Proiect Afaceri Europene [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Nicolae Titulescu Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Disciplina Proiecte Economice Anul univ. 2018 – 2019

PROIECTE ECONOMICE

Elemente generale ale proiectului Titlul ptoiectului: Sprijin financiar pentru dezvoltarea unei plantatii de lavanda familiale.

Date de identificareale solicitantului: Nume: Dogaroiu Silviu si Costache Elena Luiza Statut: Student Localizare Proiect Regiune: Campie Judet: Valcea Localitate: Amarasti

Cod CAEN aferent activitatii organizatiei: Societatea are ca obiecte principale de activitate conform actului constitutiv codurile CAEN 0128 - „Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic” și 2053 - „Fabricarea uleiurilor esentiale” Domeniul de interes pentru propunerea de finantare este cultivarea lavandei și obtinerea uleiului esential de lavanda.

Necesitatea implementarii proiectului: Amplasamentul proiectului : Romania, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, judetul Valcea, Municipiul Dragasani, Comuna Creteni, Sat Isvoru. Investitia care face obiectul prezentului studio de fezabilitate are drept scop infiintarea, in comuna Amarasti, Judet Valcea a unei plantatii de lavanda pe o suprafata de 10 000 mp. In mod concret, prin proiect s-au prevazut achizitionarea butasilor de lavanda necesari pentru plantarea unui (1) ha (18000 – 20000 butasi / ha).

Obiectivele proiectului: Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele Masurii 141, astfel:

Obiectiv general Infiintarea unei culturi de lavanda (Lavandula Angustifolia).

Obiective specifice •

Realizarea proiectului permite diversificarea potentialului agricol al zonei

•

Cresterea veniturilor exploatatiei agricole. Implementarea proiectului va insemna

pentru intreprinderea individuala o crestere substantiala a veniturilor, data de diversificarea activitatii si orientarea spre produse cu cerere pe piața, deci cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole • Obiective de mediu. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si poate ocupa terenuri mai putin favorabile altor culturi traditionale din zona Olteniei, creste bine intr-un climat cu umiditate scazuta si caldura in exces.

Analiza SMART a proiectului Specific – Proiectul se refera la infiintarea unei plantatii de lavanda, iar administratorul este direct implicat în activitate. Planul de afacere acoperă o perioada de 3 ani (în primul an se face infiintarea plantatiei, iar în al treile an cultura de lavanda produce în plin. Plantatia se va infiinta pe un lot de teren de 1 ha de pe raza orașului Bailesti, judetul Dolj. Masurabil – Rezultatul proiectul va fi cultura de lavanda. Este un obiectiv masurabil și, mai ales, vizibil. Accesibil – După o analiza atenta a pietei, atât pentru achizitiile prevazute în proiect, cât și pentru produsele care se vor obtine de pe plantatia de lavanda, în urma calculelor de profitabilitate a reiesit ca acesta afacere este accesibilă și se poate realiza cu finantarea solicitata. Relevant (Realistic) – Proiectul se incadreaza în noua tendinta de a valorifica economic domeniul plantelor medicinale și aromatice. Incadrabil în timp – Proiectul se va derula pe o perioada de 3 ani, timp în care cultura de lavanda ajunge sa produca.

Activitatile Proiectului:

Noile politici guvernamentale impulsioneaza infiintarea și productia de plante medicinale și aromatice în fermele familiale. Tendinta de întoarcere la un nou stil de viața sănătos, bazat pe creșterea calitatii vieții și a mediului, pe intoarcearea la tradițiile culinare stravechi și la medicina populara, este o oportunitate pentru inceperea unei afaceri bazata pe cultivarea plantelor medicinale și aromatice – cultura de lavanda. Consumul de plante medicinale a crescut în ultima perioada. Multe firme (famaceutice, cosmetice, detergenti) s-au reorientat spre aromele naturale, astfel încât, cererea atât pe piața interna, cât și pe cea externa este în plină ascensiune. Cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climaterice din regiunea noastră, iar randamentul acestei culturi este unul foarte ridicat, ceea ce inseamna generarea unui profit.

