Proiect Chimie - Parfumuri [PDF]

Zitiervorschau

ROMÂNIA Colegiul Naţional „Sf. Sava” Bucureşti

REFERAT LA CHIMIE CU

TEMA

PARFUMURI. ESENŢE. AROME Profesor coordonator: Camelia BEŞLEAGĂ

Elevi în cls. a X-a D Elena Adriana POPA Alexandra BĂLAN

Bucureşti - 2014 -

1/21

CUPRINS I. Parfumuri _________________________________________________3 1.Istoria parfumului ____________________________________ 3 2.Compoziţia chimica – Esteri _____________________________3 a) Definiţie ________________________________________4 b) Obţinerea esterilor _______________________________4 3.Componentele unui parfum _____________________________5 4.Efectele parfumului în trei etape __________________________5 5.Tipuri de parfum _____________________________________6 6.Unele dintre cele mai dăunătoare substanţe din parfumuri _____7 7.Cum simţim mirosurile_________________________________8 8.Substanţe mirositoare des întalnite în industria parfumurilor____ 8 II. Esenţe si uleiuri esenţiale__________________________________9 1.Definiţie ____________________________________________9 2.Metode de obţinere a uleiurilor aromate ___________________10 3.Esenţe–formula structurală ____________________________11 4.Esenţe neplăcute______________________________________11 III.Arome __________________________________________________12 1.Definiţie___________________________________________12 2.Tipuri de arome _____________________________________12 3.Gusturile __________________________________________13 IV. Extracţia Randall (Solvent extraction Randall)___________________13 1.Tehnica Randall ____________________________________13 2.Partea experimentală ________________________________14 2.1. Scop _________________________________________14 2.2. Mod de lucru - metoda de extracţie _________________14 2.3. Pregătirea probelor _____________________________ 15 2.4. Alegerea programului de lucru _____________________17 2.5. Procedura de extracţie ___________________________17 2.6. Realizarea parfumului____________________________18 Ştiaţi că? __________________________________________________19 Bibliografie ________________________________________________ 20

2/21

PARFUMURI. ESENŢE. AROME

I. PARFUMURI 1. ISTORIA PARFUMULUI

La începutul istoriei sale, parfumul intra în ocupaţiile preoţilor şi nu ale femeilor. Această activitate era considerată un dar al zeilor. Descoperirea parfumului se datorează unei întamplări: odată, în timp ce se ardeau nişte lemne, unul dintre strămoşii noştri ar fi observat că acestea răspândeau un miros plăcut. De aceea, latinescul per fumum=prin fum formează baza etimologică a cuvântului parfum. Abia începând cu secolul al XVIII-lea el este identificat cu mirosul plăcut. Egiptenii foloseau plante, cauciuc, răşini în ritualurile religioase. O dată cu trecerea timpului substanţele parfumate au fost folosite pentru a spori atractivitatea corpului şi pentru a transforma locuinţele şi locurile publice în locuri mai agreabile. Aparţinând zeilor şi templelor, pentru început, apoi elitei sociale, o vreme îndelungată, parfumurilor le-au trebuit mii de ani pentru a ajunge, în epoca noastră, un articol cotidian şi popular, indispensabil omului modern. 2. COMPOZIŢIA CHIMICĂ Parfumul este alcătuit, în cea mai mare parte, din compuşi organici – ESTERI - compuşi organici care conţin în molecula lor o grupare de tip

3/21

ESTERII a) Definiţie Esterii sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici rezultaţi prin înlocuirea grupei hidroxil (-OH) din carboxil cu un rest de alcool (R’-O-).

ACID CARBOXILIC

ESTER

b)

esterilor

Obţinerea

-

REACŢIA DE ESTERIFICARE Esterii se obţin din reacţia directă dintre acizi şi alcooli, care este o reacţie reversibilă. Această reacţie are loc prin eliminarea unei molecule de apă între molecula unui acid carboxilic şi molecula unui alcool. Această reacţie reversibilă este catalizată de acizii minerali, de exemplu H₂SO₄.

