Proiect Figuri de Stil A11a [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic Ovidius, Constanţa PROFESOR: Moldoveanu Mirela

DATA: OBIECTUL: Limba şi literatura română CLASA: a XI-a SUBIECTUL: Figuri de stil- identificarea unor procedee artistice TIPUL LECŢIEI: de recapitulare şi de fixare de cunoştinţe MANAGEMENTUL TIMPULUI: 50 de minute

MOTIVAŢIA:

I.

Elevii au posibilitatea să-şi reactualizeze şi să-şi completeze cunoştinţele despre textul liric, să identifice procedee artistice. Lecţia dezvoltă gândirea critică, punând elevii în situaţia de a releva procedee artistice specifice genului liric. Lecţia contribuie la consolidarea deprinderilor de analiză, de corelare a gândirii cu ajutorul cunosştinţelor în vederea exprimării logice, coerente şi corecte. Discuţiile ce le poate antrena în desfăşurarea ei, controversele ce pot apărea, transparenţa lecţiei prin deconstrucţia ei, pot stimula gândirea la diferite nivele şi din diferite perspective, purtândul pe elev printre diverse etape ale gradului de gândire.

II.

COMPETENŢE GENERALE: - Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare; - Comprehensiunea şi interpretarea textelor;

- Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare; - Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

III.

COMPETENŢE SPECIFICE: C1- Definirea noţiunii de procedeu artistic şi identificarea acestuia în anumite contexte; C2- Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate; C3- Identificarea figurilor de stil în texte la prima vedere şi argumentarea alegerii făcute; C4- Realizarea unei compuneri în care să se utilizeze procedee artistice.

IV.

CONDIŢII PREALABILE: - Elevii trebuie să aibă cunoştinţe la nivelul clasei privind textul liric. - Elevii trebuie să aibă capacitatea de a folosi procesele de gândire şi învăţare propuse.

V.

STRATEGII DIDACTICE: o Metode şi procedee: analiza stilistică, conversaţia euristică, descoperirea, problematizarea, explicarea, discuţia, ciorchinele. o Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, alternativ cu activitatea independentă individuală sau activitate combinată, lucrul pe grupe. o Resurse: - Capacităţile receptive ale elevilor; - Manualul, fişe de lucru, pliante, panouri ilustrative; - Programa şi planificarea semestrială a curriculumului la limba şi literatura română pentru clasa a XI-a. o Mijloace de învăţământ: - Resurse materiale: volume de poezie, portofoliile elevilor; fişe de studiu individual, videoproiector, materiale ppt etc. - Resurse procedurale: problematizarea, analiza literară complexă, conversaţia euristică, dezbaterea;

- Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedback raportat contribuţiei elevilor, autoevaluarea, nota; VI.

VII.

VIII.

RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: -

Timp de lucru 50 de minute;

-

Evocarea 10 minute;

-

Realizarea sensului 25 de minute;

-

Reflecţia 10 minute;

-

Încheierea 5 minute.

MATERIALE: -

Manual;

-

Volum de poezii de Mihai Eminescu

-

Fişa de lucru independentă;

-

Tabla;

-

Creta.

EVALUAREA: -

Elevii vor utiliza corect în exprimarea orală sau scrisă termenii comunicării lirice.

-

Elevii vor fi îndrumaţi să fie autoreflexivi, să se autoevaluaeze, să utilizeze fişa de lucru, fiind prilejul de evaluare a eficienţei lecţiei.

IX.

BIBLIOGRAFIE: -

Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2008.

-

Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008.

-

Iordăchescu, Carmen, Limba română. Fonetică. Vocabular, Editura Carminis, Piteşti, 1997.

-

Moţ, Mircea, Dicţionar de termeni literari.

-

Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

-

Manualul de clasa a XI-a, Editura Humanitas

-

Culegerea ,,Limba şi literatura română, Editura ART, F. Ioniţă, A. Săvoiu, F. Sămăhaian, Gh. Lăzărescu

SCENARIU DIDACTIC Evenimentele lecţiei

Competenţe

Conţinutul

Metode didactice

Materiale

Forme de evaluare

didactice - notarea absenţelor;

Organizarea clasei 1’

Conversaţia

-

-

- stabilirea ordinii; - asigurarea celor necesare orei.