Prezentarea afacerii: Infiintarea unei platatii de lavanda pe 1 hectare de teren. Aratura se face in septembrie octombrie, la o adancime de 40-70 cm. Pregatirea patului germinativ se face cu 3-4 zile inainte de plantare. Plantarea se face prin butasi la 40 -45 cm distanta intre plante și 1,4 m intre rânduri (pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de minim 1,4 m). Plantarea se face în octombrie – noiembrie sau primavara foarte devreme, martie-aprilie. Pentru a infiinta un hectar de cultura, este nevoie de 18.000 - 20.000 de butasi (în funcție de soi). Prețurile pentru butașii de lavandă variază pe piața autohtonă între 1 și 2 lei, în funcție de cantitate. Pentru toate lucrările mecanizate se face contract de colaborare. Munca manuala se efectueaza cu membrii familiei și muncitori zilieri.

Prezentarea serviciului/ produsului Lavanda (Lavandula Angustifolia) face parte din familia Lamiaceae și mai este numita si levantica. Este o planta medicinala și aromatica nepretentioasa. Este cunoscută încă din antichitate. Cuvantul “lavandula” vine de la latinescul “lavare” - a spala.

Din cele peste 33 de specii de lavanda si peste 300 de varietati care se cultiva în prezent în lume, una din cele mai raspandite specii este Lavandula Angustifolia, pe care o mai putem gasi si sub denumirile de Officinalis, True Lavender, Bulgarian Lavender, English Lavender. Specie originara din sudul Europei, centrul de raspandire constituindu-l partea apuseana a bazinului mediteranean, Lavandula angustifolia se cultiva pe suprafete mari in multe tari din sudul si rasaritul Europei. In tara noastra primele culturi experimentale dateaza din anul 1949. Este o planta perena, un arbust de talie mica (crengile se lemnifica), ce crește foarte bine într-un climat cu umiditate scazuta și căldura în exces. Lavanda este o planta specifica climei uscate si calde, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta, datorita sistemului radicular foarte bine dezvoltat. Excesul de umiditate duce la putrezirea radacinilor si uscarea plantei. Necesita totusi apa in primii 2 ani, pana ce cultura este stabila. Tolereaza bine frigul, plantele de lavanda rezistand la temperaturi de -15 0C fără zapada și pana la -30 0C sub un strat consistent de zăpada. Lavanda este un semiarbust, peren cu radacina lignificata, groasa si profunda, ajungand in sol la 2.2-2.8 m. Tulpina este puternic ramificata de la baza, formeaza o tufa aproape semiglobuloasa, inalta de 30-70 cm. Frunzele sunt opuse, de culoare cenusie sau cenusiu-verzui. Florile sunt grupate in inflorescente spiciforme de culoare violet-albastrui, uneori albastra si foarte rar alba. Fructele sunt nucule mici, brune, netede, lucioase. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. Lavandinul sau Lavendula intermedia este un hibrid obtinut prin incrucisarea a doua specii si anume Lavandula angustifolia si Lavandula latifolia. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Este o specie foarte productiva de ulei esential spre deosebire e lavanda care nu produce atat de mult ulei. Distinctia o face calitatea uleiului. Uleiul de lavandin are calitate mai scazuta din cauza cantitatii mari de camfor pe care o contine. Uleiul de lavandin se foloseste mai mult in compozitia anumitor detergenti sau deodorante de camera, pe cand uleiul de lavanda este folosit cu succes in compozitia multor parfumuri, lotiuni, sampoane sau diferite alte cosmetice. Concluzia este una simpla : lavandin = cantitate, lavanda = calitate.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica. Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in Campia Timisului, Dealurile Vestice, Campia Olteniei, Campia Burnazului, Campia Baraganului, Podisul Dobrogrei, Podisul Transilvaniei. Se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece, in aceste conditii se vor obtine productii slabe. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta, dar unghiul de inclinare sa nu depaseasca 15 0. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. Indicele PH al solului: in jurul valorii 7 (6.5 – 7.5). Solurile prea acide se imbunatatesc cu var. Pregătirea de bază a terenului începe la sfârșit de august - început de septembrie, cu arătura adâncă la 40-70 cm (arătura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul trebuie să se niveleze perfect și să se mențină curat de buruieni prin discuiri și grapări repetate. Plantarea se poate face toamna (in octombrie - noiembrie), deoarece plantele devin stabile exact inainte de iarna si in primavara vor creste mai rapid, sau primavara imediat ce a trecut pericolul gerului (in martie-aprilie). Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 – 2 m distanța intre ele (pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de minim 1,4 m), cu o distanța de 30 - 60 cm intre plante, ceea ce rezulta o densitate de 8000 pana la 28000 de plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare si recoltare (mecanica sau manuala). De exemplu, pentru specia Lavandula Angustifolia, soiul Sevtopolis distanta dintre plante se recomanda a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime suprafata dintre plante va fi acoperita complet).

