Proiect de Lectie State Democratice Si State Totalitare [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC Unitatea de învãţãmânt: Şcoala Gimnazială Nicolae Bogdan Vașcău Profesor: Codău Darius Clasa: a VII-a Unitatea de învãţare: Democraţie şi totalitarism (1922-1939) Lecţia: State democratice şi state totalitare (state totalitare) Tipul lecţiei: mixtã Competenţe generale: 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice Competenţe specifice: 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice 3.6. Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice; 3.7. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice cunoscute sau la prima vedere; Obiective operaţionale:  Cognitive O1: să definească termenii fascism, nazism, comunism, dictatură, proletariat, ideologie, pluripartidism, partid unic, poliție politică, cultul personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă, URSS, soviet, antisemitism, O2: să prezinte evoluția regimurilor totalitare  Formative: O3: să identifice, pe baza surselor istorice, trăsăturile statelor totalitare O4: să identifice pe harta Europei statele totalitare O5: să compare caracteristicile regimurilor totalitare de dreapta cu cele de stânga O6: să analizeze rolul conducătorilor statelor totalitare, pe baza surselor istorice  Atitudinale: O7: să formuleze opinii cu privire la contribuţia celor două regimuri politice la evoluţia politică mondială Evaluarea: formativ- ameliorativă Obiective ale evaluãrii:  Cognitive: Oe1: să opereze cu noţiunile şi conceptele dobândite: fascism, nazism, comunism, dictatură, proletariat, ideologie, pluripartidism, partid unic, poliție politică, cultul personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă, URSS, soviet, antisemitism,

 Formative: Oe2: să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric referitor la regimurile interbelice şi harta istorică a Europei din secolul XX Oe3- să formuleze şi să susţină opinii referitoare la extinderea ideologiilor totalitare în Europa în perioada interbelică  Atitudinale: Oe4: -să manifeste gândire critică şi flexibilă în analiza şi interpretarea faptelor istorice din perioada interbelică Valori şi atitudini vizate: - Gândire criticã şi flexibilã - Relaţionare pozitivã cu ceilalţi Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã Metode: M1-expunerea; M2- explicaţia, M3-conversaţia euristicã M4-învăţarea prin descoperire, M5-comparaţia, M6-problematizarea, M7 – cubului M8 - descrierea Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fișã de lucru Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã Resurse: - umane: elevii clasei a VIIa -de timp: 50 min -materiale: -m1 - manualul de istorie clasa a VIIa -m2 - harta istorică -m3 - documentul istoric -m4 - dicţionar de termeni istorici -m5 – fişa de lucru

DEMERSUL DIDACTIC Secvenţele didactice

Conţinuturi vizate

Ob.Op./ Ob. Ev.

Moment organizatoric

Reactualizarea cunoştinţelor/ evaluare

Evocare

Dobândirea de noi cunoştinţe

Activitatea profesorului

-absenţe -organizeazã materialele şi clasa -creeazã un climat cooperant Harta lumii după conferinţele din 1919 - 1922

Oe2

-solicită elevilor identificarea pe harta istorică a statelor democratice existente în Europa

Activitatea elevului

-rãspund cerinţelor -pregãtesc materialele solicitate -se aşeazã la locurile indicate -identifică state: Franţa, Anglia, Norvegia, Suedia, Elveţia

Res. Res. Mat. Proc.

m2

M3

frontalã obs. sistematicã

Oe2

-solicită elevilor să identifice pe hartă -identifică la hartă noile noile state create după Conferinţa de state apărute în Europa la Paris după Conferinţa de la Paris

m2

M3

Oe1

m1

M3

Titlul lecţiei State democratice şi state totalitare

-solicită elevilor să numească principalele tratate semnate după conferinţă -noteazã pe tablã titlul lecţiei şi explică modul în care se va desfăşura activitatea

-titlul lecţiei: State democratice şi state totalitare -noţiuni,concepte: fascism, nazism, comunism, dictatură, proletariat, ideologie,

-organizeazã învãţarea -Asigurã: a) cunoaşterea/receptarea/învãţarea -solicită elevilor -să definească termenii fascism, -definesc termenii cu nazism, comunism, dictatură, ajutorul dicționarului istoric proletariat, ideologie, pluripartidism, partid unic, poliție politică, cultul personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă,

