălțime se află în partea de nord-vest a Vârful Omu atingând 1932 metri. Munții Bistriței cu o largă desfășurare pe dreapta râului Bistrița, formează gruparea cea mai întinsă a munților cristalini. Altitudinea maximă este în Creasta Pietrosu, de 1791 m. Obcinile Bucovinei sunt un ansamblu de unități de relief montan dispuse paralel pe direcția nordvest/sud-est, separate de văile superioare ale râurilor Moldova și Moldovița formate din Obcinele Mari: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu și Obcina Mare și Obcinele Mici: Brodina, Moldovița, Curmătura (Ielenicz,2005). Trecerea de la Carpaţii flişului la Podişul Sucevei se face printr-o zonă îngustă de tranziţie, care se prezintă în mod diferențiat la nord și la sud de râul Moldova. La nord de acest râu, obcinele şi podișul vin în contact în lungul unei linii de direcţie NV-SE, care trece prin localitățile Straja-Solca-CacicaPăltinoasa. Contactul net şi brusc dintre obcine şi podiş, la nord de râul Moldova, a fost atenuat printrun proces erozivo-acumulativ. A luat naştere o fâşie de teren de câţiva kilometri lăţime, care constituie piemontul pericarpatic (Joja şi colab. 1968).

Cartograma 1. Distribuția altitudinilor la nivelul județului Suceava Sursa: Date furnizate de Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

13

Cartograma 2. Harta hipsometrică a județului Suceava Sursa: Date furnizate de Universitatea Ștefan cel Mare Suceava Subcarpaţii Moldovei sunt cuprinşi între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotuşului (în sud), Carpaţii Orientali (în vest) şi culoarul Siretului (în est). Subcarpaţii Moldovei formează o zonă de trecere de la Carpaţii Orientali la Podişul Moldovei. Deşi unele trăsături subcarpatice sunt prezente pe o zonă foarte îngustă (4 km) şi la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca şi Cacica), aceasta este inclusă în Podişul Sucevei, Subcarpaţii în forma clasică fiind situați doar la sud de Valea Moldovei. Subcarpaţii Moldovei au o altitudine medie de 400 – 500 m şi altitudini extreme cuprinse între 915 m (Culmea Pleşului) şi 150 m spre culoarul Siretului. Se caracterizează printr-un relief deluros cu structură cutată, cu versanţi neuniformi, frecvent afectaţi de procese de eroziune şi alunecări. Depresiunile au fie aspect colinar, fie aspect de câmpie cu terase întinse ce coboară către luncile râurilor ce le străbat. Subcarpaţii Moldovei sunt mai simpli decât ceilalţi subcarpaţi, în judeţul Suceava identificându-se două depresiuni subcarpatice (Mălini şi Râşca), trei culmi deluroase subcarpatice (Dealurile Pleaşa, Budaru şi Pleşu) şi un culoar de contact cu Podişul Moldovei (Culoarul Moldovei, al treilea şi ultimul sector al Văii Moldovei). Toate sunt oblice pe Carpaţi şi paralele cu râurile Moldova şi Bistriţa. Sunt mai vechi decât restul Subcarpaţilor, fiind formaţi din strate miocene cutate, pe alocuri, la exterior, păstrându-se şi urme de sarmaţian piemontan necutat, care este specific Podişului Moldovei. Depresiunea Dornelor este încadrată de Munții Bistriței Aurii la nord, Munții Bistriței la sud-est, Munții Călimani la sud și Munții Bârgăului la vest. Depresiunea se îngustează spre est către cheile Zugrenilor de pe valea Bistriței, iar după ieșirea din chei relieful prezintă spre vest o deschide cu aspect de câmpie.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

14

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară care se desfășoară în lungul râului Moldova. Relieful este dominat de prezența teraselor cu altitudine de peste 100m dezvoltate în exclusivitate pe partea dreaptă a râului Moldova. Depresiunile mai mici Vama, Frasin și Umor sunt arii de lărgire locală a văii Moldovei, fiind separate între ele de mici defilee; defileul de la Prisaca Dornei fiind cel mai îngust. De la vest la est, văile reprezentative reliefului din județul Suceava sunt: Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpații Moldovei și Podișul Sucevei fiind formată de râul Moldova. Acesta izvorăște din Obcina Feredeu, străbate județele Suceava și Neamț pentru a se vărsa în Siret lângă orașul Roman. Râul Moldova este afluent pe partea dreaptă a râului Siret, prezintă un sector de luncă largă și joasă până la Ciumulești, lățimea cea mai mare a luncii și teraselor este la Baia, unde relieful capătă aspect depresionar. Valea Sucevei este drenată de râul Suceava care are izvoarele în Obcina Mestecăniș – Masivul Lucina. Râul este afluent pe partea dreaptă a Siretului, care se constituie în emisar cu punctul de vărsare Liteni, în apropiere de municipiul Suceava. Valea Sucevei prezintă trei sectoare bine diferențiate: sectorul superior – al Obcinelor până la Straja, sectorul mijlociu până la Milișăuți și sectorul inferior, până la vărsarea în emisar. Aspectul de culoar al văii este dat de dimensiunile extinse ale luncii și teraselor, bine dezvoltate de o parte și de alta a râului. Valea Sucevei formează graniță cu Ucraina pe o distanță de 6 km. Valea Siretului formată de râul Siret este cursul de apă cel mai important din Podișul Moldovei. Siretul izvorăște de pe teritoriul Ucrainei, din Carpații Păduroși, în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret (raionul Vijnița) de la o altitudine de 1238 m. Este afluent direct al Dunării, punctul de vărsare fiind la sud de Galați. Siretul colectează întreaga rețea hidrografică din partea estică a Carpaților Orientali. Principalii afluenți din județul Suceava sunt: Suceava și Moldova care asigură 17,6% și respectiv 9% din volumul apelor transportate din întreaga zonă subcarpatică și montană. Pe teritoriul județului Suceava lunca majoră are 6-8 km lățime, prezentându-se ca un autentic culoar acumulativ. În zona de confluență cu râul Suceava, culoarul ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o lățime de 12 km. Culoarul Siretului este formă distinctă în relief, fiind rezultatul cursului de apă al Siretului. Ca suprafață a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă al țării cu o suprafață a bazinului hidrografic de 28.226 kmp, astfel că el colectează 17% din volumul total al resurselor de apă. Alături de Prut, majoritatea cursurilor de apă din regiunea de est a României are ca emisar Siretul. Culoarul Siretului are o lungime de peste 100 km cu lățimi maxime de 10-13 km în zonele de confluență cu principalii afluenți care vin din Carpații Orientali, Suceava și Moldova. Spre sud de aceste confluențe, lățimea teraselor este mai redusă, de până la 4 – 6 km. Relieful culoarului este format exclusiv din luncă cu lățime de 2-4 km, albie meandrată și despletită, cursul principal al apei fiind însoțit de cursuri de apă secundare, părăsite, și sectoare de luncă cu exces de umiditate. Lunca este bine structurată, prezintă trepte de 2-4-6 și 8 m, fiind încadrată de terase în 7-8 trepte, din care terasa de 10-15m are cea mai mare extindere. Culoarul este flancat de o parte și de alta de unitățile de podiș învecinate, ai căror versanți povârniți coboară în trepte către valea Siretului (Ielenicz,2005).

A3. Clima a) Condiții climatice Teritoriul județului Suceava se încadrează în provincia climatică Df (W. Köppen),caracterizată prin climă de natură boreală, cu ierni friguroase și umede, cu temperatura medie a lunii celei mai reci sub -

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

15

3°C și cu cu temperatura medie a lunii celei mai calde peste10°C. Cantitatea de apă provenită din precipitații este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspirație, Df fiind una din cele mai reci și umede provincii de pe teritoriul României. (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013). Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe vestice, oceanice (în vest), estice de ariditate (în est) şi influenţe scandinavo-baltice (în nord), având un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental. Clima temperat-continentală este influenţată de dispunerea treptelor de relief, dar şi de orientarea acestora. Masele de aer de origine vestică pierd treptat din umezeală şi ajung mai uscate în estul judeţului, cele venind din nord aduc ninsori abundente iarna şi ploi reci primăvara şi toamna, iar din est iese în evidenţă continentalismul prin verile secetoase şi iernile geroase cu viscole puternice (Raport privind starea mediului în județul Suceava 2015). Se diferenţiază două tipuri climatice: o climă montană, cu un subtip de climat de depresiuni şi văi adânci, care se resimte pe două treimi din suprafaţa judeţului şi o climă de podiş în partea de est. Climatul montan. În Căliman şi în Munţii Bistriţei, influenţele atlantice, de climat mai umed şi cu temperaturi mai moderate, sunt mai pronunţate, în special pe versanţii vestici, care sunt mai umezi. Precipitaţiile evidenţiază paralelismul culmilor şi discordanţa dintre culmi şi depresiunile intramontane. Etajarea climatică este reflectată în succesiunea pe verticală a formaţiunilor vegetale. Precipitaţiile cresc cu altitudinea. Astfel, pe culmea Stânişoarei plouă mai mult decât în valea Bistriţei. Temperaturile medii anuale se menţin sub 7°C şi scad cu înălţimea până la 0°C media anuală (Căliman). Precipitaţiile ajung la 800 mm, iar pe înălţimi depăşesc 1000 mm. În cursul anului, pe masivul Rarău sunt numai trei luni temperate, în schimb nouă luni sunt reci, umede. Amplitudinea termică multianuală este de 20°. Climatul de podiş se întâlneşte în partea de est a judeţului. Este tipul de climat continental atenuat, cu contraste termice anuale mai mari, dar diurne mai mici decât la munte. Precipitaţiile sunt mai reduse. Culoarul văilor Moldova, Suceava şi Siret creează topoclimate de vale, cu vânturi de nord, cu precipitaţii mai reduse decât în podiş. Temperaturile medii anuale sunt de 7 – 8°C, iar amplitudinea anuală de 23°C. Precipitaţiile scad sub 700 mm. În cursul anului sunt în medie opt luni temperate şi patru luni reci, umede (Fălticeni) (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013). b)

Temperatura aerului

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului se caracterizează prin importante variaţii între regiunea montană şi cea de podiş. Temperaturile medii anuale au valori între 0 (Călimani) şi 6°C în zona munţilor şi de 6 – 8°C în Obcinele Bucovinei în timp ce în Podişul Sucevei mediile sunt cu aproape două grade mai mari. •

Temperatura medie anuală este 6-7°C, climatul montan are temperatura medie anuală. 0-2°C (vârfurile Negoiu Românesc, Pietrosu), iar cea a podișului este de 6-8°C (în estul podișului, Valea Sucevei și valea Siretului).

•

Temperaturile minime înregistrate au avut valori de până la -38,5°C, iar cele maxime s-au apropiat de +40°C (în anul 2000).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

16

•

Temperatura medie a lunii celei mai calde este variabilă, între 10-18°C, în zonele de podiș înregistrându-se vara valori frecvente peste 30°C.

•

Temperatura medie a lunii celei mai reci este variabilă, între -4°C/-5°C în est și -6°C/-8°C în vest, în zonele de podiș.

•

Datorită inversiunilor climatice, depresiunile înregistrează cele mai mici valori de temperatură în perioadele de iarnă.

•

Regimul temperaturilor cresc dinspre Vest spre Est (sud-vest/nord-est).

•

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare în zonele de munte, față de regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a județului. În partea de vest predominant montană zăpada și înghețul sunt prezente până în luna mai și chiar începutul lunii iunie.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată (medie lunară) a fost -13℃ în Februarie 1954 în Suceava. Cea mai mare temperatură înregistrată (medie lunară) a fost 25℃ în Iulie 2012 în Suceava. Anul 2017 a fost cel mai cald, temperatura medie a fost: 12℃. 1956 a fost anul mai rece, temperatura medie a fost: 7℃.

c)

Precipitațiile atmosferice și evapotranspirația potențială

Precipitaţiile cad în proporție de 70 – 80% sub formă de ploaie, repartiţia şi regimul acestora fiind influenţate de altitudinea reliefului. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai – iulie, iar cele mai mici se înregistrează iarna, februarie fiind luna cea mai săracă în precipitaţii. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este puternic influenţată de dispunerea treptelor de relief faţă de circulaţia generală a maselor de aer. Astfel se explică cantităţile mai mari de precipitaţii de peste 1300 – 1400 mm din sud-vestul judeţului (Munţii Călimani), care scad până la mai puţin de 600 mm anual în valea Siretului, din estul judeţului (Raport privind starea mediului în județul Suceava 2015). În zona montană cantitatea medie anuală a precipitațiilor se încadrează intervalului de peste 1200-1400 mm/an, În zona de dealuri înalte și de podiș cantitățile sunt între 700-1000 mm/an, zona submontană înregistrând cantități medii anuale de 800-900 mm, În arealul dealurilor joase și culoarului Siretului, cantitatea de precipitații scade sub valoarea de 700 mm/an, pentru ca în valea largă a Sucevei să primească numai 550-600 mm/an. Regimul precipitațiilor atmosferice înregistrează o scădere a cantității de precipitații de la Vest la Est (sud-vest/nord-est). Cantitatea anuală de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la staţii meteorologice din judeţul Suceava poate fi observată în tabelul următor. Se poate observa că maxima absolută de precipitații în 24 ore a fost înregistrată în 1951la Rădăuți cu o valoare de 103 mm.

Tabel 1. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava Cantitatea Normala Staţia anuală de climatologică meteorologică precip. din (1961-1990) 2012 PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Cantitatea max. de precip. în 24 ore din 2012 Cantitatea Data de

Cantitatea max. absolută de precip. în 24 ore Cantitatea Data de 17

Călimani Poiana Stampei Rădăuţi Suceava

d)

max. abs. 62,9

producere 24.07.2008

93,6

04.08.2010

598 611,5 46,2 12.08.2012 103 462,3 604,4 33,7 12.08.2012 85,8 Sursa: Raport privind starea mediului în județul Suceava 2012

10.06.1951 18.07.1967

877,4

834,5*

739,4

668,8

max. 2012 producere 32 05.06.2012 39,2

11.06.2012

Mișcarea maselor de aer

Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se remarcă şi în ceea ce priveşte regimul vânturilor. Pentru zona montană, caracteristice sunt vânturile de vest, care traversând Carpații își pierd treptat cantitatea de umezeală, astfel că ajung în partea de est a județului, ca mase de aer uscate, fapt care duce la continentalizarea climatică a Podișului Sucevei. Viteza vântului este în medie de 2,6 m/s, dar în arealele montane poate ajunge și la 25 m/s, iar la rafale putând depăși 40 m/s. Pentru zona de podiș, vânturile sunt predominant nord-vestice și nordice, aducând mase de aer rece, polar, fapt care induce și inversiunile de temperatură în teritoriu, în special iarna. În anotimpul estival, din est, județul primește influențe climatice continentale cu secete prelungi, precipitații scăzute și temperaturi ridicate. Regimul mișcării maselor de aer prezintă diferențieri în funcție de dispunerea treptelor de relief, orientarea versanților și văile/culoarele de vale ale arterei hidrografice principale. În ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme care s-au manifestat în ultimele două decenii pe teritoriul judeţului, se regăsesc: •

Vântul;

•

Furtunile / vijeliile (care au avut uneori caracter de tornadă);

•

Valurile de temperaturi scăzute;

•

Valurile de temperaturi ridicate;

•

Îngheţul (timpuriu – toamna sau târziu – primăvara);

•

Bruma, seceta şi uscăciunea;

•

Orajele (manifestările electrice);

•

Grindina, ceaţa, chiciura, ninsoarea abundentă şi viscolul.

A4. Resurse de apă Bogat în resurse de ape subterane, corpurile de apă aparținând județului Suceava sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice de fliș, în depozite miocene și, mai ales în formațiunile aluvionare cuaternare. Ca urmare, teritoriul județului înglobează cantități importante de ape minerale și mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase și clorurate. a)

Apele subterane

În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

18

cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacisuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionare. Precipitaţiile relativ bogate şi condiţiile favorabile infiltrării asigură o alimentare şi o primenire optimă a apelor subterane. Dezvoltarea amplă a activităţilor economice nu poluează încă apele subterane, care continuă să rămână o valoroasă sursă de apă a judeţului. Apele minerale carbogazoase formează cea mai bogată zestre de ape minerale din judeţ. Aria de răspândire a acestora cuprinde suprafeţe întinse din zona cristalino-mezozoică de la nord şi est de masivul Călimani. În Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare de acest tip, cele mai cunoscute dintre acestea fiind în Vatra Dornei, Poiana Negrii, Neagra Şarului. Unele surse carbogazoase debitează cantităţi importante de apă carbogazoasă astfel: Şaru Dornei 3000 l/h, Coşniţa 2800 l/h, Poiana Vinului 1000 l/h, şi Poiana Negrii 700 l/h. În zona flişului se găsesc surse de apă minerală sulfatată, sulfuroasă şi clorurată. Astfel sunt cunoscute izvoarele sulfuroase din perimetrele localităţilor Câmpulung, Moldova Suliţa, Poiana Mărului, Frumosu, Suceviţa, Putna. Aceste surse nu sunt exploatate în mod organizat, însă oferă perspective de dezvoltare balneară a unor localităţi din zona flişului. Atât în zona flişului cât mai ales la contactul acestuia cu Podişul Sucevei sunt numeroase izvoare cu apă clorurată: Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Vicovu de Sus și Cacica (Schema Cu Riscurile Teritoriale Din Zona De Competență A Inspectoratului Pentru Situații De Urgență „Bucovina” Al Județului Suceava,2019).

b)

Apele de suprafață

Întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul județului Suceava este tributară bazinului hidrografic Siret. Rețeaua apelor curgătoare din arealul sucevean sunt afluenți de dreapta ai Siretului și au direcția de curgere NV-SE, Siretul fiind singurul curs de apă cu direcție de scurgere de la nord la sud. Lungimea apelor curgătoare în județul Suceava însumează 3.092 km și au o densitate care depășește frecvent 1 km/kmp în zona de munte, scăzând sub 0,5 km/kmp în zona de podiș, densitatea medie fiind de 0,3 km/kmp în partea de nord-est și 0,7 km/kmp în sud-vest. Principalele cursuri de apă, afluenți ai Siretului sunt prezentați în Tabelul 2 și Cartograma 3:

Tabel 2. Caracteristici geografice ale râului Siret și afluenților săi Nr. Râul crt. 1.

Siret

Izvoare Carpații Păduroși (Ucraina)

Afluenți Suprafață b. Lungimea Râul hidrografic S în județ (kmp) L (km) 1636

110

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Suceava Moldova Bistrița Șomuzul Mare

S

L

Observații

(kmp) (km) Râu colector

19

2.

Suceava

Obcinele 2625 Bucovinei

262

Brodina Putna Pozen Sucevița Solca

3.

Moldova Obcinele Lucina

Nr. Râul crt.

4.

5.

Bistrița

Șomuzul Mare

Izvoare

Soloneț Putna Suha Suha Mare Suha Mică Suprafață b. Lungimea Afluenți hidrografic S în județ L Râul (kmp) (km) 2575

Iezerul Bistriței Munții Rodnei

2532

Podișul Sucevei

617

140

122

81

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

156 132 158 205 166 217

28 19 25 35 27 31

90 359 128 135

20 33 29 24

L = 216 km Afluenți de dreapta

S

L

Observații

(kmp) (km)

Moldovița 564 Humor 106 95 Șomuz

47 26 20

Afluenți pe stânga

Dorna Neagra Șarului

595 355

46 40

Afluenți de dreapta

Titău Cârlibaba

135 111

24 24

Afluenți pe stânga

Șomuzul Mic Șomuzul Mare

128 489

30 51

20

Cartograma 3. Rețeaua hidrografică a județului Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea «Ștefan cel Mare » Suceava De asemenea, se pot menționa următoarele particularități: •

Râul Moldova are cel mai întins bazin hidrografic, iar împreună cu afluenții săi drenează 35% din suprafața județului, urmat de Bistrița și Suceava cu 30% fiecare;

•

Râul Bistrița este afluentul cu debitul de apă cel mai mare al Siretului.

c)

Lacuri, iazuri și acumulări piscicole

Lacurile naturale în județul Suceava sunt nereprezentative datorită micilor dimensiuni ale luciilor de apă. UAT-urile care prezintă lacuri naturale la nivelul județului Suceava sunt: Adâncata, Drăgușeni, Dolhasca, Fântâna Mare, Fântânele, Liteni, Mitocu Dragomirnei, Moara, Salcea, Siret, Șcheia, Udești, Verești, Zvoriștea, însă acestea sunt de dimensiuni reduse (Cartograma 4). La nivel de județ lacurile artificiale și iazurile sunt folosite pentru piscicultură. Raportat la suprafața județului, luciul de apă reprezintă numai 0,65% (5542,63 ha) din totalul suprafeței, din care: 5.056,622 ha o reprezintă apele curgătoare și 486.008 ha luciul de apă al lacurilor. UAT-urile care prezintă lacuri antropice la nivelul județului Suceava sunt: Bășcăuți, Bosanci, Bunești, Fălticeni, Forăști, Grămești, Grănicești, Hănțești, Horodniceni, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Mușenița, Rădășeni, Rădăuți, Siret, Suceava, Șerbăuți, Vulturești, Zvoriștea. Cele mai importante lacuri amenajate se află pe Șomuzul Mare și Complexul turistic și de agrement

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

21

Nada Florilor, recunoscut la nivel local și regional. Importanța acumulărilor antropice reiese din faptul că sunt iazuri piscicole, asigură rezerve de apă industrială și/sau potabilă; asigură terenurile și locuințele umane împotriva inundațiilor.

Cartograma 4. Dispunerea lacurilor la nivelul județului Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea «Ștefan cel Mare » Suceava

A5. Flora și fauna Cu un relief variat, cu altitudini cuprinse între 2100 m în Munţii Căliman şi Bistriţei, și sub 300 m în est, în lunca Siretului, zonarea vegetaţiei în județul Suceava este condiţionată de condiţiile climatice şi edafice. Astfel în cadrul judeţului se diferențiază următoarele zone biogeografice: zona subalpină, cu etajul jnepenişurilor (alpin inferior), zona pădurilor de molid (boreală), cu etajul rariştilor (borealsubalpin) și etajul pădurilor de molid şi amestec, zona pădurilor de foioase (nemorală), cu etajul pădurilor de fag, etajul pădurilor de gorun, și etajul pădurilor de cer, gârniţă şi stejar, subzona silvostepei şi vegetaţia de luncă (Fig.5). Compoziția dendrologică este reprezentată de 79,40% specii de rășinoase și 20,60% specii dendrologice de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag Fagus sylvatica, stejar Quercus sp. (Q robur, Q. pedunculata), carpen Carpinus betulus, frasin Fraxinus excelsior, tei Tilia sp. (T. cordata, T. tomentosa), mesteacăn Betula sp. (B. nana, B. pendula) și o mare diversitate de arbuști. În amestecul pădurii de foioase se găsesc plopul Populus sp. (P.nigra, P.alba), paltinul Acer pseudoplatanus, sorbul Sorbus torminalis, mălinul Pruns padus, scorușul Sorbus domestica, scorușul negru Alonia melanocarpa și, mai rar, tisa sau zada Larix decidua. Dintre conifere sunt prezente speciile comune de brad Abies alba, molid Picea Abies și pin Pinus sylvatica. Dintre arbuști amintim zmeurul Rubus idaeus, afinul Vaccinium myrtillus, măceșul Rosa canina și merișorul Vaccinium vitis idaea. Există și câțiva arbori ocrotiți: Stejarul din Cașvana (500 ani) este cel PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

22

mai bătrân stejar din sud-estul Europei, Stejarul din Botoșana (350 ani) din zona Bucovinei în apropiere de satul Arbore și salina Caica, Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani) dețin un exemplar considerat a fi cel mai bătrân ulm Ulmus laevis din România. Foarte diversificată ca specii și indivizi, compoziția floristică reprezentativă pentru județ este dată de speciile rare care au constituit și modivul desemnării ariilor de protecție. Dintre cele mai importante areale care adăpostesc specii floristice rare menționăm: Munții Bucovinei - sângele voinicului, Nigritella rubra – plantă pe care de dispariție ocrotită prin lege (Munții Călimani), floarea de colț Leontopodium alpinium (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte Rhododendron myrtifolium (Călimani, Suhard), papucul doamnei Cypripedium calcelous specie de orhidee aflată pe cale de dispariție, brusturul negru Arctium lappa, argințica Drias octopetala (Rarău-Giumalău). Fauna este bogată cu numeroase specii de valoare cinegetică. Răspândită pe areale altitudininale și etaje de vegetație, cele mai importante specii de animale pentru care s-au constituit arii naturale protejate în județul Suceava sunt: •

Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Broască țestoasă de apă (Emys orbicularis).

•

Nevertebrate: Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, fluture (Lycaena dispar), croitor de fag (Rosalia alpina), carab (Carabus hampei), fluturele Callimorpha quadripunctaria, rădașcă sau răgacea (Lucanus cervus), coleopterul Cucujus cinnaberinus, cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), cărăbuș (Osmoderma eremita), croitor mare (Cerambyx cerdo), molia Arytrura musculus.

•

Mamifere: Liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), Lup (Canis lupus), Urs brun (Ursus arctos), Râs (Lynx lynx), Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Liliac comun (Myotis myotis), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Popândău, Șuiță (Spermophilus citellus).

•

Vidră, Lutră (Lutra lutra).

•

Pești: Dunăriță (Sabanejewia aurata), Zglăvoc (Cottus gobio), Chișcar (Eudontomyzon danfordi), Lostriță (Hucho hucho), Petroc (Gobio uranoscopus), Moioagă (Barbus meridionalis).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

23

Fig. 5. Harta geobotanică a județului Suceava Sursa: Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013

A6. Resursele solului, subsolului și fondul forestier a)

Solurile și utilizarea terenurilor

Pedologia teritoriului sucevean cunoaște o varietate a tipurilor și subtipurilor de sol, care se datorează complexității geologice, variației reliefului și a factorilor pedogenetici locali. Altitudinal, răspândirea solurilor zonale și azonale este: •

Pe suprafețe structurale slab înclinate se întâlnesc solurile cernoziomice (zona Sucevei, depresiunea Liteni).

•

În regiunile de dealuri joase și podiș cu altitudini de până la 600m specifice sunt solurile podzolice brune, solurile cenușii cu strat gros de humus (Suceava – Siret, Podișul Fălticeni).

•

Pe suprafețele munților flișului (sedimentar) specifice sunt solurile brune și brun acide cu orizont de humus și grosimi mai mici au caracter continuu.

•

La altitudini mari, solul este slab evoluat, alcătuit în principal din material scheletic. Pe suprafețele calcaroase din munții Rarău și insular în Obcinele Mestecănișului se întâlnesc rendzinele cu un orizont ușor mai bogat în humus (Ielenicz,2005).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

24

Fig. 6. Harta pedologică a județului Suceava la nivel de clase de sol Sursa: Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013 Conform Hărții pedologice a județului Suceava (figura 6) în județul Suceava se întâlnesc următoarele clase de soluri: •

Protisoluri, reprezentate prin Litosoluri (soluri cu profil scurt) și Aluvisoluri (soluri tinere, formate pe sedimente fluviatile recente), întâlnite în toate zonele climatice

•

Cernisoluri răspândite în Podişul Sucevei, respectiv jumătatea estică a judeţului, asociate cu soluri din clasa Luvisoluri. Sunt soluri favorabile culturilor agricole și sunt reprezentate prin Faeoziomuri tipice (fostele cernoziomide, cunoscute în literatura de specialitate şi pratoziomuri), Faeoziomuri greice (fostele soluri cenușii) se găsesc răspândite în partea sudică a Podişului Dragomirnei, pe terasele inferioare ale Siretului şi Sucevei, în partea central nordică şi nordică a Podişului Dragomirnei pe unele glacisuri de versant şi interfluvii sculpturale din cadrul înşeuării Bălcăuţi în asociaţie cu faeoziomurile tipice şi cernoziomuri şi faeoziomuri argice. Rendzine care apar pe depozite detritice sau eluvii periglaciare din calcare şi dolomite, în zona montană a județului Suceava.

•

Umbrisoluri - Solurile principale ale acestei clase sunt Nigrosolurile şi Humosiosolurile. În judeţul Suceava solurile aparţinând acestei clase ocupă suprafeţe mici în munţii Raru şi Giumalău şi sunt ocupate în special de pajişti secundare montane.

•

Cambisoluri - sunt caracteristice formelor de relief tinere sau continuu reîntinerite. Ele sunt reprezentate prin Eutricambosoluri (formate pe materiale parentale bogate în baze (aluviuni carbonatice, loess, marne, luturi reziduale calcaroase) și Districambosoluri, dezvoltate în special pe rocile cristaline acide din regiunea montană.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

25

•

Luvisoluri - reprezintă componenta principală a învelişului de sol din regiunea colinară şi de podiş a judeţului Suceava. În judeţul Suceava, din clasa Luvisoluri, dominante sunt Luvosolurile albice stagnice, solurile cele mai slab fertile din cardul acestei clase. Suprafeţe apreciabile sunt ocupate, de asemenea, cu luvosoluri stagnice şi luvosoluri stagnice erodate pe versanţi.

•

Spodisoluri - Spodisolurile sunt caracteristice zonei montane unde apar la altitudini absolute în general mai mari de 1500–1600 m. Se deosebesc două tipuri principale: Prepodzoluri dezvoltate în general la altitudini absolute mai mici (1500 m) şi asociate cu districambosoluri şi Podzoluri distribuite geografic la altitudini mai mari decât prepodzolurile, în etajul pădurilor de conifere şi parţial sub pajişti alpine unde sunt asociate cu litosoluri, districambosoluri cripto – spodice, humosiosoluri şi uneori cu histosoluri districe.

•

Andisoluri - Solurile principale ale acestei clase sunt andosolurile care apar predominant în Munţii Călimani unde se formează pe roci vulcanice, în principal andezite şi piroclastite şi în general între 860 şi 1400 m altitudine absolută sub păduri de molid şi fag.

•

Hidrosoluri – reprezentată prin Gleiosoluri (soluri caracteristice teritoriilor slab drenate cu apă freatică slab sau nemineralizată situată în cea mai mare parte a anului la mai puţin de 1,01 – 1,5 m adâncime), Gleiosoluri cernice(fostele lăcoviști) și Stagnosoluri (soluri caracteristice terenurilor practic plane – orizontale sau slab depresionare, din zona umedă şi acoperite cu depozite fine, greu permeabile,deci cu drenaj intern şi extern deficitar).

•

Histisoluri - Sunt soluri constând din material organic, sunt turbe districe şi eutrice, în Judeţul Suceava se întâlnesc turbele districe numite şi tinoave. Se întâlnesc în Depresiunea Dorna Cândreni.

•

Antrisoluri- Antrosolurile erodice reprezintă solurile puternic şi excesiv erodate (Studiu privind eroziunea solului din județul Suceava, 2013).

O problemă importantă la nivelul județului Suceava este reprezentată de degradarea solurilor, principalii factori considerați pentru responsabili fiind despăduririle şi îndepărtarea vegetaţiei naturale (ex. conversia pădurii în terenuri arabile), activităţile agricole inadecvate (de ex.: lipsa măsurilor de prevenire a eroziunii, utilizarea excesivă sau insuficientă a îngrăşămintelor chimice şi a biocidelor, folosirea prea frecventă a maşinilor agricole grele, managementul defectuos al sistemelor de irigaţie), supraexploatarea vegetaţiei forestiere pentru scopuri domestice (lemn de foc, construcţii sau comerţ), suprapășunatul și călcarea de către animale, cât și exploatare comercială intensivă, construcţii de drumuri, dezvoltare urbană.

b)

Resursele de sol și subsol

În acest spațiu geografic există o mare varietate a componentelor geografice: geologie și relief, care se constituie în importante resurse naturale de sol și subsol. Resursele naturale importante de care dispune județul au stat la baza dezvoltării economice locale. După cum se poate observa în Tabelul 3 și Cartograma 5, resursele de subsol sunt următoarele:

Tabel 3. Resurse de subsol – județul Suceava Nr crt

Resursă naturală

Zonă de exploatare

1

Minereu uranifer

Sectoarele miniere Crucea-Botoșana

2

Minereu polimetalic

Manaila, comuna Breaza

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

26

3

Minereu cuprifer

Fundu Moldovei (Dealu Negru)

4

Baritină

Ostra, Leșu Ursului, Aluniș (activități sistate în perioada 2003-2006)

5

Mangan

Bazinul Dornelor(cariera Ulm-Dorna Arini), carriere închise – Oița-Ciocănești, Arșița-Iacobeni, Cârlibaba (zăcământul

Dadu),

Ciocănești

(Tolovan,

Mestecăniș),

Iacobeni

(Nepomuceni,

Argestru,

6

Sare gemă

Căprăria), Șaru Dornei(Dealu Rusului) Salina Cacica

7

Sulf

Munții Călimani (sistare definitivă 1997)

8

Turbă

Poiana Stampei (exploatare și prelucrare mecanică)

9

Petrol și gaze naturale

Frasin, Todirești, Valea Moldovei, Comănești, Frătăuți

10

Ape minerale bicarbonatate, Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Dorna Candrenilor, magneziene, calcice Poiana Negri, Roșu

11

Mofete

Negrești (Vatra Dornei)

12

Ape minerale carbogazoase

Poiana Negri, Dorna Candrenilor, Vatra Dornei

13

Ape minerale necarbogazoase

Dealu Floreni, Moara Dracului, Izvorul Alb

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

27

Cartograma 5. Resurse de subsol în județul Suceava Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020

Cartograma 6. Harta utilizării terenurilor în județul Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava Specific județului este locul I pe țară atribuit pentru suprafețele împădurite, ca urmare resursa de lemn stă la baza dezvoltării industriei de exploatare și prelucrare a lemnului. Dacă pădurile dețin aproximativ 52% din terenurile județului, agricultura deține importante suprafețe 41,50% revenind terenurilor agricole, restul de 6,5% având alte folosințe. Ca resursă de sol, terenurile arabile se găsesc de o parte și de alta a cursurilor hidrografice principale: Siret, Moldova, Suceava, Bistrița. Conform Raportului de mediu. Starea factorilor de mediu pentru județul Suceava și a datelor Direcției Județene de Statistică Suceava, 2017, repartiția terenurilor pe categorii de utilizare în anul 2016 este redată în tabelul 4 de mai jos:

Tabel 4. Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava Nr. crt.

Modul de utilizare a terenurilor în județul Suceava Total, din care:

1.

Terenuri agricole, din care: Terenuri arabile Pășuni Fânețe Vii și pepiniere viticole Livezi și pepiniere pomicole

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Suprafața (%)

(ha)

100

855.301

41,50 21,1 10,9 9,2 0 0,3

354.820 180.451 93.052 78.404 0 2.913

28

2.

Păduri și altă vegetație forestieră

51,7

441.965

3.

Ape și bălți

1,4

12.273

4.

Construcții

2,4

20.939

5.

Căi de comunicație și căi ferate

1,0

8.267

6.

Terenuri degradate și neproductive 2,0 Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

17.37

Folosirea în perspectivă durabilă a resurselor de sol și subsol necesită asigurarea unui management eficient și aplicarea normelor celor mai bune practici privind gestionarea în ansamblu a materiei prime. c)

Resurse forestiere

În județul Suceava fondul forestier proprietate publică a statului se află în administrarea Direcției Silvice Suceava. Din anul 2018, ca urmare a parcurgerii etapelor procesului de certificare conform standardului FSC a obținut certificatul FSCR, valabil până în anul 2023. La nivel de județ sunt 24 de ocoale silvice certificate: Ocolul silvic Adâncata, Breaza, Brodina, Broșteni, Cârlibaba, Crucea, Dolhasca, Dorna Candreni, Falcău, Fălticeni, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Mălin, Marginea, Moldovița, Pătrăuți, Pojorâta, Putna, Râșca, Solca, Stulpicani, Vama, Vatra Dornei și pepiniera Salcea.

Cartograma 7. Tipuri de păduri la nivelul județului Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

29

Cartograma 8. Harta suprafețelor împădurite la nivel de UAT (2014) Sursa: Prelucrare date INS 2014 După cum se poate observa (Cartograma 7), pe teritoriul județului Suceava se întâlnesc atât păduri de conifere (dominante -324 750 ha), cât și păduri de tranziție cu arbuști, păduri de foioase, păduri mixte, pajiști naturale și stepă alpină. În domeniul forestier, județul Suceava ocupă o poziție fruntașă atât a suprafață a fondului forestier 438 mii ha, urmat de Caraş–Severin (421 mii ha), Hunedoara (317 mii ha), Argeş (277 mii ha), Vâlcea (271 mii ha), Bacău (270 mii ha), Harghita (264 mii ha), Neamţ (262 mii ha) şi Maramureş (260 mii ha). De asemenea, județul Suceava deține locul I cu cele mai mari suprafețe regenerate de pădure din țară – 3254 ha. Cele mai mari suprafețe regenerate au fost cele de conifere (1925ha). La nivel de UAT, localitățile cu cele mai mari suprafețe acoperite cu păduri (Cartograma 8) se regăsesc la limita vestică (Poiana Stampei, Coșna, Cârlibaba, Vatra Dornei), nordică (Brodina, Moldovița, Putna, Sucevița, Mănăstirea Humorului) și sudică (Crucea, Ostra, Râșca) a județului. O analiză în detaliu a domeniului forestier va fi realizată în cadrul capitolului dedicat Structurii activităților agricole.

A7. Zone expuse la riscuri naturale a)

Inundații

Pentru judeţul Suceava inundațiile constituie principalul hazard natural generator de pagube şi de situaţii de urgenţă. Hazardele hidrologice sunt favorizate de marea densitate a reţelei hidrografice, de condiţiile climatice specifice şi de activitatea umană (construcţii în zone inundabile, subdimensionări constructive ale podurilor, neîntreţinerea albiilor şi podeţelor etc.). La acestea se adaugă unele condiţii

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

30

de alimentare, parametrii morfogenetici şi morfometrici ai bazinelor hidrografice (suprafaţă, fragmentarea reliefului, altitudinea medie, forma, pantele, gradul de împădurire etc.) care determină durata, debitele şi volumele maxime ale viiturilor. Hazardele hidrologice caracteristice judeţului Suceava, în special viiturile şi inundaţiile, dar şi frecventele scurgeri pe versanţi se produc în contextul unor precipitaţii bogate care cad într-un interval scurt de timp. În judeţul Suceava, inundaţiile sunt posibile pe tot parcursul anului, ori de câte ori nivelul apelor depăşeşte cotele de apărare. Aceste creşteri care exced albiile se datorează precipitaţiilor abundente, scurgerilor de pe versanţi, formării zăpoarelor şi/sau topirii stratului de zăpadă, dar şi unor caracteristici fizico-geografice precum mărimea şi topografia bazinului de drenaj, respectiv capacitatea de infiltraţie a apei. Producerea inundaţiilor este rezultatul interacţiunii dintre precipitaţii - ca factor generator - şi bazinul hidrografic, care răspunde într-un mod specific impulsului meteorologic, în funcţie de parametrii lui hidrologici. Fenomenele hidroclimatice extreme constituie factori de risc cu un mare potenţial distructiv. Între elementele hidrologice şi cele climatice există o legătură de dependenţă, în sensul că fenomenele hidrologice extreme sunt declanşate şi întreţinute de cele climatice. Prin urmare, viiturile (cele de vară, specifice zonei temperate) sunt determinate în primul rând de existenţa unor precipitaţii bogate şi cu caracter torenţial. În general clima judeţului Suceava, reprezentată printr-un regim temperat continental moderat, se caracterizează printr-o frecvenţă destul de mare a precipitaţiilor torenţiale (cantităţi de peste 100 l/m2 căzute în parcursul a 24 de ore). De regulă caracterul torenţial, pe suprafeţe reduse al precipitaţiilor se manifestă mai mult în zona de deal şi podiş, respectiv în partea de est a judeţului, dar astfel de situaţii nu lipsesc nici în zona montană. În statisticile meteorologice figurează unele valori deosebite de precipitaţii căzute în 24 de ore, astfel: 138,6 l/m2 la Slatina (25.06.1897), 260 l/m2 la Vatra Dornei (05.09.1912), 142,7 l/m2 la Hănțești (12.08.1929), 280,4 l/m2 la Cârlibaba (10.07.1938), 133 l/m2 la Preuteşti (15.08.1979), 135,0 l/m2 la Vicovu de Jos (26.07.2008), 175,6 l/ m2 la Zvoriștea (06-07.2013), 187,7 l/ m2 la Dolhești (0607.2013), 199,4 l/ m2 la Bogdănești (06-07.2013), 226,0 l/ m2 la Broșteni (06-07.2013), 252,1 l/ m2 la Șaru Dornei (06-07.2013), 135,9 l/m2 la Gura Humorului (31.06.2018), 296,3 l/m2 pe Râul Suceava (în perioada 23.07-01.08.2018), 176,2 l/m2 pe Râul Râșca (în perioada 23.07-01.08.2018), 239,6 l/m2 pe Râul Moldova (în perioada 23.07-01.08.2018) și 275,1 l/m2 pe Râul Suha (în perioada 23.07-01.08.2018) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava). O particularitate a judeţului Suceava o reprezintă fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa (zona Vatra Dornei), care are câteva caracteristici aparte faţă de ceea ce se cunoaşte din literatura de specialitate şi din istoricul zăpoarelor de pe alte râuri din ţară, şi anume: •

frecvenţa de instalare a fenomenului este anuală şi în unii ani bianuală;

•

lungimea de râu pe care se instalează ajunge la câțiva kilometri, cu blocarea întregii secţiuni a albiei;

•

grosimea aglomerărilor de gheaţă ajunge până la 5-7 m în zonele critice;

•

violenţa deosebit de mare ca mod de manifestare, a deblocărilor naturale, cu pagube economice, sociale şi umane;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

31

•

formaţiunile de gheaţă nu au suport lichid, debitul de apă fiind foarte mic, se sprijină de talveg.