Densitatea crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai mare si timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare sunt mai puternice si rezista mai mult. Plantarea la distanta optima va asigura cresterea echilibrata in inaltime si circumferinta a plantei, dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din anii 3-4 de vegetație). Totuși în zonele uscate trebuie o densitate mai redusa. Plantarea se poate face manual (un hectar se poate cultiva cu patru zilieri în circa 10 zile) , sau mecanizat, cu o mașină de plantat rasaduri (un hectar se plantează în cel mult trei zile). Butasii trebuie fasonati prin taierea varfurilor radacinilor (se insista pe taierea radacinilor subtiri); se taie tot acum partea superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza. Rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea eficientizarii maxime a plantatiei se recomanda ca în primul an de vegetatie sa se completeze golurile (se va face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor, putand fi repetata in toamna dacă mai exista goluri) . Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot. Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu se administreaza atat la infiintarea plantatiei cat si toamna, inainte de ultima prasila, iar cele pe baza de azot se aplica primavara timpuriu, in mustul zapezii. Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Totusi, se impune o igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului (distrugerea buruienilor), incorporarea in profunzime a resturilor vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare (pentru distrugerea oualelor depuse de daunatori). Pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3 sapaturi mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (ori de cate ori este nevoie).

În primii 2 ani, în funcție de conditiile meteo (dacă este seceta) și de umiditatea solului, plantele au nevoie de apa. Se poate face irigarea la picatura sau prin stropiri cu pompa. Ulterior, când planta se stabilizeaza, irigarea nu mai este necesara. În terenuri permeabile, în al V-lea an de vegetație, rădăcina principala a lavandei poate ajunge la peste 2.5 m adâncime, conferindu-i plantei rezistenta la seceta. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol in perioada de repaus (noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, sau februarie, inaintea intrarii plantelor in vegetație), urmate de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine fermentat, incorporat in sol prin sapatura. Recoltarea se face de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate, in toamna). Pentru suprafetele mici, se face in faza de inflorire 75%, atunci cand continutul in ulei volatil este maxim. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. Trebuie sa se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, pentru a exista maximum de ulei volatil in inflorescente. O influenta foarte mare asupra cantitatii si calitatii uleiului volativ de lavanda o are momentul din zi in care se executa recoltarea, conditiile atmosferice din ziua recoltarii si din 1-2 zile inaintea recoltarii. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual (cu secera, in primii 2 ani – data fiind fragilitatea plantei)

sau mecanizat cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare.

Producția de inflorescențe proaspete în primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar în anii următori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o tonă de inflorescențe proaspete rezultă până la 10 kg ulei volatil. Inflorescentele recoltate se transporta imediat la unitatile de distilare sau se usuca in spatii special amenajate, la intuneric. Uscarea se efectueaza în spatii aerisite, pe o perioada de 5-6 zile, pentru a se evita brunificarea. Randamentul de uscare este de 5-7:1 (din 5 – 7 kg de planta verde se obtine 1 kg de planta uscata). Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa recoltare se transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita incalzirea lor, ceea ce duce la

pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este permisa recoltarea unei cantitati mai mari de inflorescente care sa depaseasca capacitatea de extragere in 24 ore. Uleiul volatil de lavandă se poate obține prin distilarea inflorescențelor lavandei, utilizând următoarele metode: 

Distilarea cu abur: materia primă se va pune într-un cazan uscat. Prin instalații speciale, aburii sunt produși în afara cazanului, introducându-se apoi sub materia primă din cazan.