O1 Oe1

-enumeră principalele tratate şi statele cu care au fost semnate -noteazã în caiete titlul lecţiei

Evaluare

M2 M1

m4

M4

Obs sistematicã

pluripartidism, partid unic, poliție politică, cultul personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă, URSS, soviet, antisemitism,

URSS, soviet, antisemitism, cu ajutorul dicţionarului de la sfârşitul manualului şi cu ajutorul dicţionarului istoric O2 Oe2 O3 Oe2 O3 Oe2

O3 Oe2

Caracteristici ale statelor totalitare Citadele ale totalitarismului: Italia, Germania, Rusia

O6 Oe2 O3 Oe2 O3 Oe2

-analizează harta şi m2 identifică state precum: ca Germania, Italia cu regim totalitar

b) înţelegerea noilor conţinuturi -solicită elevilor să localizeze în timp -localizează în timp m1 momentul apariției regimurilor momentul apariției totalitare, folosind fișa de lucru regimurilor totalitae

verificare frontala orala

M4

-solicită elevilor identificarea pe -identifică la hartă statele m2 harta istorică a principalelor state totalitare totalitare

M4

-propune elevilor să descrie, pe baza -citesc fişa de lucru şi m5 fișei de lucru, caracteristicile unui extrag informaţiile specifice regim totalitar fiecărei ideologii

M8

c) analiza -împarte elevii în 6 grupe, utilizând -compară cele două tipuri m5 metoda Cubului, astfel încât grupele de state pe baza să fie echilibrate informaţiilor de mai sus

M7

-fiecare grupă primește, prin -descriu condițiile în care m3 aruncarea cubului, o sarcină de lucru: au apărut regimurile -Descrie: condiţiile în care a avut loc totalitare apariţia ideologiilor fascistă, nazistă şi comunistă

M8

-analizează rolul jucat de m3 conducătorii Germaniei, ai Italiei și ai U.R.S.S.

M4

-Analizează: rolul pe care conducătorii partidelor îl au în conducerea Germaniei, Italiei şi U.R.S.S.

O3 Oe4

O5 Oe2 O2 Oe3

-Aplică: atitudinea naziștilor față de -stabilesc care era m3 minoritățile din Germania atitudinea naziștilor față de minoritățile din Germania

M4

-Asociază:ideile principale din fișa -realizează asocierea între m3 de lucru, potrivit cărora regimurile ideile din fișa de lucru, din totalitare sunt extremiste, care reiese că regimurile totalitare sunt extremiste

M4 M4 M5

-Argumentează:faptul că regimurile -argumentează, pe baza m3 s-au implicat în controlul statului, informațiilor din fișa de lucru, că regimurile s-au implicat în controlul statului

M1

-Compară: ideologia nazistă cu cea -compară cele două m3 comunistă, pe baza textului istoric ideologii,stabilind asemănările și deosebirile, pe baza textului istoric -îndrumă și supraveghează fiecare -realizează grupă lucru

sarcinile

de

d) sinteza -cere elevilor să prezinte ideile -prezintă principalele idei rezultate din fișa de lucru extrase din fișa de lucru

Asigurarea retenţiei şi a transferului Tema pentru

Oe3

e)aplicare -să rezolve exercițiile II și III de pe fișa de lucru -cere copiilor să formuleze argumente referitoare la influența ideologiilor totalitare asupra politicii mondiale -recomandã aprofundarea

m5 -compară şi evidenţiază deosebirile dintre cele două regimuri -noteazã

m5

M6

Verificarea fişei

acasã Evaluarea

cunoştinţelor asimilate prin citirea lecţiei acasã -analizeazã critic, laudã, ierarhizeazã, -se raporteazã la aprecieri decide/noteazã