Pentru a stabili de la care dintre grupele funcţionale ale reactivilor se elimină oxigenul care intră în compoziţia apei, s-a lucrat cu alcool care conţinea 18O (18O este un izotop radioactiv al oxigenului, adică o specie de atomi de oxigen care are masa atomică, A = 18 şi care emite spontan radiaţii care pot fi detectate cu aparate speciale). În urma reacţiei s-a constatat că esterul era radioactiv şi apa nu, deci esterul conţinea 18O. S-a dovedit astfel că eliminarea apei se face între grupa hidroxil a acidului şi atomul de hidrogen din grupa hidroxil a alcoolului:

ACID ACETIC

ETANOL

ACETAT DE ETIL

Această reacţie are echilibrul deplasat spre stânga, deoarece acidul reacţionează greu cu alcoolul. Randamentul acestei reacţii este 4/21

nesatisfăcător, deoarece rămân netransformate la echilibru o treime din acid şi o treime din alcool. Pentru a deplasa echilibrul reacţiei de esterificare la dreapta, se poate acţiona în două moduri: - creşterea concentraţiei unuia din reactanţi (de ex. acidul carboxilic sau alcoolul); - eliminarea unui produs pe măsură ce se formează. (de ex apa sau esterul). Această reacţie de echilibru are constanta de echilibru (K c) egală cu:

Kc = Acetatul de etil, ca şi mulţi alţi esteri, are un miros plăcut. Esterii sunt prezenţi în mulţi compuşi naturali; de exemplu, ei contribuie la aroma fructelor şi la parfumul florilor. Esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri. Grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi. 3. COMPONENTELE UNUI PARFUM Principalele componente ale parfumurilor sunt: a) uleiurile eterice sau esenţiale, care se obţin din plante sau prin sinteză; b) moscurile, cu rol în fixarea parfumurilor (ex. ciclopentanona, ciclopentadecanona); c) alţi compuşi cu rol în îmbunătăţirea proprietăţilor parfumului.

4. EFECTELE PARFUMULUI ÎN TREI ETAPE Fiecare parfum este compus din trei arome diferite, numite note. Mirosul pe care îl simţi când deschizi o sticlă de parfum poate fi complet diferit de mirosul pe care îl va avea pe pielea ta la puţin timp de la aplicare. 5/21

Mirosul perceput iniţial la un parfum se numeşte notă de vârf sau impact iniţial, acest miros durează 5-10 minute după care atrage mai adânc în aromă. Nota de mijloc este cea care defineşte calitatea unui parfum. Apare după nota de varf, de la câteva minute până la o oră şi se menţine mai multe ore. Nota de bază este cea mai intensă. O poţi simţi între 30 de minute şi o oră după apariţia notei de mijloc. Nota de bază rămâne pe piele cel mai mult, şi o poţi simţi şi în ziua următoare.

5. TIPURI DE PARFUM Compoziţiile parfumante se împart în categorii diferenţiate de concentraţia în ingrediente parfumante respectiv de destinaţia lor. CATEGORIA

CONCENTRAŢIA

CÂT DUREAZĂ MIROSUL

PARFUM

15-35% esenţe

o zi sau mai multe zile

APĂ DE PARFUM

10-20% esenţe

mai multe ore, până la o zi

APĂ DE TOALETĂ

5-10% esenţe

2-3 ore

APĂ DE COLONIE

< 7% esenţe

1-2 ore

Baza acestor compoziţii parfumante este alcoolul de 90–96°. Pentru apa de colonie, având în vedere că se utilizează mai puţine esenţe, se poate folosi alcool de 60°-90°. Pentru a obţine o tărie de 60° se amestecă 100 ml alcool de 96° plus 53 ml apă distilată (florală). 6/21