În bazinul hidrografic al râurilor Bistriţa, Moldova şi Suceava un factor important de risc pe timp de iarnă îl reprezintă inundaţiile provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de gheaţă) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava) (Cartograma 9). În ceea ce privește frecvența inundațiilor la nivel de UAT, Iacobeni este localitatea cu cea mai mare frecvență de producere a inundațiilor (10), la polul opus situându-se Poiana Stampei și Pârteștii de Jos (0). De asemenea, valori ridicate (7-8) se înregistrează în Breaza, Brodina, Broșteni, Câmpulung Moldovenesc, Dolhasca, Dolhești, Frasin, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Solca, Stulpicani, Ulma, Vicovu de Jos. Media frecvenței la nivel județean este de 5 (Cartograma 10).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

32

Cartograma 9. Inundații în județul Suceava – sinteză PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

32

Cartograma 10.Frecvența inundațiilor în județul Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

33

b)

Alunecări și prăbușiri de teren

Teritoriul județulului Suceava reprezintă un areal cu potenţial ridicat de manifestare a alunecărilor de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe fondul unor factori de natură complexă, litologică, geomorfologică, climatică şi antropică care le favorizează apariţia. Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de risc la alunecări de teren sunt: populaţia şi bunurile sale mobile şi imobile, construcţiile (clădiri de locuit, pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare, capacităţile productive: ferme zootehnice, amenajări piscicole, lucrări hidrotehnice), căile de transport rutiere, feroviare, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii, mediul natural (ecosisteme, păduri, intravilanul localităţilor, activităţile socialeconomice. Factorii care conduc la producerea instabilităţilor masivelor de teren Stabilitatea terenurilor depinde de interacţiunea factorilor permanenţi, favorizanţi şi temporari agravanţi, declanşatori, care influenţează apariţia şi dezvoltarea alunecărilor de teren. Factorii permanenţi sunt reprezentaţi prin condiţiile geologice, geomorfologice, structurale, iar cei temporari sunt condiţiile hidrologice şi climatice, hidrogeologice, seismice, silvice şi antropice. Eroziunea în suprafaţă şi procesele declanşate de ploile torenţiale, afectează aproape în totalitate versanţii lipsiţi de vegetaţie forestieră. În Podișul Moldovei defrișarea si procesele erozionale pe pante au determinat degradarea in stadii diferite a solurilor si scăderea corespunzătoare a posibilității lor de folosire. Totodată folosirea neadecvată a unor terenuri în pantă şi defrişările au accentuat acţiunea alunecărilor de teren. Activităţile umane exercită o influenţă defavorabilă în regimul stabilității versanților şi eroziunii terenurilor, datorită impactului puternic şi ireversibil al amenajărilor, folosinţelor și diverselor activităţi. Defrişările masive din ultima perioadă au favorizat dezvoltarea ciclului activ de alunecări de teren recente. Schimbările demografice şi evoluţia economică din perioada modernă au determinat modificări ale structurilor tradiţionale de utilizare a terenurilor. Ponderea tipurilor de folosinţă clasică (fond forestier şi destinaţie agricolă), s-a diminuat în detrimentul urbanizării şi industrializării teritoriului, dinamica suprafeţelor presupunând noi mutaţii în repartiţia populaţiei şi a activităţilor, ca urmare a readaptării formelor de proprietate şi a zonelor de interes. În perioada recentă au apărut arii importante de exploatare a lemnului. Specificul, condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară aceste lucrări, determină micşorarea stabilității pantelor. Supraîncărcarea pantelor, solicitările dinamice, modificările reliefului sau regimului apelor subterane şi de suprafaţă sunt principalele mecanisme de acţiune. Se remarcă incidenţa sporită şi cazurile de instabilitate a unor suprafeţe din Masivul Călimani, valea Putnei, Holdiţa, Suha, valea Moldovei, etc., care corespund structurilor şi zonelor de exploatare minieră, impactul reprezentând accentuări ale secţionării versanţilor, vibraţii datorită traficului rutier greu, deversări de ape de mină sau încărcări suplimentare ale versanţilor (halde de steril). Multe deficienţe revin inadaptării construcţiilor şi amenajărilor în raport cu aptitudinile şi vulnerabilitatea terenurilor, datorită lipsei studiilor de specialitate asupra factorilor de control, neajunsuri ce s-au repercutat şi în unele încercări de ameliorare a terenurilor din judeţ.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

37

Repartiţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren cu diferite grade de manifestare din județul Suceava este reflectată în studiile de specialitate care au fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural”: “Ghidul privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren”, elaborat de GEOTEC în 1999 și „Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbușiri de teren si inundații, pentru evidențierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului național” elaborate de Institutul de Cercetări Pedologice si Agrochimice. Ghidul elaborat de GEOTEC, 1999, (studiu care a fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural”) clasifică terenurile județului Suceava după următoarele criterii:

Tabel 5. Tipuri de teren din punct de vedere al riscului la alunecări de teren Tipul terenului

Suprafaţa (ha)

Ponderea %

232.974

62,00

61

0,72

279.737

33,16

Terenuri relativ stabile, dar cu fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci, pietre

194.568

23,06

Total

707.340

Terenuri relativ stabile cu eroziune slabă-moderată cu risc redus de alunecări Terenuri moderat stabile cu alunecări vechi, cu risc ridicat de activitate în anii ploioşi, prin defrişări sau prin încărcare cu c-ţii grele, Terenuri relativ instabile, cu risc ridicat de alunecări, surpări, prăbuşiri

Sursa: GEOTEC, 1999 Reprezentarea grafică a zonării terenurilor după criteriile de mai sus este redată în imaginea următoare:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

38

Fig. 7. Zonarea terenurilor funcţie de gradul de manifestare a eroziunii şi a alunecărilor de teren Sursa: Ghidul privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren Un alt studiu care a fundamentat Legea nr.575/2001 – ”Zone de risc natural” este „Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbușiri de teren si inundații, pentru evidențierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului național”. Prin acest studiu Institutul de Cercetări Pedologice si Agrochimice a elaborat „Harta terenurilor României după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări”. Pentru judeţul Suceava este evidenţiată următoarea repartiţie a suprafeţelor afectate de eroziune şi alunecări de teren, cu diferite grade de manifestare:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

39

Fig. 8. Zonarea din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren Sursa: Harta terenurilor României după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări” Prin studiul “Identificarea și delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren, inundații) - Hârți de hazard la nivelul teritoriului județean - Județul Suceava” – IPTANA SA, în anul 2008, a elaborat harta de hazard la alunecări de teren si seisme a județului Suceava. Conform acestui studiu, pe teritoriul judeţului Suceava se constată că probabilitatea de producere a alunecărilor de teren creşte de la vest la est în corelaţie cu distribuţia etajelor de vegetaţie, strâns legate de variaţiile de altitudine ale reliefului. Etajul montan cuprinde munţii de înălţime mică, alcătuiţi din roci uşor de dislocat. În Munţii Călimani, Giumalău şi Rarău a fost separat şi un etaj sub-alpin, caracteristica principală fiind dată de dezagregările intense ce se produc mai ales în zonele lipsite de vegetaţie (Pietrele Doamnei, Pietrosu Călimanului), acţiunea fiind deosebit de puternică pe versanţii Călimanului, unde apar culoare de avalanşe şi râuri de pietre. Lucrările executate pentru exploatare sulfului în Călimani (abandonate după anul 1990) a dus la secţionarea versanţilor, la amplificarea spălării în suprafaţă şi a şiroirii pe taluzurile lipsite de vegetaţie. În etajul montan, degradarea terenurilor, este cauzată de procesele fluviotorenţiale, care sunt intense, în special, pe pantele acoperite cu păşuni şi fâneţe, pe suprafeţele intens păşunate şi, mai ales, în parcelele recent despădurite. La acestea se asociază alunecările de teren pe abrupturile situate peste 1800 m. Etajul colinar –depresionar cuprinde podişul Sucevei şi culoarele văilor Siret, Moldova şi Suceava. Spălarea în suprafaţă cunoaşte o intensitate deosebită pe versanţii cu panta > 100, pe frunţile teraselor Sucevei şi Moldovei, la aceasta asociindu-se şi procesele de torenţialitate şi aluncările de teren. Lipsa vegetaţiei forestiere pe pantele ce depăşesc 10 0, conduce la apariţia alunecărilor de teren. Aceste fenomene au o frecvenţă mai mare în Podişul Fălticeni, pe toţi afluenţii Şomuzului Mare, pe văile din Podişul Dragomirnei, în Depresiunea Solca, în bazinul mijlociu al Soloneţului. Se înregistrează alunecări de teren pe versanţii acoperiţi cu fâneţe şi păşuni ale văilor Moldova, Sadova. Moldoviţa, Humor, Suceviţa, Putna, etc, precum şi pe terenurile defrişate din versanţii văilor Ciomârna, Putna, Frumosu, Solca, Soloneţ, etc. Eroziunea de mal este activă în cadrul albiilor minore, meandrate, ale râurilor Siret, Suceava şi Moldova. Degradarea terenurilor este deosebit de avansată şi de activă, în aceste zone întâlnindu-se suprafeţele cele mai întinse din judeţ, care sunt încadrate în grupa terenurilor cu eroziune puternică şi excesivă.

Harta de hazard la alunecări de teren - coeficientul mediu hazard K m Pentru elaborarea hârților de hazard a fost necesară sintetizarea tuturor informațiilor morfologice, hidrologice, climatice, geologice, geotehnice, seismice, silvice, climatice, hidrogeologice existente aferente perimetrului cercetat, precum și cartări geologice inginerești și hidrogeologice foarte detaliate. Harta de hazard la alunecări de teren a teritoriului administrativ al județului Suceava s-a realizat prin combinarea celor opt hârți tematice elaborate pentru fiecare din factorii geotehnici luați în considerare și calculul coeficienților de influență. Harta reprezintă o serie de suprafețe poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de hazard - Km.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

40

Analiza acestor hărţi evidențiază trăsăturile generale ale judeţului din punct de vedere al probabilităţii de producere a alunecărilor de teren. Se constată următoarea răspândire a acestora: •

Zone de dimensiuni apreciabile, corespunzătoare probabilităţii reduse de producere a alunecărilor de teren, cărora li s-a atribuit valoarea Km < 0,10, ocupă suprafeţe importante în munţii Maramureş, Suhard, Călimani, iar în Obcina Mestecăniş iau forme alungite care se continuă spre sud în munţii Giumalău, Bistriţei şi vestul Masivului Rarău.

•

Cea mai mare parte a judeţului respectiv vestul şi centrul teritoriului, în zona montană (munţii Maramureş, Suhard, Călimani, Rarău, Stânişoarei, Obcinele Mestecăniş, Giumalău, Bistriţei şi vestul Masivului Rarău, Feredeu şi Obcina Mare) şi a Subcarpaţilor Neamţului, unde predomină pădurile de molid şi zona pădurilor de foioase, se încadrează la valoarea Km = 0,10-0,30, corespunzând unei probabilităţi medii de producere a alunecărilor de teren. Aceeaşi valoare a coeficientului Kg s-a atribuit şi arealelor cu păduri din estul judeţului, la est de râul Suceava, sau din sud-estul judeţului.

•

Probabilitatea medie-mare de producere a deplasărilor de teren (Km = 0,31-0,50), predomină în partea centrală a judeţului Suceava, caracterizând arealele ocupate de Obcina Feredeu, Obcina Mare cu Obcina Humorului, munţii Rarău şi Stânişoarei. Suprafeţe având aceeași probabilitate, de dimensiuni reduse, cu aspect franjurat, apar în estul judeţului, în Podişul Sucevei cu subdiviziunile acestuia podişurile Fălticeni şi Dragomirna, precum şi în sud în Subcarpaţii Neamţului.

•

Suprafeţele caracterizate printr-o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Km = 0,51-0,70) sunt reduse ca extindere pe teritoriul judeţului. De la vest către est, acestea ocupă cu precădere luncile unor afluenţi ai r. Bistriţa, marginile Depresiunii Dornelor, un tronson din v. Bistriţei, între localităţile Dorna şi Crucea, lunca p. Cârlibaba, precum şi areale întrerupte în ambii versanţi ai r. Moldova până la confluenţa cu p. Humorul. Arealele cu probabilitate mare, având aspect dantelat, capătă o extindere apreciabilă în versantul drept al p. Suceava, în partea de est a Obcinei Mari şi în sudul judeţului, la limita dintre Munţii Stânişoarei şi Subcarpaţii Neamţului. Poligoane cu dimensiuni mai restrânse, cu aspect dantelat, caracterizate prin aceeaşi probabilitate mare se dispun în sectoarele culmilor Podişului Sucevei şi ale Subcarpaţilor Neamţului.

•

Suprafeţele restrânse, de formă alungită, suprapuse sectoarelor cu vegetaţie fluvio-lacustră din lungul unor văi sau din preajma lacurilor, în partea central – sud-estică (înmlăştinirile turbifere din Depresiunea Dornelor) sau nord-vestică şi aceea de la nord de Suceava, se încadrează domeniului cu probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren.

Reprezentarea grafică a celor expuse mai sus s-a realizat in Harta de hazard la producerea alunecărilor de teren, (harta coeficientului mediu de hazard – Km).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

41

Fig. 9. Harta factorului de risc la alunecări de teren in județul Suceava Din punct de vedere al vulnerabilității unităţilor administrativ teritoriale (orașe, comune) la efectele producerii alunecărilor de teren au fost sintetizate următoarele informații: •

Există unități administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren și anume: municipiile (3) Suceava, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni, orașele (4) Cajvana, Dolhasca, Salcea, Vicovu de Sus, comunele (31) Adâncata, Baia, Bălăceana, Bogdănești, Boroaia, Bosanci, Breaza, Bunești, Capu Câmpului, Ciprian Porumbescu, Comănești, Drăgușeni, Grămești, Hănțești, Horodnic de Jos, Iaslovăț, Ipotești, Izvoarele Sucevei, Mitocu Dragomirnei, Moara, Moldova-Sulița, Mușenița, Pătrăuți, Putna, Rădășeni, Siminicea, Șcheia, Todirești, Ulma, Vadu Moldovei, Voitinel; • Unităţile administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni reduse cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren sunt: orașele Frasin și Siret (2) comunele Bărcăuţi, Calafindești, Cârlibaba, Crucea, Dorneşti, Frătăuții Noi, Frumosu, Grăniceşti, Panaci, Satu Mare, Şerbăuţi, Zamostea, Zvoriştea (13) ; •

Unităţile administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren sunt: municipiul Vatra Dornei (1), comunele Dorna Arini, Șaru Dornei (2);

•

Unităţi administrativ teritoriale care dețin suprafețe de teren de dimensiuni apreciabile cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren care includ și areale de dimensiuni variabile cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren: orașele Broșteni, Gura

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

42

Humorului, Solca (3), comunele Arbore, Brodina, Burla, Cacica, Cornu Luncii, Coșna, Dărmănești, Dolhești, Dorna Candrenilor, Drăgoiești, Horodniceni, Ilișești, Marginea, Mălini, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Preutești, Râșca, Sadova, Slatina, Straja, Stroiești, Stulpicani, Sucevița, Valea Moldovei, Vama, Vatra Moldoviței, Vicovu de Jos, Vulturești (30).

Probleme legate de vulnerabilitatea la alunecări de teren a unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Suceava În sinteza celor prezentate mai sus și din analizele Studiului „Interacțiunea mediului cu activitățile economico – sociale la nivelul județului Suceava” elaborat de F&R Worldwide S.R.L în februarie 2019 se desprind câteva concluzii privind situația actuala a problemei alunecărilor de teren: •

Există 13 orașe (din 16 oraşe situate pe teritoriul județului Suceava) care sunt aflate în zone cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren sau probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren – Proporția este de cca 81%

•

Există 79 comune (din 96 de comune) care sunt aflate în zone cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren și probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren. Proporția este de cca 82%

•

Alunecări de teren active în zonele din vestul Podișului Dragomirnei spre valea Sucevei, Podișul Sucevei și Podișul Fălticeni: -

alunecări stabilizate pe o suprafață de 20.139 ha în perimetrele orașului Cajvana și al comunelor: Botoșana, Cacica, Frătăuții Noi, Șerbăuți, Todirești și în partea vestică a Podişului Dragomirnei spre valea Sucevei la Dărmăneşti şi în Podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni.

-

alunecările active desfășurate pe 3.284 ha sunt specifice Podișului Fălticenilor în perimetrele comunelor:, Preuteşti, Rădăşeni, Forăşti, Todirești (Dealul Osoi – prezintă eroziune în adâncime și alunecări active). și Podișului Dragomirnei – Adâncata

-

Reactivarea alunecărilor semi-stabilizate şi extinderea zonelor cu ravene, după perioade ploioase.

•

Municipiile Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi alte 26 comune au suferit degradări importante ale zonelor urbane, rurale, agricole şi de-a lungul căilor de comunicaţie, cu implicaţii socio-economice importante.

•

În perioada 2012 – 2014, pe terenurile cartate de către O.S.P.A. Suceava nu au fost întâlnite alte zone critice, cartările din zona montană punând în evidenţă doar mici areale cu eroziune slabă şi alunecări stabilizate şi semi-stabilizate. După anul 2014, nu au fost alte suprafeţe de teren cartate.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

43

Cartograma 11. Alunecări de teren în județul Suceava – sinteză PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

40

Conform cartogramei UAT-urilor ce prezintă alunecări de teren (Cartograma 12), în județul Suceava se înregistrează deja 29 UAT-uri, anume: Adâncata, Boroaia, Bosanci, Brodina, Broșteni, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Ciprian Porumbescu, Dărmănești, Dolhești, Dorna Candrenilor, Fălticeni, Forăști, Gălănești, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Păltinoasa, Pârteștii de Jos, Pojorâta, Sadova, Salcea, Șcheia, Suceava, Sucevița, Todirești, Udești, Vadu Moldovei, Vicovu de Jos, Vulturești.

Cartograma 12. UAT-uri ce prezintă alunecări de teren din județul Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

c)

Seisme

Conform zonării seismice a României (STAS 11100 / r-1-77), judeţul Suceava se află cuprins în zona de intensitate de grad 6 MSK, iar o porţiune din judeţ (zona extremă de SE) în zona de intensitate de grad 7MSK. O caracteristică distinctă din punct de vedere seismic o reprezintă zona extremă de NE a judeţului, localităţile rurale şi urbane din aria subsecventă a localităţilor Siret şi Rădăuţi, zonă de risc specific de intensitate 7 MSK, cu epicentrul în apropiere de Cernăuţi (Ucraina). Din punct de vedere al coeficientului seismic ks (Normativul P100/92), în judeţul Suceava sunt delimitate 3 zone distincte: •

zona D ( ks=0,16 ) în regiunea din NE al judeţului;

•

zona E ( ks=0,12 ) în cea mai mare parte a judeţului;

•

zona F ( ks=0,08 ) în regiunea de la vest de aliniamentul văii râului Bistriţa.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

46

Astfel, rezultă că în judeţul Suceava nu sunt focare sau zone seismice, dar se resimte transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. De asemenea, judeţul nu se află pe direcţia de propagare principală a undelor seismice ce-şi are originea în zona Vrancea şi anume NE-SV (constatată la cutremurul din 1977) (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava). După cum se poate observa din Cartograma 13, zonele cu risc seismic ridicat sunt: Municipiul Suceava și localitățile limitrofe, Municipiul Rădăuți, Municipiul Fălticeni, orașul Siret, zona Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului.

Cartograma 13. Harta seismicității la nivelul județului Suceava Sursa: Prelucrare date Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Zone cu risc scăzut se clasifică conform ISU Suceava după cum urmează: 1. Zona extremă de S - SV a judeţului, care cuprinde localităţile dispuse în raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei cu Punctul de lucru Poiana Stampei.

Tabel 6. Zone cu risc scăzut seismic – zona extremă de S-SV a județului Nr. crt. 1 2 3 4 5

Unitatea administrativ teritorială Vatra Dornei Broşteni Cârlibaba Ciocăneşti Coşna

Localităţi aparţinătoare Vatra Dornei, Argestru, Roşu, Todireni. Broşteni Cârlibaba Nouă, Iedu, Şesuri Ţibău, Valea Stânei. Ciocăneşti, Botoş. Coşna, Podu Coşnei, Româneşti, Teşna, Valea Bancului.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

47

Nr. crt. 6 7 8 9 10

Unitatea administrativ teritorială Crucea Dorna Candrenilor Dorna Arini Iacobeni Panaci

11

Poiana Stampei

12

Şaru Dornei

Localităţi aparţinătoare Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare. Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii. Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca Sunători. Iacobeni, Mestecăniş Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniş. Poiana Stampei,Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru, Teşna. Neagra Şarului, Şaru Dornei, Gura Haitii, Plaiu Şarului, Sărişor, Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei.

2. Zona centrală şi de N-NV a județului, care cuprinde localitățile dispuse în raionul de intervenţie al Detașamentului de Pompieri Câmpulung Moldovenesc şi al Gărzii de Intervenție Gura Humorului:

Tabel 7. Zone cu risc scăzut seismic – zona centrală și de N-NV a județului Nr. crt. 1 2 3

Unitatea administrativ teritorială Câmpulung Moldovenesc Breaza Frumosu

4

Fundu Moldovei

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Izvoarele Sucevei Moldova Suliţa Moldoviţa Pojorâta Sadova Vama Vatra Moldoviţei Gura Humorului Berchişeşti Capu Câmpului Frasin Mănăstirea Humorului Ostra Păltinoasa Stulpicani Valea Moldovei

Localităţi aparţinătoare Câmpulung Moldovenesc Breaza, Breaza de Sus, Pârâul Negrei. Frumosu, Deia, Dragoşa, Gura Dragoşei, Fundu Frumosu. Fundu Moldovei, Botuş Botuşel Braniştea, Colacu, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor. Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina Moldova Suliţa, Benia, Lucina. Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca, Putna Săcrieş. Pojorâta, Valea Putnei. Sadova, Holohosca. Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strâmtura. Vatra Moldoviţei, Ciumârna, Paltinu, Valea Stânei. Gura Humorului, Voroneţ. Berchişeşti, Corlata. Capu Câmpului Frasin, Bucșoaia, Doroteia, Plutoniţa, Valea Seacă. Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului. Ostra, Tărnicioara, Tarniţa Băiăsaca. Păltinoasa, Capu Codrului. Stulpicani, Gemenea, Slătioara, Vadu Negrilesei, Negrileasa. Valea Moldovei, Mironu.

Notă: Fiind un fenomen natural de origine geologică care nu poate fi anticipat, cutremurul de pământ se poate produce în orice zonă al județului.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

48

d)

Alte tipuri de riscuri naturale I. Fenomene

meteorologice

periculoase: •

Furtuni

Furtunile reprezintă principalele fenomene meteorologice extreme din județul Suceava. Cele din 2002, 2004, 2008, 2009, 2010 şi 2011, 2012, 2014 și 2018 au condus la precipitaţii abundente şi inundaţii de mare amploare şi care au afectat arealul depresionar și montan de pe teritoriul județului Suceava. •

Valuri de frig și de căldură

Răcirile masive și valurile de frig sunt specifice spațiului extracarpatic. Minimele istorice absolute înregistrate în judeţ sunt: Suceava 31,8°C (20.02.1963), Rădăuţi -34,2°C (28.12.1996), Câmpulung Moldovenesc -33,9°C (11.01.1940), Vatra Dornei -36,5°C (13.01.1950) şi Cârlibaba -37,2°C (27.01.1954). Valurile de căldură sunt de asemenea specifice spațiului extracarpatic. Maximele istorice înregistrate sunt: Vatra Dornei 36,4°C (18.07.1904), Suceava 38,6°C (17.08.1952), Fălticeni 37,8°C (15.08.1957), Rădăuţi 37,7°C (12.05.1958). •

Îngheț și brumă

În medie, în judeţul Suceava prima brumă se înregistrează între datele de 15 septembrie - pe culmile montane şi 10 octombrie - în zonele sud-estice, iar ultima brumă în prima jumătate a lunii aprilie, în zonele sud-estice, şi până la începutul lunii mai, pe culmile montane. Zonele cele mai expuse acestui risc: Gulea - Poienari - Dolheştii Mici, Feteşti - Grigoreşti - Siminicea - Salcea, Horodniceni - Boteşti - Vornicenii Mici, Călineşti - Șerbăuţi - Zvoriştea, Negostina - Bălcăuţi - Siret, Horodnic - Gălăneşti Rădăuţi. •

Secetă și uscăciune

În judeţul Suceava se pot diferenţia secete de iarnă, de primăvară, de vară şi de toamnă. Durata şi intensitatea secetei, precum şi unele fenomene care premerg seceta sau care o însoţesc, îi determină caracterul de calamitate. De exemplu seceta prelungită din anul 2007 a afectat şi regiunea de podiş din sud - estul judeţului. •

Oraje

Orajele (manifestările electrice) au o frecvenţă destul de mare în zonele montane cât şi în cele de podiş ale judeţului, îndeosebi pe părţile superioare ale versanţilor expuşi dinamicii dominante a maselor de aer. Ariile cele mai expuse riscului acestor fenomene sunt cele intens umanizate, sau din lungul văilor din zona de podiş. •

Grindină

În judeţul Suceava grindina este specifică sezonului cald. Căderile de grindină sunt de nivel mediu în aria de podiş şi combinat în zona montană (mare pe vârfuri, culmi şi versanţi expuşi advecţiilor, mic în depresiuni şi pe culoarele de vale unde efectul de adăpost este mai pronunţat).De remarcat sunt ploile cu caracter torențial din perioada 17-18.07.2016, din zona localității Țibeni, unde grindina a măsurat un diametru de 2 centimetri. •

Ceață

Ceaţa urmează cursurile văilor (Siret, Moldova, Suceava, Bistriţa) sau străbat zone depresionare (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi). Deşi este previzibilă, ceaţa creează mari dificultăţi navigaţiei aeriene în zona de operare a Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava, transporturilor rutiere

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

49

- prin creşterea numărului de accidente şi implicit a numărului de victime. În anumite situaţii se pot produce adevărate catastrofe. Ceaţa este mai frecventă noaptea şi dimineaţa, toamna şi iarna. Zonele de producere a ceţii urmăresc de obicei văile cursurilor de apă: Dolhasca, Bogdăneşti, Lisaura, Salcea, Slobozia, Zvoriştea, Gura Solcii, Siret, Rădăuţi, Gura Humorului, Coşna, Berchişeşti. •

Chiciură

Chiciura se manifestă mai ales în regiunile montane înalte, dar şi în anumite locaţii din podiş, mai ales în cadrul suprafeţelor pomicole. Fenomenul poate produce avarii la magistralele de transport energie electrică datorită îngreunării acestora. Zone unde se produce frecvent chiciura: Gulea - Poienari Dolheştii Mici, Dolhasca - Siliştea Nouă - Budeni, Dolheştii Mari - Corni, Preuteşti, Arghira, Huşi, Vadu Moldovei, Câmârzani, Dumbrăviţa, Spătăreşti, Leucuşeni, Fântâna Mare, Bogdăneşti, Buda, Slătioara, Păiseni, Sasca Mare, Valea Moldovei, Mironu, Mănăstioara, Vultureşti, Plăvălari, Mereşti, Moara, Ipoteşti, Vârfu Dealului, Gura Humorului, Păltinoasa, Costâna, Mihoveni, Poieni Solca, Feteşti, Sălăgeni, Dărmăneşti, Gura Solcii, Solca, Şerbăuţi, Bălcăuţi, Gălăneşti, Horodnic, Voitinel, Marginea, Milişăuţi, Suceviţa, Brodina, Izvoarele Sucevei, Valea Putnei, Satu Mare, Broşteni, Panaci, Iacobeni. •

Polei

Poleiul este specific aşezărilor umane intens circulate, drumurilor europene (ex. E85 Siret - Suceava, Fălticeni-Drăguşeni etc.), drumurilor naţionale (ex. DN 17 Suceava - Vatra Dornei, DN 17B Vatra Dornei – Borca (jud. Neamț), DN 17A Siret - Rădăuţi - Vatra Moldoviţei – Pojorâta etc.). Poleiul afectează în special transporturile rutiere şi prin cablu, pomicultura, viticultura etc. În judeţ, fenomenul se produce, de obicei, în areale Dolhasca, Fântâna Mare, Râşca, Gura Humorului, Ilişeşti, Suceava, Grăniceşti, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Crucea, Satu Mare, Broşteni, Vatra Dornei, Pojorâta. În sezonul rece al anului, precipitaţiile care se înregistrează în judeţ sunt predominant sub formă de ninsoare. Stratul de zăpadă cumulează, în medie, între 150 şi 200 mm, fiind mai gros în arealele înalte din Podişul Sucevei şi în cele montane (depresiuni, culmi). •

Viscol

Viscolul este un fenomen caracteristic iernii, dar el poate să apară şi în anotimpurile de tranziţie, spre sfârşitul toamnei sau la începutul primăverii. Viscolul se manifestă între lunile noiembrie şi martie, şi mai rar în octombrie sau aprilie, iar zonele cele mai afectate sunt cele extracarpatice la care se adaugă vârfurile şi pasurile montane (Mestecăniş, Tihuţa, Prislop, Ciumârna etc.). Viteza mare a vântului determină spulberarea zăpezii, dezvelirea culturilor, ruperea crengilor, reducerea vizibilităţii, blocarea căilor de transport rutiere şi CF şi creşterea numărului de accidente. Riscul se amplifică prin faptul că ambulanţele, autospecialele pompierilor şi alte mijloace de intervenţie nu pot pătrunde în zonele înzăpezite. În anumite situaţii viscolele pot produce victime prin instalarea hipotermiei. Arii afectate în mod frecvent de viscole: Fălticeni - Spătăreşti - Fântâna Mare, Cornu Luncii - Sasca Mică - Dumbrava, Păltinoasa - Capu Câmpului - Berchişeşti, Ilişeşti - Braşca - Stroieşti, Suceava Moara - Liteni, Fântânele - Cotu Dobei - Slobozia, Dumbrăveni - Sălăgeni – Siminicea, Suceava Şcheia - Mihoveni , Soca - Poieni Solca, Gura Solcii - Iacobeşti , Siret - Negostina, Gălăneşti – Voitinel, Vicovu de Sus - Vicovu de Jos - Putna - Straja. Localităţi predispuse a fi izolate: com. Grămeşti - sat Rudeşti, com. Fîntînele - sat Cotu Dobei (73 gospodarii, 208 locuitori), com. Forăşti - satele Ruşi (500 locuitori), Toleşti (400 locuitori), Viişoara (200 locuitori) şi Antoceni (150 locuitori).

II.

Incendiile de pădure

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

50

Pădurile din judeţul Suceava, din cauza unor parametri conjuncturali defavorizanţi, sunt expuse factorilor de risc declanşatori ai incendiilor, cu evoluţie ascendentă în timp. Astfel, situaţia din ultimii ani arată o creştere a numărului de incendii în zona forestieră, o extindere în teritoriul judeţului a locaţiilor afectate, precum şi a diversificării cauzelor de incendiu şi a factorilor conjuncturali favorizanţi care concură la iniţierea, întreţinerea şi dezvoltarea acestora în timp şi spaţiu. Factorii naturali de risc la incendii de pădure, predominanţi în judeţ sunt: arboretul, clima, presiunea atmosferică şi curenţii de aer, relieful. Factorii antropici de risc la incendii de pădure, predominanţi în judeţul Suceava sunt: forma şi tipul de proprietate / administrare / exploatare a pădurii, activitatea umană în zona fondului silvic, (reţeaua de drumuri, reţeaua de căi ferate, liniile electrice de medie şi înaltă tensiune, activitatea de exploatare a fondului forestier, activitatea turistică, existenţa sondelor de foraj şi exploatare zăcăminte de gaze naturale, amenajările hidrotehnice, construcţiile de cult, profilul psiho-social al populaţiei şi starea economică a acesteia. III.

Avalanșele

Avalanşele sunt procese gravitaţionale reprezentate de masele de zăpadă şi gheaţă care alunecă sau se rostogolesc la vale, mărindu-și în aval volumul, greutatea şi viteza. Zonele din judeţ unde există riscuri mari de producere a avalanșelor sunt masivele Călimani şi Rarău. Ultimul eveniment de acest gen înregistrat pe teritoriul județului a fost Avalanșa produsă în Munții Călimani, în data de 01.12.2017, în zona Vârfului Pietrosu, soldată cu un deces și un rănit (Schema riscurilor teritoriale 2019, ISU Suceava).

1.2. (B) MEDIUL B1. Aspecte teritoriale Pentru gestionarea, administrarea problemelor și dezvoltarea mediului ambiant sunt necesare structuri organizatorice competente care funcționează cu ajutorul normelor de drept. Astfel se stabilesc și funcționează structurile necesare identificării, analizei, deciziei și realizării diferitelor măsuri privind soluționarea problemelor complexe ale ecologiei. În România, Legea nr.9/1973 prevedea unele atribuții cu privire la mediul înconjurător. Prin art.64 s-a creat Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător ca organ central de specialitate care prelua și atribuțiile ministerelor cu privire la protecția mediului. Acesta era subordonat Consiliului de Miniștrii având obligația de a prezenta rapoarte cu privire la protecția mediului înconjurător Consiliului de Stat. Din ianuarie 1990, Consiliul Național pentru Protecția Mediului devine Ministerul Mediului, iar în anul 1992 își schimbă denumirea în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Această instituție are o nouă viziune: descentralizarea și necesitatea introducerii protecției factorilor naturali de mediu: apă și păduri. Serviciile publice se descentralizează, instituindu-se Agențiile locale de protecția mediului care au dreptul și obligația de a controla respectarea legislației de protecție a factorilor de mediu și a mediului în ansamblu. Sistemul organizatoric al protecției mediului Ministerul Mediului, conform HG nr.264/1991 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului publicat în Monitorul Oficial nr.99 din 9 mai 1991, este autoritatea centrală de stat care organizează cadrul instituțional, dezvoltă, îndrumă și perfecționează activitatea de protecție a mediului la scară națională.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

51

Principalele instituții ale dreptului mediului din România. În subordinea Ministerului Mediului funcționează instituțiile publice cu personalitate juridică: a. Agenția Națională pentru Protecția Mediului înființată prin HG nr.1625/2003, este o instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, are calitatea de organ de specialitate al administratei publice centrale, fiind în subordinea Ministerului Mediului. ANPM are în subordine 42 de agenții județene, având ca scop asigurarea un mediu mai bun în România pentru generațiile prezente și viitoare și realizarea unor îmbunătățiri continue ale calității aerului, solului, apelor și pădurilor. b. Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” înființată prin HG nr.983/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului. Odată cu declararea Rezervației Biosferei Delta Dunării (1990) a fost înființată și instituția pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației, precum și pentru refacerea și protecția unitătilor fizicogeografice de pe teritoriul RBDD Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). c. Garda de Mediu a fost înființată prin HG nr.1167/2001, iar prin HG nr.308/2005 a primit titulatura de Garda Națională de Mediu și a trecut direct în subordinea ministrului mediului și gospodăririi apelor. Garda Națională de Mediu este un organ de control cu statut specific, personalul gărzii are calitatea de funcționar public fiind încadrat pe funcția de comisar, poartă uniformă și însemne distincte și este dotat cu armament de serviciu. Garda Națională de Mediu este o instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, cu atribuții în urmărirea respectării prevederilor legale în domeniul protecției mediului, silviculturii și cinegetic. Garda Națională de Mediu are în componență 41 de Comisariate județene, Comisariatul Municipiului București și Comisariatul RBDD. d. Alte unități aflate în coordonarea Ministerului Mediului sunt: •

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM București

•

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare ”Delta Dunării” – INCDDD Tulcea

•

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare ”Grigore Antipa” – INCDM Constanța

•

Administrația Fondului pentru Mediu – AFM București

Administrația Fondului pentru Mediu a fost înființată prin Legea nr.73/2000, este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii. Se află coordonarea Ministerului Mediului și răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicata în M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobată prin Legea nr.105/2006 (publicata în M.Of. nr. 393/08 mai 2006). Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor pentru protecția mediului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în domeniul protecției mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială care stabilește și destinațiile acestora. Organisme consultative de mediu care activează pe lângă Ministerul Mediului: •

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență

•

Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și a Altor Lucrări Hidrotehnice;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

52

•

Comitetul Național Român pentru programul Hidrologic Internațional;

•

Comisia Națională de acordare a etichetei ecologice;

•

Comitetul consultativ de organizare și coordonare a schemelor de management de mediu și audit;

•

Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului potecției mediului la politicile și strategiile sectoriale la nivel național;

•

Comisia Tehnico-Economică;

•

Centrul Român pentru Reconstrucția Ecologică a Râurilor și Lacurilor.

Structuri pentru probleme ecologice globale Comisia națională privind schimbările climatice înființată prin HG nr.1275/1996 și reorganizată prin HG nr.658/2006 este un organism interministerial fără personalitate juridică, coordonată de Ministerul Mediului, dar aflată în subordinea Consiliului Interministerial pentru agricultură, dezvoltare și mediu, care “promovează măsurile și acțiunile necesare aplicării unitare pe teritoriul României ”A obiectivelor și prevederilor Convenției - cadru privind schimbările climatice (1992) și ale protocolului de la Kyoto (1997) ratificate de România. Comitetul Național pentru Protecția Stratului de Ozon înființat prin HG Nr.234/1995 este un organism interministerial fără personalitate juridică, menit să promoveze măsurile și acțiunile necesare aplicării pe teritoriul României a prevederilor de la Viena privind protecția stratului de ozon, adoptată în 1985, a protocoalelor și amendamentelor ulterioare la această convenție, ratificată de statul român 1.