Schița lecției

Regim totalitar = regim politic ce anulează drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor, reglementează toate domeniile de viață ale acestora, folosindu – se de mijloace violente; anulează principiile democratice prin înlocuirea lor cu activitatea unui partid unic State totalitare: Germania (1933), Italia (1922), URSS (1917) Caracteristici: -existența unei poliții politice – reprima opoziția -nerespectarea principiilor democratice – existența unui partid unic -economia dirijată de către stat -promovarea ateismului -cultul personalității conducătorului -lipsa drepturilor cetățenilor Cauze: -nemulțumirea unor state europene față de hotărârile luate la Conferința de pace de la Paris: Germania, Italia -criza economică din perioada 1929 – 1933 – va duce la scăderea nivelului de trai: șomaj, lipsa banilor, lipsa alimentelor, inflația Rolul conducătorilor: erau considerați salvatorii țării, Italia, Germania, URSS -dețineau întreaga putere -introducerea cultului personalității – erau preamărite calitățile acestora Atitudinea naziștilor: promovau antisemitismul, ura împotriva evreilor și a celor de alte naționalități; -considerau rasa ariană ca rasă superioară Regimuri extremiste: -eliminarea opozanților politici -controlul absolute asupra economiei -promovarea antisemitismului Ideologia nazistă: lupta de rasă, permiteau existența proprietății private, ajuns la putere prin vot, accentul pus pe înarmare, antisemitism Ideologia comunistă: lupta de clasă, nu exista proprietate privată, ajuns la putere prin forță – revoluție, accentual pus pe revoluția proletariatului, ateism

Fişă de lucru I.

Citiţi textul de mai jos:

„Totalitarismul desemnează regimuri de extremă stânga (comunismul) sau de extremă dreapta (fascismul/nazismul) care în perioada intrebelică s-au bazat pe: nerespectarea principiului separării puterilor în stat, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, existenţa unui partid unic, care deţine puterea politică, promovarea cultului personalităţii, aplicarea cenzurii, demagogie şi propagandă, interesele individului sunt subordonate intereselor statului, regimul este menţinut prin teroare şi violenţă cu ajutorul poliţiei politice, statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viaţa privată a cetăţenilor săi), oponenţii regimului sunt exterminaţi sau trimişi în închisori (epurare politică). Regimurile totalitare au cunoscut şi trăsături distincte. Comunismul promova: colectivizarea şi industrializarea, naţionalizarea bunurilor, ateismul, desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea burgheziei, dictatura proletariatului”. (Ramona Ionescu, despre regimurile totalitare) Răspundeţi la întrebări: 1. Precizaţi care sunt regimurile totalitare prezentate în text: ............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................. 2. Menţionaţi pricipiile care stau la baza regimurilor totalitare: ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................

II. Selectaţi din lista următoare termenii care se referă la nazism: monopartidism, poliţie politică, rasism, revoluţie mondială, duşmanul de clasă, duşmanul de rasă, dictatura proletariatului, svastica, cultul personalităţii dictatorului, monopolul informaţiilor, Hitler, spaţiu vital, rase inferioare. ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... III.Recunoaşte simbolurile ilustrate mai jos, precizând ce ideologie reprezintă fiecare.

...............................................

....................................

……………..................