Distilarea cu abur și cu apă: apa va fi adăugată în cazan, dar sub materia primă. Astfel, aburii vor trece inițial prin apă, apoi prin materia primă de unde vor prelua uleiul volatil;



Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate acoperită cu apă. Încălzirea poate fi efectuată la foc direct sau la aburi. Compozitia: Principiul activ al inflorescentelor este uleiul volatil - Oleum Lavandulae -al

carui continut variaza intre 0,5- 1,5%, aceasta in functie de soi, zona de cultura etc. Principalul component al uleiului volatil este linaloolul (40-60%), care se gaseste atat liber, cat sub forma de acetat de linalil. Tot in uleiul volatil de lavanda s-au mai gasit si alti componenti valorosi cum ar fi: alcooli liberi (geraniol, lavandulol, borneol, citronelol) si multe altele. Uleiul volatil este utilizat ca aromatizant puternic in parfumerie si cosmetica (lotiuni, industria farmaceutica pentru tratarea anumitor afectiuni (ex.:uleiul volatil prezinta actiune carminativa, sedativa si de calmare a sistemului nervos central, are proprietati antiseptice si antifungice; florile folosite sub forma de ceaiuri sau in preparate, au actiune antiseptica, cicatrizanta etc;in aromoterapie - masaje, frictionari, comprese cu otet aromatic de lavanda si cu ulei de lavanda, bai cu lavanda etc). Lavanda este utilizata si sub forma de detergent si agent de curatare, dar si in scopul obtinerii de produse insectifuge, intrucat florile alunga moliile, furnicile, purecii si gandacii, si parfumeaza hainele. Florile de lavanda pot fi integrate in diferite produse de patiserie sau sub forma de condimente. Lavanda este o planta cu potential melifer – plantatia de lavanda poate produce 400-600 kg de miere la hectar Valorificarea se face: inflorescente uscate , materie prima proaspata, ulei esential de lavanda sau apa de lavanda (un produs secundar rezultat la distilare). Pentru valorificare trebuie respectate conditiile de receptie (!! Atentie la recoltarea inflorescentelor), care sunt usor diferite de la o firma la alta, de la o tara la alta (vezi, Anexa 1).

Analiza SWOT: Puncte tari

Puncte slabe

- inexistenta culturilor de lavanda în zona Olteniei (P1)

- informații insuficiente despre piața (cerere și oferta) (S1)

- investitia initiala se poate amortiza relativ repede (P2)

- lipsa de:

- cerere (piața interna – în Uniunea Europeana, cât și pe piața externa Uniunii) este în creșterea (P3)

- echipamente mecanizate pentru prelucrarea terenului => trebuie lucrat cu colaboratori (S2)

- preturi bune pe piața (P4)

- facilitati de infrastructura pentru colectarea, uscarea,

- posibilitatea de stocare pentru o lunga perioada de timp

depozitarea și prelucrarea plantelor de lavanda (S3)

și comercializarea la un moment în care prețurile mai bune prevaleaza în piața (P5)

- unui flux de numerar acceptabil (S4) - valorificarea în primii ani, când productia nu este mare ==>

- fondurile structurale (Alocarea unor pachete financiare însemnate valorificarea la targuri și pe internet (S5) pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole) (P6)

- lipsa experienței în domeniul vanzarilor a administratorului (S6)

- Agricultura ecologică în dezvoltare (P8) - cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climatice din țara noastră, respectiv zona S-V (P9) - randamentul ridicat al culturii (P10) - rezistenta mare la seceta și posibilitatea cultivarii pe terenuri degradate și în panta (dar panta < 150 (P11) - incidenta scazuta a culturii la boli si daunatori => resurse minime alocate => costuri de cultivare și intretinere mai scăzute (P12) - domeniul vast de aplicare pentru lavanda (P13)

Oportunitati

Amenintari

- dezvoltarea sectorului de produse și suplimente naturiste (O1)

- influența condițiilor meteorologice și a factorilor de mediu

- tendinta consumatorilor de a se orienta mai mult spre suplimente și (poluarea) ==> impactul acestei amenințări poate fi ameliorat dacă se produse naturiste, în pofida celor de sinteza (O2)

respectă recomandările din plan, cum ar fi zonarea benefică ,

- dezvoltarea sectorului de plante medicinale și aromatice (O3)

amplasarea culturilor în locuri

- surse de finanțare pentru domeniul vizat (O4)

nepoluate , respectarea tehnologie de cultura (A1)

- creșterea pietelor europene și internaționale pentru produsele din - Creșterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanți, produse lavanda (O5)

chimice pentru fertilizare și tratament), precum și a costurilor

- cerere în creștere pe piața a produselor organice certificate de înaltă creditelor bancare (A2) calitate (O6)

- dezvoltarea mecanismelor de piața ilegale sau semi-legale pentru

- suprafete mari disponibile pentru cultivarea ecologica (O7)

comercializarea produselor din lavanda (A3)