La nivel de județ au fost elaborate o serie de studii care stau la baza dezvoltării actuale și de perspectivă a județului, precum: Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Județului Suceava, perioada 20112020, Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2030, Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO 2 pentru județul Suceava pentru perioada 20172013, Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO 2 pentru județul Suceava pentru perioada 2007- 2013, Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Raport privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul 2017, Raport de mediu. Starea factorilor de mediu 2017, Programul Județean de Transport public de persoane în Județul Suceava, alături de documentații elaborate la nivel de regiune ca Strategia de Dezvoltare Regională de Nord-Est 20142020, Raport strategic privind monitorizarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, Planul de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est, 2017-2023, august 2017 și documentații elaborate la nivel de țară Raport de mediu. Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru toți oamenii, Master Planul General de Transport al României, 2014 – 2034, Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic internațional al Fluviului Dunărea. Sinteza planurilor de management actualizate la nivel de bazine/spații hidrografice, Administrația Bazinală de Apă Siret. La nivel local, instituțiile sociale care asigură buna dezvoltare a orașului sau comunei (domeniul sănătate, poliție, transport public, agenți economici și învățământ) au propriile planuri și programe de

1 http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Institutiile-dreptului-mediulu25.php PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

53

acțiune, precum: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, Planul Local de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PLAI) Județul Suceava, perioada 2017-2020, Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune socială în Județul Suceava, 2011, Plan de Administrare 2017-2021 Aeroportul Ștefan cel Mare – Suceava, Raportul de Mediu – Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (2030). La nivel local și de județ s-au reliefat cele trei abordări ale dezvoltării durabile (economică, ecologică, socio-culturală), considerate repere care contribuie la creșterea valorilor indicatorilor județului Suceava în consens cu atingerea obiectivele strategiilor din teritoriu. •

Abordarea economică este reprezintă motorul de dezvoltare al comunităților locale. Autoritățile Publice Locale (APL) au instrumente pentru intervenția directă asupra economiei comunității. Prin deciziile strategice pot fi create condiții favorabile evoluției economiei locale. Rolul APL este de administrare eficientă a resurselor locale, de a trata vizionar prioritățile locale și de a proiecta în viitor direcțiile de dezvoltare favorabile comunității pe care o reprezintă. Responsabilitatea APL este legată de existența unor condiții economice dificile sau de lipsa de predictibilitate a condițiilor economice generale.

•

Abordarea ecologică vizează amplasarea geografică, resursele și nevoia de gestionare eficientă a acestora, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar efectele în plan economic maxime. Totodată asigură menținerea unui echilibru permanent între abordarea economică și cea ecologică. Abordarea actuală asigură alegerea celor mai bune practici pentru asigurarea comunităților pe care le reprezintă. Abordarea ecologică pentru județul Suceava este transversală, pentru că induce influențe pe toate celelalte paliere datorită specificului local bazat pe turism și pe menținerea atractivității zonei. Patrimoniul natural sucevean reprezintă o valoare deosebită la nivel local, național și european, fiind parte integrantă a valorilor la nivel mondial.

•

Abordarea socio-culturală este influențată de specificul și tradițiile locale. Zona în ansamblu a județului Suceava și în mod deosebit a Bucovinei de Sud, reprezintă un model multicultural și multietnic aparte. Asigurată de capacitatea educațională, multiculturalitatea este o caracteristică a întregului spațiu sucevean.

B2. Obiective naționale / județene STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI ORIZONTURI 2013-2020-2030 (2008) OBIECTIVELE STRATEGICE pe termen scurt, mediu și lung: Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. OBIECTIVELE STRATEGICE DE MEDIU LA NIVEL DE NAȚIONAL Conform Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 , (2018), OBIECTIVELE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ prezentate în Capitolul II sunt: Obiectivul 1: Fără sărăcie

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

54

Obiectivul 2: Foamete zero Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare Obiectivul 4: Educație și calitate Obiectivul 5: Egalitate de gen Obiectivul 6: Apă curată și sanitație -

Apa curată

Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele. În prezent, activitatea de depozitare a fost sistată în toate depozitele de deșeuri neconforme și s-a realizat ecologizarea și închiderea pentru majoritatea dintre acestea (40 de depozite sunt în curs de închidere). La începutul anului 2018 existau în operare 41 depozite conforme, urmând să se mai construiască încă 17. La nivel de țară au fost implementate programe de măsuri referitoare la realizarea de platforme comunale și individuale pentru stocarea gunoiului și individuale pentru stocarea gunoiului de grajd, în cadrul primei faze a proiectului Controlul integrat al poluării cu nutrienți (2008-2015).. -

Sanitația

România este țara din UE cu cel mai mare procent de populație care, în anul 2015, nu avea acces la o baie, un duș și o toaletă în incinta casei. Față de media de 2,0% a populației din Uniunea Europeană care nu beneficiază de acest confort, media României se ridică la 30,5% privind populația care nu beneficiază de aceasta. Populația conectată la sistemele de canalizare în anul 2016 a reprezentat 49,2%, iar gradul de racordare la stațiile de epurare a fost de 47,8% (procent foarte mic față de țările vecine). Prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 vor fi continuate acțiunile integrate de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, pentru sistemele de colectare și epurare a apelor uzate menajere, pentru aglomerările cu mai mult de 2000 l.e.

Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai accesibil din punct de vedere economic, mai avansat, mai flexibil și mai puțin poluant din punct de vedere tehnologic. Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin certificatele verzi a fost stabilit încă din 2005. Cu toate acestea, România se află în stadiul de adaptare la economia/energia verde.

Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică

Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

55

Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative fiabile, sigure și durabile pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți. Integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțurile valorice și pe piețele externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor devine necesară pentru utilizarea eficientă a resurselor. Adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, susținerea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare, vor duce negreșit la creșterea calității vieții. -

Infrastructura transportului rutier (autostrăzi și drumurile de interes național și european) reprezintă doar 21% din rețea. Aproape 90% din rețeaua de drumuri este la standardul de o singură bandă pe sens. Din punct de vedere al clasificării acceptate, 50% din drumuri se află în stare bună, 30% în stare medie și 20% în stare proastă.

-

Rețeaua feroviară în exploatare are o lungime totală de 10.774 km, din care 72% este de tip linie simplă (în comparație cu media UE de 59%) și doar 37% din liniile feroviare sunt electrificate (față de media UE de 52%).

-

Transporturile aeriene au ocupat un loc important și este în creștere în cadrul activităților de transport. România dispune de 17 aeroporturi.

Obiectivul 10: Inegalități reduse Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile Obiectivul 12: Consum și producție responsabile

Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale atât în strategiile cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare privind schimbările climatice.

Obiectivul 14: Viața acvatică

Obiectivul 15: Viața terestră Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară. La nivelul anului 2016, în România s-a atins numărul de 945 de arii naturale protejate la care se adaugă un număr de 23 de arii naturale protejate de importanță internațională și prin Legea nr.95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANAMP) și pentru modificarea

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

56

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, ANAMP a fost desemnată ca autoritate competentă pentru asigurarea managementului ariilor naturale. Pentru atenuarea efectelor secetei, combaterea deșertificării și reconstrucția ecologică a terenurilor degradate, sub coordonarea AFM a fost implementat Programul de Îmbunătățire a Calității Mediului prin Împădurirea Terenurilor Degradate. În perioada 2011-2017, conform datelor INS, suprafața împădurită pe terenuri degradate a fost de 5686 ha.

Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor OBIECTIVELE STRATEGICE DE MEDIU LA NIVEL DE JUDEȚ SUCEAVA DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ȘI A MEDIULUI RURAL •

Asigurarea utilităților de tip apă si canalizare pentru populația rurală

•

Extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri și a străzilor urbane, inclusiv pasaje și poduri

•

Reducerea gradului de antropizare a unor terenuri naturale

•

Dezvoltarea urbanistică, peisagistică și estetică a localităților din județ

•

Creșterea eficienței energetice și izolarea fonică a clădirilor

•

Îmbunătățirea funcțiilor sanitar-igienice, recreative și estetice-peisagistice a spațiilor verzi

DEȘEURI, CALITATEA SOLULUI ȘI TERENURI DEGRADATE •

Îmbunătățirea activității de depozitare și valorificare a deșeurilor

•

Închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme din jud. Suceava pentru refacerea mediului geologic contaminat

•

Îmbunătățirea activității de colectare selectivă a deșeurilor

•

Depozitarea și gospodărirea gunoiului de grajd conform legislației actuale

•

Îmbunătățirea calității factorilor de mediu din zona platformelor de stocare temporară a deșeurilor municipale din județul Suceava

•

Realizare de facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație APA

•

Reducerea poluării apelor datorită neepurării apelor reziduale menajere și industriale

•

Reducerea poluării produsă de scurgerile provenite din siturile miniere active și inactive

•

Realizarea/ extinderea/ modernizarea infrastructurii pt alimentare cu apă/ canalizare

•

Monitorizarea calității apei potabile

•

Realizare lucrări de apărare împotriva inundațiilor

PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

57

•

Creșterea suprafeței ocupate de păduri

•

Menținerea unei stări favorabile de conservare a speciilor și habitatelor

•

Asigurarea măsurilor pentru conservarea in-situ a speciilor și habitatelor de interes conservativ

CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE – PM 05 •

Implementarea planului de menținere a calității aerului în județul Suceava

•

Îmbunătățirea calității aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele mobile)

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA VIEȚII •

Informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc

•

Educarea cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri

B3. Zone de risc tehnologic a) Deșeurile extractive Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE este transpusă în legislaţia românească de Hotărârea de Guvern nr. 856/2008, privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive. Actul stabileşte cadrul legal privind liniile directoare, măsurile şi procedurile şi pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei, florei şi peisajului, precum şi a oricăror riscuri asupra sănătăţii populaţiei, rezultate ca urmare a gestionării deşeurilor din industriile extractive. În anul 2012, în judeţul Suceava, operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr.856/2008 privind gestionarea deşeurilor extractive sunt prezentați în tabelul 8:

Tabel 8. Operatorii minieri care au intrat sub incidenţa H.G. nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor extractive Nr. crt.

Operatorul minier

1.

Compania Națională a Uraniului SA București – Sucursala Suceava

2.

3.

SC SINAROM MINING GROUP SRL BucureştiPunct de lucru Iacobeni Cariera Mănăila SC SINAROM MINING GROUP SRL BucureştiPunct de lucru Iacobeni Depozitul de steril uzina Cariera Oiţa

HG 856/2008 Anexa 3 ctg.A Da Nu -

x

-

x

x

-

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Observații

Gestionarea deşeurilor din industria extractivă a minereurilor radioactive, face obiectul Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomică (Euratom) Halda de steril Mănăilă

Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive art. 7 alin. (3): În cazul în care raportul menţionat la alin. (2) (n.n. raport dintre greutatea în materie uscată a deşeurilor clasificate ca periculoase şi a deşeurilor totale ce sunt depozitate în instalaţie, la sfârşitul perioadei planificate de exploatare) este mai mare de 50 %, 58

instalaţia se clasifică în categoria A. Sursa: Planului de management actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II, 2015 Ambii operatori minieri au elaborat planuri de gestionare a deşeurilor extractive, avizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi APM Suceava.

b) Obiective IED și SEVESO III Din punct de vedere al gospodăririi apelor din spațiul hidrografic Siret, potrivit Planului de management actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II – Anexa 9.6, cele 7 unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor IED (Directiva 2010/75/UE a Parlamentului european și a Consiliului privind emisiile industriale), SEVESO III și deșeuri ca având activitatea principală conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale Anexa 1 Categoriile de activităţi menţionate la art. 10, sunt redate în tabelul 9 de mai jos:

Tabel 9. Unități economice din județul Suceava care intră sub incidența directivelor IED, SEVESO și Legea 278/2013 Nr. Crt.

Localizarea unității economice în județ

Directive: IED, SEVESO III IED

1.

SC EGGER Romania SRL, comuna Dornești,

2.

SC EGGER Tehnologia SRL

IED, SEVESO

3.

SC MONDECO SRL Suceava, Calea Unirii r.22

IED

4.

SC AMBRO SA Suceava, Calea Unirii nr.34

IED

5.

SC BIOENERGY Suceava SRL

IED

6.

SC SINAROM Minning Group SRL București, Depozit de steril Oița, comuna Ciocănești

IED

Activitatea cf. Legea 278/2013 Anexa 1

Observații: Reglementare /Conformare Autorizare /conformă

1.1 Arderea combustibililor în instalații cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW 1.1 Arderea combustibililor în Autorizare instalaţii cu o putere termică /conformă nominală totală egală sau mai mare de 50 MW 5.1 Eliminarea sau valorificarea Autorizare deşeurilor periculoase, cu o /conformă capacitate de peste 10 tone pe zi, implicând desfăşurarea uneia sau a mai multora dintre următoarele activităţi: a) – k) 6.1b 6.1. Producerea în instalaţii Autorizare /2013 industriale de: b) hârtie sau carton, cu o capacitate de producţie de peste 20 de tone pe zi; 1.1 Arderea combustibililor în Autorizare instalaţii cu o putere termică /conformă nominală totală egală sau mai mare de 50 MW În procedură de autorizare /conformă

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

59

SC Fertisol SRL IED Autorizare Siret, localitatea /conformă Dornești, Sursa: Planului de management actualizat al Spațiului Hidrografic Siret, Anexe, vol.II, 2015,Anexa 9.6 7.

Eliminarea deşeurilor generate se realizează pe haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăilă şi pe depozitul de steril uzinal Cariera Oiţa depozit de categoria A, conform anexei nr. 3 din HG nr.856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

60

Cartograma 14. Obiective cu risc tehnologic – județul Suceava PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

55

Tabel 10. Tabel centralizator UAT – Incendii în primele 11 luni din 2018 Nr. crt. Cod SIRUTA 1 146263 2 146502 3 146539 4 146628 5 146744 Total municipii 1 147358 2 147633 3 148006 4 148612 5 146584 6 149227 7 146931 8 146370 9 146655 10 146708 11 151095 Total orașe Total urban 1 146799 2 146860 3 146904 4 151530 5 146995 6 151576 7 147036 8 147054 9 147072 10 147134 11 147161 12 147205 13 147241 14 147465 15 151521 16 147526 17 147580 18 151503 19 151451 20 151567 21 147713 22 151433 23 147786 24 151497 25 147884 26 147937 27 148097

Denumire UATB SUCEAVA Câmpulung Moldovenesc Fălticeni Rădăuți Vatra Dornei Broșteni Cajvana Dolhasca Frasin Gura Humorului Liteni Milișăuți Salcea Siret Solca Vicovu de Sus

Adâncata Arbore Baia Bălăceana Bălcăuți Berchișești Bilca Bogdănești Boroaia Bosanci Botoșana Breaza Brodina Bunești Burla Cacica Calafindești Capu Câmpului Ciocănești Ciprian Porumbescu Cârlibaba Comănești Cornu Luncii Coșna Crucea Dărmănești Dolhești

Număr incendii 80 33 32 33 27 205 1 4 13 11 27 11 6 3 6 7 13 102 307 2 10 7 1 5 1 2 1 3 6 1 0 3 5 0 5 2 6 1 4 0 5 5 1 0 5 6

28 Nr. crt. 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74

148131 Cod SIRUTA 148202 148293 148328 148382 148426 151488 148453 148514 148667 148694 148729 148765 148872 148916 148970 151512 151549 149049 149101 151479 149138 151442 147660 146281 149183 149290 149316 149370 146325 149414 149502 149539 149584 149655 149682 149753 149780 149833 149851 151585 149931 149968 150043 150070 150114 150178

Dorna-Arini Denumire UATB Dorna Candrenilor Dornești Drăgoiești Drăgușeni Dumbrăveni Fântâna Mare Fântânele Forăști Frătăuții Noi Frătăuții Vechi Frumosu Fundu Moldovei Gălănești Grămești Grănicești Hănțești Hârtop Horodniceni Horodnic de Jos Horodnic de Sus Iacobeni Iaslovăț Ilișești Ipotești Izvoarele Sucevei Marginea Mălini Mănăstirea Humorului Mitocu Dragomirnei Moara Moldova-Sulița Moldovița Mușenița Ostra Panaci Păltinoasa Pârteștii de Jos Pătrăuți Poiana Stampei Poieni-Solca Pojorâta Preutești Putna Rădășeni Râșca Sadova

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

4 Număr incendii 1 4 3 2 5 1 4 5 7 1 1 3 1 1 3 0 5 7 2 3 1 0 5 6 2 10 8 11 4 7 0 3 2 0 4 7 4 0 8 4 10 11 3 8 6 3 64

75 76 77

150196 150221 150258

Satu Mare Siminicea Slatina

1 2 4

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

57

Nr. crt. Cod SIRUTA Denumire UATB Număr incendii 78 150294 Straja 2 79 150310 Stroiești 3 80 150356 Stulpicani 7 81 150418 Sucevița 2 82 150445 Șaru Dornei 7 83 146432 Șcheia 15 84 151460 Șerbăuți 1 85 150524 Todirești 2 86 150588 Udești 4 87 150702 Ulma 1 88 150766 Vadu Moldovei 2 89 150891 Valea Moldovei 1 90 150935 Vama 5 91 150980 Vatra Moldoviței 6 92 151022 Verești 4 93 151077 Vicovu de Jos 4 94 151558 Voitinel 1 95 151120 Volovăț 5 96 151157 Vulturești 2 97 151246 Zamostea 4 98 151344 Zvoriștea 2 Total comune 364 Total județ 671 Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Bucovina” al județului Suceava Se observă faptul că cele mai mari valori (peste 20 de incendii) se înregistrează în cele 5 municipii din județ și în orașul Gura Humorului – vezi cartograma 15.

Cartograma 15. Incendii în primele 11 luni din 2018 – județul Suceava PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

59

B4. Surse de poluare Factorii poluanţi cu influenţă asupra componentelor de mediu aer, apă, sol și păduri sunt generați de agricultură și industrie. Influența practicilor agricole necorespunzătoare se reflectă asupra calităţii mediului și poate duce la degradarea şi a distrugerea de ecosisteme. a) Surse agricole Presiunile asupra mediului sunt determinate de agricultură (activităţile agricole, pomicultură, legumicultură, zootehnie și piscicultură) prin aplicarea incorectă a măsurilor agrotehnice și fitosanitare. Aplicarea necontrolată a îngrășămintelor, pesticidelor şi insecticidelor, cât şi efectuarea arăturilor agricole în perioade neadecvate sau efectuate necorespunzător, depozitările nepotrivite ale dejecțiilor animaliere pot cauza poluarea mediului prin alterarea factorilor principali: sol și apă (de suprafață și subterană) aerul prin mirosuri și vizual. Practicarea agriculturii intensive duce în timp la alterarea păturii de sol şi poluarea apei din pânza freatică prin acumularea substanțelor nocive/poluante provenite din surplusul de îngrășăminte (azotați și fosfați), iar irigațiile efectuate necorespunzător pot duce la pierderea fertilității terenurilor arabile. Practicarea agriculturii arabile respectă obiectivele dezvoltării durabile: •

creșterea producției agricole având în vedere regenerabile;

•

asigurarea cerințelor importante de locuire în contextul dezvoltării rurale;

•

asigurarea protejării sănătății oamenilor și a mediului;

•

asigurarea calității superioare a produselor pentru creșterea producției agricole;

•

conservării rezervelor de resurse și sporirea acestora acolo unde este cazul;

•

efectuarea de restructurări tehnologice și menținerea sub control a posibilelor riscuri;

•

respectarea măsurilor de reglementare juridică,

•

aplicarea rezultatelor cercetării științifice și dezvoltarea serviciilor de informare, instruire și formare,

•

dezvoltarea şi implementarea de planuri și programe integrate,

•

aplicarea celor mai bune practici agricol-ecologice și stabilirea procesului de evaluare și monitorizare a acțiunilor care prezintă posibilitate de risc.

conservarea și protejarea resurselor naturale

La nivel național, agricultura ocupă o suprafaţă de 61,79% din întreg teritoriul țării, județului Suceava revenindu-i 2,37% din suprafața agricolă. Pe lângă intervenția factorului antropic prin lucrări agricole agresive, factorii naturali care acționează în mod defavorizant pentru sol sunt: seceta, excesul periodic de umiditate și inundațiile care influenţează modul de folosire durabilă a solului. Cantitățile mari de precipitații și inundațiile duc la variaţia nivelului piezometric. Pânza freatică este legată de regimul de precipitații și debitul de apă al cursurilor râurilor principale, astfel că în situații de criză se impun restricții asupra utilizării solului pentru activităţile agricole. Presiunile asupra stării de calitate a solurilor generate de activitățile agricole sunt: •

Umiditate ridicată a solului poate fi permanentă și duce la gleizarea păturii de sol, situații întâlnite în zona depresionare a Rădăuților (Horodnic, Frătăuții Vechi, Volovăț, Rădăuți și parțial la Grănicești și Vicovu de Sus, zona Cornu Luncii – Sasca – Baia); sau poate fi temporară când se

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

68

produce stagnogleizarea, în zona de contact piemontan a Subcarpaților Moldovei cu Obcinele Mari pe aliniamentul Boroaia – Mălini – Bogdănești. Alte areale afectate de umiditate sunt în Podișul Fălticenilor și Podișul Dragomirnei, la Siret, Mușenița, Calanfidești, Grămești și Bălcăuți. •

Eroziunea hidrologică cu manifestare a eroziunii de suprafaţă întâlnită în areale din Podişul Fălticenilor la Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti şi în Podişul Dragomirnei la: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea. Manifestarea eroziunii poate fi de la slabă până la foarte puternică. Eroziune de adâncime este întâlnită în arealul Podișului Fălticeni, la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti și Cornu Luncii, unde terenurile afectate de eroziune în adâncime ocupă suprafețe însemnate.

•

Compactarea solurilor este frecvent întâlnită în toate localitățile situate în zona de podiş unde s-a practicat agricultura intensivă ani de-a rândul. Procesul de tasare al solului duce la micșorarea volumului de aer necesar dezvoltării plantelor, împiedicând totodată și circulația liberă a apei în sol. Areale cu sol compactat s-au identificat la: Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, și pe areale mai restrânse în celelalte zone ale judeţului.

•

Chimismul solului sucevean este caracterizat de aciditate puternică şi moderată întrucât zona montană și a dealurilor înalte ocupă o suprafață însemnată din județ. Întâlnită pe o bună parte din suprafață, solurile cu aciditatea moderată ocupă 163.468 ha din zona de dealuri și podiș (Solca, Baia, Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei, Preuteşti, Rădăşeni), şi soluri cu aciditate puternică se regăsesc în special în zonele montane (77.526 ha) fiind improprii dezvoltării agriculturii (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta). Pentru folosințele agricole, acidifierea păturii de sol poate fi ameliorată prin administrarea de amendamente calcaroase.

•

Deficitul de elemente nutritive în sol este strâns legat de calitatea acestuia, fiind una din problemele cu care se confruntă agricultura suceveană din zona de deal și podiș. Elementele chimice deficitare sunt azotul și fosforul, cantitatea de potasiu necesar dezvoltării plantelor fiind asigurată de subsolul petrografic constituit în bună parte din roci potasice. Ca urmare, pentru fertilizarea suprafețelor agricole se impune utilizarea de îngrășăminte chimice complexe, în special cele azotoase și fosfatice.

Fertilizanţii (îngrăşăminte chimice) sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol: azot, fosfor, potasiu (N:P:K). Fertilizanţii trebuie aplicaţi după analiza chimică a solului, care arată carenţa în elemente şi microelemente. În caz contrar, dozele mari de azotat de amoniu produc acidifierea solului. În anul 2016 în județul Suceava a fost folosită o cantitate totală de îngrăşăminte complexe (NPK) de 2624 t.s.a. (tone substanțe active). Cei mai socilitați fertilizanți au fost îngrăşămintele azotoase (azotat de amoniu, nitrocalcar, uree, sulfat de amoniu) în cantitate de 1640 t.s.a., îngrăşămintele fosfatice (triplu superfosfat, superfosfat) în cantitate de 497 t.s.a și cele potasice în cantitate de 487 t.s.a. Comparativ cu anul 2012, din datele Anuarului Statistic al județului Suceava se remarcă faptul că la nivel de județ, îngrășămintele chimice folosite în agricultură au scăzut semnificativ în patru ani pentru cele trei componente de bază, astfel: pentru îngrășămintele azotoase cantitatea s-a redus cu 2317 t.s.a. față de 2016, pentru cele fosfatice cu 989 t.s.a. și pentru cele potasice cu 553 t.s.a. Influenţa sectorului agricol asupra mediului

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

69

Mediul abiotic este permanent supus presiunilor de activităţile antropice, în special de cele din sectorul agricol, solul și apa fiind cele mai afectate componente dintre factorii de mediu. Datorită aplicării măsurilor agrotehnnice neadecvate: cultivarea terenurilor în pantă, arătura neconformă, irigațiile ineficient folosite pot duce la sărăturarea, compactizarea și în final la deşertificarea pământurilor necorespunzător administrate. Acţiunile improprii asupra terenurilor în pantă pot genera alunecări de teren, procese erozionale de adâncime, iar cele de suprafaţă ce duc la pierderea stratului fertil al solului. Măsurile recomandate a fi luate pentru împiedicarea pierderilor de sol sunt cultivarea tipurilor de vegetaţie cu rol protector ridicat, care asigură menținerea calităţii mediului pe de o parte și reducerea costurilor suplimentare privind refacerea mediului afectat. Pentru județul Suceava, după clasele de bonitare a terenurilor, cea mai mare suprafață a terenurilor se încadrează clasei a III-a de bonitare, urmate cele din clasa a IV-a și a V-a de calitate. Poziția geografică a județului Suceava în calea maselor de aer mai reci venite din nordul și nord-estul Europei, face ca terenurile agricole să fie propice culturilor plantelor tehnice și mai puțin culturilor cerealiere care au necesități de habitat zone mai calde. Fertilizarea în exces poate duce la creșterea concentrațiilor de azotați și fosfați în sol, iar la ploi abundente aceștia migrează până la pânza freatică, poluând-o. Acumulările pe profil de sol sunt nocive pentru pânza freatică datorită concentrațiilor de nitrați. O altă cauză a influenţei negative a agriculturii asupra mediului o reprezintă sărăturarea și alcalinizarea solurilor care se produc datorită despăduririlor totale, a defrişărilor excesive a pădurilor. Sărăturarea terenurilor este procesul de degradare produs de un exces de săruri solubile, care în anumite condiţii se acumulează în sol sau pe sol alterând proprietăţile fizice, chimice şi microbiologice ale acestuia. Sărurile solubile care produc sărăturarea sunt foarte variate. Acestea provin din diverse surse (cursuri de apă salinizate, pânze freatice mineralizate) şi ajung pe profilul solului prin intermediul curenţilor ascendenţi sau laterali de apă. În general sărăturarea se produce în momentul în care conţinutul de săruri solubile depăşeşte limita de la care el devine dăunător pentru sol şi plantele de cultură.2 Cunoașterea structurii solului are importanță pentru că asigură coexistența a două proprietăți fizice importante: permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei, îmbunătățind totodată regimul substanțelor nutritive din sol, și diminuează intensitatea eroziunii. Structura solului este un factor important de care trebuie să se țină seama în activitățile agricole, în special a celor de îmbunătățiri funciare. Caracteristicile solului (conținutul de argilă, calciu, materie organică), vor impune natura lucrărilor ameliorative în caz de necesitate. Umiditatea solurilor depinde de climă, relief, proprietăţile solului, adâncimea apei freatice, vegetaţie şi activitatea omului. Regimul hidric al solului reprezintă ansamblul tuturor fenomenelor de pătrundere, mişcare, reţinere şi pierdere a apei din sol și reprezintă bilanţul de apă al solului. Când intrările de apă în sol sunt mai mari decât ieşirile, bilanţul este pozitiv, iar solul are un regim hidric excedentar, putând asigura apa necesară dezvoltării plantelor. Când intrările sunt mai mici decât ieşirile regimul hidric al solului este deficitar şi plantele suferă din cauza lipsei umidităţii scăzute din sol. În județul Suceava calitatea solului este vulnerabilă datorită următoarelor acțiuni: •

Lucrările de îmbunătățiri funciare nu s-au mai dezvoltat în ultimii 5 ani, suprafețele amenajate prin irigații rămânând la aceeași lungime în 2017 față de 2013 (3791 ha), suprafețele amenajate cu lucrări de desecare și drenaj au rămas la 44904 ha, iar suprafețele privind lucrările de combatere a eroziunii solului au rămas la 85189 ha.

2 Ghid-tehnic-impadurire-terenuri-degradate_coment-IT240615.pdf

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

70

•

Schimbarea folosinței terenurilor agricole;

•

Fragmentarea proprietății de stat/private care nu mai permite aplicarea bunelor practici agricole și de mediu;

•

Practicarea agriculturii de subzistență;

•

Extinderea solurilor de calitate medie (clasa a III-a),

•

Depozitarea necontrolată a deșeurilor la nivel de județ;

•

Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați în special în mediul rural.

Aceste neajunsuri pot fi remediate prin lucrări ameliorative ale solului prin care se înțelege totalitatea intervențiilor tehnice (hidrologice, pedologice și ameliorative) care se aplică pe un sol a cărui fertilitate este afectată din cauza unor proprietăți interne. Prin aplicarea măsurilor de îmbunătățiri funciare, în timp, solul își poate recăpăta fertilitatea. Lucrările ameliorative privind îmbunătățirea fondului funciar trebuie să fie bine executate, iar ulterior să i se asigure întreținerea. Dintre lucrările privind îmbunătățirea fondului funciar amintim: Lucrări hidroameliorative: îndiguirea zonelor inundabile, irigarea terenurilor, desecarea și drenajul și nivelarea sau modelarea capitală a solurilor (prin care se asigură repartiția uniformă a apei și a substanțelor nutritive). Lucrări pedoameliorative: amendarea (modifică reacția solului), spălarea sărurilor, îmbunătățirea texturii solului, arătura foarte adâncă și repetată pentru omogenizarea texturii de profil (terenuri foste funduri de lac), înlocuirea sau îmbunătățirea capital a stratului radicular. Lucrările agroameliorative: se aplică periodic și/sau anual, și au ca scop prevenirea unor procese secundare de degradare a solurilor. Dintre lucrările agroameliorative care duc la protejarea solului sunt recomandate următoarele: •

Arăturile pe pante efectuate perpendicular pe curbele de nivel prin care se reduce riscul apariției ravenării și în final scoaterea terenului din clasa de fertilitate agricolă și încadrarea în categoria terenurilor neproductive.

•

Rotația culturilor este o tehnică tradițională prin care se menține echilibrul compoziției chimice a solului, este simplu de aplicat, se face cu costuri reduse și constituie o metodă eficientă de prevenire a bolilor și dăunătorilor în mediul agricol.

•

Evitarea monoculturii întrucât conduce la dezechilibre ale solului din punct de vedere a substanțelor nutritive. Plantele cultivate ani la rând pe aceeași suprafață devin tot mai vulnerabile la boli și dăunători.

Agricultura ecologică - O alternativă la agricultura tradițională Agricultura ecologică are rolul de a produce hrana potrivită metabolismului uman, în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Scopul agriculturii organice sau ecologice este de a furniza pe piață produse agroalimentare proaspete și autentice care să respecte factorii naturali și de mediu. Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt prevăzute în legislaţia comunitară şi naţională care reglementează: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea din sistemul agriculturii ecologice. 3

3 http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

71

Controlul şi certificarea produselor ecologice țara noastră sunt asigurate de organisme de inspecţie şi certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în Ordinul nr.895/2016 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control. Pentru promovarea produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50% programelor de informare şi promovare propuse de organizațiile profesionale şi interprofesionale din sector. Cofinanțarea este asigurată de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, şi cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008, astfel că participanților le revine obligația de a suporta un minim de 20 % din costul real al acţiunilor.4 În județul Suceava, suprafețele cultivate în sistem ecologic au cunoscut scăderi permanente, ajungând la un maxim de 17308 ha în anul 2013 după care, suprafața s-a redus considerabil, în anul 2017 suprafața destinată agriculturii ecologice fiind de 5476 ha, deci de 3,16 ori mai mică. Altfel spus, dacă în anul 2013 suprafața destinată agriculturii ecologice însemna 4,99% din suprafața agricolă a județului, în anul 2017 aceasta însemna numai 1,54% din suprafață. b) Surse industriale Din studiile finalizate în documente care au stat la baza realizării Strategiilor de dezvoltare durabilă la nivel de oraș, municipiu și județ, reiese că toate ramurile economiei prezente în teritoriu prezintă un factor de impact mai mare sau mai mic asupra mediului. Ca urmare, un punct vedere important asupra protecţiei mediului îl are gestionarea corectă a activităților economice. Industria este principalul factor cu impact negativ asupra mediului, datorită producerii de emisii (poluanţi gazoşi, solizi şi lichizi) care sunt evacuați în aer, apă şi sol, mai mult sau mai puțin epurați. Prelucrarea resurselor naturale și valorificarea lor industrială, consumul de energie în procesele de producţie sunt generatori de factori poluanţi cât şi de deşeuri, toate aceste acțiuni reprezentând principala cauză a poluării și implicit a deteriorării mediului. Deșeurile generate de industrie pot afecta solul printro gestionare defectuoasă privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. Reglementarea gestionării deșeurilor este asigurată prin legislația de mediu națională, care respectă total transpunerea legislației europene în vigoare. Luarea măsurilor pentru prevenirea şi reducerea emisiilor în aer, apă şi sol cât şi managementul deşeurilor sunt obiectivele principale privind protecţia mediului, iar monitorizarea și controlul activităţilor trebuie să respectare principiile conceptului dezvoltării durabile. Pentru sectorul industriei județului Suceava, măsurile cu privire la diminuarea și/sau eliminarea poluării generate de industrie vizează următoarele acțiuni: •

Prevenirea poluării, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT);

•

respectarea emisiilor în limita concentrațiilor maxime admise (c.m.a.) legislativ, astfel încât să nu se producă nici o poluare semnificativă;

•

Aplicarea conceptului 3R – Reducere –– Refolosire - Reciclare, astfel încât să se evite producerea de deșeuri în exces, iar în cazul în care se produc deșeuri în cantități semnificative, o

4 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

72

parte din ele să fie valorificate. Dacă valorificarea nu este posibilă tehnic sau economic, eliminarea trebuie efectuată astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului; •

Să se utilizeze eficient energia prin modul de reducere a amprentei de carbon;

•

Să se asigure aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor și limitarea consecințelor acestora;

•

În cazul încetării definitive a activității și dezafectarea terenurilor, să fie luate măsurile necesare pentru eliminarea oricărui risc de poluare a amplasamentului.

•

Susținute de o infrastructură deja existentă la nivel de unitate industrială retehnologizată, calitatea aerului în județul Suceava este asigurată prin:

•

Amplasarea platformelor industriale în lunca râului Suceava de la periferia orașului, respectiv Platforma industrială Valea Sucevei și Platforma industrială Traian Vuia amplasate în zona Burdujeni;

•

Investiții în tehnologie performantă și în sisteme de reducerea emisiilor în atmosferă;

•

Existența unui sistem de monitorizare a calității aerului prin stații automate în județ amplasate în municipiul Suceava (Stația de fond urban SV1, stația de tip industrial SV2), orașul Siret (Stația de tip trafic SV3) și comuna Poiana Stampei (Stația de fond EM3) de lângă stația meteorologică a Institutului Național de Meteorologie.

•

Existența Strategiei Județene de Reducere a Emisiilor CO 2 pentru județul Suceava în perioada 20172013, realizată în iulie 2017 de către Consiliul Județean Suceava,

Poluarea din sectorul industrial și impactul acesteia asupra mediului Impactul industriei asupra mediului este în general negativ și se răsfrânge asupra calităţii aerului prin eliminarea de noxe, a apei prin evacuarea în emisar a apelor insuficient epurate şi a solului prin scurgeri necontrolate și depozitarea neconformă a deșeurilor. Respectarea controlului prin monitorizări stricte și aplicarea legislaţiei şi reprezintă activităţi necesare pentru menținerea obiectivelor dezvoltării durabile și a protecţiei mediului pe termen lung. Calitatea aerului se bazează în principal pe modul de funcţionare a instalaţiilor IPPC cât şi pe limita valorilor de emisie sau a valorilor de prag, stabilite pentru poluanţi specifici: pulberi PM 2,5 și PM10, noxe provenite din oxizii de azot (NOx monoxidul de azot și dioxidul de azot NO/NO2) (oxizi de sulf, monoxidul de carbon CO și dioxidul de carbon CO 2, metale grele (cupru, nichel, cadmiu, plumb și zinc), compuși organici volatili (COV). Astfel, poluarea aerului se datorează depăşirii limitelor maxime admisibile şi funcţionării neadecvate a instalațiilor IPPC. Unitățile industriale care pot diminua calitatea aerului în județul Suceava sunt: •

SC EGGER ROMANIA SRL- Fabricarea substanțelor și a produselor chimice, la Rădăuți

•

SC EGGER TEHNOLOGIA SRL - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice, la Rădăuți (Zona AB – Industrie și depozitare, zone funcționale, construcții – Impact datorat stocării de metanol);

•

FLAGA LPG SA - Impact datorat stocării de butan pentru zona I și II;

•

SC BULROM GAZ – Depozit GPL Vicșani Impact pentru zona I -IV II;

•

SC AMBRO SA - Fabricarea hârtiei și catonului, la Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

73

•

TEHNO WORLD SRL – Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, la Baia

•

KILLER SRL – Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre

•

MARELBO PROD-COM SRL - Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei, prepararea și vopsirea blănurilor și fabricarea încălțămintei, la Bivolăria.

Din anul 2010 prin retehnologizare emisiile atmosferice sunt monitorizate, astfel concentrația poluanților în atmosferă s-a situat sub valoarea limită admisă de lege. Ca urmare, calitatea aerului în județul Suceava poate fi menținută și îmbunătățită prin realizarea următoarelor aspecte: •

Creșterea suprafețelor spațiilor verzi și a perdelelor de protecție,

•

Eliminarea arderii necontrolate a deșeurilor vegetale și menajere în special în mediul rural,

•

Îmbunătățirea infrastructurii de transport;

•

Realizarea unei centuri de ocolire a orașelor,

•

Reducerea utilizării combustibililor fosili și a lemnului ca sursă de energie termică în special în zonele rurale.

•

Eficiență energetică scăzută a sistemelor centralizate de producere, transport și distribuție a energiei termice către consumatorii din centrele urbane.

Potrivit Planului Local de Acțiune pentru Mediu județ Suceava 2018-2022, cu privire la monitorizarea calității aerului în stațiile Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, rezultatele pentru anul 2017 indică o calitate corespunzătoare a acestuia la toți indicatorii monitorizați. Ca urmare, în ultimii ani populația județului Suceava nu a fost expusă la poluare atmosferică generată de traficul rutier sau emisiile industriale. Calitatea apei şi a solului depinde de funcţionarea corespunzătoare a staţiilor de epurare /preepurare a apelor uzate și tehnologice cât şi de eficienţa instalaţiilor de depoluare a aerului. Presiunile asupra mediului acvatic sunt cauzate de creșterea riscurilor de accidente prin scurgerea de substanțe chimice provenite din activitățile industriale și de minerit în apele râurilor și în acvatoriile portuare, în timpul operațiunilor de încărcare-descărcare și manipulare. Acestea impun asigurarea cu utilaje și echipamente pentru depoluare și protecția mediului în cazul poluării accidentale. Ramurile industriale care pot diminua calitatea apei și solului în județul Suceava sunt: •

Activitatea de minerit

•

Industria materialelor de construcții

•

Industria alimentară

•

Agricultura prin folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor azotoase și fosfatice.

Activitatea de minerit deși este în declin în județul Suceava, zonele miniere rămân factori de risc chiar și după încetarea activității de exploatare și preparare a zăcămintelor. Între anii 1997 - 2007 activitățile miniere au fost sistate și supuse proceselor de restructurare și reabilitare ecologică la: •

1997 s-a dispus sistarea definitivă a activității la EXPLOATAREA MINIERĂ CĂLIMANI – exploatarea singurului zăcământ de sulf din țară. Din anul 2008 au început lucrările de reabilitare a sitului minier de către firma germană WITTFELD Ro. SRL. prin lucrări care vizează: dezafectarea

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

74

instalațiilor de exploatare, a instalațiilor de preparare sulf tehnic, amenajarea depozitelor de steril minier şi uzinal, amenajarea şi ecologizarea traseului conductei de steril uzinal, amenajări pentru evacuarea apelor poluate. Monitorizarea se realizează prin SC CARTEL BAU SA Cluj Napoca, monitorizarea factorilor de mediu (sol, ape subterane şi de suprafaţă, aer) din perimetrul minier Călimani- Pietricelu- Negoiu Românesc, pe perioada executării lucrărilor de reabilitare ecologică. •

2002 - UZINA DE PREPARARE A MINEREURILOR CUPRIFERE FUNDU MOLDOVEI factor de risc este iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru amplasat pe malul drept al râului Moldova unde fenomenul de ravenare este permanent, deși s-au executat permanent lucrări de întreţinere de taluz de către SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei.