I.Comunismul “Primul stat totalitar a fost Rusia Sovietică care, din 1922, s-a numit Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste –URSS. El a apărut în urma preluării puterii de către Partidul Comunist (bolşevic), condus de Vladimir Ilici Lenin, printr-o acţiune militară numită Revoluţia din Octombrie, din 1917. În urma unui sângeros război civil s-a instituit un regim de dictatură - dictatura proletariatului. După moartea lui Lenin, în 1924, Stalin a preluat încetul cu încetul puterea, devenind stăpânul URSS, în 1929. Apoi a trecut la consolidarea acestei puteri printr-o serie de epurări, care erau un mijloc de înlăturare a membrilor de partid şi a oficialilor ale căror idei şi comportări erau considerate de Stalin o ameninţare la adresa propriei lui autorităţi.” (Jacques de Launay , Istoria secretă a Cominternului) “Politica economică a lui Stalin avea ca scop modernizarea URSS prin două metode de bază: colectivizarea şi industrializarea. Dar colectivizarea a primit o rezistenţă dârză din partea culacilor (chiaburilor). Aceştia au fost însă distruşi (execuţii, deportări). În domeniul industrial a pus accent pe dezvoltarea industriei grele şi a făcut apel la preamărirea muncii şi la stahanovism pentru ameliorarea randamentelor. Pentru aceste uriaşe transformări economice şi sociale entuziasmul nu era deajuns. Stalin a recurs la teroare cu ajutorul poliţiei politice (NKVD). Noua Constituţie votată în 1936 era în aparenţă cea mai democratică din lume. În realitate, URSS a cunoscut un regim totalitar. Puterea aparţinea partidului unic, şi de fapt lui Stalin, care controla toate asociaţiile (sindicatele, mişcările de tineret), cât şi mijloacele de informaţie (presa, radioul). Libertăţile de expresie, de asociere sau de cult nu existau. Represiunea contra disidenţilor, numită “epurare”, a dus la înlăturarea tuturor adversarilor săi politici. ( S. Oane, M.Ochescu, Despre comunismul în URSS) „Dictatura proletariatului este exercitată de partidul bolşevic, aliat cu întregul proletariat revoluţionar. Doctrina proletariatului înseamnă că statul muncitoresc va elimina fără ezitare marii proprietari funciari şi capitaliştii, trădătorii care îi ajută pe aceşti exploatatori. Statul muncitorilor este inamicul marilor proprietari funciari, capitaliştilor, speculanţilor, inamicul proprietăţii private asupra pământului şi capitalului, al puterii şi al banilor.” (John Barber, Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993.)

II.Fascismul “ În 1919, în Italia exista o triplă criză: naţională- pentru că ţara nu obţinuse teritoriile promise, economică – Italia fiind ruinată de război, şi socială – manifestată prin greve, ocuparea pământului de către ţărani etc. De această dezordine profită partidul fascist creat, în 1919, de Benito Mussolini. Cu ajutorul bogătaşilor, partidul devine o forţă paramilitară organizată şi în 1922, după un “marş asupra Romei”, ajunge la putere.” ( S. Oane, M.Ochescu, Naşterea şi ascensiunea fascismului) “ Ca o reacţie la ofensiva stângii, a apărut mişcarea fascistă condusă de Benito Mussolini. În urma aşanumitului Marş asupra Romei, el a fost numit , de regele Victor Emmanuel al III-lea, prim-ministru (1922).Mussolini a instaurat, progresiv, un regim de dictatură cu ajutorul partidului fascist şi al unei poliţii a partidului. Partidele şi sindicatele au fost interzise. Presa, radioul şi cinematograful au fost cenzurate. Votul universal a fost anulat, deputaţii fiind aleşi de către guvern. Tinerii au fost înregimentaţi în organizaţii paramilitare. Au fost create corporaţiile care reuneau patronii şi sindicatele fasciste. Stăpânit de ideea restaurării măreţiei Romei antice, Mussolini a implicat ţara sa în cel de-al Doilea Război Mondial cu urmări catastrofale pentru Italia.” (Florin Constantiniu, Despre fascismul italian) „Antiindividualistă, concepţia fascistă despre viaţă subliniază importanţa statului şi acceptă individul doar în măsura în care interesele sale coincid cu acelea ale statului. Liberalismul a negat statul în numele individului, fascismul reafirmă drepturile statului ca expresie a esenţei adevărate a individului (...) Concepţia fascistă despre stat este atotcuprinzătoare; în afara ei nu pot exista nici un fel de valori umane sau spirituale. Astfel înţeles, fascismul este totalitar, iar statul Fascist – o sinteză şi o unitate a tuturor valorilor-interpretează, dezvoltă şi potenţează întreaga viaţă a unei persoane.” ( John Barber, Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993) Până în 1926 Mussolini îşi împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur şi simplu decrete. Parlamentul era în totalitate sub controlul său. Parlamentul încetase să mai fie un forum pentru dezbateri şi devenise un simplu amfiteatru în care deciziile lui puteau fi aplaudate de susţinătorii şi simpatizanţii fasciştilor. Mussolini trebuia să fie înfăţişat nu ca un politician oarecare ci ca mântuitorul Italiei, un bărbat ales de destin pentru a mântui ţara şi care să redea Italiei măreţia. El era noul Cezar – un om genial, un om de acţiune, un om de cultură, un om de stat cu renume mondial, devotat renaşterii Italiei. Umbla o vorbă că “Mussolini are întotdeauna dreptate. Mussolini dorea să fie prezentat ca un om curajos, puternic şi atletic, un model pentru toţi bărbaţii italieni. Mussolini ţinea foarte mult să fie văzut ca un om de cultură. Ca urmare, s-a făcut cunoscut faptul că citise toate cele 35 de volume ale Enciclopediei Italiene, pe aproape toţi clasicii literaturii europene, inclusiv operele complete ale lui William Shakespeare. (John Barber,Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993)