6. UNELE DINTRE CELE MAI DĂUNĂTOARE SUBSTANŢE DIN PARFUMURI 6.1. Benzaldehida - poate genera iritaţii la nivelul gurii, ochilor, gâtului, pielii, plămânilor si a tractului gastro-intestinal, provocând stări de greaţă si dureri abdominale; de asemenea, poate cauza leziuni renale; - se mai găseşte in: fixativ, înălbitor, deodorante, detergent de spălat vase, vaselină, crema de ras, şampon, săpun. 6.2. Alcoolul benzilic - provoacă iritaţii la nivelul tractului respirator superior; cauzează dureri de cap, ameţeli, stări de greaţă, vărsături, scăderea tensiunii arteriale şi in cazuri severe, din cauza insuficienţei respiratorii, deces; - se mai găseşte in: săpun, şampon, odorizant de cameră, înălbitor şi detergent, deodorante, balsam de rufe. 6.3. Camfor - în doze normale are efecte terapeutice, însa in doze mari este toxic şi poate provoca: iritaţii ale ochilor, nasului si gâtului, ameţeli, oboseală, confuzie, greaţă, spasme ale muşchilor şi convulsii; - se mai găseşte in: crema de ras, odorizant de cameră, detergent de vase, oje. 6.4. Limonen - este cancerigen, iritant şi sensibilizant; - se mai găseşte in: dezinfectant, săpun, crema de ras, deodorante, balsam de rufe, detergent de vase.

6.5. Linalool - provoacă tulburări respiratorii şi ale sistemului nervos central; - se mai găseşte in: săpun, şampon, loţiune de mâini, fixativ, detergent de rufe si de vase, crema de ras, after shave, deodorante. 7/21

7. CUM SIMŢIM MIROSURILE? Noi simţim prin neuroni, celulele nervoase specializate structural şi funcţional în primirea şi transmiterea excitaţiilor. Prin intermediul neuronilor, organele de simţ recepţionează informaţii din mediul înconjurător şi le transmit sub formă de influx nervos scoarţei cerebrale, unde se transformă în senzaţii: de gust, miros, văz, auz, tactile, dureroase şi termice. 8. SUBSTANŢE MIROSITOARE DES ÎNTALNITE ÎN INDUSTRIA PARFUMURILOR DENUMIRE COMPUS CHIMIC

FORMULA STRUCTURALĂ

MIROS Miros de iasomie

ACETATUL DE BENZIL

2-FENILETANOL + GERANION

Miros de trandafir Miros de scorţişoară

ALDEHIDA CINAMICĂ

EUGENOLUL

Miros de dafin

8/21

DENUMIRE COMPUS CHIMIC

FORMULA STRUCTURALĂ

LIMONEN

MIROS

Miros de lămâie

Miros de mentă

MENTOL

Acetatul de benzil este un ester format prin condensarea acidului acetic cu alcoolul benzilic şi este componenta principală a uleiului de iasomie. Deoarece acetatul de benzil este uşor de sintetizat şi foarte ieftin se regăseşte în foarte multe parfumuri şi produsele cosmetice derivate (săpun, gel de duş, spumant de baie, creme) care au toate miros de iasomie.

II. ESENŢE ŞI ULEIURI ESENŢIALE FOLOSITE CA MATERII PRIME LA OBŢINEREA PARFUMURILOR 1. DEFINIŢIE Esenţele sunt compuşi organici care au în moleculă legături duble, cicluri aromatice, grupe funcţionale de tip: Alcool Aldehida Cetona Eter Ester

Esenţele sunt substanţe lichide, insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici (hidrocarburi, eteri şi alcooli). 9/21