•

2003 – EXPLOATAREA ȘI PREPARAREA SĂRII GEME DE LA SALINA CACICA a fost sistată printr-un program de închidere și ecologizare a minei. Lucrările au vizat curățarea și ecologizarea vechii platforme de preparare a sării recristalizate din incinta minieră și schimbarea destinației în obiectiv turistic și de agrement.

•

2007 - SC MINBUCOVIA SA VATRA DORNEI, în prezent se execută lucrări de stabilizarereabilitare ecologică a iazului de decantare steril uzinal Tărnicioara de către SC COMINCO SA.

Zăcământul de uraniu (singurul din țară) este valorificat la EXPLOATAREA MINIERĂ CRUCEA – BOTUȘANA (Sucursala Suceava) în provincia uraniferă a Carpaților Orientali. În prezent, activitatea este în plin proces de restructurare, de modernizare, reutilare şi retehnologizare a producției. Perimetrele miniere unde s-au desfășurat exploatarea și prepararea substanțelor minerale utile și a căror activitate este sistată în prezent conform Hotărârii nr.1001/2000 pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern 493/2000 privind aprobarea Programului pentru conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere, etapa a IV-a, HG 1486/2004 privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi și HG 1008/2006 privind aprobarea închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu post-închidere a unor mine și cariere în etapa a IX-a, sunt redate în tabelul 11 de mai jos:

Tabel 11. Perimetre miniere sistate în prezent cf. HG 493/2000, HG 1486/2004 și HG 1008/2006 Nr. crt.

Perimetrul

1.

Călimani

2.

Cacica Oriz.I și II

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Dadu Cârlibaba Nepomuceni Dealu Negru Inferior Oița Tolovan Ostra

Tip de Anul exploatare închiderii HG nr.493/2000 Carieră + 1997 preparare Mină 1999 HG nr.1486/2004 Mină Mină Mină + preparare Mină Mină Carieră

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

1988 2001 2003 2003 2003 2003

Operatorul minier

SC MINBUCOVINA SA SNS SALROM Salina Cacica SC MINBUCOVINA SA SC MINBUCOVINA SA SC MINBUCOVINA SA SC MINBUCOVINA SA SC MINBUCOVINA SA SC MINBUCOVINA SA

75

HG nr.1008/2006 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Dadu Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA Leșu Ursului + UP Tarnița Mină + preparare 2006 SC MINBUCOVINA SA Arșița, Argestru, Căprăria Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA Aluniș Clife Mină 2006 SC MINBUCOVINA SA Oița Carieră 2006 SC MINBUCOVINA SA Dealu Rusului – Mândrileni Mină 2006 SC MINBUCOVINA SA Sursa:https://lege5.ro/1008-2006-privind-aprobarea-inchiderii-definitive-si-monitorizariifactorilorde-mediu-postinchidere-a-unor-mine-si-cariere-etapa-a-ix-a În toate arealele de extracție și prelucrare sunt prezente problemele de mediu legate de ecologia zonei, precum: degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafață și și nu de puține ori a apelor subterane și poluarea aerului care au impact negativ asupra ecosistemelor și habitatelor terestre și acvatice. Impactul este de natură socio-economică, întrucât și sănătatea populației poate fi afectată prin scăderea calității factorilor de mediu care provin și din activitățile conexe mineritului: depozitare de combustibili, transport, reziduuri industriale etc. În prezent, exploatările de minereuri neferoase active aplică metode de exploatare în cariere: Mănăila Sud din comuna Breaza pentru minereu complex, zăcăminte de mangan în carierele Ulm din comuna Dorna Arini şi Oiţa din comuna Ciocăneşti. Minereul polimetalic din zăcământul Mănăila se prelucrează în prezent în uzina de la Iacobeni iar sterilul uzinal este transportat la depozitul amenajat din cariera Oiţa. Sarea gemă se exploatează în continuare de către Sucursala Salina Cacica, aparţinând de SALROM SA Bucureşti. Exploatarea sării geme în stare solidă se face la capacitate redusă de 20000 tone/an, iar exploatarea sării în soluţie se face prin intermediul sondelor, prin dizolvare cinetică în trepte, iar prepararea sării geme are loc la Instalaţia de recristalizare a sării de la Pârteştii de Jos. Exploatarea altor substanţe minerale utile Judeţul Suceava deține importante rezerve de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. Raportat la potențialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este redus, de numai 9%. Apele minerale carbogazoase au cea mai extinsă arie de răspândire în zona cristalino-mezozoică din nord-estul masivului Călimani. În Depresiunea Dornelor este cea mai mare concentrare (peste 40 de izvoare): cele mai cunoscute fiind în Dorna Candreni, Poiana Negri, Poiana Vinului, Poiana Coşnei, Neagra Şarului. Apele bicarbonatate-feruginoase din arealul oraşului Vatra Dornei sunt valorificate în staţiuni balneare cu tradiție, fiind indicate pentru tratarea unor afecţiuni ale sistemului nervos. Ape clorurate sodice, puternic mineralizate au răspândire în zona flişului la contactul cu Podişul Sucevei. Izvoarele însoţesc miocenul de molasă cu sare şi ghips care dau proprietățile curative sunt exploatate la: Straja, Putna, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Vicov și Cacica. Industria materialelor de construcții Cariere de roci utile: exploatări noi de zăcăminte de serpentinite s-au înființat la Tătarca din comuna Breaza, calcar în zăcământul Lelici din com Cârlibaba, andezitul de la Poiana Negri. Cariere vechi funcționale sunt Dornişoara şi Dorna Burcuț unde se exploatează andezit de către SC LAFARGE

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

76

AGREGATE BETOANE SA, la Pârâul Cailor unde se exploatează calcar de către SC CALCARUL SA) și au fost puse în evidenţă structuri exploatabile de argilă la Calafindeşti. Material de construcții provenit din balastiere Albiile râurilor principale care străbat județul: Suceava, Moldova şi Bistriţa şi a afluenţilor acestora (Moldoviţa, Suceviţa, Dorna) reprezintă resurse importante de nisip şi pietriş, exploatate în balastiere. Există resurse importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile. Turba cu rezerve apreciabile în zona Bucovinei este parțial exploatată la Poiana Stampei și Grădinița. Extracția gazelor naturale Gazelelor naturale exploatate în câmpurile gazeifere Frasin, Valea Seacă, li s-au alăturat noile structuri de la Comăneşti, Todireşti, Frătăuţi, fapt care a geneat extinderea reţelei de prospectareexplorare și folosințe. Strategia industriei miniere pentru perioada 2004- 2010 la Capitolul politici, instrumente şi resurse necesare prezintă măsurile de care trebuie să se țină seama la reconstrucţia şi securitatea mediului pentru obiectivele miniere în funcțiune şi a perimetrelor închise și supuse acțiunii de ecologizare, între care, cele mai importante sunt:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

77

• continuarea exploatării resurselor minerale solide în condiţii de protecţie a mediului la standarde internaţionale; •

refacerea mediului afectat de exploatările miniere;

•

îmbunătăţirea mediului şi a infrastructurii prin programe de lucrări publice.

Calitatea solului și a apelor în mediul rural din județul Suceava poate fi pusă și puse pe seama lipsei canalizării și a neracordării la rețeaua de canalizare a unor locuințe. În general, calitatea apelor de suprafață și subterane este asigurată de: •

reducerea surselor de poluare industrială,

•

realizarea sistemelor de alimentare rurală în majoritatea comunelor,

•

implicarea autorităților locale pentru accesarea de fonduri în vederea realizării sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare.

Din raportarea Direcției de Sănătate Publică Județeană Suceava – Compartimentul de evaluare Factori de Risc din mediu de viață și muncă, evoluția cazurilor de boli infecțioase generate de calitatea apei, exprimată în număr cazuri/an în perioada 2013-2017 a fost în scădere cu 983 de cazuri în interval de patru ani, de la 3457 în 2013 la 2474 cazuri în 2017. Cu privire la monitorizarea și supravegherea calităţii apei potabile din reţelele de apă potabilă din mediul urban şi rural au fost recoltate 3507 probe de apă pentru determinări chimice şi bacteriologice. Au fost monitorizate 11 stații de apă potabilă din mediul urban (inclusiv puncte din reţeaua de distribuţie) şi a unui număr de 28 de stații de apă potabilă în mediul rural (inclusiv puncte din reţeaua de distribuţie a acestora). În urma analizelor efectuate, probele necorespunzătoare au fost comunicate atât Serviciului de Control în Sănătate Publică, cât şi administratorilor acestor unităţi. În anul 2017, calitatea apei din fântâni publice la nivel de județ a fost controlată în 32 de comune prin prelevarea a 300 probe de apă pentru determinări chimice și microbiologice. Deși neconformităţi au fost găsite la determinările chimice (nitraţi, turbiditate, clor rezidual liber) pentru 11,29% din totalul numărului probelor și la 7,79% pentru numărul determinărilor chimice și la determinările microbiologice (E.coli, enterococi, bacterii coliforme) pentru 8,6% din totalul numărului probelor și la 6,14% pentru numărul determinărilor chimice, în judeţul Suceava nu au fost înregistrate cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână. În mediul rural este necesar să se acționeze în direcția reducerii utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor; să se ia măsuri de diminuare a proceselor de eroziune a solului care induc o degradare a calității apei, realizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare la nivel de comună și evitarea utilizării în agricultură a dejecțiilor animale și/sau depozitarea neconformă a acestora pentru a reduce riscul poluării apelor subterane.

Gestionarea și managementului deșeurilor este susținută de existența unui parteneriat public-privat în domeniul managementului deșeurilor și realizarea documentației privind Sistemul de management integrat al deșeurilor pentru județul Suceava. Alte acțiuni care susțin activitatea de gestionare eficientă a deșeurilor provenite din substanțe chimice periculoase sunt: •

Respectarea legislației în domeniu (legislație armonizată cu legislația Uniunii Europene);

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

78

• •

Documentații: Strategia Națională de Gestiune a Deșeurilor, Planul Național de Gestiune a Deșeurilor, Planul Regional de Gestiune a Deșeurilor, Strategia Județeană de gestionare a Deșeurilor; Asigurarea serviciilor prin: operatori economici specializați în efectuarea serviciilor de utilitate publică de salubritate/salubrizare sau ecarisaj, tratare/denocivizare, agenți economici autorizați pentru colectarea, tratarea și depozitarea deșeurilor, a reziduurilor municipal și a altor deșeuri speciale;

•

Existența mecanismelor funcționale în gestionarea problemei Deșeuri Echipamente Electrice și Electronice, Vehicule Scoase din Uz, acumulatori uzați, deșeuri de ambalaje și deșeuri spitalicești;

•

Pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor provenite din mediul industrial sau agricol sunt necesare realizarea acțiunilor/obiectivelor:

•

Efectuarea unui sistem integrat de management al deșeurilor periculoase;

•

Îmbunătățirea infrastructurii prin asigurarea stațiilor de transfer și a tehnologiei pentru reciclare, revalorificare și refolosire a deșeurilor, mărirea numărului punctelor de colectare selective a deșeurilor; • Realizarea obiectivelor care vizează minimizarea cantităților de deșeuri generate de activitățile industriale.

Potrivit sursei datelor din Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Suceava, Agenția de Protecția Mediului centralizează datele privind colectarea/valorificarea/reciclarea deșeurilor periculoase și nepericuloase provenite de la operatorii economici și de la primării și asigură validarea datelor privind managementul deșeurilor. Reciclarea deșeurilor specifice în anul 2017, pe teritoriul județului Suceava era efectuată de agenți economici autorizați pentru efectuarea acestei activități: •

23 de operatori economici colectează DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)

•

46 de agenți economici colectează și dezmembrează VSU (vehicule scoase din uz)

•

39 de amplasamente colectează deșeuri de baterii, baterii portabile și acumulatori

•

SC AMBRO SA reciclează deşeurile de ambalaje de carton,

•

SC LIDER PLAST SRL reciclează deșeuri de polistiren (inclusiv ambalaje),

•

SC BUCOVINA VERDE SRL reciclează ambalaje de plastic

•

SC EGGER ROMÂNIA SRL şi SC DIASIL SERVICE SRL reciclează deşeuri de ambalaje de lemn.

Conform Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, pentru diminuarea problemelor de mediu, la nivel regional și local este necesară identificarea problemelor care generează un management ineficient al gestionării deșeurilor. La nivel de județ s-au identificat următoarele probleme: •

Nu există funcțional nici un depozit de deșeu conform pentru deșeurile municipale.

•

Deșeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar, în vederea relocării la depozitul Moara, • Nu este soluţionată problema colectării selective a deşeurilor periculoase din

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

79

• deşeurile menajere direct de la populaţie, prin SMID fiind prevăzute dotări pentru colectarea separată a fluxurilor speciale de deşeuri (voluminoase, periculoase, DEEE) în incinta staţiilor de transfer şi a depozitelor conforme de la Moara şi Pojorâta, de unde vor fi preluate de operatori economici specializaţi. Întârzieri în aplicarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava” implementat de Consiliul Judeţean Suceava, întrucât proiectul a fost fazat, urmând să fie finalizat cu fonduri din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020). Fazarea proiectului se regăseşte pe Axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor. Urmează să fie realizate: Staţiile de transfer Fălticeni şi Rădăuţi, finalizarea construcţiei Depozitului Pojorâta. •

În mediul rural, compostarea individuală se practică la scară redusă, în gospodăriile populaţiei.

Calitatea factorilor de mediu sol, apă și aer, poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor municipale, industriale și cele provenite din activitatea de minerit. Cu impact asupra calității factorilor de mediu în județul Suceava sunt: depozitul de cenușă și zgură, haldele miniere de steril și iazurile de decantare: •

Depozitul de cenușă și zgură care a deservit SC TERMICA SA Suceava. Potrivit Avizul de mediu la închiderea depozitului de zgură și cenușă al S.C. TERMICA S.A. Suceava nr.37/2008 s-a stabilit modul de reabilitare a amplasamentului și perioada de finalizarea ecologizării până la 31.12.2012”. Prin Adresa A.P.M. Suceava nr. 1256 din 15.02.2013 termenul a fost prelungit până la data de 30.06.2013. Cf.cap.4. Monitorizarea din acordul de mediu și a prevederilor legale operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea post-închidere pe o perioadă de minimum 30 de ani;

•

9 iazuri de decantare în care este depozitat sterilul de la unităţile de preparaţie minieră

•

224 halde de steril provenite din activitatea de explorare şi exploatare minieră.

În cea mai mare parte, aceste depozite de steril prezintă un risc pentru siguranţa așezărilor umane şi a mediului, întrucât în anul 2017 s-a lucrat numai la 2 perimetre miniere. Iazurile de decantare din județul Suceava sunt dotate cu sistem de monitorizare a stabilității, mai puțin iazul de decantare de la Valea Straja care este în curs de reconfigurare. Iazurile de decantare care prezintă factor de risc ridicat sunt cele de la: Tărnicioara, Poarta Veche, Dealu Negru, Pârâul Cailor pentru care este urgentarea finalizării și demarării lucrărilor de punere în siguranță. Pentru iazurile de decantare care au deservit U.P. Fundu Moldovei a fost emisă H.G. nr. 1034/ 2010 pentru aprobarea finanţării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere cu termen de demarare a lucrărilor luna octombrie 2016 şi finalizare luna decembrie 2018, obiectiv neatins. S.C. ACET S.A. producător de deșeu – nămol – îi revine obligația valorificării și eliminării în condiții de siguranță a fracției care nu a putut fi valorificată la un depozit autorizat. Primăriile din judeţul Suceava acţionează în mod individual pentru asigurarea salubrizării, neexistând încă o abordare zonală care să eficientizeze acest serviciu. Colectarea selectivă a deşeurilor provenite de la populaţie şi agenţi economici este în curs de implementare, preconizându-se creşterea gradului de colectare selectivă odată cu stabilirea operatorilor zonali conform prevederilor SMID.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

80

•

c) Surse de poluare determinate de industria energetică (producția energiei electrice și termice) În general, producerea de energie electrică și termică este un factor important care afectează mediul prin creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin poluarea mediului cu hidrocarburi provenite din procesul de producție (arderea combustibililor fosili: cărbuni, păcură, gaze naturale). Folosirea pe scară largă a combustibililor fosili a dus la fenomene cu impact considerabil asupra mediului, precum ploile acide şi încălzirea globală.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

81

Influența asupra mediului generată de producerea energiei electrice și termice poate varia, în funcţie de tipul de energie folosit cât şi de eficienţa tehnologiilor implicate şi a tehnologiilor de control precum centralele electrice şi controlul emisiilor de gaze. Impactul sectorului energetic asupra mediului În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili, centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan. Totodată, reprezintă surse de poluare a mediului următoarele emisii: •

Emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu: particule de metale grele, compuşi organici volatili (COV), hidrocarburi policiclice aromatice (HAP).

•

Emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice.

•

Emisiile cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor inferiori și a păcurii întrucât emană acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural este mai completă, ca urmare, generează emisii mai reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi. În general, activitatea energetică este responsabilă de existența în atmosferă de peste 50% la emisiile de metan și monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon. În acest sens, conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice trec pe primul loc în lista de priorități.

Impactul consumului de energie electrică asupra mediului În urma producerii şi consumului de energie sunt generate deşeuri de producție, care afectează mediul. De-a lungul întregului proces de la producţie până la consum, se degajă un procent de aproape 90% din emisiile poluante (pulberi, cenușă zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine etc.), oxizi de sulf (SO2 și SO3), oxizi de azot (NO și NO2), oxizi de carbon, gudroane, hidrocarburi. Acizii organici sunt principalii poluanţi rezultaţi în urma arderilor combustibililor fosili. Având în vedere că județul Suceava este deservit de energia electrică provenită din surse de energie: termică și electrică, se poate aprecia că aceasta nu a constituit un factor suplimentar de poluare de în ceea ce priveşte calitatea aerului, întrucât procesele de producție ale combinatelor energofage au fost retehnologizate. Principalele măsuri ale politicii de mediu cu privire la reducerea impactului generat de producerea energiei electrice sunt axate pe promovarea unui sistem energetic durabil. Principalele direcţii sunt: •

Substituirea energiilor poluante cu altele mai puţin poluante,

•

Implementarea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze

•

Amplificarea eficienței energetice verzi prin creșterea turbinelor parcului eolian.

Pentru ca impactul consumului de energie să fie minim, este necesară creșterea eficienței energetice și izolare a clădirilor, creșterea numărului de imobile reabilitate termic și extinderea contorizării energiei termice la nivel de județ. În acest sens, pe lista priorităților se află reabilitarea locuințelor și extinderea sistemului de contorizare a energiei termice din municipiul Vatra Dornei și reabilitarea locuințelor prin lucrări de izolare termică din Câmpulung Moldovenesc.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

82

d) Surse mobile (transporturi) Activitatea de transport au un rol foarte important în dezvoltarea economico-socială a unui teritoriu dar, în acelaşi timp, este şi unul dintre cei mai activi factori poluatori ai mediului. Comparativ cu implicaţiile asupra mediului induse de activitatea industrială, se poate spune că efectele poluanţilor proveniţi de la autovehicule este tot atât de intensă. Serviciile de transport în județul Suceava sunt complexe și complementare asigurând transportul de marfă și de călători pe căi rutiere, feroviare, fluviale, maritime și aeriene. Impactul transporturilor asupra mediului Impactul acestor tipuri de transport asupra mediului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu (aer, apă, sol, vegetație) prin: • Poluarea aerului ca efect al emisiilor generate de autovehicule la aglomerările de trafic, în cazul transporturilor rutiere, •

Poluarea fonică şi vibraţiile în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor, generate de transporturile feroviare și aeroporturi,

•

Poluarea solului şi a apei, prin deversarea accidentală a produselor petroliere;

•

Ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări; schimbarea peisajul eco-urban; generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).

Impactului asupra mediului este accentuat și de o gamă largă de factori care influenţează creşterea emisiilor de CO2 rezultate din transportul rutier (cererea şi oferta de autoturisme, necesităţile de mobilitate individuală, disponibilitatea/lipsa disponibilităţii serviciilor publice alternative de transport în comun, precum şi costurile asociate deţinerii unui autoturism proprietate personală). În prezent, deşi eficienţa energetică a autovehiculelor este în continuă creştere, acest lucru este contrabalansat de mărirea timpului petrecut în trafic a unei călătorii, creşterea numerică a parcurilor auto, ambuteiajele și adoptarea stilului sacadat de condus din marile orașe. Acești factori stau la baza acumulării și a creșterii intensității emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efect nociv asupra sănătății oamenilor. Ca urmare, impactul transportului asupra sănătății umane este evidențiat prin: Nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc), poluanţi care, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu este generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, care determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate. La nivelul întregii țări s-au organizat numeroase activități și s-au adoptat măsuri în scopul reducerii emisiilor din transport provenite din: Transportul rutier Reprezentanți ai Registrului Auto Român efectuează controale în trafic pentru verificarea emisiilor poluante şi a stării tehnice a autovehiculelor. Pentru reducerea emisiilor datorate transportului se utilizează autovehicule echipate cu sistem EURO III şi EURO IV, motorină EURO III şi EURO IV conform normelor europene, convectori catalitici. Transportul pe calea ferată Dezvoltarea căii ferate în mod de transport ecologic este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării. Impactului asupra factorilor de mediu este realizat de regionalele de

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

83

transport feroviare care desfăşoară programe proprii de monitorizare pentru: apa potabilă, apa uzată, apa subterană, solul, aerul, nivelul de zgomot. Circulația pe calea ferată generează poluare fonică. Una din măsurile viabile în reducerea poluării fonice îl reprezintă crearea de perdele verzi de protecţie a căilor rutiere şi feroviare intravilane care conduc la diminuarea disconfortului creat de zgomotul urban cât şi îmbunătăţirea calităţii aerului. Conform angajamentelor la nivel naţional, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a creşterii energiei produse din surse regenerabile cu 30% până în anul 2020, CFR S.A. s-a angajat la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO 2. În acest sens a fost elaborat un program de măsuri ce vizează reducerea consumului de energie electrică şi de combustibili.5 Transportul aerian Impactul asupra mediului este produs de zgomotele şi vibrațiile din vecinătatea aeroporturilor, cunoscută ca poluare fonică. Întrucât traficul aerian are impact direct asupra atmosferei, încercarea de adaptare la un mod de transport ecologic constituie una din cele mai convenabile măsuri de protejare a aerului. Datorită naturii lor globale, emisiile din transportul aerian și maritim sunt reglementate prin intermediul organizațiilor internaționale OMI (Organizația Maritimă Internațională/International Maritime Organization) și OACI (Organizația Internațională a Aviației Civile). În Uniunea Europeană emisiile de dioxid de carbon din transportul aerian au fost incluse în Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (ETS) începând din ianuarie 2012. În Matricea Plan de Acțiune – Dezvoltarea mediului urban și a mediului rural al PLAM SUCEAVA 2018-2020, Protecția împotriva zgomotului este încadrată ca fiind cea mai importantă pentru județ (PM01). Între problemele majore, identificate sunt: •

P01.2 Infrastructura stradală urbană incapabilă în preluarea traficului și menținerea fluenței acestuia, precum și starea precară a carosabilului, pentru care se propune extinderea reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri pentru Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei,

•

P01.3 Poluarea sonoră și cu gaze de eșapament, ca urmare a inexistenței rutelor ocolitoare pentru traficul rutier și industrial și tranzitul urban. Se propune realizarea de rute ocolitoare /șosele de centură pentru Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.

•

P05.2 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea calității aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier, prin reducerea poluării aerului prin modernizarea parcului de vehicule (creșterea cu 10% a numărului de vehicule electrice în cadrul parcului auto al municipiului Suceava) și a numărului de biciclete electrice; și reducerea poluării aerului prin creșterea mobilității urbane în orașul Gura Humorului.

d) Surse de poluare determinate de activitățile turistice Impactul activităților turistice asupra mediului este reliefat de calitatea mediului. Aceasta poate fi afectată de două grupe de factori: naturali – ca urmare a manifestării unor fenomene naturale nefavorabile și antropici – cauzați de presiunea activităților umane desfășurate necontrolat și irațional. Spre deosebire de impactul negativ pentru mediu generat de activitățile industriale și agricole, turismul organizat și responsabil își poate aduce contribuția semnificativă cu privire la stoparea degradării cadrului natural și prin adoptarea reglementărilor specifice și eficiente, aducând-și totodată și contribuția la protejarea și conservarea mediului. Practicile necontrolate ale turismului se întâlnesc în special în zonele de mare atractivitate naturală dar și a obiectivelor turistice, unde în absența unor reglementări privind comportamentul vizitatorilor și 5 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated content/uploads/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

84

însoțite de o monitorizare a zonei și a obiectivelor, favorizează desfășurarea activităților care afectează calitatea mediului și pun în pericol integritatea și conservarea obiectivelor. Având în vedere preponderența turismului în județul Suceava care atrage fluxuri importante de turiști, situațiile cele mai des întâlnite sunt: •

Circulația turistică necontrolată în afara traseelor marcate și special amenajate în perioadele de vară și de sfârșit de săptămână, care duc la distrugerea vegetației și florei. Ruperea exemplarelor de floră cu valoare conservativă și a puieților, desprinderea de roci pentru suveniruri personale, toate acestea au de multe ori caracter ireversibil prin imposibilitatea de regenerare naturală de la un sezon la altul.

•

Scăderea semnificativă a unor exemplare de floră și faună, în unele cazuri până la dispariția totală a speciei datorită colectării abuzive de către turiști. Chiar dacă ulterior speciile de plantele și/sau animalele au fost declarate monumente ale naturii și au fost puse sub ocrotirea legii, prin turism necontrolat, acestea sunt în continuare expuse presiunilor antropice.

•

Lipsa indicativelor de informare a turiștilor cu privire la importanța obiectivului protejat și vizitarea intensivă a unor zone/obiective nesupravegheate, duc de regulă, la depozitarea necontrolată a deșeurilor de ambalaje și chiar menajere generate de turiști. Este situația staționării pentru picnic sau instalarea de corturi în zone neamenajate, de regulă, de mare atractivitate (liziera pădurilor, malurile râurilor sau a lacurilor).

•

Impactul agresiv pe care îl au mijloacele de transport, în special autoturismele personale, care se abat de la traseele amenajate de acces și pătrund până în poieni sau malul lacurilor provocând distrugerea solului, a florei pajiștilor și a habitatelor păsărilor. Efectul nociv al circulației autoturismelor este resimțit asupra faunei prin zgomot, influența gazelor de eșapament emise și perturbarea liniștii animalelor.

•

Dezvoltarea nesistematizată a stațiunilor și localităților turistice, caracterizată prin: proiectarea necorespunzătoare a clădirilor cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate și ocuparea intensivă a spațiului cu construcții turistice, realizarea de imobile inestetice, care nu respectă specificul arhitecturii tradiționale al zonei.

În aceste situații promovarea turismului durabil și protejarea mediului se impune cu necesitate prin respectarea următoarelor aspecte: •

Turismul durabil facilitează înțelegerea activităților de turism combinat: turism în mediul natural, turism cultural și satisfacerea cerințelor umane de recreere și odihnă;

•

Asigură realizarea unei planificări zonale a dezvoltării turistice adaptate la capacitatea de suport a ecosistemelor;

•

Orientează echilibrat fluxurile materiale atât pentru conservarea siturilor (în special arheologice și a vestigiilor istorice) cât și pentru populația locală;

•

Favorizează terenurile cu utilizare scăzută a folosinței prin schimbarea destinației pentru activăți turistice.

•

Respectă și asigură cerințele de protecție a mediului, subliniind importanța resurselor naturale și cultural-istorice, având în vedere dezvoltarea economică a comunităților locale.

Activitățile din sectorul turismului în județul Suceava este bine valorificat asigurat pe de o parte de așezarea geografică și de resursele naturale ale topografiei locale: munți, subcarpați, culoare de vale,

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

85

dealuri și depresiuni pe de o parte, și pe de altă parte istoricul și cultura Bucovinei care oferă județului Suceava o imagine unică între județele țării. Formele de turism care pun presiune și au impact direct asupra mediului sunt: •

Turismul montan în judeţul Suceava este practicat în areale din: Munţii Călimani, Masivul Rarău, Munții Giumalău, Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii, Masivul Suhard, Obcinele Bucovinei și cele două parcuri: Parcul dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafață de 22 ha și Parcul dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

•

Turismul Balnear este bine dezvoltat în bazele de tratament de la: Șaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri și Coșna, Tinovul Mare - Poiana Stampei pentru turbă oligotrofă și apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. Cele mai importante stațiuni balneare din județul Suceava sunt: Staţiunea balneară Vatra Dornei numită Țara Dornelor, Stațiunea balneară Dorna Arini, Stațiunea balneo-climaterică din Gura Humorului, Salina Cacica.

•

Turismul Cultural, Rural și Religios prezintă o atracție deosebită pentru turismul intern și internațional prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în lista patrimoniului european și mondial. Mănăstirile sucevene prin clasificarea UNESCO au importanță internațională, brandul ”Bucovina – țara celor 1000 de biserici” atrage dezvoltarea turismului ecumenic și de pelerinaj în zonă.

•

Ecoturismul și Agroturismul în județul Suceava este prezent în toate arealele cu potențial turistic: zonele mănăstirești, zonele etnografice și de folclor bucovinene, zonele stațiunilor montane din Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului etc. unde au loc evenimente culturale, festivaluri și târguri.

Impactul turismului agresiv asupra biodiversității zonelor incluse în circuitul turistic sunt: •

Infrastructura turistică inadecvată ridicată în lipsa unor norme specifice pentru regimul construcțiilor din arealele protejate (pensiunile și casele de vacanță care nu au autorizație de construcție sau sunt autorizate ca locuințe) pun presiune majoră asupra mediului.

•

Managementul puțin eficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor, care pe lângă creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști în perioadele de primăvară – vară și toamnă, în zonele rezervațiilor naturale cantități însemnate de deșeuri produse în amonte sunt aduse în aval de curentul apei mai ales în perioadele cu precipitații abundente. În prezent, sistemul de management integrat nu este complet funcțional, iar acesta nu asigură pe deplin colectarea deșeurilor de pe traseele turistice terestre și fluviatile și nici din zonele de campare.

Din studiul elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului cu privire la impactul turismului asupra mediului, reies următoarele aspecte negative: •

Circulaţia turistică în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor marcate;

•

Supra-dimensionarea capacității de primire ajungându-se până la o urbanizare a staţiunilor,

•

Schimbarea parametrilor chimici a nămolurilor terapeutice;

•

Lipsa în mediul rural a stațiilor de epurare pentru apele uzate, a gropilor ecologice pentru deşeuri, acestea constituind o problem în perioada estivală deschisă turismului;

•

Pătrunderea turismului automobilistic în staţiunile turistice.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

86

Actuala dezvoltare economico-socială a județului Suceava, ca județ de graniță, trebuie să integreze problemele de mediu în dezvoltarea regională, cât și în cooperarea transfrontalieră. De aceea, strategiile şi obiectivele din regiunile transfrontaliere trebuie să ţină cont de relaţiile dintre mediu şi dezvoltarea economică (cum ar fi dezvoltarea turismului), prin adoptarea unei strategii comune de funcționare.

B5. Calitatea factorilor de mediu a) Calitatea aerului În România calitatea aerului este reglementată prin Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător care transpune Directiva europeană 50/2008 adoptată de Parlamentul și Consiliul European privind calitatea aerului ambiental pentru un aer mai curat în Europa, iar valorile limită admise pentru a evita, preveni și reduce efectele nocive pentru oameni și mediul înconjurător sunt prevăzute în această lege. În județul Suceava monitorizarea aerului se face prin intermediul a patru stații automate de monitorizare a calității aerului integrate Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, a căror amplasare respectă cerințele normelor europene. Există patru tipuri de stații: de fond urban SV1, de tip industrial SV2, de tip suburban/trafic SV3 și de fond EM3 prezentate în figura 10 de mai jos. Parametrii măsurați/monitorizați în cadrul stațiilor sunt enumerați mai jos:

Fig. 10. Stațiile de monitorizare a aerului în județul Suceava Sursa: Website APM Suceava Staţia de fond urban SV1 amplasată în municipiul Suceava pe strada Mărășești nr.57 (lângă Colegiul Naţional Mihai Eminescu), monitorizează factorii poluanți generați în principal de traficul rutier:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

87

parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului, presiune, radiaţia solară. poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6), toluen, etilbenzen, o-, m-, p-xileni, pulberi în suspensie (PM2,5) – gravimetric, pulberi în suspensie (PM10) – gravimetric și automat. Staţia de tip industrial SV2 amplasată în municipiul Suceava, pe strada Tineretului Grădiniţa nr.12 din cartierul Cuza Vodă, monitorizează influenţa activităţilor industriale asupra calităţii aerului pentru: parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului, presiune, radiaţia solară. poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) – gravimetric și automat. Staţia de tip trafic SV3 amplasată în oraşul Siret, str.Alexandru cel Bun, monitorizează influența traficului de pe E85 asupra calităţii aerului. Stația este amplasată lângă artera rutieră străbate oraşul spre vama Siret. Poluanţii monitorizaţi sunt: ▪ parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului, presiune, radiaţia solară. ▪ poluanții atmosferici proveniți din oxizi de azot (NOx), Staţia de fond EM3 amplasată lângă stația meteorologică a Institutului Național de Meteorologie INM din comuna Poiana Stampei. EM3 este destinată evaluării nivelului de fond regional al concentraţiilor de poluanţi atmosferici, staţia fiind amplasată la distanță faţă de sursele locale de emisii. Poluanţii monitorizaţi sunt: ▪ parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, umiditate relativă, direcţia şi viteza vântului, presiune, radiaţia solară. ▪ poluanții atmosferici proveniți din: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) măsurați automat. Din datele Raportului de mediu-Starea factorilor de mediu pentru județul Suceava, 2017 rezultă că populaţia nu a fost expusă în anul 2017 la depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3. Poluantul la care au fost înregistrate unele depășiri ale valorii limită zilnice (50 μg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic) a fost pentru PM10 (pulberile în suspensie), dar numărul depășirilor a fost sub numărul maxim admis de depăşiri/an la stațiile SV1 și SV2 unde s-a monitorizat acesta, deci, nu a fost depășită v.l.a. pentru protecția sănătății umane.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

88

Fig. 11. Reprezentarea valorilor medii anuale pentru poluare la cele patru stații de monitorizare a aerului în județul Suceava Sursa: Raportul de mediu-Starea factorilor de mediu pentru județul Suceava, 2017, cap.I Aer Ca urmare, populația județului Suceava nu a fost expusă la poluare atmosferică generată de traficul rutier sau emisiile industriale. b) Calitatea apelor Rețeaua hidrografică a județului Suceava este tributară în întregime bazinului hidrografic Siret. Conform datelor publice ale Administrației Națională Apele Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și Inspectoratului pentru Situații de Urgență a județului Suceava, situația poluării apelor de suprafață se manifestă prin stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă de suprafaţă, apă subterană şi apă de îmbăiere). Starea ecologică este stabilită pe baza indicatorilor specifici stabiliți de Agenția Europeană de Mediu: •

scheme de clasificare a cursurilor de apă;

•

substanţele consumatoare de oxigen din cursurile de apă;

•

nutrienţii din apa dulce;

•

substanţele periculoase din cursurile de apă;

•

substanţele periculoase din lacuri;

•

pesticidele din apele subterane;

•

calitatea apelor de îmbăiere.

Datele disponibile sunt la nivel de bazin hidrografic Siret. Potrivit Anuarului Statistic al Județului Suceava 2017. Din lungimea de 559 km a râului Siret, 148 km străbat de la nord la sud județul Suceava. Lungimea cursurilor de apă monitorizate la nivel de județ însumează 5629,90 km, iar monitorizarea efectuată pe cursurile de apă au dus la următoarele rezultate prezentate în tabelul 12:

Tabel 12. Starea ecologică a apei râului Siret Nr. Starea ecologică a cursului de apă Râul Siret crt. Km % 1. Bună/potențial bună 4026,80 71,53 2. Inferioară stării bune 1603,10 28,47 Total 5629,90 100 Sursa: Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic internațional al Fluviului Dunărea Corpurile de apă aferente județului Suceava se încadrază stării ecologice bune pentru 71,53% din suprafața bazinului hidrografic adică 4026.80 km lungime rețea hidrografică; și 28,47% stării ecologice inferioare stării bune, respectiv 1603,10 km. Calitatea apei lacurilor din bazinul hidrografic Siret a fost monitorizată permanent, în anul 2017 neînregistrându-se concentrații mai mari decât standardele prevăzute pentru calitatea de mediu.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

89

Din sursele Administrației Bazinale de Apă Siret expuse în Planul de Management actualizat al Spațiului hidrografic Siret elaborat în conformitate cu cerințele Articolului 13 al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, pentru fiecare corp de apă subterană au fost identificate ca surse potenţiale de poluare următoarele: •

aglomerări umane prin lipsa sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate menajere,

•

platformele industriale care pot evacua ape uzate necorespunzător epurate,

•

activităţile industriale (inclusiv depozitele de deşeuri),

•

captări de apă semnificative care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului,

•

folosirea excesivă a pesticidelor pe terenurile agricole,

•

ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a dejecţiilor animale.

Impactului asupra stării cantitative a corpurilor de apă subterane este generat de presiunile cantitative de captare semnificativă de apă care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului, iar impactul asupra stării chimice a corpurilor de apă este dată de acumularea substanțelor poluante ajunse în acvifer prin infiltrații. În tabelul 13 este redată starea cantitativă și starea actuală a corpurilor de apă aferente județului Suceava pentru anul 2013 (conform datelor statistice existente):

Tabel 13. Starea ecologică a corpurilor de apă subterană aferente județului Suceava Spațiul Hidrografic

Denumire corp de apă subterană ROSI01

Starea cantitativă actuală Bună

Starea chimică actuală Bună

Munţii Suhardului –Obcina Mestecănişului /Cârlibaba Siret ROSI02 Depresiunea Dornei Bună Bună ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi Bună Bună ROSI06 Suceava Bună Bună Sursa: Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, ANAR, ABA SIRET

Analiza privind sursele de poluare s-a făcut de către ABA Siret pentru fiecare corp de apă subterană în parte și a fost realizată cu date existente pentru anii 2011, 2012 și 2013, (pentru ceilalți ani nu au existat date suficiente la momentul întocmirii documentului). În figurile de mai jos sunt redate situațiile corpurilor de apă subterană la risc cantitativ și la risc ecologic (chimic) pentru corpurile de apă din județul Suceava:

Fig. 12. Corpurile de apă subterană la risc cantitativ Sursa: Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, ANAR, ABA SIRET

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

90

Fig. 13. Corpurile de apă subterană la risc chimic Sursa: Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, ANAR, ABA SIRET Corp de apă subterană ROSI01 Munţii Suhardului–Obcina Mestecănişului/Cârlibaba Suprafaţa corpului de apă subterană ROSI01 Munţii Suhardului–Obcina Mestecănişului/ Cârlibaba este acoperită în cea mai mare parte de păduri, ceea ce determină o bună protecţie şi o lipsa a surselor de poluare de la suprafață. În urma rezultatelor de monitorizare s-a constatat că nu există depăşiri ale valorilor de prag la nici un parametru analizat, astfel încât acest corp de apă este în stare chimică bună. Corp de apă subterană ROSI02 Depresiunea Dornei Suprafaţa corpului de apă ROSI02 Depresiunea Dornei este acoperită într-o proporţie însemnată de terenuri cultivate, care, în cazul în care sunt fertilizate ar putea afecta starea calitativă a corpului de apă subterană. Monitorizarea stării calitative realizate în anul 2013 prin foraje a identificat în unele puncte depăşiri faţă de valorile prag stabilite la amoniu, însă depăşirile au avut caracter local fără ca suprafaţa poluată să exceadă 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană, fapt care încadrează corpul de apă în categoria de starea chimică a bună. Depășirile s-au datorat faptului că acest acvifer are un grad de protecţie mediu sau nesatisfăcător, astfel că se recomandă ca el să fie inclus în categoria acviferelor care necesită urmărirea evoluţiei sale din punct de vedere calitativ printr-o reţea de observaţie cu frecvenţă periodică mică (o dată pe an). Având în vedere că acest corp de apă se află sub influența emanaţiilor postvulcanice de CO2 care se manifestă în anumite locuri prin ape carbogazoase este protejat de infestarea microbiologică datorită unei mineralizări puternice. Corp de apă subterană ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi În anul 2013 a fost monitorizată calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROSI03 Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi prin foraje aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Rezultatele au evidențiat depăşiri ale standardului de calitate pentru NO3 (azotat/nitrat), ale valorilor prag la indicatorii: NH4 (amoniu) și PO4 (fosfați), la cloruri şi sulfaţi (dar în afara perimetrului județului Suceava). Pe baza datelor analizate se consideră că starea chimică a corpului de apă

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

91

subterană este bună, la nici unul dintre parametrii analizaţi nu s-au stabilit suprafeţe afectate care să depăşească 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană. Corp de apă subterană ROSI06 Suceava În cazul ROSI06 Suceava, datorită faptului că este un corp de apă de adâncime, cu o bună protecţie de la suprafaţă, nu s-a constat existenţa vreunei surse de poluare care să-i afecteze starea calitativă. Rezultatele monitorizării au demonstrat faptul că nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag ale standardelor de calitate în forajele monitorizate la nici un parametru. Ţinând cont de gradul de protecţie al acestui corp de apă subterană de adâncime, cât şi de lipsa surselor importante de poluare de la suprafaţă, s-a apreciat că acest corp de apă subterană are starea chimică bună. c) Calitatea solului Calitatea terenurilor destinate agriculturii se referă la fertilitatea solului şi la modul de manifestare a factorilor de mediu (apă și aer) faţă de vegetație. După nota de bonitare, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate: clasa I-a între 81-100 de puncte, clasa II-a între 61-80 de puncte, clasa a III-a între 41-60 de puncte, clasa a IV-a între 21-40 de puncte și clasa a V-a între 1-20 de puncte. Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Din datele Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava, repartiția terenurilor agricole pe clase de calitate după nota de bonitate exprimată în hectare, la nivelul anului 2017 este redată în tabelul 14 de mai jos:

Tabel 14. Modul de utilizare a terenurilor agricole în anul 2016 comparativ cu anul 2012 Nr. crt.