- fluctuatiile reduse ale preturilor pe piața => potențial de profit (O8)

- fluctiatii mari de preț pe piața internațională (A4) - restricții de ordin administrativ și procedural european (norme comunitare) (A5) - reglementarile legislative europene și cele la nivel național (A6) - falimentul afacerii din cauza inabilitatilor antreprenoriale și nepriceperii corecte a pietei (A7) - ...... surselor de finanțare (A8) - solvabilitatea clientilor (A9) - lipsa asociatiilor puternice ale producatorilor de lavanda (A10)

Masuri de combatere a riscurilor M1 – conditiile meteorologice si factorii de mediu (P8, P9, P11, P12; A1) ==> contracararea impactului prin luarea masurilor de sustinere a culturii, cum ar fi zonarea benefică , amplasarea culturilor în locuri nepoluate , respectarea tehnologiei de cultura, controlul permanent al plantatiei si luarea imediata a masurilor care se impun in situatia respectiva si asigurarea culturilor prin polițe de asigurare pentru acoperirea riscurilor. M2 - Creşterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanţi, produse chimice pentru fertilizare şi tratament) (A2) ==> analiza atenta a pietei, compararea preturilor de la mai multi furnizori si achizitionarea la cel mai mic pret, respectand raportul calitate/pret al produsului achizitionat M3 - dezvoltarea mecanismelor de piața ilegale sau semi-legale pentru comercializarea produselor din lavanda (A3) ==> se poate contracara printr-o calitate crescuta a productiei (analize ale compozitiei chimice, respectarea conditiilor de receptionare) , incheierea de precontracte ferme cu firmele care receptioneaza lavanda; in timp, cultivarea unor relatii de incredere cu aceste firme

M4 - fluctuatii mari de preț pe piața internațională (A4) ==> constituirea in asociatii puternice care pot negocia un pret bun pe piata lavandei (ex. Bulgaria – fiind unul din marii producatori de uleiuri eterice pe piata mondiala, nu de putine ori dicteaza pretul prin asociatii si producatori care detin suprafete mari si au o reputatia certa in industria respectiva) M5 - Restricţii de ordin administrativ şi procedural european (norme comunitare) (A5, A6) ==> sa se respecte permanent regulile stabilite in legislatia comunitara și nationala si sa se obtina certificarile, autorizatiile si aprobarile necesare (de exemplu, Legislația introduce, în întreaga UE, un nou sistem pentru clasificarea și etichetarea substanţelor chimice, pe baza Sistemului armonizat global GHS al Organizației Națiunilor Unite. Potrivit Ghidului pentru identificarea și denumirea substantelor conform REACH și CLP , este recomandabil ca uleiurile esenţiale să fie descrise prin sursa vegetală şi prin procesul de tratare-distilare. Deasemenea, din 2018, trebuie mentionat “avertismentul” - produs cu potential alergen (Anexa 2). M6 - falimentul afacerii din cauza inabilitatilor antreprenoriale și a neperceperii corecte a pietei (A7) ==> se poate micsora prin angajarea unui consultant in marketing si vanzari si a unui specialist in finante-contabilitate, prin cursuri de formare profesionala de antreprenoriat M7 - lipsa surselor de finanțare (A8) ==> contractarea unui credit de la o institutie bancara M8 - solvabilitatea clientilor ==> mentinerea relatiilor cu clientii si cu furnizorii pentru a sesiza solvabilitatea acestora si posibilitatea stoparii livrarilor, atunci cand se ajunge la un prag de facturi deschise M9 – lipsa asociatiilor puternice ale producatorilor de lavanda (A10) ==> contactarea altor producatori si grupuri de producatori de lavanda

Resursele necesare pentru realizarea proiectului: Nume prenume vârsta Dogaroiu Silviu (26 ani) Costache Elena Luiza (23 ani)

, Funcţia în Experienţa şi societate şi în domeniu principalele responsabilităţi pe scurt Administrator

Director Marketing

Studii/Specializări cu Reponsabilitate impact asupra și activitati afacerii propuse Tehnician in activitati Luarea deciziilor economice și a hotararilor legate de funcționarea afacerii Tehnician in turism Luarea decizilor de promovare a firmei si stabilirea costurilor

Lucrarile mecanizate se vor face pe un contract de colaborare, iar cele manuale cu muncitori zilieri. Contabilitatea si activitatea de marketing si promovare se vor face prin colaboratori (contracte de colaborare).