Pentru a fi mirosită o substanţă trebuie să fie volatilă şi solubilă în apă; ea ajunge la organul mirosului, nasul unde se dizolvă în mucoasa nazală şi ajunge astfel la receptorii olfactivi. Lipsa de miros se explică prin faptul că unele molecule, insolubile în apă, nu ajung la aceşti receptori. Moleculele care generează senzaţia de miros plăcut se numesc generic esenţe; ele activează semnale olfactive la nivelul sistemului limbic, responsabil de producerea emoţiei. Aşa se explică faptul că esenţele volatile sunt folosite încă din antichitate pentru efectul lor terapeutic şi sunt folosite şi astăzi în proceduri de aromoterapie. 2. METODE DE OBŢINERE A ULEIURILOR AROMATE Metodele de obţinere şi extragere a uleiurilor aromate se bazează pe principiul macerării şi distilării. Un ingredient foarte important este acel compus din solvenţi volatili care împrăştie aroma în urma pulverizării. Este considerat cel mai pur parfum acela compus din arome extrase din flori. Macerarea si infuzia se folosesc la extragerea uleiurilor din ingrediente animale, vanilie sau iris. Macerarea durează o perioadă destul de lungă. Distilarea este principala metodă de extracţie a uleiurilor. Procesul de distilare este bazat pe principiul fierberii materialului şi extragerea esenţei prin evaporare. După condensare, uleiul se separă de apă şi poate fi colectat. Plantele sunt strivite pentru a-şi elibera uleiurile mai uşor. Extracţia cu solvenţi volatili. Această metodă de extracţie a uleiurilor aromatice se foloseşte pentru plantele a căror aromă este deteriorată de temperaturi ridicate. Uleiurile sunt extrase folosind solvenţi care au punctul de fierbere mai mic decât al apei, cum ar fi eter sau substanţele extrase din petrol, al căror grad de evaporare este ridicat. Uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extracţia cu alcool, rezultând cea mai pură şi concentrată substanţă din toate uleiurile cunoscute. 3. ESENŢE – FORMULA STRUCTURALĂ

10/21

DENUMIREA SUBSTANŢEI

FORMULA STRUCTURALĂ

ESENŢA

FORMIAT DE ETIL H-COOC₂H₅

Esenţa de rom

BUTIRAT DE ETIL CH₃-CH₂-CH₂-COOC₂H₅

Esenţa de ananas

ACETAT DE IZOAMIL CH₃-COO-C₅H₁₁

Esenţa de pere Esenţa de banane

ACETAT DE AMIL CH₃-COO-C₅H₁₁

ALDEHIDA BENZOICĂ C6H5-CH=O

Esenţa de migdale

Obţinerea esenţei de rom (formiat de etil) prin reacţia de esterificare.

11/21

4. ESENŢE NEPLĂCUTE Sunt compuşii organici care conţin sulf în moleculă. Speciile de usturoi şi ceapă (Allium, Alium cepa) conţin disulfură de dialil şi disulfură de dipropil.

DISULFURĂ DE DIALIL

DISULFURĂ DE DIPROPIL

III. AROME 1. DEFINIŢIE O substanţă care are gust este recunoscută de proteinele aflate la suprafaţa limbii, organului de simţ al gustului. Moleculele care determină senzaţia de gust se numesc generic arome. Aromele naturale au fost folosite din cele mai vechi timpuri atât pentru a da savoare felurilor de mâncare şi băuturilor, cât şi în scop terapeutic. Astăzi se folosesc atât arome naturale, cât şi artificiale, care sunt compuşi organici sintetizaţi în laborator, de obicei esteri, eteri sau alcooli. Aroma este ansamblul complex de senzaţii gustative şi olfactive percepute la degustarea unui produs alimentar şi detectate de receptorii chimici din regiunea buco-naso-faringiană. Deoarece esenţele naturale se obţin în cantităţi mici şi prin procedee costisitoare, la ora actuală sunt preferate aromele sintetice. Acestea sunt foarte mult utilizate la obţinerea parfumurilor şi a altor produse cosmetice, dar şi în industria alimentară ca înlocuitori ai aromelor fructelor. 2. TIPURI DE AROME Aromele se clasifică după anumite criterii: - După provenienţă se disting: a) arome naturale conţinute ca atare în produse sau izolate prin metode fizice din produse naturale (ex. uleiuri volatile, extracte din fructe, ierburi, rădăcini); b) arome de prelucrare formate din materii prime naturale (aminoacizi, zaharide) sau obţinute prin hidroliza celor naturale (ex. aroma de carne) - După modul de obţinere se disting: 12/21

a) arome obţinute prin procedee fizice (de distilare, extracţie) - ex. aromele ce se bazează pe uleiuri volatile, diferite extracte; b) arome obţinute prin procedee fizice şi chimice (ex. aromele izolate după fermentaţie); c) aromele artificiale ce se obţin din produse de sinteză.