Terenul de folosință agricolă (ha)

Clasa de bonitare

I-a II-a III-a a IV-a a V-a 2985 42681 73329 43144 19261 2815 13770 30078 27014 16998 1443 3304 17554 32242 19451 1 18 2502 128 167 Total 7244 59773 123463 102528 55877 Sursa: Prelucrare după datele OJSPA Suceava (Raport Starea factorilor de mediu, județ Suceava, 2017) prelucrare

1. 2. 3. 4.

Arabil Pășune Fâneață Livadă

Având în vedere dezvoltarea industrială a județului, calitatea solurilor poate fi afectată de poluare provenită din: - depozitarea de deşeuri lemnoase, - depozitarea deşeurilor provenite din industria minieră, - depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere; - reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară; - scurgeri accidentale de produse petroliere și substanţe chimice provenite din fluxurile tehnologice; - defrişări care au condus la apariţia fenomenelor de alunecare, eroziune, acidifiere a solului.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

92

Arealele din județ care sunt expuse presiuni asupra stării de calitate a solurilor sunt: •

Componența chimică a solului exprimată prin deficit de elemente nutritive. Activitățile agricole din zona de deal și mai puțin de munte din județul Suceava se confruntă cu lipsa sau insuficiența azot şi fosfor din sol. Ca urmare, pentru suplimentarea nutrienților din sol se impune utilizarea de îngrăşăminte chimice complexe (NPK).

•

pH-ul exprimă aciditatea sau bazicitatea solului necesare în anumite limite pentru creșterea normală a plantelor. La nivel de județ s-a constatat o aciditate accentuată a solurilor răspândită pe suprafețe extinse, respectiv pe o suprafață de 240994 ha. Aciditatea moderată a solului este întâlnită pe o suprafață de 163.468 ha şi aciditatea puternică pe o suprafață de 77.526 ha.

Aproximativ 90% din solurile afectate de aciditate aparțin zonei montane: Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Pojorâta, etc.; urmate de zonele piemontane (Solca, Baia, Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei) şi de podiş la Preuteşti, Rădăşeni.

•

Exces de umiditate în sol - gleizarea şi stagnogleizarea în: -

arealul Baia – Sasca – Cornu Luncii,

-

Depresiunea Rădăuţi în comunele: Volovaţ, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu de Sus și Grăniceşti)

-

zona piemontană a Obcinei Mari

-

areale ale Subcarpaţilor Moldovei (Boroaia – Mălini – Bogdăneşti) în comunele: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore, Cajvana, Podişul

Dragomirnei:

Siret,

Muşeniţa,

Calafindeşti,

Bălcăuţi,

Grămeşti, -

•

Podişul Fălticenilor.

Eroziunea provocată de cursul de apă: -

eroziunea de suprafaţă unde eroziunea se manifestă de stadiul slab până la foarte puternică: Podişul Fălticenilor: Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti;

-

Podişul Dragomirnei: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea.

-

eroziune de adâncime întâlnită în zone de podiș:

-

Podișul Sucevei la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Podişul Fălticenilor.

-

Areale expuse zonelor de inundare încadrate în două grupe:

-

luncile râurilor mari Siret, Suceava, Moldova și parțial Bistrița) unde solurile au grad redus de fertilitate

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

93

-

zona piemontană de contact dintre Podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, provocate de afluenții râului Suceava, care au produs inundații de proporții în comunele Arbore, Gura Humorului Voroneţ şi Solca.

•

Compactarea solurilor este întâlnită pe suprafețe extinse în zonele Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, și mai puțin în celelalte zone ale judeţului.

•

Alunecările de teren - alunecările stabilizate pe o suprafață de 20.139ha în perimetrul comunelor Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti; și în vestul Podişului Dragomirnei spre valea Sucevei la Dărmăneşti; Podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. -

•

alunecările active desfășurate pe 3.284 ha sunt specifice Podişului Fălticenilor (Preuteşti, Rădăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi Podişului Dragomirnei (Adâncata).

Volumul edafic redus face impracticabilă agricultura în zona montană și în luncile râurilor. Ca urmare, folosința lor se reduce doar la fânețe și pășuni.

Conform datelor OSPA Suceava (Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice), suprafața totală a solurilor afectate de degradare în anul 2017 în județul Suceava a fost de 1.402.917 ha, prezentate în tabelul 15 de mai jos:

Tabel 15. Suprafețe ale terenurilor degradate și cauzele degradării Nr. crt. 1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Degradarea terenurilor generată Suprafața (ha) de: Azot (N) 188.281 Fosfor (P) 243.885 Deficit de îngrășământ complex NPK Potasiu (K) 47.767 Total 479.933 Acidifierea solurilor 240.690 Soluri cu exces de umiditate 184.156 Soluri pseudogleizate 91.755 Eroziune de suprafață 59.526 Soluri afectate de eroziune Eroziune de adâncime 1.652 Total 61.178 Terenuri inundabile 52.427 Gleizarea solurilor 43.903 Compactarea solului 31.455 Alunecări de teren 23.278 Volum edafic redus 19.142 Terenuri nisipoase 175 Total general 1.402.917 Sursa: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Suceava, prelucrare

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

94

Se observă că deficitul natural de îngrășăminte, acidifierea solului și umiditatea excesivă, care însumează 904.779 ha și reprezintă 65% din suprafața afectată, ridică probleme cu privire la folosința terenurilor în agricultură. Ca urmare, deteriorarea calității solurilor este atribuită: •

proceselor naturale precum zonele expuse eroziunii de adâncime și alunecărilor active (Dealul Osoi – Todirești), reactivarea alunecărilor de teren extinderea ravenelor la ploi torențiale și de invadare a pășunilor montane cu elemente vegetale care duc la acidifierea păturii de sol;

•

presiunii antropice asupra terenurilor prin folosința îngrășămintelor chimice complexe NPK pentru fertilizarea terenurilor cu calitate redusă și pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.

În perioada 2012-2016, conform Anuarului Statistic al Județului Suceava, 2017, la nivel de județ s-au utilizat în agricultură următoarele cantități de îngrășăminte chimice exprimate în tone și total substanță activă (tabel 16):

Tabel 16. Utilizarea îngrășămintelor chimice NPK între anii 2012 – 2016 în județul Suceava Nr. crt. 1. 2. 3.

Complex de îngrășăminte chimice NPK(t)

UM

Anul 2012

2015

2016

Îngrășăminte azotoase t.s.a. 3957 4645 2340 4482 Îngrășăminte fosfatice t.s.a. 1486 1731 680 1578 Îngrășăminte potasice t.s.a. 1040 1648 466 1227 Total t.s.a. 6483 8024 3486 7287 Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, prelucrare

1640 497 487 2624

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

2013

2014

Total

17.064 5.972 4.868 27904

95

Cartograma 16. Aciditatea solului în județul Suceava Sursa datelor: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

85

Se constată că cea mai mare cantitate de îngrășăminte chimice complexe s-a folosit în anul 2013 8024 t.s.a. și cel mai puțin în anul 2016 – 2624 t.s.a. Din totalul cantității de NPK de 27.904 t, îngrășămintele azotoase dețin 61,15% din cantitate, îngrășămintele fosfatice 21,4 % și restul de revin îngrășămintelor potasice 17,45%. Pesticidele sunt substanțe chimice care, prin acțiunea poluantă afectează factorii de mediu: aer, apă, și sol. Conform Anuarului Statistic al judeţului Suceava, 2017, pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava au fost: insecticide 35.525 t.s.a., fungicide 202.027 t.s.a. și ierbicide 167.740 t.s.a., în total de 405.292 t (tabel 17).

Tabel 17. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava Nr. crt. 1. 2. 3.

Pesticide (t)

UM

Anul

Total

2012 2013 2014 2015 Insecticide t.s.a. 12268 13472 4251 3704 Fungicide t.s.a. 43495 45370 46741 43921 Erbicide t.s.a. 38487 40683 34509 43374 Total t.s.a. 94250 99525 85501 90999 Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, prelucrare

2016 1830 22500 10687 35017

35525 202027 167740 405292

Se constată o scădere a pesticidelor în anul 2016 cu 64.508 t.s.a. față de anul 2013 când s-a folosit cea mai mare cantitate de pesticide (99.525 t.s.a.). După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în 1998 privind constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a suprafeţelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 au avut loc o serie de descompletări a reţelei de desecare-drenaj prin sustragerea dalelor de la consolidările taluzurilor, din preajma podețelor, de la racordarea biefurilor, confluența canalelor şi de la secţiunile de control şi măsurare a debitelor. De asemenea, au fost sustrase tuburile de beton ale unor podeţe şi cămine de vizită, precum şi tuburile de capăt ale unor drenuri colectoare, astfel sistemul rețelei de desecare și drenaj din sistemul Rotopăneşti – Rădăşeni - Fântâna Mare a devenit impropriu pentru folosințele agricole. Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013-2017 suprafețele amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată, după cum se observă în tabelul 18 de mai jos:

Tabel 18. Pesticidele folosite în agricultură în perioada 2012-2016 în județul Suceava Nr. crt.

Tipul amenajării funciare (ha)

Suprafața (ha) 2013

2014

2015

2016

2017

1.

Suprafaţă amenajată cu lucrări de combatere a 85189 85189 85189 85189 85189 eroziunii solului 2. Suprafaţă amenajată cu lucrări de desecare 44904 44904 44904 44904 44904 drenaj 3. Suprafaţă amenajată prin irigaţii 3791 3791 3791 3791 3791 Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava, prelucrare date Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

98

Se constată că suprafața lucrărilor de combatere a eroziunii solului s-a efectuat pe arealele cele mai extinse 85189 ha, urmată fiind de lucrările care au vizat desecarea și drenajul 44904 și suprafețele irigate au fost de 3791 ha.

1.2. (C) PATRIMONIUL NATURAL / PEISAJE C1. Arii naturale protejate Rețeaua ariilor naturale ocrotite din România este protejată prin Ordonanța de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Ariile protejate sunt definite ca ”Arie naturală protejată – zonă terestră / acvatică şi/ sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare stabilit conform prevederilor legale”. Zonele naturale protejate din județul Suceava se încadrează ariilor naturale protejate cuprinse în siturile Rețelei Natura 2000 și descrise în detaliu în Formularele Standard Natura 2000. Suprafețele siturilor care se suprapun teritoriului județului au fost declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Până în anul 2000 ariile naturale protejate au avut statut legal ca arii de interes județean, desemnate prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale. Caracteristicile fizico-geografice determină și susțin condiții prielnice specifice habitatelor de floră și faună locale, fapt care a determinat în cadrul județului declararea a 29 de arii protejate de interes național (rezervații botanice, forestiere, geologice, paleontologice și o rezervație științifică) din care 26 au fost declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și 3 prin HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. În tabelul 19 sunt redate ariile protejate care se aparțin județului Suceava la începutul anului 2017:

Tabel 19. Ariile naturale protejate de interes național și specificul rezervațiilor sucevene Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Aria protejată

Anul Suprafața (ha) înființării Declarate arii naturale protejate prin Legea 5/2000 RONPA0009 Parcul Național Călimani 10700.0 RONPA0740 Codrul secular Slătioara 1941 1064.2 RONPA0739 Pietrele Doamnei Rarău 1955 973.0 RONPA0732 Tinovul Poiana Stampei 1955 681.8 RONPA0747 Jnepeniș cu Pinus cembra 1971 384.2 RONPA0742 Răchitişul Mare 1971 316.4 RONPA0745 Cheile Zugrenilor 1973 314.0 RONPA0741 Codrul secular Giumalău 1941 309.5 RONPA0727 Doisprezece Apostoli (PN-K) 1971 200.0 RONPA0743 Făgetul Dragomirna 1973 139.4

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Specificul rezervației Parc Național Forestieră Mixtă Forestieră Forestieră Botanică Mixtă Forestieră Geologică Forestieră

99

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 1. 2. 3.

RONPA0744 Pădurea Zamostea Luncă 1973 107.6 Forestieră RONPA 0738 Pădurea (Quercetumul) Crujana 1973 39.4 Forestieră RONPA0733 Fânețele montane Todirescu 1941 38,1 Botanică RONPA0734 Tinovul Şaru Dornei 1973 36.0 Forestieră RONPA0746 Cheile Lucavei 1973 33.0 Geologică RONPA0735 Fânețele seculare Ponoare 1932 24.5 Botanică RONPA0730 Piatra Ţibăului 1971 20.3 Geologică RONPA0736 Fânețele seculare Frumoasa 1932 9.5 Botanică RONPA0751 Fânețele seculare de la Calafindești 7.0 Botanică RONPA0847 Peștera Liliecilor 6.0 Științifică RONPA0731 Piatra Buhei 2.0 Geologică RONPA0729 Cheile Moara Dracului 1971 1.3 Geologică RONPA0737 Tinovul Găina Lucina 1971 1.0 Botanică RONPA0750 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta 1971 1.0 Paleontologică RONPA0748 Piatra Pinului şi Piatra Șoimului 1971 0.5 Geologică RONPA0749 Klippa calcare triasice Pârâul Cailor 0.1 Paleontologică Declarate arii naturale protejate prin HG 1143/2007 RONPA0947 Pădurea Loben (codru secular) 483.0 Forestieră RONPA0946 Pădurea Roşoşa 204.8 Forestieră RONPA0945 Pădurea Voievodeasa 101.9 Forestieră Total suprafață arii protejate 16161,4

Din totalul suprafeței ariilor protejate la nivel de județ de 16161,4 ha, 15371,7 ha au fost declarate arii naturale protejate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și 3 prin HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. Siturile sunt identificate pe baze științifice și declarate prin legislație. Rolul lor este de a menține în stare de conservare bună și foarte bună o suprafață importantă a habitatelor și speciilor dintr-o regiune. Speciile vegetale protejate prin SCI-uri sunt specii care la nivel european se află în stare defavorabilă dezvoltării optime.

Pe teritoriul Județului Suceava sunt identificate 3 rezervații din categoria codrilor seculari (Giumalău, Loben și Slătioara). Cu ocazia cele de-a 41 sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial (WHC) din 2-12 iulie de la Cracovia (Polonia) a fost decisă extinderea listei Pădurilor seculare din Carpați și din alte țări europene (Germania, Slovacia, Ucraina). Au fost incluse 77 de situri în lista patrimoniului mondial, dintre care 12 din România 6. Printre acestea din urmă se află și Codrul secular Slătioara, cu o suprafață nominalizată de 609,12 ha și o suprafață tampon de 429,43 ha: Codrul Secular Slătioara este o pădure mixtă de fag-argint și molid dominată de fag (60%) și include pajiște alpină protejată (din Raportul de evaluare al IUCN din iulie 2017).

6 https://whc.unesco.org/archive/2017/whc17-41com-18-en.pdf; https://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152; https://whc.unesco.org/en/statesparties/ro; https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_mondial_UNESCO_din_Rom%C3%A2nia .

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

100

Pe teritoriul județului mai sunt însă și alte păduri virgine și cvasivirgine, identificate și înscrise în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România este publicat pe site-ul web al Ministerului Apelor și Pădurilor.7

7 http://apepaduri.gov.ro/paduri-virgine/

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

101

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

102

Cartograma 17. Arii naturale protejate în județul Suceava – SCI

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

103

Cartograma 18. Arii naturale protejate în județul Suceava – SPA

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

104

Cartograma 19. Potențialul turistic natural

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

105

Cadrul legislativ care reglementează domeniul protecției naturii la nivelul Uniunii Europene cuprinde o serie de directive care au fost transpuse de către toate statele membre precum: •

Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, înlocuită în 2009 cu Directiva 2009/147/CE, numită pe scurt Directiva „Păsări”. Aceasta a avut la bază Directiva din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice)

•

Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, numită Directiva „Habitate”.

Rețeaua „Natura 2000” include un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele naturale de interes comunitar, garantând viabilitatea acestora pe termen lung. Rețeaua este constituită din: •

Arii Speciale de Conservare (Special Areas of Conservation - SAC) care au la bază

•

Siturile de Importanţă Comunitară (Sites of Community Importance - SCI) desemnate de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Tipurile de habitate naturale şi speciile de interes comunitar care se constituie în obiective de conservare sunt menţionate în anexele I și II ale Directivei „Habitate”.

•

Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (Special Protected Areas - SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice de interes comunitar și a celor migratoare sunt menționate în Anexa I a Directivei „Păsări”.

Cele două directive reglementează felul în care se face selecția pe baza cărora se face desemnarea siturilor și se propune protecția lor. Parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Directiva ”Habitate” a fost implementată prin OMMP 2387/2011 pentru modificarea şi completarea Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, având ca obiectiv asigurarea conservării habitatelor și speciilor vulnerabile, și restaurarea acestora (după caz) pentru obținerea statutului favorabil pentru conservare. Potrivit Formularelor Standard Natura 2000, Catalog Infonatura 2000 pentru România și a Raportului de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, în prezent, pe teritoriul județului Suceava are desemnate 24 de Situri de Importanță Comunitară, cu o suprafață totală de 222.311 ha, conform tabelului 20 de mai jos:

Tabel 20. Siturile de importanță comunitară din județul Suceava Nr. crt.

Denumirea Sitului de Importanță Comunitară

Suprafața (ha)

1.

ROSCI0019 Călimani-Gurghiu

134936

2.

ROSCI0328 Obcinele Bucovinei

32246

3.

ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău

25112

4.

ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi

8746

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Localități de cuprindere a sitului Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei Breaza, Brodina, Câmpulung Moldovenesc, Frumosu, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Putna, Sadova, Vama, Vatra Moldoviţei Suceava, Botoşani, Iaşi Adâncata, Calafindeşti, Dărmăneşti, Grămeşti, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Suceava, Zamostea, Zvoriştea, Şerbăuţi

106

5.

ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi

5303

Baia, Berchişeşti, Bogdăneşti, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăşti, Fântâna Mare, Gura Humorului, Mălini, Păltinoasa, Râşca, Vadu Moldovei, Valea Moldovei

7.

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti ROSCI0101 Larion

8.

ROSCI0212 Rarău – Giumalău

2547

9.

ROSCI0380 Râul Suceava Liteni

1254

10.

ROSCI0310 Lacurile Fălticeni

895

11.

ROSCI0379 Râul Suceava

881

12.

ROSCI0086 Găina – Lucina ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

836

Suceava, Bistriţa-Năsăud Câmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Pojorâta, Stulpicani Bosanci, Ipoteşti, Salcea, Suceava, Udeşti, Vereşti Bosanci, Buneşti, Fălticeni, Horodniceni, Moara, Rădăşeni Bilca, Dorneşti, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăuţi, Satu Mare, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Voitinel Moldova Suliţa, Breaza

695

Poiana Stampei

14.

ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea

570

Dumbrăveni, Hânţeşti, Siminicea

15.

ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

469

Crucea, Dorna Arini

6.

13.

16.

ROSCI0321 Moldova Superioară

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

3215

Suceava, Iaşi, Neamţ

3023

429

Breaza,Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Pojorîta, Sadova Bosanci Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni Slatina, Valea Moldovei Zamoștea Şaru Dornei Bosanci Coşna Moara

ROSCI 0371 Cumpărătura 395 ROSCI 0010 Bistriţa Aurie 375 ROSCI0392 Slatina 137 ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca 135 ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei 41 ROSCI0082 Fâneţele seculare Ponoare 40 ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti 21 ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa 10 Total suprafață SCI 222311 Sursa: Formularul Standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Infonatura 2000 în România, Raportul de mediu. Starea factorilor de mediu 2017 județ Suceava

Parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Directiva „Păsări” a fost implementată prin HG nr.971/5.11.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică. În prezent, pe teritoriul județului Suceava sunt desemnate 6 Arii de protecție avifaunistică (SPA) cu o suprafață totală de 123278,4 ha, conform tabelului 21 de mai jos:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

107

Tabel 21. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava Nr. crt.

Denumirea Ariei de protecție avifaunistică

1. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Suprafața (ha) 659.8

2. ROSPA0089 Obcina Feredeului

63983.3

3. ROSPA0083 Munții Rarău Giumalău

2157.3

4. ROSPA0133 Munţii Călimani

29048

Localități de cuprindere a sitului Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni Breaza, Brodina, Câmpulung Moldovenesc, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa Sadova, Ulma, Vama, Vatra Moldoviţei Cîmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Stulpicani Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei, Şaru Dornei

ROSPA0110 Acumulările 5. RogojeştiBucecea (27%) pe județul 2100 Suceava, Botoşani Suceava ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei 25330 6. Suceava, Botoşani (4% pe judeţul Suceava) Total suprafață SPA 123278,4 Sursa: Formularul Standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Infonatura 2000 în România, Raportul de mediu. Starea factorilor de mediu 2017 județ Suceava În continuare vor fi descrise ariile speciale de conservare Natura 2000 care se află pe teritoriul județului Suceava. La baza descrierii au stat Catalogul Infonatura al habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Formularul Standard Natura 2000 pentru habitate și Formularul Standard Natura 2000 pentru ariile de protecție avifaunistică. a) Arii naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0247 - Tinovul Mare Poiana Stampei În anul 2007, Rezervația Tinovul Mare Poiana Stampei a fost declarată sit de importanță comunitară (SCI). Din anul 2011 turbăria a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes internațional când a primit statut de Zonă Umedă de Importanță Internațională conform Convenției privind Zonele Umede de la Ramsar în 1971. Întrucât deține cea mai mare suprafață de turbă din România (681 ha), rezervația se întinde pe două județe: Bistrița Năsăud și Suceava. Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte trei habitate de turbărie de interes comunitar, dintre care cel de turbărie activă şi cel de turbărie împădurită sunt prioritare, acestea aflându-se aici într-o stare excelentă de conservare. Importanţa sitului este accentuată şi de existenţa unor populaţii foarte bine reprezentate de curechi de munte Ligularia sibirica şi două specii de muşchi rare, aflate şi ele intr-o stare foarte bună de conservare care indică o calitate excelentă a habitatelor. Două specii de libelule şi tritonul carpatic Triturus montandoni întregesc importanţa acestui sit din nordul ţării. Conform Catalogului habitatelor, speciilor și siturilor, Infonatura 2000 pentru România și Formularului Standard Natura 2000, Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 7110* - Turbării active;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

108

91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră; 7120 - Turbării degradate capabile de regenerare naturală. Speciile de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE din sit sunt: Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni). Nevertebrate: Calul dracului (Leucorrhinia pectoralis), Calul dracului (Cordulegaster heros). Plante: Drepanocladus vernicosus, Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), briofite Dicranum viride.

ROSCI 0010 Bistriţa Aurie Aria protejată are suprafața de 320 ha și se află în întregime pe teritoriul județului Suceava. Situl este localizat în lungul râului Bistriţa Aurie. Prezintă un habitat caracteristic apelor din zona montană inferioară cu păduri aluviale cu arin. Fiind păduri de luncă, au o diversitate bogată cu rol în asigurarea calităţii apei, reducerea eroziunii malurilor şi atenuarea inundaţiilor în zonele apropiate. Totodată este o veritabilă resursă pentru turism. Relieful este reprezentat de valea Bistriţei, străjuită pe dreapta de versanţii abrupţi ai masivului Suhard (unde pădurea coboară de multe ori până în albia râului), iar pe partea stângă de versanţii mai domoli ai Obcinei Mestecănișului, cu păşuni şi fâneţe. Masivul Suhard, pe flancul nordic şi estic este alcătuit din șisturi epimetamorfice și formaţiuni sedimentare de vârstă triasică care dau un ansablu pitoresc peisajului montan. Pădurile predominante sunt de fag, dar în partea inferioară a versanţilor, pădurile sunt de amestec în componența căreia se află specii de foioase (carpen Carpinus betulus, jugastru Acer campestre, paltin Acer pseudoplatanus). Pe culoarul văii, în lungul apei, se găsesc esenţe moi de arin Aluns glutinosa, plop Populus sp., salcie Salix alba. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) Mamifere: Vidră, Lutră (Lutra lutra). Pești: Lostriţă (Hucho hucho), Moioagă (Barbus meridionalis), Zglăvoc (Cottus gobio). Plante: mușchi Buxbaumia viridis.

ROSCI0019 Călimani-Gurghiu Parcul Național Călimani cu o suprafață de 24.041 ha este o arie protejată de interes național care corespunde categoriei II-a IUNC (parc național, zonă specială de conservare) ce se întinde pe teritoriul a patru județe: Mureș, Harghita și Bistrița-Năsăud, Sucevei revenindu-i 35% din suprafața acestuia, adică 10.700 ha. Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100000 ha) a contribuit la conservarea unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. Arealul nu

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

109

a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi și-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. Regiunea reprezintă centrul genetic pentru una dintre cele mai importante populaţii de carnivore mari (urs, lup şi râs), având o concentrare semnificativă de specii de flora şi faună protejate la nivel naţional, european şi internaţional. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95% din suprafața sitului. Sunt prezente 13 habitate, dintre care patru prioritare, nouă specii de mamifere, două de reptile, cinci de peşti (inclusiv lostriţa), şase specii de nevertebrate şi opt specii de plante de interes comunitar. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase. De asemenea, situl se suprapune cu câteva rezervaţii naturale desemnate la nivel regional sau național: Parcul Național Călimani, Rezervaţiile naturale Lacul Iezer, Molidul de rezonanţă Lăpuşna, Defileul Deda-Topliţa, Jnepenişul cu Pinus Cembra-Călimani şi Monumentul Naturii Doisprezece Apostoli. Conform Catalogului habitatelor, speciilor și siturilor, InfoNatura 2000 pentru România și Formularului Standard Natura 2000, Habitatele de interes comunitar din sit (cu codurile aferente) sunt: 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel alpin; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6520 - Fâneţe montane; 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9420 - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană; 3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

110

7110* - Turbării active. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata). Mamifere: Liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), *Lup (Canis lupus), *Urs brun (Ursus arctos), Râs (Lynx lynx), Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Liliac comun (Myotis myotis), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Vidră, Lutră (Lutra lutra). Nevertebrate: Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, fluturele Lycaena dispar, *Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus hampei), *Callimorpha quadripunctaria, Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus), Cucujus cinnaberinus, Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), *Cărăbuş (Osmoderma eremita), Croitor mare (Cerambyx cerdo). Pești: Dunariţă (Sabanejewia aurata), Zglăvoc (Cottus gobio), Chişcar (Eudontomyzon danfordi), Lostriţă (Hucho hucho), Porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), Moioagă (Barbus meridionalis). Plante: Drepanocladus vernicosus, Trifoiaş de baltă (Marsilea quadrifolia), Angelică de baltă (Angelica palustris), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus), *Clopoţel (Campanula serrata), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Iarba gâtului (Tozzia carpathica), Dicranum viride, Meesia longiseta.

ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi Situl are suprafața de 8746 ha și se suprapune integral județului Suceava. Conform Formularului Standard Natura 2000, situl Pădurea Pătrăuți a fost declarat în anul 2008. Situl cuprinde unul dintre cele mai întinse şi compacte suprafețe de pădure din Podişul Moldovenesc, fiind identificate trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar, dintre care unul prioritar (91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). În sit își au habitatul şase specii de fauna de interes comunitar, din care croitorul fagului (Rosalia alpina) este specie prioritară. Situl include Rezervaţiile naturale Făgetul Dragomirna şi Pădurea (Stejărişul) Crujana. În sit au fost desemnate 3 habitate de interes comunitar: 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Speciile de interes comunitar din sit vizează numai fauna: Amfibieni și reptile: Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis). Nevertebrate: Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus variolosus).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

111

ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău Cu o suprafață de 25.112 ha situl Dealul Mare-Hârlău a fost declarat ca arie protejată în anul 2008. Se suprapune județelor Botoșani, Iași și Suceava, în comuna Dolhasca pe un areal restrâns de 3% din suprafața sitului. Situl se află în Podişul Sucevei - Dealul Mare-Hârlău fiind situat în întregime pe Platforma Moldovenească, alcătuită la suprafaţă din depozite sedimentare aproape orizontale. Situl se remarcă prin gradul mare de acoperire cu păduri (97%), corpuri de pădure cu arbori bătrâni, petice de făgete, stejari, goruni, carpeni și frasini seculari. Conform Formularului Standard Natura 2000 în sit sunt întâlnite 5 tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu codurile: 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen. Speciile de interes comunitar din sit: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegate) Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis). Mamifere: Popândău, Şuiţă (Spermophilus citellus). Nevertebrate: Arytrura musculus. Plante: Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus).

ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa Situl are o suprafață de 10 ha și se suprapune județului Suceava în comuna Moara. Situl este unul dintre cele mai nordice puncte din România unde se păstrează o vegetaţie stepică relictară de tip pontosarmatic, ceea ce îi conferă o valoare deosebită. Se întinde pe o lungime de 1,6 km şi a fost desemnat pentru conservarea unui tip de habitat de interes comunitar prioritar şi a cinci specii de plante de interes comunitar. În acest areal a fost descoperită o nouă specie de insecte - fluturele Coleophora bucovinella, al cărei habitat se limitează numai la această zonă. Habitatul de interes comunitar din sit: 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Plante: dedițelul (Pulsatilla grandis), Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria) • Iris (Iris aphylla ssp. hungarica)

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

112

ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare Situl are o suprafață de 40 ha și se suprapune județului Suceava în comuna Bosanci, fiind important pentru diversitatea speciilor de flora. Fâneţele seculare includ specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice euroasiatice, europene, continentale, pontice, submediteraneene, circumpolare. Au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care cel de stepe ponto-sarmatice acoperă cea mai mare parte a sitului, şi şase specii de plante de interes comunitar. Habitatele de interes comunitar din sit: 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata). Plante: Dediţei (Pulsatilla patens), Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

ROSCI0086 Găina – Lucina Situl are suprafața de 848 ha și se suprapune în întregime județului Suceava. În acest areal au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, toate prioritare: păduri aluviale cu anin negru Alnus glutinosa şi frasin Fraxinus excelsior, turbării active şi turbării cu vegetaţie forestieră. Situl adăposteşte o populaţie compactă de mesteacăn pitic Betula nana în zona centrală și periferic pin de pădure Pinus sylvestris. Speciile iubitoare de umezeală sunt: floarea de piatră siberiană Portulanca grandiflora ssp.sibirica, valeriana greacă Valeriana officinalis și papucul doamnei Cypripedium calceolus. Floarea de piatră siberiană şi mesteacănul pitic sunt considerate relicte glaciare. Dintre speciile de plante de interes comunitar, situl găzduieşte o populaţie izolată de curechi de munte Ligularia sibirica. Zona montană de mlaştini oligotrofe cuprinde un tinov sărac în substanţe nutritive, acoperit cu muşchi arctic de turbă (Sphagnum sp. și Rubus chamaemorus) şi roua cerului Drosera rotundifolia, una dintre puţinele plante insectivore din România. Dintre mamifere, râsul este specie de interes conservativ. Situl se suprapune cu rezervaţia naturală botanică „Tinovul Găina- Lucina“ cu suprafaţa de 1 ha şi cu rezervaţia naturală „Cheile Lucavei“ cu suprafaţa de 33 ha. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră; 7110* - Turbării active. Speciile de interes comunitar din sit: Mamifere: Râs (Lynx lynx).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

113

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica). ROSCI0101 Larion Situl se suprapune 28% comunelor Coșna și Poiana Stampei în județul Suceava și 72% comunei Lunca Ilvei din județul Bistrița Năsăud. Pe suprafața de 3023 ha situl conservă habitatul de turbărie împădurită și tinoave în care stratul de turbă are grosimi considerabile, caracterizate printr-o diversitate floristică deosebită. Pădurile din sit sunt formate din molid Picea abies, pinul de pădure Pinus sylvestris şi mesteacăn pufos Betula pubescens. Pe stratul turbos se găsesc importante populaţii de roua cerului Drosera rotundifolia (planta insectivoră). În sit își au habitatul carnivorele mari protejate la nivel european, râs Linx linx, lup Canis lupus și urs Ursus arctos care este prioritar pentru conservare. Situl include și rezervația naturală de interes national „Crovul de la Larion“. Habitatul de interes comunitar este: 91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră Speciile de interes comunitar din sit sunt: Mamifere: *Urs brun (Ursus arctos), Râs (Lynx lynx), *Lup (Canis lupus). Plante: mușchi Buxbaumia viridis.

ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca Situl cu o suprafață de 299 ha, se află pe teritoriul a două județe, Botoșani 23% și Suceava 77%. Situl protejează un vechi fragment de pădure de luncă inundată periodic de Siret, formată din stejari seculari în asociație cu specii de foioase, care se află într-o stare foarte bună de conservare. Împreună cu ecosistemele acvatice pe care le mărginește, oferă condiții de habitat ideale pentru specii de interes comunitar de pești, reptile, lilieci, insecte și plante. În timpul inundațiilor, situl își mărește diversitatea habitatelor prin apariția bălţilor, japşelor şi formaţiunilor stuficole înmlăştinuite, care adăpostesc o biodiversitate specifică. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis). Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis) Nevertebrate: Croitorul cenuşiu (Morimus funereus), Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus) Pești: Avat (Aspius aspius), Dunariţă (Sabanejewia aurata). Plante: Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

114

ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor Situl are 469 ha și se integrează în întregime pe teritoriul județului Suceava. Importanța constă în conservarea a cinci habitate de interes comunitar de păduri, pajiști, tufărișuri, comunități de lizieră și versanți stâncoși, primele trei tipuri de habitate aflându-se într-o stare excelentă de conservare. Pe lângă peisaje, râul Bistrița, în Cheile Zugrenilor, adăpostesc o populație de lostriță, care împreună cu două specii de tritoni și o specie de buhai de baltă reprezintă cele patru specii acvatice de interes comunitar de aici. Situl este important și pentru populațiile aflate într-o stare excelentă de conservare de urs brun și liliac comun, dar și pentru câteva specii rare de plante precum clopoțeii (specie de interes comunitar prioritar) și floarea de colț. Stâncile pe care aceasta se găsesc reprezintă cea mai joasă locație din țară a florii de colț. Situl include şi rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Triton carpatic (Triturus montandoni), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus). Mamifere: Liliac comun (Myotis myotis), *Urs brun (Ursus arctos). Pești: Lostriţă (Hucho hucho). Plante: *Clopoţel (Campanula serrata).

ROSCI0212 Rarău – Giumalău Sit cu o suprafață de 2547 ha, se suprapune în întregime județului Suceava pe teritoriul a patru comune. Importanța sitului constă în varietatea de păduri, pajişti, mlaştini, culoare de vegetaţie ripariană, asociaţii de versanţi stâncoși şi de grohotişuri şi numărul de specii rare sau endemice, la care se adaugă forme spectaculoase de relief, aflate într-un spațiu geografic izolat. Deşi ocupă o suprafaţă mică, situl asigură conservarea a 16 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care două prioritare, foarte puţin alterate de factorul antropogen, cu elemente de floră şi fauna diverse (șapte specii de plante, cinci de lilieci, trei de nevertebrate şi trei de amfibieni de interes comunitar). Situl include rezervaţii naturale cunoscute prin flora rară şi endemică: Codrul secular Slătioara, Codrul secular Giumalău, Fâneţele montane Todirescu şi Rezervațiile naturale geologice: Pietrele Doamnei sau Turnurile Gotice şi Stratele cu Aptychus (Clipele triasice) de la Pojorâta. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

115

4030 - Tufărişuri uscate europene; 6520 – Fâneţe montane; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea); 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6230* - Pajişti montane de Nardus stricta bogate în specii pe substraturi silicioase; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ( Thlaspietea rotundifolii); 8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum; 3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 7230 - Mlaştini alcaline. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni). Mamifere: Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Liliac comun mic (Myotis blythii), Liliac cu urechi mari (Myotis bechsteini), Liliac comun (Myotis myotis), Liliac de iaz (Myotis dasycneme). Nevertebrate: *Croitor de fag (Rosalia alpina), Carab (Carabus variolosus), Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica). Plante: Feriguţă, Ruginiță (Asplenium adulterinum), *Clopoţel (Campanula serrata), specia rară de mușchi Drepanocladus vernicosus, Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus), Iarba gâtului (Tozzia carpathica), specii de mușchi Buxbaumia viridis și Dicranum viride.

ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti Situl cu o suprafață de 21 ha este localizat în Depresiunea Dornelor, comuna Românești. Situl adăposteşte două tinoave de interes comunitar prioritar în care creşte pinul silvestru Pinus sylvestris, turbării active şi turbării împădurite cu specii acidofile de molid Picea abies care se remarcă printr-o diversitate floristică deosebită. Stratul de turbă Sphagnum sp. are grosimi de până la 3 m. Capacitatea de regenerare a speciilor dendrologice și arborescente edificatoare pentru habitat este foarte mare. Situl constituie un habitat foarte bun pentru roua cerului Drosera rotundifolia planta insectivoră, a cărei populaţie ajunge la o densitate de aproximativ 5000 de exemplare pe o suprafaţă redusă de numai 0,15 ha. Prezenţa PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

116

populaţiei de curechi de munte Ligularia sibirica sporeşte de asemenea importanţa sitului pentru conservare. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 7110* - Turbării active; 91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră; 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Speciile de floră interes comunitar din sit: Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica), roua cerului Drosera rotundifolia

ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei Situl cu o suprafață de numai 41 ha este important pentru protejarea speciei de pin de pădure Pinus sylvestris și a turbăriei active, care împreună reprezintă două habitate prioritare de interes comunitar aflate intr-o stare excelentă de conservare. Pe lângă flora de mlaştină oligotrofă bogată în specii relicte se conservă şi o populaţie reprezentativă de curechi de munte. Vegetația este alcătuită din specii de mușchi de turbărie Sphagnum sp., care în condiții de troficitate a permis dezvoltatarea unui arboret specific de pin Pinus silvstris ssp. tufosa care constituie element important pentru conservare. Habitatele de interes comunitar din sit sunt: 7110* - Turbării active; 91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

ROSCI0310 Lacurile Fălticeni Lacurile de la Fălticeni aflate în totalitate pe teritoriul județului Suceava au fost propuse ca sit în anul 2011, pentru o suprafață de 895 ha. Arealul constituie zonă umedă în areal colinar aflat pe valea Șomuzului Mare (afluent al Siretului). Este printre puținele situri desemnate pentru broasca țestoasă europeană de pădure Emys orbicularis specie care și-a redus dramatic arealul de răspândire în ultimele decenii. Situl este important și pentru speciile amfibieni (izvorașul/buhaiul cu burta galbenă și izvorașul/buhaiul cu burta roșie și tritoni, dar și pentru mamifere acvatice precum vidra Lutra lutra și liliecii Myotis sp. Speciile de amfibieni și reptile sunt: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni), borasca țestoasă europeană de baltă Emys orbicularis. Speciile de mamifere găsite în sit sunt: vidra Lutra lutra, liliacul cu nas netes Myotis dasycneme și liliacul cu urechi mari Myotis bechstein.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

117

ROSCI0321 Moldova Superioară Situl se află în totalitate pe teritoriul județului Suceava, iar suprafața de 429 ha a fost propusă ca arie protejată în anul 2011. Cursul râului Moldova străbate longitudinal Obcinele Bucovinei. În aval de localitatea Breaza, râul a săpat chei în care și-a găsit habitatul cișcarul Eudontomyzon mariae specie a cărei protecție este importantă. Habitatul prezent în sit este al asociației vegetale: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Speciile de animale: Pești: chișcarul Eudontomyzon mariae, aflat pe Lista roșie IUNC Mamifere: vidra Lutra lutra, lupul Canis lupus, râsul Linx linx, ursul brun Ursus arctos ROSCI0328 Obcinele Bucovinei Obcinele Bucovinei care se află în întregime pe teritoriul județului Suceava au fost declarate ca sit în anul 2011. Suprafața ariei protejate este de 32.246 ha și reprezintă o zonă naturală de păduri de foioase, de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție, pășuni, și pajiști, aflată pe Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului) între văile râurilor Moldova și Moldovița. Conform Formularului Standard Natura 2000 în sit sunt întâlnite 8 tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu codurile: 9110 - Păduri dacice de fag de tip Luzulo-Fagetum, 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior în asociații vegetale de Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae 91V0 - Păduri dacice de fag în asociație vegetală Symphyto-Fagion 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) 3220 - Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel aplin 6520 - Fânețe montane 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră.

Flora este reprezentată de cele trei plante care au stat la baza a desemnării sitului: clopoțelul de munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum) și curechiul de munte (Ligularia sibirica); specii protejate prin Directiva 92/43/CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa IIa). Alte specii floristice de importanță comunitară sunt: angelică (Angelica archangelica), brânca ursului (Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), coada șoricelului (Achillea lingulata), strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), căldărușă (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), coada-smeului (Calla palustris), orhidee (Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis), căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), mixandre

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

118

sălbatice (Erysimum witmannii), mlăștiniță (Epipactis helleborine), dumbrăviță de baltă (Epipactis palustris), stânjenel siberian (Iris sibirica), canarul bălții (Limosella aquatica), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), sor-cu-frate (Melampyrum saxosum), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans), poroinic (cu specii de: Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera), ploșnițoasă (Orchis coriophora), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), cărbuni (Phyteuma vagneri), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), rujă (Rhodiola rosea), cruciuliță (Senecio paludosus), gențiană mov (Swertia perennis), ventrice (Tanacetum macrophyllum), cimbrișor (Thymus comosus), iarba gâtului (Tozzia alpina), pipiriguț (Eleocharis quinqueflora) sau firuță (Poa rehmannii). Specia floristică Diadema munților Trientalis europaea este specie endemică pentru Bucovina.

Fauna este reprezentată de specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică): Nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina), cărăbuș Carabus variolosus. Amfibieni: salamandra carpatică (Triturus montandoni) și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) Pești: dunăriță (Sabanejewia aurata), chișcarul de râu (Eudontomyzon mariae), mreană vânătă (Barbus meridionalis); Mamifere: ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra).

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Situl cu o suprafață de 3.215 ha se află situat pe suprafața a trei județe: Iași 54%, Neamț 32% și Suceava 14%. Situl reprezintă zonă umedă și habitat specific pentru speciile de interes conservativ: vidra Lutra lutra și popândăul Spermophillus citellus, alături de trei specii de amfibieni din care izvorașul/buhaiul cu burta galbenă Bombina variegata, izvorașul/buhaiul cu burta roșie Bombina bombina și tritonul cu creastă Triturus cristatus sunt reprezentativi și cinci specii de pești: mreana vânătă, boarța, porcușorul de vad, dunarița și zvârluga. Speciile de amfibieni și reptile sunt: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus). Specii de pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, boarța Rhodeus sericeus amarus, porcușorul de vad Gobio uranoscopus, dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia. Speciile de mamifere găsite în sit sunt: vidra Lutra lutra, popândăul Spermophilus citellus.

ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi Situl se suprapune 98% județului Suceava și 2% județului Neamț și pentru o suprafață de 5303 ha ce reprezintă zonă umedă, a fost propus ca arie protejată în anul 2011 (figura 26). Habitatul specific de zonă umedă este pentru speciile de interes conservativ precum: vidra Lutra lutra și popândăul Spermophillus citellus, alături de patru specii de amfibieni izvorașul/buhaiul cu burta galbenă Bombina variegata, izvorașul cu burta roșie, tritonul carpatic și tritonul cu creastă Triturus cristatus și două specii de pești: mreana vânătă, și dunarița.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

119

Speciile protejate în sit sunt: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Tritonul carpatic (Triturus montandoni) Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, dunarița Sabanejewia aurata. Mamifere: vidra Lutra lutra.

ROSCI0371 Cumpărătura Situl Cumpărătura a fost propus pentru declarare ca arie protejată în anul 2016 (cf.Registru apel 9_4_1OS_4.1.Biodiversitate)8, în prezent se află în evaluare tehnico-economică. Propunerea ca arie protejată este susținută de creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de management adecvate și refacerea ecosistemelor degradate. ROSCI0379 Râul Suceava Situl se află în întregime pe teritoriul județului Suceava, fiind propus ca arie protejată în anul 2011. Suprafața sitului este de 881 ha și este situat pe ambele maluri ale râului Suceava, între confluențele cu Putna și Sucevița. În acest areal primește afluenții Bilca mare, Târnăuca, Clinăuț, Rusul și Ruda, pe partea stângă și Remezeu și Petrimiasa, pe partea dreaptă. Pe ambele maluri se întâlnesc aninișuri și plantații de rășinoase cu molid Picea abies și pinul de pădure Pinus sylvestris aflate în stare foarte bună de conservare. Habitat specific sitului este: ▪ Habitatul 91E0 – cu o suprafață aproximativ de 55 ha, prezintă regenerări naturale a speciilor dendrologice specific pentru habitat. În sit se întrepătrund două habitate forestiere Pădurile sud-est carpatice de anin alb Alnus incana cu lăptucul oii Telekia speciosa la parterul pădurii și Păduri dacice de lunci colinare de anin negru Alnus glutinosa cu steluța Stellaria nemorum pe sol. Prin amenajament silvic, arboretelor le-a fost atribuită funcția de cordon de protecție, fiind propuse conservării speciale. Situl a fost extins pentru un areal de păduri de foioase și de pajiști, la o altitudine de 482 m, pe versantul NV al Dealului Ursoiu în lungul pârâului Pozen. Vegetația dendrologică prezentă în sit ocupă 69 ha, în habitatul forestier remarcându-se prezența populației de lepidoptere (fluturi) Maculinea nausithous. Situl prezintă importanță pentru nevertebrate: tritonul de munte Triturus montandoni. 91E0* Păduri aluviale cu Aluns glutinosa și Fraxinul excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 8 http://www.fonduriue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare _ proiecte_10.11.2016.pdf PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

120

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Speciile de faună prezente în sit sunt: Nevertebrate: fluturele diurn Maculinea nausithous Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Tritonul carpatic (Triturus montandoni) Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, porcușorul de vad Gobio uranoscopus, porcușorul de nisip Gobio kessleri, boarța Rhodeus sericeus amarus, dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia, chișcarul Eudontomyzon mariae. ROSCI0380 Râul Suceava Liteni Situl se află în întregime pe teritoriul județului Suceava, fiind propus ca arie protejată în anul 2011. Suprafața sitului este de 1254 ha. Habitatul specific de zonă umedă este pentru speciile de interes conservativ precum: vidra Lutra lutra, liliecii Myotis sp., popândăul Spermophillus citellus, amfibieni și reptile: buhaiul de baltă Bombina sp., tritonii Triturus sp., broasca țestoasă europeană de baltă și pești: mreană, dunariță și boarță. Speciile de animale prezente în sit sunt: Amfibieni și reptile: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus), broasca țestoasă europeană de baltă Emys orbicularis, Pești: mreana vânătă Barbus meridionalis, dunarița Sabanejewia aurata, boarța Rhodeus sericeus amarus, Mamifere: vidra Lutra lutra, popândăul Spermophilus citellus, liliacul cu nas netes Myotis dasycneme și liliacul cu urechi mari Myotis bechstein. ROSCI0391 Siretul Mijlociu – Bucecea Cu o suprafață de 570 ha, situl se află întins pe suprafața a două județe, 22% Botoșani și 78% Suceava. Situl este amplasat în zona sud-estica a Podișului Sucevei, în sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini cuprinse între 250 și 150 metri. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale înclinate ușor spre sud-est, cu văi foarte largi. Specia bivalvă Unio crassus a fost găsită în bălțile situate în aval de barajul lacului de acumulare Bucecea de pe Siret alături de boață Rhodeus sericeus amarus. Habitatul prezent în sit este: 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna prezentă în sit este: Nevertebrata: scoica Unio crassus, boață Rhodeus sericeus amarus Pești: avatul Aspius aspius, porcușorul de nisip Gobio kessleri, mreana vânătă Barbus meridionalis, dunarița Sabanejewia aurata, zvârluga Cobitis taenia.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

121

ROSCI0392 Slatina Situl se află în întregime pe teritoriul județului Suceava, fiind propus ca arie protejată în anul 2011. Suprafața sitului este de 137 ha și este situat în nordul Subcarpaților Moldovei. Hidrografic, zona umedă se înscrie în bazinul pârâului Suha Mică. Situl este mărginit la vest și nord de pădure de conifere cu specia Abies alba (bradul argintiu). În sit vegetația de fâneață ocupă 95% din suprafață. Componența floristică este alcătuită din specii plante: păiușul roșu Festuca rubra, iarba câmpului Agrostis capillaris, tremurătoarea Briza media, vițelarul Anthoxanthum odoratum, golomăț Dactylis glomerata, păiușul de livezi Festuca pratensis, pieptănărița Cynosurus cristatus, târsa Deschampsia caespitosa, trifoiul de munte Trifolium montanum, trifoiul alb Trifolium repens, ghizdei Lotus corniculatus, crețișoara Alchemilla vulgaris și rogozul Carex pauciflora – aflat pe Lista Roșie IUNC, 5% este reprezentat de arbuști (măceș Rosa canina, păducelul Crataegus sp., porumbar Prunus spinosa, alun Corylus avellana etc.) și arbori ( arțar Acer sp., carpen Carpinus betulus etc.). Speciile de faună importante în sit sunt: insecta cosașul Isophya stysi și Buhaiul/izvorașul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni Conform Raport de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, aria de protecție avifaunistică cu o suprafață de 727 ha, se încadrează teritorial județului Suceava. Situl format în cea mai mare parte din zone umede, dar şi din pajişti şi culturi agricole, conservă în habitat populaţiile unui număr de 19 specii de păsări protejate în spaţiul comunitar: Specii reproducătoare: buhaiul de baltă Botaurus stellaris, barza alba Ciconia ciconia, stârcul pitic Ixobrychus minutus, eretele de stuf Circus aeroginosus şi sfrânciocul roşiatic Lanius collurio. Specia cuibăritoare chira mica Sternula albifrons, care, deşi nu cuibăreşte în fiecare an, a fost semnalată în situl Lacurile Fălticeni (devenind astfel unul din foarte puţinele locuri în afara Dobrogei în care a fost semnalată cuibărirea. Specii de pasaj: bătăuşi Philomachus pugnax, fluierari Tringa sp., nagâţi Vanellus vanellus, prundăraşi sau ploieri Charadrius alexandrinus, dintre care se remarcă speciile de interes comunitar cu efective foarte mari: bătăuşul, ploierul auriu şi fluierarul de mlaştină Tringa glareola. Specii migratoare: cufundarul polar Gavia arctica, egreta mare Egretta alba, stârcul de noapte Nycticorax nycticorax, chirighiţa cu obraz alb Chlidonias hybrida, raţa roşie Aythya nyroca şi ferestraşul mic Mergus albellus. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Stârc mic (Ixobrychus minutus), Buhai de baltă (Botaurus stellaris), Barză albă (Ciconia ciconia), Erete de stuf (Circus aeruginosus), Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), Raţă roşie (Aythya nyroca), Chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), Chirighiţă neagră (Chlidonias niger), Ploier auriu (Pluvialis apricaria), Egretă albă (Egretta alba), Egretă mica (Egretta garzetta), Chiră de baltă (Sterna hirundo), Cufundac polar (Gavia arctica), Cufundac mic (Gavia stellata), Bătăuş (Philomachus pugnax), Ferestraş mic (Mergus albellus), Cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Fluierar de mlaştină (Tringa glareola).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

122

ROSPA0083 Munţii Rarău Giumalău Cu o suprafață de 2157 ha, aria de protecție avifaunistică se încadrează teritorial județului Suceava. Situl aflat în nordul Carpaţilor Orientali cuprinde areale de păduri seculare de molid, brad şi fag care împreună cu pajiştile naturale conservă populaţii de păsări care aparțin la 15 specii de interes comunitar. În habitat, toate speciile sunt cuibăritoare, două treimi sunt rezidente. Importanța speciilor rezidă din cele trei specii ameninţate la nivel european, dar în sit s-au identificat efective importante numeric pentru: minuniţa Aegolius funereus, ciuvica Glaucidium passerinum şi ciocănitoarea de munte Picoides tridactylus, cocoșul de munte Tetrao urogallus, buha mare Bubo bubo iar zonele stâncoase adăpostesc specii rare de răpitoare precum acvila de munte Aquila chrysaetos şi buha. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Viespar (Pernis apivorus), Acvilă de munte (Aquila chrysaetos), Ciuvică (Glaucidium passerinum), Minuniţă (Aegolius funereus), Huhurez mare (Strix uralensis), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Muscar gulerat (Ficedula albicollis), Muscar mic (Ficedula parva), Cocoş de munte (Tetrao urogallus), Ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), Ghionoaie sură (Picus canus), Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Caprimulg (Caprimulgus europaeus), Ieruncă (Bonasa bonasia), Buhă mare (Bubo bubo). ROSPA0089 Obcina Feredeului Cu o suprafață de 63737 ha, aria de protecție avifaunistică se încadrează integral județului Suceava în Obcina Feredeului. Caracteristica sitului este dată de areale de păduri întinse de molid și păduri de amestec cu fag care alternează cu suprafeţe de pajişti şi terenuri pe care se practică agricultura tradițional. Cerințele ecologice ale habitatului fac posibilă cuibărirea a 11 specii de interes comunitar pentru conservare, dintre care mai bine de jumătate sunt specii rezidente. Cristeiul de câmp sau vânturelul de seară Crex crex este specia cuibăritoare reprezentat printr-un efectiv ridicat de indivizi la nivel de țară, dar care se află pe Lista Roșie IUNC. Speciile de interes comunitar din sit sunt: Viespar (Pernis apivorus), Ieruncă (Bonasa bonasia), Cresteţ de câmp (Crex crex), Ciuvică (Glaucidium passerinum), Minuniţă (Aegolius funereus), Huhurez mare (Strix uralensis), Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Muscar gulerat (Ficedula albicollis), Muscar mic (Ficedula parva). ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti-Bucecea Din suprafața de 2106 ha, 27% se află pe teritoriul județului Suceava și 73% în județul Botoșani. Situl nu are încă statut de protecție legiferat. Situl se află în partea vestică a județului Botoșani, la contactul Câmpiei Moldovei cu podișul înalt al Sucevei, în subunitatea Culmea Bour-Dealul Mare. Lacurile de la Rogojești-Bucecea sunt locuri importante de cuibărit pentru multe specii de păsări de apă migratoare ca barza albă Ciconia ciconia și eretele de stuf Circus aeroginosus, fiindcă vegetația palustră este abundentă formând insule stuf. Acumularea Bucecea are mlaștinile poziționate lângă terenuri de culturi agricole care oferă hrană abundentă păsărilor în migrație, fiind important loc de popas pentru un număr mare al indivizilor de păsările acvatice. Speciile de păsări cuibăritoare propuse pentru protejare sunt: stârcul pitic Ixobrychus minutus, buhaiul de baltă Botaurus stellaris, chirigița cu obraz alb Chlidonias hybridus, sfrânciocul cu fruntea neagră Lanius minor.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

123

Specii de păsări de pasaj propuse pentru protejare sunt: rața cu cap negru Aythya marila, rața mare Anas platyrhynchos, cormoranul mare Phalacrocorax carbo, rața fluierătoare Anas penelope, rața mică Anas crecca, lebăda de vară Cygnus olor, chirigița neagră Chlidonias niger, egreta mare Egretta garzetta, chira de baltă Sterna hirundo, cufundarul mic Gavia stellata, lebăda Cygnus cygnus, egreta albă Egretta alba, codalbul Haliaeetus albicilla, ploierul auriu Pluvialis apricaria, Specii aflate pe Lista Roșie IUNC: cufundarul polar Gavia arctica, ferestrașul mic Mergus albellus, cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, rața roșie Aythya nyroca, eretele vânăt Circus cyaneus, eretele de stuf Circus aeruginosus, piciorongul Himantopus himantopus, fluierarul de mlaștină Tringa glareola, barza albă Ciconia ciconia, bătăușul Philomachus pugnax, rața cârâitoare Anas querquedula, nagâțul Vanellus vanellus, pescărușul râzător Larus ridibundus, fluierarul de zăvoi Tringa ochropus, prundărașul gulerat mic Charadrius dubius, gârlița mare Anser albifrons, rața sulițar Anas acuta, rața pestriță Anas strepera, stârcul cenușiu Ardea cinerea, fluierarul negru Tringa erythropus, rața moțată Aythya fuligula, pescărușul argintiu Larus cachinnans, sitarul de mal Limosa limosa, lișița Fulica atra, rața cu cap castaniu Aythya ferina.

ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei Suprafața sitului este de 25.330 ha, din care 91% se suprapune județului Botoșani, 5% județului Iași și 4% pe judeţului Suceava. Situl nu are înc statut de protecție legiferat. Situl se află în partea vestică a județului Botoșani, zona Dealu Mare-Tudora și Șeaua Bucecii, care face legătura între Culoarul Siretului și zona joasă a orașului Botoșani. Relieful prezintă culmi teșite cu altitudini care nu depășesc 350 m, văile sunt largi și puțin adânci. Zona este caracteristică de deal cu păduri de foioase în vecinătatea cărora întâlnim pășuni și fânațe păstrate în stare semi-naturală. Populația de acvilă țipătoare mică este semnificativă pentru această parte a ariei, iar pădurile adăpostesc efective însemnate de ciocănitoare de stejar. Pajiștile cu tufișuri sunt habitate ideale pentru populații însemnate de fâsă de câmp și presura de grădină. Populații importante din specii amenințate la nivelul european sunt 4 specii de păsări: acvila țipătoare mică Aquila pomarina, ciocnitoarea de stejar Dendrocopos medius, fâsa de câmp Anthus campestris și presura de grădină Emberiza hortulana. Speciile de păsări propuse pentru cuibărit sunt: presura Emberiza hortulana, păpăluda Caprimulgus europaeus, barza albă Ciconia ciconia. Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și care se află pe Lista Roșie a IUNC: ciocnitoarea de stejar Dendrocopos medius, ciocănitoarea de grădină Dendrocopos syriacus, fâsa de câmp Anthus campestris, sfrânciocul roșiatic Lanius collurio, muscarul gulerat Ficedula albicollis, cristeiul de câmp Crex crex, acvila țipătoare mică Aquila pomarina, viesparul Pernis apivorus, sfrânciocul cu fruntea neagră Lanius minor, ciocârlia de pădure Lullula arborea, ciocănitoarea verzuie Picus canus, huhurezul mare Strix uralensis.

ROSPA0133 Munţii Călimani În suprafață de 29.048 ha, situl se suprapune 53% județului Suceava, 39% județului Mureș și 9% județului Harghita. Situl avifaunistic (figura 37) cuprinde Parcul Național Călimani și o parte din situl SCI Călimani-Gurghiu ROSCI0019. Populațiile importante dintre speciile amenințate la nivel european sunt: cocoșul de munte Tetrao urogallus, acvila de munte Aquila chrisaetos, minunița Aegolius funereus, ciuvica Glaucidium passerinum, ciocnitoarea de munte Picoides tridactylus.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

124

Zonele forestiere importante pentru cuibărit și reproducere sunt pădurile întinse, compacte și puțin deranjate de molid, respectiv de amestec fag, molid și brad. Acestea adăpostesc efective cuibăritoare importante pe plan național menționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (acvila de munte preferând stâncile abrupte pentru cuibărit). Avifauna propusă pentru protejare este reprezentată de speciile de păsări rezidente, specii pentru cuibărit, iernat și/sau păsări de pasaj, precum: ciocănitoarea cu spatele alb Dendrocopos leucotos, ienurca Bonasa bonasia, cucuveaua pitică Glaucidium passerinum, bufnița de talie mică minunița Aegolius funereus, ciocănitoarea neagră Dryocopus martius, ciocănitoarea cu trei degete Picoides tridactylus, muscarul mic Ficedula parva, muscarul gulerat Ficedula albicolli, bufnița Bubo bubo, cocoșul de munte Tetrao urogallus, acvila de munte Aquila chrysaetos, viesparul Pernis apivorus, acvila țipătoare mică Aquila pomarina, huhurezul mare Strix uralensis, șoimul călător Falco peregrinus, cristeiul de câmp Crex crex, sfrânciocul roșiatic Lanius collurio, ciocârlia de pădure Lullula arborea și ciocănitoarea verzuie Picus canus.

Tabel 22. Ariile speciale de protecție avifaunistică din județul Suceava Nr. crt.

Denumirea

Starea patrimoniului natural Vulnerabilitate Situri de Importanță Comunitară

1.

2.

Nr. crt.

ROSCI 0010 Bistriţa Aurie

ROSCI0019 Călimani-Gurghiu

Denumirea

▪ Vecinătatea cu DN17B și calea ferată are un impact puternic privind: ▪ Acumularea deșeurilor generate de turismul necontrolat și zgomotul generat traficul de mașini și trenuri, ▪ Îndiguirea malurilor râului afectează starea naturală a sitului, ▪ Mineritul și depozitarea deșeurilor de uraniu au impact negativ care trebuie controlat și redus, ▪ Presiunea generată de retrocedarea terenurilor, ▪ Aplicarea incorectă a normelor silvice duce la deteriorarea structurii pădurilor naturale, ▪ Pășunatul în munții Gurghiului, ▪ Braconajul, deși este ținut sub observație, prezintă amenințare în cazul schimbării proprietarilor, ▪ Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. ▪ Activitățile desfășurate în sit și în afara lui constituie presiune pe mediul natural: activități sportive, de pășunat, vânătoare, exploatarea pietrei, agricultură intensivă pe terenuri improprii, turism necontrolat, exploatarea nisipului. Cele mai agresive activități sunt: pășunatul în pădure, plantările artificiale care Starea patrimoniului natural Vulnerabilitate înlocuiesc vegetația autohtonă, tăierile ilegale de copaci din pădure, braconajul, turismul necontrolat, practicarea schiatului iarna în afara zonelor special amenajate, poluarea mediului prin exploatările agresive și extragerea necontrolată a agregatelor din albiile râurilor (nisip, pietriş, balast).

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

125

3.

4.

ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi

ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău

ROSCI0081 5.

Fâneţele seculare Frumoasa ROSCI0082

6.

Fâneţele seculare Ponoare

7.

ROSCI0086 Găina – Lucina

8.

ROSCI0101 Larion

ROSCI0184 9.

Nr. crt.

Pădurea Zamoștea – Lunca

▪ Presiuni asupra pădurii generate de: uscarea arborilor și arboretelor ca urmare a pseudogleizării solurilor; infestarea arborilor de fag și gorun cu specii de ciuperci xilofage (Nectria sp. pentru fag) ▪ Vulnerabilitatea culturilor de rășinoase (molid, pinul de pădure, bradul duglas) plantate pe locul fostelor arborete de fag sau de gorun (doborâturi și rupturi de copaci produse de vânt și zăpadă, atacuri de insecte și ciuperci) ▪ Alunecările de teren și eroziunea de suprafață și în adâncime, care duc la destabilizarea rădăcinii arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 7-10 % din suprafața pădurii este afectată de fenomenul de uscare, cca. 5 % de boli și dăunători, cca. 3 % de alunecări și eroziune și cca 1,5 % de doborâturi și rupturi produse de vânt și zăpadă. ▪ Uscarea arboretelor ca urmare a pseudogleizarii solurilor, a infestării cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag și gorun dar și a secetelor. ▪ Vulnerabile sunt și plantările de rășinoase făcute pe locul arboretelor de fag sau de gorun. ▪ Alunecările de teren și eroziunea solului care duc la destabilizarea rădăcinii arboretelor. ▪ Elementele cu impact negativ: braconaj, exploatarea fără replantare, eroziunea solului, alunecările de teren, îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare care asigură habitat pentru specii de plante și animale. ▪ Sit aflat într-o stare bună de conservare datorită protecției din anul 1932. ▪ Practicarea activităților de pășunat și cultivare permanentă sau periodică au un impact negative asupra biodiversității. ▪ Activități de pășunat și cultivare periodic sau sporadic, pot avea impact negativ asupra biodiversității. ▪ Situl este într-o stare foarte bună de conservare. ▪ Situl este bine conservat și împrejmuit cu un gard de protecție contra presiunii antropice. Păşunatul traditional se desfăşoară atât în perimetrul sitului cât şi în afara acestuia. ▪ Situl este străbătut de drumul județean 172D pentru care s-au întocmit planuri de reabilitare. Ca atare, din sit s-a exclus o fâșie cu lățimea de 30 m care constituie amprenta de reabilitare. ▪ Drenarea apelor are o intensitate scăzută și un impact negativ asupra nivelului pânzei freatice, în special asupra habitatului de turbărie. ▪ În sezonul de culegere a fructelor de pădure există posibilitatea declanşării unor incendii antropice accidentale. ▪ Sit aflat într-o stare foarte bună de conservare. ▪ Nu au loc activități cu impact negativ în interiorul sitului sau în apropiere Însă, prin continuarea lucrărilor la acumularea Vârfu Câmpului de pe râul Siret există riscul dispariţiei unei suprafețe de 10 ha din sit.

Denumirea

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Starea patrimoniului natural Vulnerabilitate

126

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19. 20.

ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

▪ Sit aflat într-o stare foarte bună de conservare. ▪ Sporadic, în interiorul sitului pot avea loc viituri și doborâturi de vânt. ▪ Braconajul şi tăierile ilegale au efecte negative asupra sitului. ▪ Suprapășunatul (unele suprafețe sunt deja afectate). ROSCI0212 ▪ Activități intensive de exploatare a lemnului. Rarău – Giumalău ▪ Tăierile ilegale şi braconajul au un impact negativ asupra sitului. ▪ Lucrările de drenare afectează regimul hidrologic extrem de important pentru habitatele de turbărie. ▪ Întreaga suprafață a fondului forestier este subiectul retrocedării către persoane fizice (cf. Legii 247/2005). O porțiune a fost ROSCI0245 retrocedată cf. Legii 18/1991 actualmente este poienită (prin tăieri). Tinovul de la ▪ Lipsa unui plan de management pentru o parte din sit din afara fondului forestier. Româneşti ▪ Există urme de pășunat în afara habitatului prioritar 91D0. ▪ Există semne ale unor tăieri de arbori și poteci amenajate (acoperită cu scândură), iar la liziera parcelei silvice 127A există depuneri de rumeguș pentru a facilita accesul în pădure. ▪ Situl este bine conservat și ar deveni vulnerabil prin defrișarea ROSCI0247 molidișului din partea nordică a Tinovului. Tinovul Mare ▪ Drenările făcute în vederea construirii de locuințe în extravilan afectează regimul hidrologic al turbăriilor şi au efect negativ Poiana Stampei asupra habitatelor din sit. ▪ Pentru a se putea păşuna au fost create drenaje in vederea asanării ROSCI0249 terenului care au impact major asupra habitatelor din sit prin modificarea regimului hidrologic al acestuia. Tinovul Şaru Dornei ▪ Este într-o stare foarte bună de conservare. ▪ Pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activiăților ROSCI0310 antropice: agricole prin poluare cu îngrășăminte chimice, a dragării și drenării habitatului umed, al activităților industriale, al Lacurile Fălticeni dezvoltării teritoriale, a circulației, al turismului necontrolat. ROSCI0321 ▪ Poluare accidentală, braconaj, turism necontrolat. Moldova Superioară ▪ Deseori sunt doborâturi de vânt și mici avalanșe de zăpadă datorită unor vânturi foarte puternice cu viteze cuprinse între 18/30 m/sec din direcție nord vestică. ROSCI0328 ▪ Prezența unor roci la suprafață determină înrădăcinarea în formă Obcinele Bucovinei de taler a molidului, fapt care îi confer vulnerabilitate ridicată la vânt puternic. ▪ Pierderea calității habitatului ca rezultat al activităților antropice: ROSCI0363 agricultura prin poluare cu îngrășăminte chimice, suprapășunat, Râul Moldova între dragării și drenării habitatului umed, activități industriale și exploatarea minieră de suprafață sau subteran, a dezvoltării Oniceni şi Miteşti teritoriale prin extinderea circulației. ▪ Pierderea calității habitatului ca rezultat al activităților antropice: ROSCI0365 agricultură, suprapășunat, drenării habitatului umed, activități Râul Moldova între industriale și exploatarea minieră de suprafață, a dezvoltării Păltinoasa şi Ruşi teritoriale. ROSCI 0371 ▪ Pierderea calității habitatului ca rezultat al activităților antropice: agricultura, suprapășunat, drenării habitatului umed, activități

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

127

Cumpărătura Nr. crt.

Denumirea

21.

ROSCI0379 Râul Suceava

22.

ROSCI0380 Râul Suceava Liteni

23. 24.

1.

ROSCI0391 Siretul Mijlociu Bucecea ROSCI0392 Slatina

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

ROSPA0083 2.

Munţii Rarău -Giumalău

3.

ROSPA0089 Obcina Feredeului

Starea patrimoniului natural Vulnerabilitate industriale, a dezvoltării teritoriale prin extinderea circulației. ▪ Habitatul 91E0este expus lucrărilor de regularizare a râului, tăierile ilegale de arbori, având în vedere ca situl este flancat pe ambele părți de localități, iar grădinile și terenurile agricole vin în contact direct cu limitele sitului. ▪ Pierderea calității habitatului ca rezultat al activităților antropice: agricultura prin poluare cu îngrășăminte chimice, suprapășunat, dragării și drenării habitatului umed, activități industriale și exploatarea minieră de suprafață sau subteran, a dezvoltării teritoriale prin extinderea circulației. ▪ Amonte de sit există lacul de baraj Bucecea, care influențează prin uzinarea dinamică hidrologică din aval. ▪ Proximitatea comunei Slatina, cosirea fânețelor, pășunatul. Ariile de protecție avifaunistică ▪ Vânătoarea şi braconajul fără selectarea vânatului ▪ Braconaj care vizează distrugerea pontelor şi a juvenililor, fiind afectate în special păsările care cuibăresc colonial. ▪ Pescuitul sportiv afectează cuibăritul dacă se practică în apropierea teritoriilor pentru reproducere. ▪ Practicarea sporturilor pe apă în perioada de cuibărit şi pasaj determină ca păsările să-şi părăsească cuiburile şi chiar situl. ▪ Incendierea vegetaţiei miriştilor şi a stufului degradează habitate de cuibărit, vulnerabile sunt: sfrânciocul roşiatic, buhaiul de baltă, stârcul pitic şi speciile limnicole de ţărm. ▪ Electrocutarea şi coliziunea cu liniile electrice vizează în special păsările de talie mare: berze, lebede, stârci, egrete în timpul deplasărilor de migraţie sau locale. ▪ Lucrările silvice prin care se extrag toți arborii uscaţi din pădure afectează importante populații ale unor specii protejate care depind de prezenţa arborilor seculari (ciocănitori, răpitoare de zi sau de noapte). ▪ Braconajul determină perturbarea liniştii în locurile de cuibărit dar şi scăderea semnificativă a efectivelor (cocoşul de munte şi ierunca). ▪ Au fost semnalate cazuri de distrugere intenţionată a cuiburilor unor păsări răpitoare. ▪ Turismul necontrolat practicat prin părăsirea traseelor amenajate poate avea impact negativ dacă sunt tulburate zone pentru cuibărit. ▪ Schimbarea habitatului semi-natural de fâneţe şi păşuni din cauza încetării activităților agricole precum cositul sau păşunatul, ▪ Vânătoarea şi braconajul în timpul cuibăritului, chiar dacă nu sunt vizate speciile de păsări listate ca vulnerabile, ▪ Lucrări de exploatare forestieră care îndepărtează cantităţi mari de

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

128

ROSPA0110 Acumulările Nr. Denumirea crt. Rogojeşti -Bucecea 4.

5.

ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei

lemn mort din pădure sau care au loc în perioada de reproducere a păsărilor, ▪ Turism necontrolat prin părăsirea traseelor autorizate şi acces abuziv cu vehicule în fondul forestier. ▪ Braconaj - vânătoarea în timpul cuibăritului, în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau Starea patrimoniului natural Vulnerabilitate a puilor. ▪ Deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (colonii de stârci). ▪ Deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite. ▪ Desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor. ▪ Înmulțirea necontrolată a speciilor invazive. ▪ Creșterea zonelor de industrializare și a zonelor urbane. ▪ Prinderea păsărilor cu capcane. ▪ Pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate. ▪ Electrocutare și coliziune in linii electrice. ▪ Lucrări îndelungate în vecinătatea cuiburilor în perioada de reproducere. ▪ Pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare. ▪ Practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, mașini de teren, motor de cross, enduro bike. ▪ Reglarea cursurilor râurilor și schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) ▪ Arderea stufului în perioada de cuibărire și arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor) ▪ Amplasarea de generatoare eoliene. ▪ Turismul în masă. ▪ Defrișările, tăierile la ras și lucrările silvice care au avut ca rezultat dispariția arborilor pe suprafețe mari ▪ Braconajul ▪ Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor și deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului și prinderea păsărilor cu capcane ▪ Folosirea pe unele areale a metodelor agriculturii extensive. ▪ Schimbarea habitatului natural și semi-natural (fânețe, pășuni) datorită încetării activităților agricole sezoniere și permanente precum cositul sau pășunatul; cositul prea timpuriu poate distruge pontele cristelului de câmp. ▪ Arderea vegetației miriștilor și a pârloagelor poate fi considerat impact antropic mediu asupra naturii. ▪ Practicarea sporturilor extreme în arealele forestiere și pe pajiști: enduro bike, motor de cross, mașini de teren.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

129

▪ Defrișările, tăierile la ras și lucrările silvice necorespunzător aplicate au avut ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe mari. ▪ Tăierile selective a arborilor în funcție de vârstă sau specii, adunarea lemnului ilegal pentru încălzirea locuințelor neracordate la rețeaua națională de gaz. ROSPA0133 6. ▪ Turismul necontrolat și practicarea sporturilor extreme pe domeniul Munţii Călimani pajiștilor montane și în pădure: enduro bike, motor de cross. ▪ Amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate. ▪ Vânătoarea în zona de de cuibărire a speciilor periclitate. ▪ Braconajul și arderea vegetației spontane și a miriștilor. Sursa: prelucrare date după Formularele standard Natura 2000, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor, Infonatura 2000 în România

C2. Tipologii de peisaj Clasificarea peisajelor geografice Clasificarea peisajelor geografice din România a fost realizată în 1973 (Ana Popova–Cucu, Peisajele, în: Atlasul R.S.R., pl. VI-6, Inst. de Geografie, Ed. Academiei RSR, 1973) Clasificarea peisajelor a fost realizată după criteriul tipologic, prin diferențierea următoarelor ordine: ▪ ordinul I – treptele majore de relief (munţi, dealuri, câmpii); ▪ ordinul II – influenţe climatice care aduc diferenţe în regimul termic şi hidric, în vegetaţie şi soluri (oceanice, continentale, pontice, submediteraneene); ▪ ordinul III – varietatea solurilor şi vegetaţiei sau, după caz, varietatea litologică sau caracterele ecologice (plante xerofile, termofile, mezofile).

În judeţul Suceava sunt prezente următoarele peisaje geografice: I. PEISAJE DE MUNTE A.