Verificarea temei pentru

Se verifică tema pentru acasă şi se Conversaţia

acasă

fac aprecieri asupra modului de 5’

Culegere

realizare a acesteia.

Reactualizarea

Se realizează un ciorchine pe Conversaţia

cunoştinţelor

tablă pornind de la grupul de

4’

cuvinte

Procedee

artistice

Tabla

Ciorchinele

Volum de poezii

Observarea

şi

figuri de stil. Captarea atenţiei

Elevii recită câteva versuri dintr- Conversaţia

4’

un volum de poezii al lui Mihai Eminescu, identificând figurile de stil cunoscute.

Enunţarea competenţelor

C1

Se anunţă titlul lecţiei care se

specifice

C2

scrie şi pe tablă: Figuri de stil-

C3

identificarea

2’

unor

procedee

C4

artistice. Se enunţă competenţele specifice care se vor atinge pe parcursul orei: -

Definirea

noţiunii

de

procedeu artistic şi identificarea acestuia în anumite contexte; -

Utilizarea strategiilor de

lectură

în

vederea

înţelegerii

adecvate a textelor studiate; -

Identificarea figurilor de

stil în texte la prima vedere şi argumentarea alegerii făcute; -

Realizarea unei compuneri

în care să se utilizeze procedee artistice. Dirijarea învăţării 25’

C1

Profesorul va solicita elevilor să Tehnica

Tabla

C2

completeze ciorchinele de pe tablă ciorchinelui

Cartonaşe

C3

cu definiţiile fiecărei figuri de stil Explicaţia şi să dea câte un exemplu pentru Conversaţia

fiecare.

cazul, euristică

Unde

va

fi

va

da

explicaţiile

profesorul

Chestionarea orală

necesare. Ciorchinele

va

reprezenta

un

summum de informaţii esenţiale, vizualizate într-o formă dinamică. (Anexa 1) Având în vedere că elevii cunosc Tehnica

fişei

de Fişa de lucru

procedeele artistice, li se cere să lucru independent observe

fişa

de

muncă Anexa 2

independentă pentru care îşi vor folosi cunoştinţele despre textul Explicaţia liric-

temă

şi

motiv

literar, Conversaţia

procedee artistice, elemente de euristică versificaţie (Anexa 2). Elevii vor Exerciţiul putea folosi şi ciorchinele de pe tablă ca suport teoretic. Profesorul ca îndruma discuţia elevilor asupra fiecărui termen al fişei de lucru independent.

Tabla

Obţinerea

performanţei

Se solicită elevilor să răspundă la Metoda rebusului

Fişa de lucru

şi asigurarea feed-back-

ultima aplicaţie şi să releve

Anexa 3

ului

anumite 7’

procedee

artistice.

(Anexa 3) Elevii vor nota pe caiete o figură Conversaţia

Evaluarea rezultatelor 1’

Caiete

1’

C4

Aprecieri finale ale

de stil care să redea starea lor

profesorului

sufletească

Chestionarea finală

la sfârşitul orei.

Aprecieri finale. Asigurarea trasnferului

Evaluarea formativă

Se fixează tema pentru acasă:

Munca

Redactaţi o compunere care să independentă aibă

ca

titlu

O

călătorie

imaginară şi în care să se folosească personificarea precum figură de stil dominantă.

Caiete

ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU

I.

1. Epitetul este figura de stil: a. Care exprimă însuşiri deosebite numai ale obiectelor b. Care exprimă numai caracteristici deosebite ale acţiunilor c. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor, determinând un substantiv sau un verb d. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor determinând un substantiv sau un adjectiv e. Alt răspuns 2. În versul Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet: a. Este numai o imagine vizuală b. numai o imagine olfactivă c. şi imagine vizuală şi olfactivă d. imagine vizuală, de mişcare şi olfactivă e. alt răspuns

II.