Aroma naturală este aroma compusă numai din substanţe aromatice naturale şi/sau concentrate aromatice naturale care pot fi dizolvate în solvenţi sau depuse pe suport solid cu/sau adaos de emulgatori naturali (ex. aroma naturală de mere). 3. GUSTURILE a) Gustul dulce  Este dat de molecule care au grupări hidroxil în gruparea lor – OH (alcool): glicerina, zaharoza, glucoza şi fructoza.  Zaharoza şi aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate. GLICERINA

b) Gustul acru  Este dat în special de existenţa în cavitatea bucală a ionilor H 3O+, proveniţi din ionizarea acizilor. c) Gustul amar  Este dat de compuşi organici numiţi alcaloizi.  Alcoloizi sunt compuşi din cel puţin un ciclu de atomi de carbon şi din atomi de azot.  Mulţi dintre alcaloizi sunt otrăvitori. NICOTINA

d) Gustul proaspăt şi rece  Este atribuit mentei şi se explică prin acţiunea mentolului asupra receptorilor termici de la suprafaţa limbii. IV. Extracţia Randall (Solvent extraction Randall) 13/21

1. TEHNICA RANDALL este o metodă rapidă de a extrage dintr-o materie primă ulei esenţial cu ajutorul solvenţilor. Această metodă reduce o bună parte din timpul de extracţie, în două faze cu posibilitatea reutilizării solvenţilor folosiţi. În prima fază, cea de imersie, tubul de extracţie ce conţine proba solidă de extracţie este cufundat în solventul de fierbere conţinut în vasul de distilare, după un timp, în cea de a doua fază, de spălare, tubul este scos din solvent şi este agăţat sub condensatorul de răcire de unde va picura substanţa condensată care va spăla proba. În final în cea de a treia fază, de recuperare, o cantitate mare de solvenţi utilizaţi este distilată şi reutilizată. Toate aceste 3 etape pot fi observate în figura următoare:

Figura 1. Metoda de extracţie Randall

2. PARTEA EXPERIMENTALĂ 2.1. Scop Scopul experimentului este de a extrage din petale de trandafir şi din flori de iasomie o cantitate mică de ulei esenţial, pentru a fi utilizat ulterior în procesul de realizare a unui parfum pe bază de alcool şi cu miros de trandafir, iasomie, mosc şi coriandru. Din cauza faptului că procesul de extracţie necesită, în primul rând foarte mult timp (de la o lună până la ani) şi în al doilea rând vom avea nevoie de o cantitate foarte mare de petale de trandafir, de iasomie, mosc şi de coriandru (de exemplu, pentru obţinerea a 10 ml de ulei esenţial natural din petale de trandafir avem nevoie de o tonă de petale de trandafir) vom folosi, pe lângă cantitatea foarte mică de ulei 14/21

esenţial rezultată în urma extracţiei Randall, ulei esenţial cumpărat din farmaciile naturiste. 2.2. Mod de lucru – metoda de extracţie Reactivi şi materiale necesare:    

cartuşe de extracţie pahare Berzelius cilindru gradat 100ml vase de extracţie. Figura 2. Materiale folosite

    

cleşte garnituri viton spatulă solvent de extracţie: etanol petale de trandafir, iasomie şi mosc.

Figura 3. Petalele de trandafir, iasomie şi mosc uscate

Aparatură Aparat de extracţie Velp Scientifica SER 148 (Solvent Extraction Randall) pentru separarea cantitativă a unei substanţe, prin folosirea unui solvent organic.

Figura 4. Aparat de extracţie

2.3 Pregătirea probelor Au fost supuse metodei de extracţie 2 probe din petale de trandafir şi iasomie care au fost denumite proba A si proba B. Se introduc in cartuşul 15/21

de extracţie petalele de trandafir şi de iasomie până când acestea sunt pline (fig. 5.). Se ataşează inelele metalice de fixare celor două tuburi de extracţie şi se conectează în suporturile corespunzătoare din aparat, purtând mănuşi pentru a se evita contaminarea.