Munţi înalţi cu creste, relief glaciar şi suprafețe de nivelare cu:

2

tufărişuri şi pajişti subalpine

B. 1. 3 a 3 b

Munţi sub influenţa climatului oceanic (parţial submediteranean) Munţi înalţi şi mijlocii cu: păduri de molid, pe roci cristaline (a)

4 a 4. 1 5

păduri de molid, pe roci calcaroase şi de fliş (b

)

2. Munţi mijlocii şi joşi cu: păduri de molid cu fag şi brad şi de fag cu brad pe roci diferite Depresiuni cu: aspect deluros, cu păduri de molid, de amestec (molid, brad şi fag) şi pajişti

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

130

C. 1. 19 II.

Munţi sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean) Munţi înalți şi mijlocii cu: păduri de molid, pe alocuri pin PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ

C. Dealuri şi podişuri sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean) 1. Dealuri şi podişuri înalte 38 Podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi de stejar pedunculat, pajişti stepizate şi terenuri agricole Dealuri cu păduri de fag cu carpen, de gorun cu carpen, pajişti şi terenuri agricole 4 0 3. Depresiuni cu: 54

aspect deluros sau de ses, terenuri agricole, pajişti stepizate şi pâlcuri de păduri de fag cu carpen şi de gorun cu carpen şi stejar pedunculat

III. PEISAJE DE CÂMPIE B. Câmpii sub influenţa climatului continental (parţial pontic – submediteranean) 6. Lunci largi Cu lacuri, mlaştini şi stuf, pajişti mezohigrofile, zăvoaie şi întinse terenuri agricole 8 9 Pentru întreaga clasificare, vezi Anexa 7. Clasificarea peisajelor geografice din România

Peisaj şi peisaj cultural Peisajul: expresie formală a multiplelor relaţii existente într-o perioadă determinată între un individ sau o societate şi un spaţiu definit topografic al cărui aspect rezultă din acţiunea în timp a factorilor naturali şi umani şi a combinaţiei acestora. Peisajul are o triplă dimensiune culturală: (1) este definit şi se caracterizează în procesul de observare de către individ sau un grup social a unui teritoriu dat; (2) aduce mărturie asupra relaţiilor trecute şi prezente ale indivizilor cu mediul lor; (3) concură la elaborarea de culturi, sensibilităţi, practici, credinţe şi tradiţii locale 9. Protejarea peisajelor depăşeşte cadrul limitat al protejării elementelor naturale şi culturale considerate valoroase, urmărind protejarea sistemului complex care le-a asigurat apariţia. Peisajele naturale: ▪

Văile joase ale râurilor

▪

Podișurile

▪

Dealurile subcarpatice

▪

Golul alpin, stâncăriile, crestele muntoase

▪

Suprafețele împădurite

9

Irina POPESCU-CRIVEANU et. alli, S.C. Quattro Design S.R.L., Metodologie de identificare şi de evaluare a peisajului, Studiu pilot: Zona protejată naturală şi construită de interes național Borduşani, București, mss.,

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

131

▪

Depresiunile în munți

▪

Defileele

▪

Punctele de belvedere, pasurile Peisajele antropizate:

▪

Localități urbane întregi (sau părți din acestea), părți din localități rurale: 

Cu țesut urban dezvoltat istoric (organic)



Cu țesut urban prestabilit (geometric)

▪

Areale cu construcții recente (după 1990)

▪

Exploatări miniere, cariere, saline

▪

Amenajări hidrotehnice (baraje, lacuri de acumulare, iazuri de decantare – Valea Siretului)

▪

Căi de comunicație cu lucrări de artă importante

2007

▪

Linii electrice aeriene, infrastructuri edilitare majore, aerodromuri

▪

Unități militare izolate de localități

▪

Păduri defrișate, puncte de exploatare a lemnului

▪

Depuneri de deșeuri industriale și menajere

▪

Crescătorii de pește

▪

Amenajări pentru sporturi de iarnă și parcuri de aventură Peisajele culturale:

▪

Localități rurale cu gospodării țărănești: 

Cu țesut urban dezvoltat istoric (organic)



Cu țesut urban prestabilit (geometric)

▪

Fânețe, pășuni, pajiști, livezi

▪

Iazuri istorice (valea râului Șomuzul Mare)

▪

Terenuri agricole cu culturi diferite pe loturi

▪

Mănăstiri și schituri izolate de localități

Procese care modifică peisajul: ▪

Densificare zonelor construite în localități

▪

Dezvoltarea zonelor construite ale localităților (prin extinderea teritoriilor intravilane)

▪

Amenajări hidrotehnice și edilitare în teritoriu

▪

Construirea unor locașuri monastice izolate

▪

Construirea unor echipamente turistice noi – hoteluri, moteluri, cabane

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

132

▪

Amenajarea zonelor destinate sporturilor de iarnă și parcurilor de aventură

Disfuncționalități: ▪

Extinderea nejustificată a teritoriului intravilan

▪

Construirea ilegală în teritoriul extravilan

▪

Defrișarea unor părți de pădure fără reîmpădurirea terenurilor defrișate

▪

Amenajarea de pârtii de ski, aerodromuri, parcuri de aventură

▪

Comasarea terenurilor agricole, lucrări agricole care nu respectă regulile ecologice

▪

Folosirea substanțelor toxice la lucrările agricole

▪

Pescuitul și vânătoarea cu mijloace ilegale

▪

Amenajarea de micro hidrocentrale pe râurile mici

▪

Prelucrarea lemnului în ateliere ilegale sau necontrolate de autorități care produce poluarea puternică a râurilor

▪

Satele depopulate și gospodăriile părăsite în satele în curs de pierdere de populație

▪

Sălașele părăsite situate pe terenurile agricole de altitudine

Zone omogene din punct de vedere natural şi cultural Planificarea teritorială peisagistică Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 atestă angajamentul statului român de a asigura realizarea obiectivelor înscrise în această Convenţie. Convenţia se aplică pentru întregul teritoriu naţional al statelor semnatare şi acoperă areale naturale, rurale, urbane şi suburbane. Sunt incluse suprafeţe terestre, ape interioare şi areale marine. Se referă la peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi la peisaje obişnuite sau degradate. Peisajul este înţeles ca un “patrimoniu comun" al cărui management trebuie să genereze "acorduri în domeniul economic şi social", prin care să se "ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu". "Peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene". Statele semnatare ale convenţiei se angajează: ▪

Să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru populaţie;

▪

Să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea acestuia;

▪

Să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţile regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere;

▪

Să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului;

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

133

▪

Să mărească gradul de conştientizare a societăţii civile, organizaţiilor private şi autorităţilor publice în ceea ce priveşte valoarea peisajelor şi rolul transformării lor;

▪

Să promoveze formarea de specialişti prin programe pluridisciplinare de formare în politica, protecţia, managementul şi amenajarea peisajului;

▪

Să introducă instrumente care au ca scop protecţia, managementul, amenajarea peisajului

În cei 16 ani de la ratificarea Convenţiei, în România nu au fost adoptate măsuri legislative sau metodologice care să corespundă angajamentelor statului în problema peisajelor. În 2008 a fost finalizată Metodologia de identificare şi de evaluare a peisajului, elaborată la iniţiativa MTCT (ulterior MDLPL), citată anterior. Deşi însuşită de beneficiar, metodologia nu a fost promovată pe cale normativă. În ciuda acestui fapt, documentaţiile referitoare la peisaj şi-au făcut loc în documentaţii de urbanism şi de amenajare a teritoriului, prin voinţa unor beneficiari şi, mai ales, a unui grup restrâns de specialişti. Protejarea peisajului nu constituie un obiectiv afirmat în legislaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, nici în cea de protecţie a patrimoniului cultural. Degradarea accentuată a peisajelor priveşte ansamblul teritoriului, fiind însă mai vizibilă în anumite categorii de zone: ▪

Zone forestiere în exploatare intensivă;

▪

Zone rurale în transformare (a regimului de proprietate, a activităţilor) şi, în particular, localităţi rurale în dezvoltare turistică (Maramureş, Oaş, Bucovina, Culoarul Rucăr-Bran, Mărginimea Sibiului, Munţii Parâng etc.);

▪

Localităţi urbane de mici dimensiuni, cu valoare istorică, în particular cele cu activităţi turistice: localităţi balneare, climaterice (Valea Prahovei, litoralul Mării Negre ş.a.).

▪

Axe majore de transport în teritoriu (autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene) şi zonele de aces în localităţi;

▪

Zonele centrale şi istorice ale localităţilor urbane şi rurale.

Opţiunea strategică de valorificare a potenţialului cultural, natural şi peisajer al României impune stoparea distrugerii masive care a caracterizat atât etapa de sfârşit a perioadei socialiste, cât şi cele două decenii de dezvoltare necontrolată a teritoriului care au urmat schimbării de regim. În acest context, elaborarea unei componente peisajere la nivelul PATJ este obligatorie; pe baza acesteia, Planuri teritorial peisajere ar trebui să fie elaborate pentru zonele cu caracteristici culturale omogene. 10

10 Clasificarea peisajelor geografice și Cartograma nr. 20 sunt preluate din Vol. 03.1 – Patrimoniul cultural, elaborat de SC Quattro Design SRL. Studiul cuprinde analize şi reprezentări grafice privind istoricul reţelei de localităţi şi al organizării administrativ-teritoriale, clasificări, tipologii privind elementele de patrimoniu natural, construit şi cultural (material şi imaterial), inclusiv patrimoniul UNESCO şi elementele de peisaj cultural, cu identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților şi elementelor de potențial. PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

134

Cartograma 20. Clasificarea peisajelor din județul Suceava PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

120

Tabel 23. Tipuri de peisaj antropizat în județul Suceava Nr. Crt

Cod SIRUTA

1

146263

2

146502

3 146539 4 146628 5 146744 Total municipii 1 147358 2 147633 3 148006 4 148612 5 146584 6 149227 7 146931 8 146370 9 146655 10 146708 11 151095 Total orașe Total urban 1 146799 2 146860 3 146904 4 151530 5 146995 6 151576 7 147036 8 147054 9 147072 10 147134 11 147161 12 147205 13 147241 14 147465 15 151521 16 147526 17 147580 18 151503 19 151451 20

151567

21 22 23 24

147713 151433 147786 151497

Denumire UATB SUCEAVA Câmpulung Moldovenesc Fălticeni Rădăuți Vatra Dornei Broșteni Cajvana Dolhasca Frasin Gura Humorului Liteni Milișăuți Salcea Siret Solca Vicovu de Sus

Adâncata Arbore Baia Bălăceana Bălcăuți Berchișești Bilca Bogdănești Boroaia Bosanci Botoșana Breaza Brodina Bunești Burla Cacica Calafindești Capu Câmpului Ciocănești Ciprian Porumbescu Cârlibaba Comănești Cornu Luncii Coșna

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

I I.a.

I.b.

X

II.a1.

II II.a.2. X

II.c

III III.c X

IV IV X

X X X

X 2 X

X 2 X

1

3

X

X X

X

1

X X X X X X 5 7

1 3

2 3 X

X X

X

X X X

X X X X

X X

X

X X

1 2

X X X X X

X X

X

X

X X X X

X X

X X

2 2

X X X X X X 8 11

X

X X X

X

X

137

25 Nr. Crt

147884

Crucea

Cod SIRUTA

Denumire UATB

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

147937 148097 148131 148202 148293 148328 148382 148426 151488 148453 148514 148667 148694 148729 148765 148872 148916 148970 151512 151549 149049 149101 151479 149138 151442 147660 146281 149183 149290 149316

56

149370

57

146325

58 59 60 61 62 63 64 65 66 67

149414 149502 149539 149584 149655 149682 149753 149780 149833 149851

Dărmănești Dolhești Dorna-Arini Dorna Candrenilor Dornești Drăgoiești Drăgușeni Dumbrăveni Fântâna Mare Fântânele Forăști Frătăuții Noi Frătăuții Vechi Frumosu Fundu Moldovei Gălănești Grămești Grănicești Hănțești Hârtop Horodniceni Horodnic de Jos Horodnic de Sus Iacobeni Iaslovăț Ilișești Ipotești Izvoarele Sucevei Marginea Mălini Mănăstirea Humorului Mitocu Dragomirnei Moara Moldova-Sulița Moldovița Mușenița Ostra Panaci Păltinoasa Pârteștii de Jos Pătrăuți Poiana Stampei

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

X I I.a.

X X

I.b.

X

II.a1.

II II.a.2.

II.c

X

X

IV IV

X X

X X X

X

X X

X

X X X X X X X X X

X X X X

X X

III III.c X X

X

X X X X X X X X

X X X X

X X X X

X

X X X

X X X X

X

X X X

X X X X

X

X X

X

X X

X

138

68 69 70 71

151585 149931 149968 150043

Nr. Crt

Cod SIRUTA

Poieni-Solca Pojorâta Preutești Putna Denumire UATB

X X

X X

X X

X

II.c

III III.c X

X I I.a.

I.b.

II.a1.

II II.a.2.

IV IV

72 150070 Rădășeni 73 150114 Râșca X X 74 150178 Sadova X X 75 150196 Satu Mare X 76 150221 Siminicea X X 77 150258 Slatina X X 78 150294 Straja X 79 150310 Stroiești X 80 150356 Stulpicani X 81 150418 Sucevița X 82 150445 Șaru Dornei X X X 83 146432 Șcheia X X 84 151460 Șerbăuți X X 85 150524 Todirești X 86 150588 Udești X X 87 150702 Ulma X 88 150766 Vadu Moldovei X X 89 150891 Valea Moldovei X X 90 150935 Vama X X 91 150980 Vatra Moldoviței X 92 151022 Verești X 93 151077 Vicovu de Jos X X 94 151558 Voitinel X X 95 151120 Volovăț X 96 151157 Vulturești X X 97 151246 Zamostea X X 98 151344 Zvoriștea X X Total comune 49 7 11 24 6 63 2 Total județ 56 7 14 27 8 74 4 Sursa: Atlas Geografic – România – Mediul și rețeaua de transport (Academia Română – Institutul de Geografie și Ministerul Transporturilor – CN Trasnelectrica SA, 2002) Semnificația cifrelor romane din tabel este următoarea: I.

Peisaje naturale sau puțin modificate de activitatea antropică I.a. Munți cu păduri întinse, alcătuite în cea mai mare parte din specii proprii etajelor de vegetație respective (păduri de conifere la altitudini mari, păduri de amestec de conifere cu foioase și de foioase la altitudini mai reduse, majoritatea exploatate periodic dar cu o bună regenerare naturală). Așezările sunt foarte rare și foarte mici. I.b. Goluri de munte cu vegetație alpină și subalpină relativ bine păstrată și pajiști secundare extinse în urma defrișării tufărișurilor subalpine și a coborârii antropice a limitei

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

139

pădurii. Presiunea turistică este slabă-moderată, însă presiunea pastorală este, în general, destul de ridicată. II. Peisaje moderat antropizate II.a1. Depresiuni și culoare montane și subcarpatice cu predominarea vegetație seminaturale (pajiști secundare) în alternanță cu păduri și local culturi agricole. Așezările au mărime mijlocie. II.a2. Depresiuni și culoare montane și subcarpatice cu predominarea culturilor agricole și a livezilor în alternanță cu pajiști și păduri. Predomină așezările mijlocii. II.c.

Peisaje din regiuni de deal și podiș, cu terenuri arabile, pajiști degradate, versanți

parțial afectați de eroziunea în adâncime și alunecări de teren, păduri cu suprafețe variabile (predominant mici și mijlocii) și plantații de salcâm cu rol antierozional. Așezările au, de obicei, mărime mică și mijlocie. III. Peisaje puternic antropizate III.c. Areale, unde, deși impactul antropic asuprea peisajului este puternic, terenurile cultivate se află intercalate cu porțiuni mai extinse de pajiști (degradate), fragmente forestiere bine păstrate, situate atât pe terenuri plane cât și pe versanți. Pe versanții cu înclinare mare se întâlnesc frecvent fenomene de eroziune și alunecări de teren.

IV. Arii foarte intens antropizate, cu predominarea suprafețelor ocupate de clădiri cu diferite destinații, uniați industriale, exploatări miniere, amenajări portuare, culturi intensive și superintensive (sere, solarii), amenajări hidrotehnice etc.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

140

Fig. 14. Arii cu diferite grade de antropizare a peisajului - România Sursa: Atlas Geografic – România – Mediul și rețeaua de transport (Academia Română – Institutul de Geografie și Ministerul Transporturilor – CN Trasnelectrica SA, 2002) În zona Mănăstirea Humorului pot fi întâlnite și peisaje naturale sau puțin modificate de activitatea antropică. Zonele cu declivitate ridicată sunt acoperite de păduri intercalate cu pajiști.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

141

Fig. 15. Peisaj Categoria I.a., Mănăstirea Humorului Sursă foto: Cioangher Irina

Fig. 16. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău Sursă foto: Deacu Doru

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

142

În zonele montane cu declivitate ridicată peisajele sunt în general naturale activitatea antropică fiind foarte slab identificată. Peisajele sunt variate fiind întâlnite mari suprafețe împădurite în alternanță cu piscuri montane.

Fig. 17. Peisaj Categoria I.a., Peisaj de pe Giumalău Sursă foto: Deacu Doru În zona Iacobeni a funcționat exploatarea minieră care a modificat parțial peisajul natural. Lipsa activității umane în această zonă în ultima perioadă a permis cadrului natural șă se regenereze și să estompeze peisajele degradate.

Fig. 18. Peisaj Categoria I.b., Iacobeni, fostă zonă minieră Sursă foto: Cioangher Adrian Comuna Pojorâta este amplasată în zona montană a județului Suceava, unde pot fi întâlnite variații foarte mari ale reliefului. Localitatea este amplasată într-o zona depresionară aici fiind concentrate atât

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

143

zonele construite cât și terenuri utilizate în scopuri agricole. Pe zonele cu declivitatea mai ridicate se dezvoltă pajiști și zone împădurite.

Fig. 19. Peisaj Categoria II.a1., Pojorâta Sursă foto: Cioangher Adrian În zona Vatra Dornei peisajele alpine sunt predominante. În alternanță cu aceste peisaje alpine pot fi întâlnite și zone de depresiune moderat antropizate. Un grad mai ridicat de antropizare îl regăsim în limitele intravilanului municipiului Vatra Dornei.

Fig. 20. Peisaj Categoria II.a1., Vatra Dorneu și împrejurimi Sursă foto: Deacu Doru

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

144

În alternanță cu peisajele puternic antropizate în zona Comunei Udești pot fi întâlnite și peisaje moderat antropizate. Acestea sunt concentrate în special în proximitatea pădurilor. În comună sunt întâlnite suprafețe de teren utilizate pentru pășunat.

Fig. 21. Peisaj Categoria II.c., Udești Sursă foto: Cioangher Adrian Un alt exemplu de peisaj moderat antropizat este cel din Comuna Preutești unde poate fi întâlnit un peisaj colinar dinamic, caracterizat prin alternanța terenurilor agricole, a pășunilor și a spațiilor împădurite.

Fig. 22. Peisaj Categoria II.c., Preutești Sursă foto: Deacu Doru Un exemplu de peisaj puternic antropizat poate fi întâlnit în zona de sud est a județului (zona Fălticeni), în care predomină localitățile rurale intercalate cu terenuri agricole și cu pajiști. Peisajul din această zonă este unul dinamic datorită alternanței formelor de relief. PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

145

Fig. 23. Peisaj Categoria III.c., Zona Fălticeni Sursă foto: Deacu Doru

Un exemplu de peisaj intens antropizat este cel al Municipiului Suceava unde activitatea umană iși spune puternic amprenta.

Fig. 24. Peisaj Categoria IV, Suceava dinspre Cetatea de Scaun Sursă foto: Cioangher Irina

Antropizarea se manifestă atât prin cadrul construit al intravilanului cât și prin exploatarea intensă a teritoriului în scop agricol. Evoluția cadrului construit din ultimele decenii, manifestată în special prin dezvoltarea unor noi ansambluri rezidențiale dar și prin zone de producție/depozitare, a condus la reducerea treptată a cadrului natural. Cu excepția unor zone împădurite aproape întreg teritoriul administrativ este în prezent introdus în intravilan.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

146

Fig. 25. Peisaj Categoria IV, Suceava Sursă foto: Deacu Doru

Fig. 26. Peisaj Categoria IV, Șcheia Sursă foto: Deacu Doru

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

147

Un caz particular de antropizare al teritoriului este cel al Comunei Șcheia. Teritoriul a fost de-a lungul timpului puternic antropizat. Șcheia a funcționat încă din perioada comunistă ca o extensie a Municipiului Suceava, fiind localizate aici o serie de fabrici care au susținut economia locală. Astazi această tendință a fost păstrată, comuna concentrând în prezent un număr important de zone de depozitare, centre comerciale și unități de producție. O importantă resursă pentru dezvoltare au fost terenurile agricole care treptat au fost ocupate cu locuințe. Un atu al acestei comune a fost atât amplasarea în proximitatea Municipiului Suceava cât și proximitatea căilor de circulație importante.

CONCLUZII: DISFUNCȚIONALITĂȚI DE MEDIU Dezvoltarea societății umane a determinat creșterea continuă a presiunii manifestate asupra mediului natural, mai ales prin lipsa unei corelații între nivelul tot mai crescut al solicitărilor pentru consum si caracterul limitat al resurselor naturale. Neglijarea funcționării sistemice a mediului înconjurător si posibilităților de regenerare a acestuia au determinat apariția și accentuarea unor disfuncționalități reflectate in deteriorare condițiilor de viață. a) Aspecte generale privind presiunea manifestată asupra mediului În general, activitățile umane care generează o presiune semnificativă asupra mediului se pot clasifica în trei grupe majore, și anume: •

Extragerea/Preluarea excesivă a resurselor minerale utile si celor biologice (vegetale si animale) ceea ce duce la perturbarea funcționalității mediului prin diminuarea rezervelor, de cele mai multe ori in mod ireversibil.

•

Deteriorarea peisajelor prin modificările aduse mediului prin diferite de categorii de construcții și amenajări care își pot pune amprenta ireversibil în mediu. În acest sens marile aglomerări urbane supradimensionează și amplifică disfuncționalitatea factorilor de meniu, nu numai în plan local sau regional, ci la o scară mult mai mare.

•

Introducerea în mediu (perturbarea ciclurilor biogeochimice ale azotului, carbonului, sulfului) a unor substanțe toxice de proveniență anorganică, peste capacitatea de preluare de către mediu, cunoscută ca poluare.

Impactul negativ în mediu cauzat de acțiunile economico-sociale și umane constau în faptul că, ignorând legile de dezvoltare socio-ecologică, intervenția antropogenă în mediu a avut ca rezultat degradarea acestuia. Cele mai cunoscute cauze care determină disfuncționalități în mediu sunt generate de: •

supraexploatarea resurselor naturale: păduri, zăcăminte naturale, sol, resursele apelor prin pescuit;

•

poluarea factorilor de mediu aer, apă, sol prin deversarea de substanțe solide, lichide sau gazoase/volatile în mediu,

•

introducerea de specii de plante sau animale care pot deveni invazive, ducând la modificarea echilibrului dintre populații.

•

activitățile cotidiene legate de cerințele și necesitățile permanente: urbanizare, industrializare, transport, agricultură, zootehnie etc. Fiecare dintre acești factori, individual sau acționând simultan, pot induce disfuncționalități mediului natural și construit.

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

148

Ca urmare, pentru limitarea și eliminarea disfuncționalităților de mediu este necesară cunoașterea situației la un moment dat, care se constituie in stare reper, pentru a se putea stabili acțiunile și măsurile necesare pentru preîntâmpinarea lor. În conformitate cu informațiile cuprinse in raportările privind starea factorilor de mediu ale APM Suceava si Planului local de acțiune pentru mediu al județului Suceava au fost identificate principalele disfuncționalități asociate domeniilor de dezvoltare economico – socială in corelare cu aspectele de mediu, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 24. Principalele disfuncționalități identificate pentru județul Suceava DISFUNCȚIONALITĂȚI IDENTIFICATE 1. STAREA FACTORILOR DE MEDIU 1.1 Calitatea apelor subterane și apelor de suprafață, calitatea apei potabile • Inexistența sistemelor centralizate de alimentare cu apă/ canalizare în majoritatea comunităților rurale și în unele zone urbane periferice. Sisteme de canalizare învechite în multe localităţi • Existența unor sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare și epurare noi, construite în ultimii ani, care sunt nefuncționale sau au funcționare necorespunzătoare din diferite motive (lipsă personal specializat pentru exploatare, lipsa fondurilor necesare pentru funcționarea și întreținerea acestora, reticența cetățenilor în ceea ce privește racordarea la sistemele centralizate de apă și canal) • Lipsa asocierii între localități în vederea implementării de proiecte comune pe linie de apă/canal, proiecte ce ar conduce la o funcționare corespunzătoare a sistemului și ar avea costuri mai mici în exploatare • Lipsa fondurilor necesare lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor Calitatea apelor subterane și apelor de suprafață • Apariția în perioadele secetoase a fenomenului de secare a fântânilor şi prin urmare a lipsei apei potabile • Afectarea calităţii apei potabile (reţele şi fântâni) în urma situaţiilor de urgenţă provocate de calamităţi naturale, a poluării cu nitraţi • Creșterea frecvenței viiturilor și a amplitudinii acestora, colmatarea unor tronsoane de curs de apă sau coborârea talvegului pe alte tronsoane • Poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a solului datorată lipsei instalaţiilor centralizate de canalizare/ epurare Calitatea apei potabile Durata mare de timp a evaluării proiectelor depuse pentru finanțarea din fonduri externe 1.2 Calitatea aerului • Poluarea atmosferică şi sonoră cauzată de intensificarea traficului rutier. • Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea dispersiei și transportul poluanților • Riscul intensificării proceselor de eroziune/ alunecări de terenuri şi a fenomenelor meteo extreme (inundaţii/secetă) 1.3 Calitatea solului • Poluarea solului, a apelor de suprafaţă / subterane, cu metale grele datorată lipsei finanţării

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

149

• • •

•

• •

•

• • • •

lucrărilor de ecologizare a haldelor de steril Riscul cedării iazurilor de decantare steril de la uzinele de preparație minieră datorat lipsei finanțării lucrărilor de punere în siguranţă a acestora Riscuri de accidente ecologice în zonele perimetrelor miniere cu consecințe asupra mediului natural și comunităților umane. Poluarea solului şi a apelor subterane cu nutrienți, în 64 de teritorii administrative ale judetului, datorată aplicării incorecte/excesive a îngrășămintelor chimice/organice precum și a depozitării necorespunzătoare a gunoiului de grajd Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere și ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzina de preparare substanțe minerale utile Fundu Moldovei și nefinalizarea lucrărilor la iazul de decantare Tărnicioara care a deservit U.P. Tarnița, conduce la producerea sau iminența producerii de poluări a mediului natural și comunităților umane Nefinalizarea proiectului de închidere și reconstrucție ecologică a perimetrului minier Negoiu Românesc - Pietricelu Călimani cu repercusiuni asupra calității ecosistemelor naturale Decalajul de timp între sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor municipale în depozitele neconforme existente şi punerea în funcţiune a celor două depozite de deşeuri conforme prevăzute pentru judeţul Suceava Întârzierea implementării proiectului ”Sistem integrat de management al deşeurilor în jud. Suceava” cu repercursiuni asupra modului de organizare şi funcţionare a serviciilor de salubrizare şi a calităţii mediului Lipsa infrastructurii și a preocupării reale, la nivelul administraţiilor publice locale, cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor provenite de la populaţie şi agenţii economici Inconsecvenţa legislaţiei cu privire la managementul deşeurilor, cu modificarea ţintelor de implementare a colectării selective Nivelul redus al colectării selective a deșeurilor, al reciclării și valorificării acestora Inexistenţa unui sistem organizat de colectare, valorificare şi/sau eliminare (unde este cazul) a deşeurilor din construcţii, actul normativ de reglementare a acestor tipuri de deşeuri fiind doar în fază de proiect.

2. GESTIONAREA DEȘEURILOR (INCLUSIV A CELOR PERICULOASE) • Întârzieri în procesul de accesare a fondurilor europene destinate finalizării proiectelor privind eficientizarea activităților de gestionare a deșeurilor. 3. RISCURI GEOMORFOLOGICE ȘI ANTROPICE • Exploatări intensive de masă lemnoasă ceea ce conduce la viteze mari de concentrare a apei în văi și în cursurile de apă, creșterea amplitudinii viiturilor, creșterea debitului târât • Lipsa fondurilor pentru amenajarea torenților în zonele superioare ale bazinelor hidrografice • Pădurile din zona de munte sunt în general afectate de doborâturi de vânt care sunt favorizate şi de existenţa monoculturilor de molid care sunt expuse în mod deosebit • Existența unor zone în care este iminent pericolul producerii alunecărilor de teren • Existența zonelor cu risc de inundații • Județul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce privește inundațiile (pe o suprafață de 51.756 ha, în zonele traversate de râurile mari ale județului (Suceava, Moldova, Siret) şi în zona depresionară (depresiuni de eroziune diferenţială - Solca, Cacica, Marginea) de la contactul dintre Obcina Mare şi Podişul Sucevei, traversate de râurile mici ale judeţului şi tributare mai ales râului

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

150

•

Suceava) Riscul intensificării proceselor de eroziune/alunecări de terenuri şi a fenomenelor meteo extreme (inundaţii /secetă).

4. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ȘI CONSTRUIT • Pierderile de energie pe reţeaua de distribuţie cât şi în locuințe, cauzată de infrastructura de încălzire deficientă și de lipsa izolației termice • Lipsa fondurilor necesare lucrărilor de construire a traseelor rutiere ocolitoare a oraşelor si municipiilor • Existența zonelor cu deficit de vegetație forestieră • Inexistenţa unor zone amenajate pentru recreere în imediata apropiere a suprafeţelor forestiere, ceea ce duce la afectarea acestora de către populaţie. • Intensificarea traficului rutier în mediul urban • Creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra biodiversităţii, cu efecte directe în dispariţia unor specii de plante sau animale • Înmulţirea atacurilor de gândaci de scoarţă corelată cu fenomenul de secetă culminând cu uscarea în masă a arborilor • Creşterea riscului apariţiei doborâturilor de vânt şi zăpadă în arboretele destabilizate (arborete cu consistenţă redusă, monoculturi etc) • Înmulţirea atacurilor animalelor sălbatice – urs, lup, mistreț – asupra animalelor domestice sau culturilor agricole, pășuni, fânețe • Apariția atacurilor ursului asupra oamenilor. 5. DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN • Dependenţa unei mari părţi a economiei judeţului de activitatea de exploatare a pădurilor din arealul judeţului • Presiune din partea proprietarilor (sub influența altor factori interesați: agenți economici, administratori), în valorificarea imediată a resursei/ capitalului, fără asigurarea continuității fondului productiv • Inexistenţa unor zone amenajate pentru recreere în imediata apropiere a suprafeţelor forestiere, ceea ce duce la afectarea acestora de către populaţie. • Afectarea sănătăţii umane datorata poluării pânzei freatice cu nitriţi şi nitraţi. 6. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI PROTECȚIA NATURII • Fărâmiţarea fondului forestier generată de aplicarea legilor proprietăţii • Existența în zona de deal a terenurilor degradate în afara fondului forestier, datorată păşunatului excesiv. • Schimbările climatice din ultimii ani pot duce la modificarea condiţiilor ecologice pentru unele specii forestiere favorizând atacul dăunătorilor. 7. ACTIVITĂȚILE TURISTICE •

Lipsa unui sistem eficient de gestiune a deșeurilor în zonele cu potențial turistic și de agrement.

8. STAREA DE SĂNĂTATE ȘI ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE • Platforme de gunoi de grajd precum şi sisteme de evacuare a apelor uzate, la nivel gospodăresc, construite fără măsuri de protecție hidrofugă • Lipsa unui program comun de colaborare cu autorităţile publice locale pentru cartografierea tuturor fântânilor publice

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

151

•

Risc potențial de epidemii hidrice datorită stării necorespunzătoare a rețelelor de alimentare cu apă Educație deficitară a populației privind un mod de viață sănătos.

•

9. ASPECTE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ • Slaba activitate a autorităților publice locale de conștientizare și implicare a populației în problematica protecției mediului • Slaba conștientizare a populației privind importanța ariilor naturale protejate. Proprietarii pădurilor acceptă anevoios noţiunea de bun durabil • Insuficienta implicare a societății civile în educația pentru mediu a populației • Lipsa măsurilor coercitive pentru persoanele fizice care nu protejează mediul. 10. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL MEDIULUI • Neacordarea de către stat a compensațiilor pentru suprafețele cu protecție strictă și integrală cât şi pentru adoptarea unor tehnologii prietenoase mediului impuse la avizarea utilizării • resurselor naturale regenerabile, astfel tehnologiile practicate agresează solul, apa și arborii sănătoși • Resurse financiare și umane insuficiente pentru managementul ariilor naturale protejate, a speciilor și habitatelor de interes comunitar • Lipsa unor măsuri pe lungă durată de implicare a administraţiilor locale în problemele de protejare a mediului în zonele de competenţă. Sursa: PLAM Județ Suceava 2018_2022, Agenția de Protecția Mediului, Suceava

În prezentul studiu, pentru județul Suceava s-a realizat pe 10 domenii de dezvoltare economicosocială și de mediu: •

Calitatea factorilor de mediu

•

Gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase

•

Riscuri geomorfologice și antropice

•

Degradarea mediului natural și construit

•

Dezvoltarea mediului urban

•

Conservarea biodiversității și protecția naturii

•

Activități turistice

•

Starea de sănătate și asigurările de sănătate

•

Aspecte de educație ecologică

•

Capacitatea administrativă și instituțională cu atribuții în domeniul mediului.

Potrivit analizei efectuate pentru identificarea disfuncționalităților de mediu în județul Suceava, Agenția de Protecția Mediului Suceava a grupat cele 29 de probleme de mediu în 6 domenii:

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

152

PM 01 DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ŞI A MEDIULUI RURAL. PROTECȚIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI (9 probleme de mediu) •

PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului

•

PM 01.2 Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului

•

PM 01.3 Poluarea sonoră şi cu gaze de eşapament, ca urmare a inexistenței rutelor ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit urban şi pentru traficul industrial

•

PM 01.4 Modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul antropizării

•

PM 01.5 Efectuarea de lucrări de construcții fără a se lua toate măsurile necesare limitării impactului acestora asupra factorilor de mediu

•

PM 01.6 Infrastructură de colectare/transport deşeuri slab dezvoltată, în mediu rural • PM 01.7 Deficiențe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ ( întârzieri în revizuirea PUG-urilor și în întocmirea registrelor spațiilor verzi)

•

PM 01.8 Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor

•

PM 01.9 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane din municipiile şi oraşele judeţului Suceava.

PM 02 DEȘEURI, SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE, CALITATEA SOLULUI ȘI TERENURI DEGRADATE (6 probleme de mediu) •

PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile; transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare

•

PM 02.2 Existenţa de terenuri degradate datorită poluării istorice şi a depozitării de deşeuri în judeţ, în special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în siguranță, închidere şi ecologizare

•

PM 02.3 Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor

•

PM 02.4 Existența a 64 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole la nivelul judeţului Suceava

•

PM 02.5 Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava

•

PM 02.6 Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

153

PM 03 APA (5 probleme de mediu) •

PM 03.01 Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale

•

PM 03.02 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active şi inactive

•

PM 03.03 Lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a unor localităţi sau starea tehnică/exploatarea necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi

•

PM 03.04 Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei potabile

•

PM 03.05 Existenţa unor zone care necesită lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive a apelor

PM 04 PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI (4 probleme de mediu) •

PM 04.1 Reducerea suprafeţei ocupate de arborete datorită defrişărilor necontrolate, a fenomenelor meteo extreme şi a factorilor biotici dăunători

•

PM 04.2 Presiuni ale investitorilor asupra ariilor naturale protejate de interes național și/sau comunitar din județul Suceava

•

PM 04.3 Extinderea reţelei de drumuri de tractor în interiorul arboretelor, în detrimentul tehnologiei tradiţionale (atelaje, plănci, jilipuri, cuşcaie. drumuri cu traversă)

•

PM 04.4 Infrastructură insuficientă referitoare la ariile naturale protejate, parcuri, păduri (căi de acces, reţea corectare torenţi, puncte de informare etc.)

PM 05 CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE (2 probleme de mediu) •

PM 05.1 Poluarea atmosferei unora dintre localităţile din judeţul Suceava cu pulberi în suspensie provenite în principal din arderea combustibililor solizi (lemn, deşeu lemnos) în centrale termice centralizate şi individuale

•

PM 05.2 Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc.

PM 06 EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA VIEȚII (2 probleme de carențe privind educația ecologică) •

PM 06.1 Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

154

•

PM 06.2 Insuficienta capacitate de adaptare a instituțiilor publice și a organizațiilor private la fenomenele datorate schimbărilor climatice (lipsa educației cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri).

Metoda de calcul folosită pentru obținerea punctajului final în urma căruia s-a făcut ierarhizarea și priorități ale problemelor de mediu a fost analiza multicriterială. Criteriile ierarhizării au fost definite în raport cu impactul acțiunii asupra sănătății umane și a mediului (standardul de viață), iar criteriile prioritizării au vizat factorul economico-financiar (costuri și beneficii). În tabelul 25 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și priorități ale celor 6 domenii pentru care s-au identificat cele 29 de probleme de mediu: Tabel 25. Situația ierarhizării și priorități ale domeniilor și problemelor de mediu Codul Domeniul de mediu Punctaj domeniului Final/scor PM 01 dezvoltarea mediului urban şi a mediului rural. protecția împotriva 847 zgomotului PM 02 deșeuri, substanțe chimice periculoase, calitatea solului și terenuri 619 degradate PM03 apa 547 PM04 protecția naturii, biodiversitate și păduri 248 PM 05 calitatea aerului, protecția atmosferei şi schimbări climatice 179 PM 06 educaţie ecologică, dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii 156 Sursa: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava, extras În tabelul 26 de mai jos este prezentată situația ierarhizării și prioritățile celor 29 de probleme de mediu:

Tabel 26. Situația ierarhizării și prioritățile problemelor de mediu din județul Suceava Nr. crt. 1.

2.

Nr. crt. 3. 4.

5. 6.

Codul Problema de mediu domeniului PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile; transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare

Punctaj Final/Scor 144

Codul Problema de mediu domeniului PM 03.1 Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale PM 01.2 Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului PM 03.2 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active şi inactive PM 03.3 Lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a unor localităţi sau starea tehnică/exploatarea

Punctaj Final/Scor 144

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

144

132

124 116

155

7.

PM 01.03

8.

PM 02.2

9.

PM 03.4

10.

PM 02.3

11.

PM 02.4

12.

PM 03.4

13.

PM 01.4

14.

PM 04.1

15.

PM 05.1

16.

PM 01.5

17.

PM 02.5

18.

PM 05.2

19.

PM 06.1

20.

PM 01.6

21.

PM 01.7

22.

PM 04.2

Nr. crt. 23.

24. 25.

necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi Poluarea sonoră şi cu gaze de eşapament, ca urmare a inexistenței rutelor ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit urban şi pentru traficul industrial Existenţa de terenuri degradate datorită poluării istorice şi a depozitării de deşeuri în judeţ, în special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în siguranță, închidere şi ecologizare Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei potabile Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor Existența a 64 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole la nivelul judeţului Suceava Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei potabile Modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul antropizării Reducerea suprafeţei ocupate de arborete datorită defrişărilor necontrolate, a fenomenelor meteo extreme şi a factorilor biotici dăunători Poluarea atmosferei unora dintre localităţile din judeţul Suceava cu pulberi în suspensie provenite în principal din arderea combustibililor solizi (lemn, deşeu lemnos) în centrale termice centralizate şi individuale Efectuarea de lucrări de construcții fără a se lua toate măsurile necesare limitării impactului acestora asupra factorilor de mediu Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc. Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora Infrastructură de colectare/transport deşeuri slab dezvoltată, în mediu rural Deficienţe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ ( întârzieri în revizuirea PUG-urilor și în întocmirea registrelor spațiilor verzi) Presiuni ale investitorilor asupra ariilor naturale protejate de interes național și/sau comunitar din județul Suceava Problema de mediu

Codul domeniului PM 06.2 Insuficienta capacitate de adaptare a instituțiilor publice și a organizațiilor private la fenomenele datorate schimbărilor climatice (lipsa educației cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri) PM 01.8 Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor PM 03.5 Existenţa unor zone care necesită lucrări de apărare împotriva

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

112

112

110 110 105 100 96 92

92

88

88 87 87

80 72

72 Punctaj Final/Scor 69

63 63 156

acţiunilor distructive a apelor 26. PM 01.9 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi 60 periurbane din municipiile şi oraşele judeţului Suceava 27. PM 02.6 Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a 60 deșeurilor periculoase provenite în special de la populație 28. PM 04.3 Extinderea reţelei de drumuri de tractor în interiorul 48 arboretelor, în detrimentul tehnologiei tradiţionale (atelaje, plănci, jilipuri, cuşcaie. drumuri cu traversă) 29. PM 04.4 Infrastructură insuficientă referitoare la ariile naturale protejate, 36 parcuri, păduri (căi de acces, reţea corectare torenţi, puncte de informare etc.) Sursa: Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava, extras Din tabelul de mai sus se observă că problemele de mediu care au obținut scorul cel mai mare de 144 sunt PM 01.1 Infrastructură de alimentare/canalizare/epurare inexistentă, slab dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului, PM 02.1 Lipsa depozitelor zonale de deşeuri operaționale, a staţiilor de transfer şi a facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile; transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare și PM 03.1 Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale urmate de PM 01.2 Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului și PM 03.2 Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active şi inactive cu 132 și respectiv 124 de puncte. Aceste priorități identificate pentru protecția mediului în județul Suceava respectă cerințele definite în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014 -2020 și axele de acţiune din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 Dezvoltarea economică şi socială, prin activităţile şi domeniile sale poate influenţa negativ factorii de mediu (aer, apă, sol, păduri). Activitățile economice precum agricultura şi și industria, împreună cu sistemul de producere a energiei, serviciile de transport şi turismul sunt domeniile de bază ale economiei care exercită presiuni asupra mediului înconjurător, interacţiunea dintre aceste medii fiind un proces elaborate care de regulă are mai multe efecte negative, decât pozitive. În condițiile în care aplicarea normelor de bune practice își ating obiectivul, efectele negative se diminuează, astfel încât balanța va tinde să se incline către efectele pozitive. Din analiza situației Planului de Acțiune pentru județul Suceava (Anexa 1), la nivel de județ s-au concluzionat următoarele: •

În domeniul Dezvoltării mediului urban și a mediului rural PM01, există un interes crescut din partea autorităților publice locale pentru asigurarea utilităților de tip apă/canal pentru mediul rual (P01.1 Infrastructură de alimentare/ canalizare/ epurare inexistentă, slab dezvoltată sau necorespunzător exploatată în localităţile rurale ale judeţului) cuprinsă în Planul de Acțiune prin 32 acțiuni la nivel de județ. Pentru mediul urban este prevăzută extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri și a străzilor urbane, inclusiv pasaje și poduri (P01.2) și Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului (P01.3) pentru care s-au realizat 15 acțiuni. Alte obiective strategice sunt: Reducerea gradului de antropizare a unor terenuri naturale (P01.4),

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

157

Dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ (P01.7), Creşterea eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor (P1.08) și Îmbunătăţirea funcţiilor sanitar-igienice, recreative şi estetice-peisagistice a spaţiilor verzi (P01.9) pentru care s-au propus alte 13 acțiuni. Deci, pentru acest domeniu sunt prevăzute 60 de acțiuni. •

În domeniul Deșeurilor, substanțelor chimice periculoase, calitatea solurilor și terenuri degradate PM02 s-au prevăzut 15 acțiuni pentru șase obiective strategice: Îmbunătăţirea activităţii de depozitare şi valorificare a deşeurilor (P02.1) și Închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme din jud. Suceava pentru refacerea mediului geologic contaminat (P02.2), 4 acțiuni pentru obiectivul Îmbunătăţirea activităţii de colectare selectivă a deşeurilor (P02.3) și 4 acțiuni pentru Depozitarea și gospodărirea gunoiului de grajd conform legislației actuale (P02.4), Îmbunătățirea calității factorilor de mediu din zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava (P02.5) și Realizare de facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație (P02.6).