Programarea in timp a ptoiectului: Infiintarea culturii de lavanda 1.1. Pregatirea terenului 1.1.1. Aratura adanca + Discuire ==> se face la început de septembrie 1.1.2. Aplicarea ingrasamintelor chimice (pe baza de potasiu și fosfor) și a gunoiului de grajd și discuirea terenului pentru incorporarea în sol ==> se face cu 2-3 zile înainte de plantarea butasilor 1.2. Achiziționarea butasilor ==> Contractarea se face din timp și se stabileste data achizitionarii, pentru a nu compromite materialul saditor 1.3. Plantarea butasilor de lavanda ==> se face fasonarea, plantarea și, dacă este nevoie, irigarea. Dacă se face manual – timp estimat 4-5 zile cu 10 lucratori (3.500-5.000 butasi plantati/zi)

2. Intretinerea culturii de lavanda (aceasta procedura se va repeta în fiecare an) 2.1. Aplicarea ingrasamintelor cu azot ==> primavara, februarie-martie (în mustul zapezii) 2.2. Se completeaza goluri ramase dacă unele plante nu s-au prins (se face în primul an) 2.3. Prasila mecanica pe intervale ==> se poate face cu tractorul sau cu un motocultor de câte ori este nevoie pe parcursul anului ==> cultura trebuie ferita de buruieni 2.4. Plasila manuala pe rânduri, intre plante ==> ori de câte ori este nevoie pe parcursul perioade de vegetatie) 2.5. Controlul plantatiei pentru verificarea bolilor și daunatorilor și aplicarea tratamentului (dacă este cazul) 2.6. Irigarea culturii sau stropirea plantelor cu pompa ==> în funcție de conditiile meteorologice și umiditatea din sol. Se face in primii 2 ani, pana ce planta se stabilizeaza. 3. Recoltarea ==> se face când 75% din inflorescente sunt inflorite, în zile insorite, fără umezeala sau vant, după ora 10. Se face manual, cu secera și se leagă în buchetele inflorescentele, sau mecanic. În funcție de modul de valorificare, planta verde se poate transporta la distilator sau se poate usca în depozite aerisite, la întuneric în straturi subtiri. Dacă se distileaza pentru obtinerea de ulei esential, atunci se recolteaza doar cantitatea care se poate distila în 24 de ore. 4. Prelucrarea 4.1. Uscarea ==> plantele de lavanda se usuca în depozite aerisite, la întuneric, în straturi subtiri, pe site sau stranse în buchetele agatate cu floarea în jos. După ce s-au uscat, se pot separa florile de pe tija. 4.2. Distilarea ==> se poate face în 3 moduri (se poate inchiria un echipament de distilare): 

Distilarea cu abur: materia primă se va pune în cazan și prin instalații speciale, aburii sunt introdusi sub materia primă.



Distilarea cu abur și cu apă: apa este adăugată în cazan, dar sub materia primă. Prin fierberea apei aburii trec prin plantele uscate aflate în partea de sus a cazanului;



Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate acoperită cu apă. Încălzirea poate fi efectuată la foc direct sau la aburi.

5. Valorificarea (pana la epuizarea producției) Planta verde: Înseamnă ca au fost incheiate contracte cu firme de achiziție a lavandei. Transportul trebuie să se facă imediat, din câmp, ca plantele sa nu se incinga și continutul de ulei volatil sa scada. Trebuie atenție sporita la recoltarea mecanica astfel încât să fie respectate conditiile de recepție (vezi Anexa1) Planta uscata: Pentru valorificarea către firme ce achizitioneaza plante medicinale și aromatice atunci vor trebui indeplinite conditiile de recepționare impuse de acestea. Endetail, se valorifica la standurile din targuri sau la magazine. Ulei esential și Apa de lavanda: se vând către firme producatoare de suplimente naturiste sau care imbuteliaza și vând en-detail. 6. Controlul și evaluarea ==> se face permanent