Figura 5. Introducerea materiei prime in cartuşurile de extracţie

Se măsoară câte 80 ml etanol pentru fiecare vas de extracţie (fig.6). Se introduc cele 2 tuburi de extracţie (fig. 7). Se poziţionează cele două vase de extracţie care conţin solventul de extracţie şi cioburile de fierbere pe tava de încălzire (fig. 8).Cioburile pentru fierbere sunt adăugate în vasul de extracţie pentru a evita ambalarea necontrolată a fierberii.

Fig. 6. Măsurarea etanolului

16/21

Fig. 7. Montarea tuburilor de extracţie

Fig. 8. Poziţionarea vaselor de extracţie

Se trage de manetă în jos ţinând de recipientul pentru extracţie şi se rotesc robineţii plasaţi pe condensatori în poziţia verticală(deschis). Se coboară tuburile de extracţie astfel încat se vor scufunda în vasele de extracţie cu etanol (fig. 9). Fig. 9. – Introducerea tuburilor în solvent

2.4. Alegerea programului de lucru Se setează temperatura de lucru la 210 0C,conform specificaţiilor aparatului pentru solventul etanol, timpul de imersiune de 30 minute, timpul de spălare de 60 minute şi timpul de recuperare de 60 minute. După apăsarea tastei de confirmare pentru a treia oară, pe ecran va apărea numărul programului setat (fig.10). După ce este reglat programul, se porneşte apăsând tasta START iar becul corespunzător se va aprinde arătând începerea activităţii. Fig. 10 – Începerea programului

2.5. Procedura de extracţie Atunci când se atinge temperatura de fierbere a solventului, ecranul aparatului indică descreşterea în minute a timpului de imersiune, concomitent cu aprinderea becului corespunzător. Timp de 30 de minute tuburile de extracţie sunt scufundate în solventul de extracţie, iar cursorul se menține în poziţia “Immersion”. 17/21

În figura 11 se pot observa cele doua cartuşe sunt cufundate în vasele din sticlă în care se găseşte solventul de extracţie, care a început să fiarbă.

Figura 11. - Faza de imersare a probei în solvent

La încheierea perioadei de imersiune se aude un semnal acustic ce anunţă sfârşitul etapei. Se scot cartuşele de extracţie din solvent prin plasarea cursorului în poziţia „Washing” şi se continuă procedura de extracţie (fig.12). Astfel se porneşte cronometrarea timpului de spălare. Figura 12. Faza de spălare

După 60 de minute de spălare a tuburilor de extracţie se închide ventilul localizat sub condensatorul răcit cu apă şi se evaporă parţial solventul din recipientul de extracţie (fig.13).

Figura 13. Faza de recuperare a solventului

După recuperarea parţială a solventului, se încheie întregul program iar un semnal acustic va avertiza încheierea ciclului, pe ecran va apare „END” şi în acelaşi timp tava de încălzire nu va mai fi încălzită. La sfârşitul programului se poate vedea uleiul esenţial extras din petalele de trandafir şi iasomie, localizat pe pereţii paharului Berzelius după evaporarea solventului.

18/21

Figura 14. Substanţa extrasă

2.6. Realizarea parfumului Pentru realizarea parfumului ţinem cont de faptul că un parfum este alcătuit din 85% alcool şi 15% ulei esenţial. Parfumul va avea 30 ml produs final. Vom avea 25,5 ml etanol de 96ºC şi 4,5 ml ulei esenţial de trandafir, mosc, iasomie şi coriandru.