•

În domeniul Apei – PM03, Planul de acțiune prevede 5 obiective importante pentru care s-au realizat 32 de acțiuni astfel: Reducerea poluării datorită neepurării apelor reziduale menajere şi industriale (P03.01) cu 2 acțiuni, Reducerea poluării produsă de scurgerile provenite din siturile miniere active şi inactive (P03.2) cu 7 acțiuni, Realizarea/ extinderea/ modernizarea infrastructurii pt alimentare cu apă/ canalizare (P03.3) cu 16 acțiuni, Monitorizarea calității apei potabile (P03.4) cu o acțiune și Realizare lucrări de apărare împotriva inundațiilor cu 6 acțiuni.

•

În domeniul Protecției Naturii, Biodiversitate și păduri – PM04 s-au evidențiat 3 obiective strategice pentru care s-au propus 6 acțiuni, astfel: Creşterea suprafeţei ocupate de păduri (P04.1) și Asigurarea coerenţei şi managementului eficient al reţelei de arii naturale protejate (P04.4) cu câte 2 acțiuni; și Menținerea unei stări favorabile conservare a speciilor și habitatelor (P04.2) cu o acțiune.

•

În domeniul Calității aerului, protecția atmosferei și schimbări climatice PM05, s-au evidențiat 2 obiective strategice pentru care s-au propus 4 acțiuni: Implementarea planului de menținere a calității aerului în județul Suceava (P 05.1) o acțiune, Îmbunătățirea calităţii aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele mobile) (PM05.2) cu 3 acțiuni.

•

În domeniul Educației ecologice, dezvoltare durabilă și calitatea vieții PM06, s-au evidențiat 2 obiective strategice pentru care s-au propus 2 acțiuni: Informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc (P 06.1), Educarea cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri (P06.2) cu câte o acțiune fiecare.

Implementarea proiectelor cu impact pozitiv asupra calității mediului la nivelul UAT-urilor sucevene, vor duce la îmbunătățirea calității vieții prin extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a sistemelor de canalizare, reabilitarea drumurilor județene și comunale, înființare spații verzi, reducerea cantităților de deșeuri menajere depozitate necorespunzător și implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Suceava. Aceste deziderate sunt realizabile întrucât există posibilitatea de atragere a fondurilor comunitare pentru finanțarea unei părți din acțiunile planificate pe de o parte, pe de altă parte există o bună colaborare între părțile partenere pentru dezvoltarea proiectelor.

Tabel 27. Tabel centralizator UATB – probleme de mediu în județul Suceava Nr. Crt

Cod SIRUTA

Denumire UATB

Ic

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Riscuri naturale It A

Pi

Surse poluare Pa Ddn

158

1

146263

2

146502

3 146539 4 146628 5 146744 Total municipii 1 147358 2 147633 3 148006 4 148612 5 146584 6 149227 7 146931 8 146370 9 146655 10 146708 11 151095 Total orașe Total urban 1 146799 2 146860 3 146904 4 151530 5 146995 6 151576 7 147036 8 147054 9 147072 10 147134 11 147161 12 147205 13 147241 14 147465 15 151521 16 147526 17 147580 18 151503 19 151451 20 151567 21 147713 22 151433 23 147786 24 151497 25 147884 26 147937 27 148097 28 148131 29 148202 Nr.

Cod

SUCEAVA Câmpulung Moldovenesc Fălticeni Rădăuți Vatra Dornei

X

X X X 1

Broșteni Cajvana Dolhasca Frasin Gura Humorului Liteni Milișăuți Salcea Siret Solca Vicovu de Sus

Adâncata Arbore Baia Bălăceana Bălcăuți Berchișești Bilca Bogdănești Boroaia Bosanci Botoșana Breaza Brodina Bunești Burla Cacica Calafindești Capu Câmpului Ciocănești Ciprian Porumbescu Cârlibaba Comănești Cornu Luncii Coșna Crucea Dărmănești Dolhești Dorna-Arini Dorna Candrenilor

X

1

X

1

X X X 5 X

X

X X X 3 X X

X

X 2

X X X

X

X X

2 7

X X X 7 10

X X X X X 5 6 X X

X 5 6 X X

1 2 X

0 2

X

X

X X

X

X X X X

X X X

X

X X

X

X

X X X

X

X X

X X X

X X X

Denumire UATB

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

Riscuri naturale

Surse poluare 159

Crt 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79

SIRUTA 148293 148328 148382 148426 151488 148453 148514 148667 148694 148729 148765 148872 148916 148970 151512 151549 149049 149101 151479 149138 151442 147660 146281 149183 149290 149316 149370 146325 149414 149502 149539 149584 149655 149682 149753 149780 149833 149851 151585 149931 149968 150043 150070 150114 150178 150196 150221 150258 150294 150310

Ic Dornești Drăgoiești Drăgușeni Dumbrăveni Fântâna Mare Fântânele Forăști Frătăuții Noi Frătăuții Vechi Frumosu Fundu Moldovei Gălănești Grămești Grănicești Hănțești Hârtop Horodniceni Horodnic de Jos Horodnic de Sus Iacobeni Iaslovăț Ilișești Ipotești Izvoarele Sucevei Marginea Mălini Mănăstirea Humorului Mitocu Dragomirnei Moara Moldova-Sulița Moldovița Mușenița Ostra Panaci Păltinoasa Pârteștii de Jos Pătrăuți Poiana Stampei Poieni-Solca Pojorâta Preutești Putna Rădășeni Râșca Sadova Satu Mare Siminicea Slatina Straja Stroiești

It

A

Pi

Pa X

Ddn

X

X X

X

X

X X X X

X X

X X X

X X X X

X X X

X

X X X X

X

X X X X

X X

X X X

X

X X

X

X

X

X

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

X

160

80 150356 Nr. Cod Crt SIRUTA 81 150418 82 150445 83 146432 84 151460 85 150524 86 150588 87 150702 88 150766 89 150891 90 150935 91 150980 92 151022 93 151077 94 151558 95 151120 96 151157 97 151246 98 151344 Total comune

Stulpicani Denumire UATB Sucevița Șaru Dornei Șcheia Șerbăuți Todirești Udești Ulma Vadu Moldovei Valea Moldovei Vama Vatra Moldoviței Verești Vicovu de Jos Voitinel Volovăț Vulturești Zamostea Zvoriștea

Total județ

Riscuri naturale Ic It A

Surse poluare Pi Pa Ddn X X

X X X

X X

X

X X X X X X

X X

X

X X

29

11

9

15

34

0

35

17

11

22

44

2

Ic – Inundații pe curs de apă It – Inundații pe torenți A – Alunecări de teren Pi – Poluare industrială Pa – Poluare agricultură Ddn – Depozite de deșeuri neconforme

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

161

Cartograma 21. Surse de poluare – județul Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

144

BIBLIOGRAFIE • •

• • • • • • • • •

• • •

• •

• •

• •

Academia Română și CN Transelectrica SA, (2002), Atlas geografic – România – Mediu și Rețeaua de Transport, Editura Academiei Române. Clinovschi Florin, 2005, Dendrologie, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Facultatea de Silvicultură • Cocean P., Vlăsceanu G., Negoescu B., 2003, Geografia Generală a Turismului, Editura Meteor Press, Cluj Duțu Mircea, 2012, Politici publice de mediu, Universitatea Ecologică București, Editura Universul Juridic, București Duțu Mircea, 2013, Introducere în dreptul penal al mediului, Universitatea Ecologică București, Cartea universitară, Editura Hamangiu, București Gheorghe Iuliana-Florentina, 2015, Fitosociologia și vegetația României, Universitatea Ecologică București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului Grigore-Rădulescu Florian, 2014, Managementul Deșeurilor. Curs universitar, Universitatea Ecologică București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului Grigore-Rădulescu Florian, 2018, Gestiunea Deșeurilor. Curs de master, Universitatea Ecologică București, Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului Ielenicz Mihai, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară, București Marinescu Daniela, 2007, Tratat de dreptul mediului. Dreptul mediului înconjurător, ed.III-a, revizuită, Editura Universul Juridic, București Mutihac Vasile, Ionesi L., 1974, Geologia României, Editura Tehnică, București Oprea Radu, Paul Savu, Influența construcțiilor hidrotehnice asupra comportării rețelei de desecare, în sistemul de desecare-drenaj Bogdănești-Baia, articol Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași Posea Grigore, 2003, Geografia fizică a României, Universitatea din București, Editura Fundației România de Mâine, București Posea Grigore, Badea Lucian, 1984, România, Regionare geomorfologică, Editura Științifică și Enciclopedică Radu Alexandra Teodora, 2003, Pedologie. Partea I – Noțiuni Generale, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. Centrul pentru Studii pentru Învățământ la Distanță, București Scrădeanu Daniel, 2014, Pedologia. Curs master Evaluarea Impactului de Mediu. Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului, Universitatea Ecologică din București Virgil Vlad, Mihai Toti, Nicolae Florea, Victoria Mocanu, 2014, Corelarea Sistemelor de Clasificare a Solurilor SRCS și SRTS. Sistemul SRTS+, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, ICPA București

***Anuarul Statistic al României 2017, Institutul Național de Statistică România ***Actualizare MASTER PLAN – Componenta ―J‖ Asistenta Tehnica pentru intocmirea Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru ―Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava, ”Capitolul II Analiza situației existente”, vol.II *** ”Aeroportul Ștefan cel Mare – Suceava, Plan de Administrare 2017-2021”, Consiliul Județean Suceava, Consiliul de administrație Regia Autonomă ***Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor, Infonatura 2000 în România

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

164

• •

*** Formulare standard Natura 2000 *** ROSCI0019 Călimani-Gurghiu

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

*** ROSCI0328 Obcinele Bucovinei *** ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău *** ROSCI075 Pădurea Pătrăuţi *** ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi *** ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti *** ROSCI0101 Larion *** ROSCI0212 Rarău – Giumalău *** ROSCI0380 Râul Suceava Liteni *** ROSCI0310 Lacurile Fălticeni *** ROSCI0379 Râul Suceava *** ROSCI0086 Găina – Lucina *** ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei *** ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea *** ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor *** ROSCI0321 Moldova Superioară *** ROSCI 0371 Cumpărătura *** ROSCI 0010 Bistriţa Aurie *** ROSCI0392 Slatina *** ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca *** ROSCI0249 Tinovul Şaru Dornei *** ROSCI0082 Fâneţele seculare Ponoare *** ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti *** ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa *** ROSPA0064 Lacurile Fălticeni *** ROSPA0089 Obcina Feredeului *** ROSPA0083 Munţii Rarău Giumalău *** ROSPA0133 Munţii Călimani *** ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti-Bucecea (27%) pe județul Suceava *** ROSPA0116 Dorohoi-Şaua Bucecei (4% pe judeţul Suceava)

•

***Identificarea Şi Delimitarea Hazardurilor Naturale (Cutremure alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului Judeţean, Secțiunea III

•

*** Master Planul General de Transport al României, 2014 – 2034, Ministerul Transporturilor • ***Planul Național de management actualizat aferent porțiunii naționale a Bazinului hidrografic internațional al Fluviului Dunărea. Sinteza planurilor de management actualizate la nivel de bazine/spații hidrografice, Administrația Bazinală de Apă Siret, elaborat în conformitate cu cerințele Art.13 al Directivei Cadru apă 2000/60/CE ***Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, Anexa vol.I ***Planul de Management actualizat al spațiului hidrografic Siret, Anexa vol.II ***Programul Județean de Transport public de persoane în Județul Suceava, Anexa propunere proiect, 01.05.2013, Consiliul Județean Suceava

• • •

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

165

•

***Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune socială în Județul Suceava, 2011, Parteneriatul Județean pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială, Suceava

•

***Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă a Municipiului Suceava, Consiliul Municipal Suceava

•

*** Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est, 2017-2023, august 2017 Agenția pentru Dezvoltare Regională de NE, Inițiativă locală. Dezvoltare regională ***Planul Local de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PLAI) Județul Suceava, perioada 2017-2020, Inspectoratul Școlar Județean Suceava

• •

*** Plan Local de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Suceava, 2014, Municipiul Suceava

• •

*** Plan de Mobilitate Urbană durabilă a orașului Siret, județul Suceava, 2017 ***Planul de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, avizat de către Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est în data de 23.10.2014

•

***Planul local de acțiune pentru mediu al județului Suceava 2018-2020, APM Suceava • *** Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava, perioada 2011 – 2020 Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative” ***Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2030, Municipiul Suceava

• • • • • • • •

• • •

***Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017- 2013, Consiliul Județean Suceava ***Strategia de Dezvoltare Regională de Nord-Est 2014-2020, versiunea 3 *** Strategia industriei miniere pentru perioada 2004- 2010 *** Regulamenul local de urbanism aferent Plan Urbanistic General, Municipiul Suceava, Județ Suceava ***Raport de Mediu pentru Strategia Națională pentru Gestionarea Deșeurilor 2014-2020 – aprilie 2013, ediție draft raport a treia versiune ***Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Șerbăuți, județ Suceava, 2015, Consiliul Local al Comunei Șerbăuți, județ Suceava ***Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2016, Suceava, 24 februarie 2017, Ministerul Afacerilor Interne, Instituția prefectului județ Suceava • ***Raport privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2017, Suceava, 22 februarie 2018, Ministerul Afacerilor Interne, Instituția prefectului județ Suceava ***Raport strategic privind monitorizarea Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, 2017, ADR NORD-EST Inițiativa locală. Dezvoltare regională. ***Repere economice și sociale regionale: Statistica Teritorială, 2017, Institutul Național de Statistică, România ***Raport de cercetare Educație Ecologică, realizat pentru Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare, 2010

•

***Raport privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul 2016 • ***Raport privind activitatea Direcției de Sănătate Publică a Județului Suceava desfășurată în anul 2017

• •

***Raport de mediu_Starea factorilor de mediu 2017, județ Suceava ***Raport anual privind Starea Mediului în România, anul 2017, Ministerul Mediului, ANPM

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

166

•

• •

• • • • • • • • • •

• •

• • • • • • • • • • • • •

***Raport de mediu. Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035 Coeziune și competititvitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru toți oamenii. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice *** Schema Cu Riscurile Teritoriale Din Zona De Competență A Inspectoratului Pentru Situații De Urgență „Bucovina” Al Județului Suceava, ISU Suceava 2019 ***Studiu privind eroziunea solului în județul Suceava, Programul Operațional Comun RomâniaUcraina-Republica Moldova 2007-2013 http://www.inforegio.ro http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf http://www.rowater.ro/dasiret/SCAR/Planul%20de%20management.aspx http://www.eed.usv.ro/eco-usv/judetul_suceava.php https://sv.politiaromana.ro/files/userfiles/IPJ_Suceava/galerie/harta-mare.jpg http://www.rowater.ro/Revista%20Hidrotehnica/Numar%20dedicat%20Zilei%20Mondiale%20a % 20Apei%202010/Ziua%20Apei_2010.pdf http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/Registru_Apel_9_4_1OS_4.1._ Biodiversitate_stadiu_depunere_si_evaluare_proiecte_10.11.2016.pdf http://www.rowater.ro/dasiret/planul%20de%20management%20al%20bazinului%20hidrografic %20sire/planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20siret/plan%20mana gement%20sh%20siret%20-%20vol.%20i.pdf http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2017/82.Repere_economice_si_sociale_regionale_Statist i ca_teritoriala/Repere_economice_si_sociale_regionale_Statistica_teritoriala_2017.pdf http://www.anpm.ro/ro/web/apm-suceava/rapoarte-anuale1//asset_publisher/zx0kZaWCbnWT/content/raport-privind-starea-mediului-in-judetul-suceavainanul-2016 https://lege5.ro/Gratuit/heztcojy/legea-nr-458-2002-privind-calitatea-apei-potabile http://www.cjsuceava.ro/documentenou/MP%20Jud.%20Suceava/Parte%20scrisa/Capitolul %202/Capitolul%202Analiza%20situatiei%20existente.pdf https://lege5.ro/Gratuit/g42tonrxgm/hotararea-nr-683-2015-privind-aprobarea-strategieinationalesi-a-planului-national-pentru-gestionarea-siturilor-contaminate-din-romania https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_aeroporturi_din_Rom%C3%A2nia http://4.bp.blogspot.com/-O-31Ar1n2OM/VbtNQ2gGwI/AAAAAAAAEWs/wHHqMfUQUJ4/s1600/39-harta-cailor-ferate.png https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/Romania-drumuri.svg http://www.aeroportsuceava.ro/images/rapoarte/Plan%20de%20Administrare%202017-2021.PDF https://ro.wikipedia.org/wiki/Re %C8%9Beaua_de_drumuri_europene#/media/File:International_E _Road_Network_green.png http://www.suceava.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/transporturi-postasitelecomunicatii/ http://www.turism-suceava.ro/index.php/utile/transportul-public-in-municipiul-suceava https://www.tpl-sv.ro/capacitati-de-transport-flota-de-autobuze https://www.dspsv.ro/uploads/docs/Raport%20activitate%202017%20.pdf http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/2470E781EA0C1AF2C2257BEC00240D2C/$FILE/ Proiectul%20bugetului%20local%202018.pdf

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

167

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

http://www.cjsuceava.ro/documentenou/MP%20Jud.%20Suceava/Parte%20scrisa/Capitolul%202/ Capitolul%202 Analiza%20situatiei%20existente.pdf http://ccisv.ro/content/wp-content/uploads/2017/11/Analiza-Economica-a-Judetului-Suceavainanul-2016.pdf http://www.indicatoarespeciale.ro/160-indicatoare-speciale http://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_2_164.pdf https://ro.kompass.com/c/valvis-holding-distribution-sa/ro048764/ https://www.listafirme.ro/top_2018/diploma_30852.htm http://dajsuceava.ro/informatii-sectorul-vegetal-si-pomicultura/ http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/certificarea_pdurilor_conform_standardului_fsc/ http://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html http://www.usv.ro/index.php/ro/17/Facult%C4%83%C5%A3i/124/3 http://util21.ro/invatamant/colegii-si-licee-Suceava.htm https://sv.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/26/2017/12/Raport-stare-ec-2016.pdf https://suceava.cylex.ro/universitati+particulare.html https://www.scribd.com/document/33999913/Turismul-Religios-in-Judetul-Suceava https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#Produsul_Intern_Brut_al_Rom%C3% A2niei http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-SV.pdf http://apmsv.anpm.ro/stadiul-planului-de-actiune-pentru-mediu-la-nivel-judetean http://www.usv.ro/usv3/index.php/ro/1/Organizatii/33/6 https://educatiafnonf.wordpress.com/category/cercuri-pedagogice/page/4/ https://educatiafnonf.wordpress.com/category/scoala-altfel/ https://ccradauti.com/concurs-interjudetean-de-ecologie/ https://www.newsbucovina.ro/social/216508/17-scoli-din-judetul-suceava-inscrise-inconcursulde-educatie-ecologica-scoala-zero-waste-editia-2018 https://www.monitorulsv.ro/Local/2016-04-29/Activitati-de-educatie-ecologica-si-deprotectiamediului-la-Cajvana http://www.suceava.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/Anunt-aparitie-AnuarulStatistic2017.pdf http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/04/2013-04-22-CC-RM-deseuri.pdf

Anexa 1. Matricea Plan de Acțiune – PLAM Județul Suceava PROBLEMA

OBIECTIVUL ACȚIUNEA STRATEGIC DEZVOLTAREA MEDIULUI URBAN ȘI A MEDIULUI RURAL. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI – PM 01 P. 01.1. Infrastructură de Asigurarea utilităților T1* - A.1. Înființarea rețelei publice de apă uzată și înființarea rețelei publice de apă alimentare/ canalizare/ de tip apă/canal potabilă în com. Cacica epurare inexistentă, slab populaţiei rurale A.2. Înființare sistem de alimentare cu apă și de dezvoltată sau apă uzată în com. Frumosu (sat Frumosu) necorespunzător exploatată A.3. Înființare infrastructură de apă și de apă în localitățile rurale ale uzată în com. Horodniceni judeţului A.4. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în com. Iaslovăț (sat Iaslovăț)

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

168

A.5. Înființarea rețelei de apă și apă uzată din com. Moldovița – sat Moldovița A.6. Înființare infrastructură de ape uzate și stație de epurare în com. Pătrăuți - ETAPA I A.7. Înființare infrastructură de ape uzate și stație de epurare în com. Pătrăuți - ETAPA II A.8. Înființare sistem de canalizare și extindere alimentare cu apă în com. Pârteștii de Jos (satele Deleni și Pârteștii de Jos ) A.9. Înființare sistem de alimentare cu apă și rețea de apă uzată menajeră în satul Rădășeni, com. Rădășeni A.10. Înființare infrastructură de apă și apă uzată în com. Rîșca, sat Rîșca A.11. Înființare rețele de canalizare și construire stație de epurare în com. Siminicea A.12. Înființare sistem de alimentare cu apă și sistem de canalizare a apelor uzate în localitățile Găinești și Slatina din com. Slatina A.13. Înființare sistem de epurare al apelor uzate și sistem de alimentare cu apă în com. Stroiești (sat Stroiești) A.14. Înființare infrastructură de apă și apă uzată în com. Verești – satele Verești și Hancea T2 - A.1. Extindere rețea apă – com. Bilca A.2. Extinderea infrastructurii de apă potabilă și apă uzată în com. Boroaia (satele: Bărăști, Moișa, Boroaia) A. 3.Extindere rețea alimentare cu apă în com. Boroaia (satele: Săcuța, Giulești) A.4. Extindere rețea alimentare cu apă în com. Cornu Luncii A.5. Extindere canalizare în com. Cornu Luncii A.6. Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă, canalizare și epurare în com. Crucea, sat Crucea PROBLEMA

OBIECTIVUL STRATEGIC

ACȚIUNEA A.7. Extindere rețea alimentare cu apă și canalizare – 11km în com. Frătăuții Vechi (satele Frătăuții Vechi și Măneuți) A.8. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din jud. Suceava în perioada 2014-2020 – Aglomerarea Marginea/ în com. Marginea (titular ACET S.A.) A.9. Extinderea rețea de apă și rețea de canalizare în satele Căsoi, Teșna și în zona

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

169

P. 01.2. Infrastructură stradală urbană incapabilă în preluarea întregului trafic și menținerea fluidității acestuia, precum şi o stare precară a carosabilului

PROBLEMA

Haltei CFR din Satul Poiana Stampei (com. Poiana Stampei) A.10. Extindere infrastructură de apă potabilă. Modernizare și extindere infrastructură apă uzată cu stație de epurare în com. Stulpicani (sat Stulpicani) A.11. Extindere reațea alimentare cu apă potabilă, mărire capacitate sursă, realizare racorduri canalizare menajeră în aglomerarea I Stulpicani, com. Stulpicani (sat Stulpicani) T3 - A.1. Alimentare cu apă în satele Berchișești și Corlata (com. Berchișești) A.2. Înființare sistem de alimentare cu apă în satele Sasca Mare, Șinca și Păiseni din com. Cornu Luncii A.3. Alimentare cu apă în satele Comănești și Humoreni (com. Comănești) A.4. Continuare lucrări la rețeaua de alimentare cu apă în com. Dolhești A.5. Alimentare cu apă în satul Iaslovăț, com. Iaslovăț A.6. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și construire stație de tratare a apei în com. Poiana Stampei (satele Pilugani, Poiana Stampei și Căsoi) A.7. Alimentare cu apă în com. Sadova A.8. Alimentare cu apă în com. Todirești A.9. Alimentare cu apă în satele Dumbrăvița, Nigotești, Mesteceni și Ioneasa din com. Vadu Moldovei A.10. Alimentare cu apă în satele Holda, Holdița, Cotârgași și Dârmoxa (oraș Broșteni) Extinderea, reabilitarea A.1. Modernizarea și reabilitarea şi modernizarea reţelei infrastructurii rutiere. Întreținere curentă/ periodică a drumurilor și de drumuri şi a străzilor străzilor urbane, Creare/ modernizare parcări și spații pietonale inclusiv pasaje şi în mun. C-lung Moldovenesc A.2. poduri Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere urbane în special în zonele în care există străzi de categoriile III şi IV din mun. Vatra Dornei A.3. Creare şi modernizare spaţii pietonale în mun. Vatra Dornei OBIECTIVUL STRATEGIC

ACȚIUNEA A.4. Reabilitare Pod 22 Decembrie – Vatra Dornei A.5. Modernizare intersecţii în mun. Vatra Dornei A.6. Introducerea de sensuri unice pentru unele artere rutiere în mun. Vatra Dornei

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

170

P. 01.3. Poluarea sonoră şi cu gaze de eșapament, ca urmare a inexistenței rutelor ocolitoare pentru traficul rutier de tranzit urban şi pt traficul industrial P. 01.4. Modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul antropizării P. 01.7. Deficienţe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ ( întârzieri în revizuirea PUG-urilor și în

Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri şi a străzilor urbane, inclusiv pasaje şi poduri

PROBLEMA

OBIECTIVUL STRATEGIC

A.7. Refacerea semnalizării rutiere în mun. Vatra Dornei A.8. Amenajarea de piste pentru biciclişti în mun. Vatra Dornei A.9. Realizarea de parcări în principalele zone rezidenţiale în mun. Vatra Dornei A.10. Amenajarea de parcări pentru vehiculele grele la intrarea în municipiul Vatra Dornei A.11. Modernizarea străzilor Bogdan Vodă, M. Sadoveanu, Curtea Domnească, A. Crimca, Mărășești – M. Kogălniceanu, Viitorului, Eternității. M. Damaschin, din mun. Suceava A.12.“Plan de mobilitate urbană durabilă a orașului Gura Humorului, județul Suceava “.Proiectul cuprinde : realizare de parcări publice în orașul Gura Humorului asfaltare complex de străzi urbane în orașul Gura Humorului pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban-înființarea transportului în comun realizarea de piste, sisteme de parcaj pentru biciclete, trasee pentru bicicliști și trotuare pentru străzile asfaltate realizarea rutei ocolitoare pentru orașul Gura Humorului sistem de monitorizare video a traficului din orașul Gura Humorului A.1. Realizarea unei rute ocolitoare pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc A.2. Realizarea şoselei de centură a municipiului Vatra Dornei A.3. Realizarea rutei ocolitoare a Municipiului Vatra Dornei

Reducerea gradului de antropizare a unor terenuri naturale

A.1. Finalizarea Registrului local al spațiilor verzi de către Municipiul Vatra Dornei

Dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ

A.1. Reactualizare PUG cu identificare noi suprafețe de teren pentru amenajare spații verzi în mun. C-lung Moldovenesc 2. Actualizarea PUG-ului mun. Vatra Dornei 3. Actualizarea PUG-ului mun. Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

ACȚIUNEA

171

întocmirea registrelor spațiilor verzi) P. 01.8. Nivelul scăzut al Creşterea eficienţei eficienţei energetice şi de energetice şi de izolare izolare fonică a clădirilor fonică a clădirilor

A.1. Reabilitarea locuințelor prin lucrări de izolare termică și fonică în mun. Vatra Dornei A.2. Extinderea sistemului de contorizare a energiei termice în mun. Vatra Dornei A.3. Reabilitarea locuințelor prin lucrări de izolare termică și fonică în mun. C-lung Moldovenesc P. 01.9. Diminuarea şi Îmbunătăţirea funcţiilor A.1. Reabilitarea şi reamenajarea spațiilor verzi din mun. Suceava degradarea spaţiilor verzi sanitarigienice, A.2. Plantări de arbori, arbuşti şi flori în intraurbane şi periurbane recreative şi esteticespaţiile verzi din cadrul zonelor de locuit din din municipiile şi oraşele peisagistice a spaţiilor mun. Suceava judeţului Suceava verzi A.3. Identificarea a noi suprafeţe de teren pentru amenajarea de spaţii verzi în mun. Suceava A.4. Amenajări urbanistice vizând echilibrul între spații verzi și parcări în zonele rezidențiale și centrale din mediul urban (parcări subterane și ecologice) din mun. Suceava A.5. Plantarea de arbori, arbuşti şi flori în spaţiile verzi din cadrul zonelor de locuit din mun. Vatra Dornei A.6. Extindere suprafețe spații verzi în mun. Clung Moldovenesc A.7. Reabilitare și amenajare spații verzi existente în mun. C-lung Moldovenesc A.8. Proiect O.A.Z.A. (ORAȘ ACTIV CU ZONE VERZI AMENAJATE) – oraș Gura Humorului DEȘEURI, SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE, CALITATEA SOLULUI ȘI TERENURI DEGRADATE– PM 02 P.02.1. Lipsa depozitelor Îmbunătăţirea activităţii A.1. Autorizarea celor 2 depozite la Moara, zonale de deşeuri de depozitare şi Pojorîta și punerea lor în funcțiune operaționale, a staţiilor de valorificare a deşeurilor A.2. Realizarea a 2 stații de transfer la transfer şi a facilităţilor Fălticeni și Rădăuţi de tratare a deşeurilor biodegradabile; transportul deşeurilor pe distanţe mari pentru eliminare PROBLEMA P.02.2. Existenţa de terenuri degradate datorită poluării istorice şi a depozitării de deşeuri în judeţ, în special a iazurilor

OBIECTIVUL STRATEGIC Închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme din jud. Suceava pentru refacerea mediului

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

ACȚIUNEA T1 - A.1. Închiderea depozitului urban neconform Vatra Dornei Etapa II A.2. Închiderea depozitului urban neconform Câmpulung Moldovenesc Etapa II A.3. Monitorizare post-închidere depozite de

172

de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în siguranță, închidere şi ecologizare P.02.3. Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor

P.02.4. Existența a 64 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole la nivelul judeţului Suceava P.02.5. Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava P.02.6. Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație APA – PM 03 P.03.1. Poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale P.03.2. Poluarea apelor de suprafaţă cu scurgeri provenite din siturile miniere active şi inactive

PROBLEMA

geologic contaminat

deşeuri municipale: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Vatra Dornei T2 - A.1. Lucrări de stabilizare iazuri de decantare A.2. Lucrări de reabilitare ecologică la iazurile de decantare Îmbunătăţirea activităţii T1 - A.1. Realizarea de campanii de de colectare selectivă a conștientizare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor rezultate din deşeurilor gospodării T2 - A.1. Campanii colectare DEEE-uri A.2. Amenajare/ extindere/ modernizare puncte colectare DEEE-uri Depozitarea și T1 - A.1. Construire platformă comunală de gospodărirea gunoiului depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în com. Dumbrăveni, sat Dumbrăveni de grajd conform legislației actuale Îmbunătățirea calității factorilor de mediu din zona platformelor de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava Realizare de facilități de de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în special de la populație

T1 - A.1. Relocarea deșeurilor de pe platformele de stocare temporară a deşeurilor municipale din judeţul Suceava

Reducerea poluării datorită neepurării apelor reziduale menajere şi industriale

A.1. Extinderea/reabilitarea retelelor de canalizare în Municipiul Vatra Dornei A.2. Realizare racorduri de canalizare în orașul Frasin

Reducerea poluării produsă de scurgerile provenite din siturile miniere active şi inactive

A.1. Lucrări de îmbunătăţire a sistemului de evacuare ape iaz de decantare Dumitrelu, Călimani A.2. Lucrări de remediere canal în trepte Dumitrelu, Călimani A.3. Lucrări pentru lichidarea avariilor şi repunerea în funcţiune a sistemelor de tranzitare a apelor la iazul de decantare Tărnicioara- UP Tarniţa

OBIECTIVUL STRATEGIC

A.1. Realizarea de campanii de conștientizare a populației cu privire la deșeurile periculoase rezultate din gospodării A.2. Incheierea de contracte cu operatori economici autorizați pentru colectarea de deșeuri periculoase provenite de la populație

ACȚIUNEA A.4. Lucrări de protecţie, consolidare si atenuare fata de potentiale pericole de noi

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

173

P.03.3. Lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a unor localităţi sau starea tehnică/ exploatarea necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi

Realizarea/ extinderea/ modernizarea infrastructurii pt alimentare cu apă/ canalizare

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

viituri iaz decantare Tărnicioara A.5. Realizarea de canale de preluare ape mari/ dirijare a apelor la iazul de decantare Valea Straja- UP Tarniţa A.6. Executare foraje supraveghere/ monitorizare nivel hidrostatic la iazul de decantare Valea Straja A.7. Lucrări de punere în siguranţă şi reabilitare ecologică la iazurile de decantare Dealu Negru şi Pârâul Cailor – UP Fundu Moldovei A.1. Extinderea rețelei de alimentare cu apă în Municipiul Vatra Dornei A.2. Construcție stații hidrofor în Municipiul Vatra Dornei A.3. Reabilitare rețele de alimentare cu apă în Municipiul Vatra Dornei A.4. Realizare sursă alternativă de apă (forări pt stabilirea unor posibilități de alimentare cu apă din acvifere subterane) – V.Dornei A.5. Reabilitarea barajului Roșu cu toate construcțiile anexe– V.Dornei A.6. Realizarea celei de-a doua alimentare cu energie electrică a stației de tratare Roșu– V.Dornei A.7. Realizarea unei legături noi (subtraversare/ supratraversare a râului Dorna) între stația de tratare Roșu și bazinele de înmagazinare Runc– V.Dornei A.8. Reabilitare bazine de înmagazinare Runc și a construcțiilor anexe – V.Dornei A.9. Împrejmuirea zonei de protecție sanitară cu regim sever și marcarea zonei de protecție sanitară cu regim de restricție a frontului de captare – V.Dornei A.10. Reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare, reabilitare conducte de aducțiune, stații de pompare și rezervoare, extindere și reabilitare stație de epurare din mun. C-lung Moldovenesc A.11. Reabilitare, modernizare și extindere sistem de canalizare și stație de epurare în orașul Broșteni A.12. Reabilitare, modernizare și extindere sistem de alimentare cu apă în orașul Broșteni A.13. Reabilitare stații de tratare apă și modernizare rețea existentă în orașul Dolhasca A.14. Alimentare cu apă în satul Bădeuți și orașul Milișăuți A.15. Canalizare și stație de epurare în orașul Milișăuți

174

PROBLEMA

P.03.4. Capacitate redusă de asigurare a monitorizării calităţii apei potabile P.03.5. Existenţa unor zone care necesită lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive a apelor

OBIECTIVUL STRATEGIC

Monitorizarea calităţii apei potabile

ACȚIUNEA A.16. Reabilitare rețele de canalizare și stație de epurare în orașul Solca A.1. Monitorizarea calităţii apei potabile din localitățile județului

Realizare lucrări de apărare împotriva inundațiilor

A.1. Amenajare râu Bistriţa – zona municipiului Vatra Dornei în cadrul proiectului “Amenajare râu Bistrița și afluenți pe sectorul Iacobeni-Sabasa, județele Suceava și Neamț” A.2. Apărări de maluri în lungime de 90ml în zona podului rutier Bilca-Gălănești A.3. Amenajarea și regularizarea Pârâului Chiril, din com. Crucea A.4. Apărare mal drept r. Siret pentru apărarea frontului de captare al com. Dumbrăveni A.5. Refacerea amenajării r. Suceava, în zona sursei de alimentare cu apă a mun. Rădăuți, din satul Frătăuții Vechi (Administrația Bazinală de Apă Siret) A.6. Regularizare și apărare maluri Pr. Soloneț și afluenți din com. Todirești (SGA Suceava) PROTECȚIA NATURII, BIODIVERSITATE ȘI PĂDURI – PM 04 P.04.1. Reducerea Creşterea suprafeţei A.1. Identificarea suprafeţelor care necesită suprafeţei ocupate de ocupate de păduri reîmpăduriri arborete datorită A.2. Plantarea suprafeţelor de pe care s-a defrişărilor necontrolate, a recoltat material lemnos A.1. Informarea şi conştientizarea populaţiei fenomenelor meteo privind importanţa pădurii şi a protecţiei extreme şi a factorilor naturii, precum şi a necesităţii reîmpăduririi biotici dăunători suprafeţelor agricole degradate P.04.2. Presiuni ale Menținerea unei stări A.1. Monitorizarea și identificarea stării de investitorilor asupra favorabile conservare a conservare a speciilor și habitatelor din Parcul ariilor naturale protejate speciilor și habitatelor Național Călimani prin implementare unor de interes național și/sau protocoale de monitorizare comunitar din județul Suceava A.1. Elaborare Planuri de management arii P.04.4. Infrastructură Asigurarea măsurilor naturale protejate insuficientă referitoare la pentru conservarea A.2. Implementare măsuri de management arii ariile naturale protejate, insitu a speciilor şi naturale protejate parcuri, păduri (căi de habitatelor de interes acces, reţea corectare conservativ torenţi, puncte de informare etc.) CALITATEA AERULUI, PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE – PM 05 P.05.1. Poluarea Implementarea planului A.1. Realizarea Planului de menținere a atmosferei unora dintre de menținere a calității calității aerului în județul Suceava de către CJ localităţile din judeţul aerului în județul Suceava

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

175

Suceava cu pulberi în suspensie provenite în principal din arderea PROBLEMA combustibililor solizi (lemn, deşeu lemnos) în centrale termice centralizate şi individuale P.05.2. Emisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc.

Suceava

OBIECTIVUL STRATEGIC

ACȚIUNEA

Îmbunătățirea calităţii aerului ambiental prin reducerea emisiilor cauzate de traficul rutier (sursele mobile)

A.1. Achiziţionarea unui nr. de 40 vehicule electrice pentru dotarea parcului auto al Municipiului Suceava; instalarea infrastructurii de încărcare pentru vehiculele electrice; achiziţionarea de biciclete electrice şi realizarea sistemului de încărcare a acestora echipat cu panouri fotovoltaice A.2. Achiziționarea unui număr de 5 autobuze electrice de capacitate mică în mun. Suceava A.1. Creșterea mobilității urbane și reducerea emisiilor de GES în orașul Gura Humorului, prin introducerea transportului public local de călători și crearea infrastructurii necesare pentru operare, crearea infrastructurii velo și pietonale și modernizarea rețelei stradale deservite de TL în comun EDUCAȚIE ECOLOGICĂ, DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI CALITATEA VIEȚII – PM 06 P.06.1. Slaba informare a Informare a societății A.1. Acțiuni de informare a societății civile societății civile cu privire civile cu privire la organizate de administrațiile publice locale, la problemele de mediu problemele de mediu precum și de alte instituții sau ONG-uri din arealul în care trăiesc din arealul în care și implicit neimplicarea trăiesc acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora P.06.2. Insuficienta Educarea cu privire la A.1. Acțiuni de informare / conștientizare a capacitate de adaptare a posibile fenomene populației cu privire la posibile fenomene instituțiilor publice și a extreme și modul de extreme, organizate de administrațiile publice organizațiilor private la comportare a populației locale, precum și de alte instituții sau ONG-uri fenomenele datorate în aceste cazuri schimbărilor climatice (lipsa educației cu privire la posibile fenomene extreme și modul de comportare a populației în aceste cazuri) Notă: *T – Țintă (EXTRAS după PLAM JUDEȚ SUCEAVA 2018-2022)

PATJ Suceava – etapa I / Cadrul natural și mediul

176