III.Nazismul “ Constituit în 1919, Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP) a devenit instrumentul politic prin care Adolf Hitler a cucerit puterea pe cale electorală (30 ianuarie 1933). Popularitatea şi-a câştigat-o promiţând să elibereze Germania de lanţurile Dictatului de la Versailles (cum prezenta el Tratatul de la Versailles din 1919) şi speculând marile dificultăţi economice provocate de criza din anii 1929-1933, în primul rând , creşterea şomajului. După preluarea puterii, Hitler a instituit un regim totalitar, bazat pe partidul unic şi pe reprimarea tuturor oponenţilor (comunişti, social-democraţi). El a proclamat superioritatea rasei “ariene”, germanice, a dezlănţuit prigoana împotriva evreilor (antisemitismul) şi a desfăşurat o politică de expansiune, cu scopul de a obţine aşa-numitul spaţiu vital pentru germani, declanşând, astfel, cel de-al Doilea Război Mondial.” (Florin Constantiniu, Despre nazismul german) „Naziştii au preluat curând controlul total asupra presei şi radioului şi s-au folosit de acestea pentru a răspândi propria ideologie. Au înfiinţat în acest scop chiar şi un Minister al Propagandei. În acelaşi timp, sistemul educaţional german a fost folosit pentru a propaga naţional-socialismul în rândul tinerilor.Şcolile şi organizaţiile de tineret, centrele culturale şi artistice,au fost deasemenea subsumate acestui efort general de educare a tinerilor în spirit nazist “ (Mihai Chioveanu, Istoria Holocaustului, Bucureşti, 2005) Dreptul la teritoriu devine datorie în cazul in care o mare naţiune pare destinata să decadă dacă nu-și extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când naţiunea în cauza nu este o mică comunitate negroida , ci însăşi Germania-mamă a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa formă culturală. Germania fie va deveni Putere Mondială, fie va dispărea. Țelul de viitor al politicii noastre externe trebuie să fie o politica îndreptată spre est, care să prevadă teritoriile considerate necesare poporului german." (Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993) “ Doctrina noastră respinge idea democratică a maselor […]. Partidul trebuie să facă din rasă centrul vieţii comunităţii.” (Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993) Politica externă a statului rasist trebuie să asigure mijloacele de existenţă a rasei, stabilind un raport sănătos între numărul ţi creşterea populaţiei, pe de o parte, şi dimensiunea şi valoarea teritoriului,pe de altă parte.” (Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993) “Evreii nu au fost singurele victime ale regimului nazist din Germania. In concordanţă cu politica lor, naziştii au acţionat asupra multor alte grupuri sociale şi rasiale cu scopul de a le îndepărta din interiorul societăţii germane. Lista nazistă a "indezirabililor" îi includea totodată şi pe vagabonzii fără adăpost, persoanele cu handicap fizic şi mental, oponenţii ideologici, precum comuniştii sau membrii diferitelor Biserici . Spre deosebire de toate celelalte categorii, aceştia din urmă aveau marele avantaj de a fi consideraţi recuperabili. Odată re-educaţi, convertiţi la nazism, ei puteau spera în reabilitare socială, reintegrare sau chiar promovare în structurile de partid şi de stat. (Mihai Chioveanu, Istoria Holocaustului,Bucureşti, 2005) “Acolo unde suntem noi, nu mai este loc pentru nimeni.” (Adolf Hitler) “Nimeni nu e mai presus de lege... iar legea sunt eu.” (Adolf Hitler) “În luptă, una dintre părţi trebuie să cedeze: sau marxismul va fi suprimat, sau noi vom fi suprimaţi. (Cuvîntări ale lui Adolf Hitler - februarie 1926)