Citeşte cu atenţie versurile următoare pentru a răspunde la cerinţele de mai jos: Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe/ Răpind sania uşoară care lasă urme albe/ Surugiul chiuieşte, caii zboară ca doi zmei/Prin o pulbere de zare, prin un nour de scântei. (V. Alecsandri, Sania) 1. Procedeul artistic din interiorul primelor două versuri este: a. hiperbolă b. alegorie c. aliteraţie d. oximoron e. alt răspuns 2. În primul vers, figura de stil este: a. epitet b. epitet în inversiune c. inversiune d. metaforă e. alt răspuns 3. În versul al treilea, figura de stil este:

a. personificare b. epitet c. metaforă d. comparaţie e. alt răspuns 4. În ultimul vers sunt: a. două metafore b. două epitete c. o hiperbolă d. o enumeraţie e. alt răspuns III.

1. În versurile: Codrule, Măria Ta/ Dă-mi o frunză de sus,/ Pentru lumină şi tinereţe/ Şi pentru viaţa care nu moare, procedeul folosit este: a. invocaţie b. metaforă c. alegorie d. hiperbolă e. alt răspuns 2. Identifică figura de stil din versurile: Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai... a. metaforă b. epitet c. comparaţie d. interogaţie 3. Versul Vom visa un vis ferice, prin repetarea aceluiaşi sunet creează:................. 4. Cuvintele subliniate în versurile Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt/ Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet, sunt: a. metafore b. epitete c. oximoron d. metonimii e. simboluri 5. În versurile date Cu pene albe, pene negre,/ Cu frunze albe, frunze negre,/ Copacii albi, copacii negrii,/ Decor de doliu funerar, cuvintele subliniate, din punct de vedere stilistic, sunt:

a. epitete cromatice b. personificări c. comparaţii d. inversiuni 6. Versurile Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindini/ Orizontu-ntunecându-l vin săgeţi de pretutindeni/ Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie includ ca figură de stil, repetată: a. Exclamaţia b. Interogaţia c. Comparaţia d. Epitetul 7. În versurile Verde crud, verde crud... /Mugur alb, şi roz, şi pur/ Vis de-albastru şi de-azur/ Te mai văd, te mai aud, întâlnim figurile de stil:.......................................... 8. Mărită fie dimineaţa/ Ce-a săvârşit a noastră nuntă/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îţi sărutam unda căruntă, procedeul artistic care stă la bază este: a. Interogaţia b. Personificarea c. Simetria 9. Mai departe, mai departe/ Mai încet, tot mai încet/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte, procedeul care apare în primele două versuri este........................ 10. Identificaţi o temă simbolistă frecventă în versurile: Da, plouă cum n-am mai văzut/ Şi grele talăngile adormite/ Cum sună sub şuri învechite!/ Cum sună în sufletu-mi mut........................................................ 11. În versurile Cu degetele amintirii/ mi-am pipăit/ încet/ încet/ trecutul ca orb, notaţi figura de stil prezentă în primul vers:............................... 12. Căci neştiuta-ncepe să-ncolţească/ Pe trupu-i alb o bubă pământească. Cuvântul subliniat este:...................................... 13. În versurile Izvoarele s-au luminat şi sună/ Oglinzile ritmându-şi-le-n dans/ Şi brazii mei vuiesc fără furtună/ Într-un ameţitor, sonor balaur, întâlnim: a. repetiţii b. imagini vizuale şi auditive c. comparaţii

SUCCES!

ANEXA 3

REBUS 1 2 3 4

1. Procedeul sintactic care constă în schimbarea ordinii obişnuite a anumitor cuvinte în propoziţie sau frază pentru a sublinia o anumită idee, un anumit cuvânt se numeşte........................ 2. Figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni, a două personaje, situaţii,

fenomene,

cu

scopul

de

a

se

reliefa

opoziţia

dintre

aceştia...................... 3. Figura de stil prin care se atribuie necuvântătoarelor, lucrurilor, elementelor naturii, unor concepte abstracte însuşiri sau manifestări proprii omului, se numeşte................ 4. Figura de stil care constă în asocierea ingenioasă şi suprinzătoare, în aceeaşi sintagmă a două cuvinte care exprimă noţiuni contradictorii, se numeşte...............