Fig. 15 – Introducerea etanolului in recipientul de sticlă

Fig. 16 – Adăugarea esenţelor

Fig. 17 – Amestecarea parfumului

Ştiaţi că...?  Parfumurile destinate bărbaţilor au în general o concentraţie mai mică de parfum decât parfumurile destinate femeilor? Acest lucru se poate explica prin diferenţa de ph. Barbaţii au pielea mai acidă decât a femeilor astfel că ph-ul trebuie să fie regulat în produsele pe care aceştia le achizitionează.  Cel mai vechi parfum realizat în stil modern (amestecarea uleiurilor esenţiale cu alcool) a fost creat în 1370 pentru Regina Elisabeta a Ungariei? Acesta era un amestec de rozmarin, cimbru şi esenţă de verbena în coniac.  Parfumul te poate face sa te simti mai bine? Studiile ştiintifice au arătat că există o legătura între miros şi emoţiile noastre, aşa că dacă alegem 19/21

un parfum potrivit vom avea o stare de spirit mult mai bună. Dacă dorim să ne relaxăm, putem alege un parfum de lavandă, iar dacă vrem să avem un plus de energie, putem opta pentru un parfum de citrice.  Prima „chimistă" din istorie este Tapputi, o femeie care se îndeletnicea cu fabricarea parfumurilor? Ea este menţionată într-o scriere cuneiformă din Mesopotamia, ce datează cu aproximaţie din mileniul doi î.Hr.  Conform celor mai multe surse, cel mai bine vândut parfum din perioada modernă este Chanel No. 5? Lansat in 1921, celebrul No. 5 este primul parfum realizat de celebra creatoare de moda Gabrielle „Coco" Chanel. De atunci, se vinde fără întrerupere, compania estimand că în lume, la fiecare 55 de secunde, se vinde o sticlă din acest parfum.  Tehnica distilării, prin care se puteau obține uleiurile esenţiale din plante și flori, a fost descrisă pentru prima dată de către Avicenna (sec. al XX-lea), un celebru învățat din Persia? Distilarea este și astăzi cea mai utilizată metodă prin care se extrag uleiurile aromatice din flori.  Denumirea „apă de colonie” provine de la numele orașului german Cologne (Koln)? Aici s-a fabricat pentru prima dată această varietată de parfum în 1709 de către Giovanni Maria Farina.

Bibliografie:  E. ALEXANDRESCU, „Chimie organică pentru liceu”, Editura Crepuscul, 2009  E. ALEXANDRESCU, „Manual de chimie – clasa a X-a”, Editura Crepuscul, 2005  A. HURTON, „Erotica parfumului – Istoria şi practica mirosurilor plăcute”, Editura enciclopedia.  O. SEVER COIFAN, „Parfumul – mica enciclopedie”, Editura Curtea veche.  POCKET TEACHER – „CHIMIE”, Editura All Educational.  J. WERTHEIM, „Dictionar ilustrat de chimie”, Editura Aquila, 2002  „Enciclopedie de chimie”, vol 7, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989 20/21

 S. CARRENO, A. CHISVERT, „Perfumes", Encyclopedia of Analytical Chemistry  V. POPESCU, Note de curs „Chimia şi analiza produselor cosmetice”  http://www.ourlittleplace.com/chemicals.html  http://www.eurocor.ro/newsletter.php? articol=63_Curiozitati_despre_parfumuri  http://azweird.com/history/interesting_facts_about_perfumes-728.html  http://perfumes.allwomenstalk.com/fun-facts-about-perfume-younever-wouldve-known  http://www.designyourownperfume.co.uk/about-perfume.php  http://www.scientia.ro/blogul-scientiaro/2157-aproape-totul-despreparfum.html  http://www.vasileteodor.ro/uleiurile-esentiale-si-obtinerea-lor SURSE FOTO -

http://www.merckmillipore.fr/chemicals/all-products http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 http://costin-adriana.blogspot.ro http://dlasint.com/wp-content/uploads/2013/03/history.jpg https://encrypted-tbn3.gstatic.com/images? q=tbn:ANd9GcQ0Lq_HoNN7LXoVBsfB79XJnNeonAaQPX8HEG9oily72nsI8rn http://www.theperfumegirl.com/perfumes/scents/images/fragrancepyramid.jpg http://www.itsokaytobesmart.com/post/50864742987/the-chemicalformulas-of-various-substances-used

21/21