FIŞĂ DE LUCRU

I.

1. Epitetul este figura de stil: a. Care exprimă însuşiri deosebite numai ale obiectelor b. Care exprimă numai caracteristici deosebite ale acţiunilor c. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor, determinând un substantiv sau un verb d. Care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor determinând un substantiv sau un adjectiv e. Alt răspuns

2. În versul Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet: a. Este numai o imagine vizuală b. numai o imagine olfactivă c. şi imagine vizuală şi olfactivă d. imagine vizuală, de mişcare şi olfactivă e. alt răspuns II.

Citeşte cu atenţie versurile următoare pentru a răspunde la cerinţele de mai jos:

Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe/ Răpind sania uşoară care lasă urme albe/ Surugiul chiuieşte, caii zboară ca doi zmei/Prin o pulbere de zare, prin un nour de scântei. (V. Alecsandri, Sania) 1. Procedeul artistic din interiorul primelor două versuri este: a. hiperbolă b. alegorie c. aliteraţie d. oximoron e. alt răspuns 2. În primul vers, figura de stil este: a. epitet b. epitet în inversiune c. inversiune d. metaforă e. alt răspuns 3. În versul al treilea, figura de stil este: a. personificare

b. epitet c. metaforă d. comparaţie e. alt răspuns 4. În ultimul vers sunt: a. două metafore b. două epitete c. o hiperbolă d. o enumeraţie e. alt răspuns III.

1. În versurile: Codrule, Măria Ta/ Dă-mi o frunză de sus,/ Pentru lumină şi tinereţe/ Şi pentru viaţa care nu moare, procedeul folosit este: a. invocaţie b. metaforă c. alegorie d. hiperbolă e. alt răspuns 2. Identifică figura de stil din versurile: Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai... a. metaforă b. epitet c. comparaţie d. interogaţie 3. Versul Vom visa un vis ferice, prin repetarea aceluiaşi sunet creează: aliteraţie 4. Cuvintele subliniate în versurile Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt/ Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet, sunt: a. metafore b. epitete c. oximoron d. metonimii e. simboluri 5. În versurile date Cu pene albe, pene negre,/ Cu frunze albe, frunze negre,/ Copacii albi, copacii negrii,/ Decor de doliu funerar, cuvintele subliniate, din punct de vedere stilistic, sunt: a. epitete cromatice

b. personificări c. comparaţii d. inversiuni 6. Versurile Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindini/ Orizontu-ntunecându-l vin săgeţi de pretutindeni/ Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie includ ca figură de stil, repetată: a. Exclamaţia b. Interogaţia c. Comparaţia d. Epitetul 7. În versurile Verde crud, verde crud... /Mugur alb, şi roz, şi pur/ Vis de-albastru şi de-azur/ Te mai văd, te mai aud, întâlnim figurile de stil: enumeraţia. 8. Mărită fie dimineaţa/ Ce-a săvârşit a noastră nuntă/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îţi sărutam unda căruntă, procedeul artistic care stă la bază este: a. Interogaţia b. Personificarea c. Simetria 9. Mai departe, mai departe/ Mai încet, tot mai încet/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte, procedeul care apare în primele două versuri este repetiţia. 10. Identificaţi o temă simbolistă frecventă în versurile: Da, plouă cum n-am mai văzut/ Şi grele talăngile adormite/ Cum sună sub şuri învechite!/ Cum sună în sufletu-mi mut: ploaia. 11. În versurile Cu degetele amintirii/ mi-am pipăit/ încet/ încet/ trecutul ca orb, notaţi figura de stil prezentă în primul vers: metaforă. 12. Căci neştiuta-ncepe să-ncolţească/ Pe trupu-i alb o bubă pământească. Cuvântul subliniat este: epitet. 13. În versurile Izvoarele s-au luminat şi sună/ Oglinzile ritmându-şi-le-n dans/ Şi brazii mei vuiesc fără furtună/ Într-un ameţitor, sonor balaur, întâlnim: a. repetiţii b. imagini vizuale şi auditive c. comparaţii

SUCCES!

REBUS 1

I

N

V

E

R S

I

U

2

A

N

T

I

T E

Z

A

3

P

E

R

S

O N

I

F

4

O

X

I

M O R

N

E

I

C

A R E

O N

1. Procedeul sintactic care constă în schimbarea ordinii obişnuite a anumitor cuvinte în propoziţie sau frază pentru a sublinia o anumită idee, un anumit cuvânt se numeşte........................ 2. Figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni, a două personaje, situaţii,

fenomene,

cu

scopul

de

a

se

reliefa

opoziţia

dintre

aceştia...................... 3. Figura de stil prin care se atribuie necuvântătoarelor, lucrurilor, elementelor naturii, unor concepte abstracte însuşiri sau manifestări proprii omului, se numeşte................ 4. Figura de stil care constă în asocierea ingenioasă şi suprinzătoare, în aceeaşi sintagmă a două cuvinte care exprimă noţiuni contradictorii, se numeşte...............

Comparaţiaartistica

procedeu

care

în

prin care se schimbă ordinea

alăturarea

a doi termeni

obişnuită a cuvintelor, în

cu

comune.

scopul

însuşiri

figură

de

stil

exprimată

constă

Inversiunea- figura de stil

Ca

evidenţierii

ANEXA 1

unei

fi

trăsături, a unei însuşiri etc.:

Personificarea- figura de stil

printr-un

din a haosului văi (M.

prin

Eminescu)

necuvântătoarelor,

poate

substantiv însoţit de atribute

care

se

atribuie lucrurilor,

şi complemente: Trecut-au

elementelor naturii însuşiri sau

anii ca nori lungi pe şesuri

manifestări proprii omului: Luna

(M. Eminescu)

pe cer trece aşa sfântă şi clară (M. Eminescu)

Repetiţia- figura de stil care constă în repetarea unui cuvânt Antiteza- figura de stil care constă

sau a unui grup de cuvinte pentru a întări o idee sau o impresie: O

în alăturarea a doi termeni, a două

PROCEDEE ŞI

furnică mică, mică (T. Arghezi)

personaje, situaţii, fenomene, cu

FIGURI DE STIL

scopul de a se reliefa opoziţia dintre aceştia: Paşa Hassan, de George

Metafora-

figrua

de

stil

care

Coşbuc

transferă sensul propriu al unui

Oximoronul- figura de stil

cuvânt unui sens figurat, asemănător

care

obiectului respectiv, realizată ca o

surprinzătoare,

comparaţie subînţeleasă, dar căreia îi

sintagmă a două cuvinte care

lipsesc termenii specifici: cuibar

exprimă

rotind de ape (M. Eminescu)

contradictorii: Suferinţă tu,

constă

dureros

în

asocierea

în

aceeaşi noţiuni

de

dulce

(M.

Eminescu)

Epitetul- figura de stil care exprimă un calificativ, o însuşire sau

o

caracteristică

a

unui

substantiv sau verb pentru a înfăţişa imaginea lui aşa cum se reflectă în simţire autorului: Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară (M. Eminescu)

Hiperbola- figura de stil prin care se exagerează mărindu-se trăsăturile unei fiinţe, a unui lucru, fenomen sau eveniment peste limitele lor fizice pentru al impresiona pe cititor: Poartă pe frunte o gigantică cupolă (G. Coşbuc)

Aliteraţia- figura de stil care constă în repetarea unui sunet sau a

Asonanţa- figura de stil care

unui grup de sunete, cu efect

constă în repetarea unor vocale

expresiv (procedeu consonantic):

accentuate în două sau mai multe

Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu

cuvinte

sare (Ion Barbu)

secvenţe lingvistice: Iată craiul

Alegoria- figura de stil alcătuită dintr-o succesiune de metafore, comparaţii, epitete, personificări, ce realizează o imagine închegată: Mioriţa

aparţinând

aceleiaşi

socru-mare (M. Eminescu)