Diagrama Gant

Strategia de Marketing: Produsul/Serviciul: Piata este reprezentata in principal de firmele de cosmetice si de farmaceutice care folosesc lavanda și uleiul esential din lavanda ca materie prima. Tendinta este de crestere, deoarece aroma de lavanda este o aroma clasica, care poate fi cu greu inlocuita cu un produs identic de sinteza. In Romania, plantele medicinale si aromatice, reprezentand un segment mic din activitatea agricola, exista putine date statistice la nivel național despre acest domeniu. Activitatea de cultivare si prelucrare a plantelor medicinale si aromatice nu a reprezentat o prioritate in politicile agricole naționale și nu este suficient valorificata în acest moment. Și totuși, în perioada 2008-2011 consumul de plante medicinale în Romania ca înregistrat o creștere semnificativa (cca.30%) fata de media europeana. Cultura de lavanda a început să se dezvolte în ultimii ani, dar pe suprafete mici. Nu se cunosc date statistice despre productia și piața de lavanda romaneasca. În Europa, Franța este unul principalii cultivatori de lavandă. Pe fondul temperaturilor tot mai ridicate, Franța a pierdut, în perioada 2005-2010, peste jumătate din plantații. Lavanda, care este simbolul regiunii Provence (unde sunt cultivate peste 20.000 de hectare), generează afaceri de peste 50 de milioane de euro și 10.000 de locuri de muncă în Franța. Bulgaria s-a impus în ultimii ani ca un important furnizor de ulei de lavanda. Ukraine, Moldova, Georgia and China sunt deasemenea printre marii producători de ulei de lavanda. La nivel mondial, producția anuală de ulei de lavandă este cuprinsă între 150 si 200 de tone. Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia si Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari companii de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare sunt cei mai mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere. Piata canadiana este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite.

Analiza Pietei de desfacere – Clientii În prezent nu se poate vorbi de principalii clienţi ca urmare a faptului că firma este nou înfiinţată. Potentialii clienti sunt: - firmele de profil din industria farmaceutica, cosmetica, alimentara, industria fertilizantilor și a produselor fitoterapeutice pentru profilaxia și tratarea unor boli la plante și animale, centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, cum ar fi: 

Dacia Plant - comuna Bod, jud Brașov



Fares Orastie



Favisan Lugoj, jud.Timis



S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A Bucuresti



Farmaceutica Remedia SA Bucuresti

- en-detail , în magazine de specialitate sau standuri în targuri

Concurenta La fel ca şi la punctul anterior, nu se poate vorbi despre principalii concurenţi, dar in tara noastra exista multe plantatii de lavanda pe suprafete mici. In judetul Timis, inainte de 1990 se cultiva lavanda pe circa 240 ha (in localitatile Seceani, Satchinez, Ciacova, etc), iar in prezent desi ar avea asigurata piata de desfacere se cultiva doar pe cateva sute de mp. Mai exista plantatii de lavanda în Transilvania (în Cluj și Albă) și în sudul Moldovei (Bacau, Buzau), dar suprafetele cultivate sunt mici. În sudulul judetului Olt exista o cultura de lavanda de câteva hectare. Materialul saditor l-au luat de la producători din Bulgaria și tot cu firme din țara vecina au încheiat contracte de achiziție a uleiului esential obținut.

Stragtegia de marketing Nu este cazul momentan. În strategia de marketing a societății este planificata dezvoltarea unei retele de

distributie în funcție de tipul produselor valorificate. Deasemenea, contactarea firmelor ce achizitioneaza lavanda sub toate formele și incheierea de precontracte ferme este o alta parte a strategiei de marketing. Deși, în absenta unor asociatii de producători puternice, cantitati mici de ulei esential și apa de lavanda nu pot fi vândute la export unde cererea este mare (și prețurile la fel). Valorificarea producției se poate face:  sub forma de materie prima proaspata, - trebuie transportata atunci la distilerie, pentru obtinerea de ulei  sub forma de inflorescente uscate – valorificarea inflorescentelor uscate se face catre firmele de profil si centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, companiile producatoare de cosmetice și- detergenti etc.  sub forma de ulei esential, obținut prin distilare  sub forma de apa de lavanda, un produs auxiliar rezultat din procesul de distilare  sub forma de aranjamente și decorațiuni (pentru evenimente) sau buchete simple, către comercianții de flori și organizatorii de evenimente valorificare en-detail – mici obiecte aromatizante (pernite), uleiuri pentru masaj, tincturi, produse naturiste pentru igiena personală etc. .

Politica de preț și vanzari Politica de pret se modifica in functie de conditiile pietei si variatiile preturilor concurentei, insa pozitionarea relativa fata de concurenta e bine sa ramana consecventa pentru perioade lungi de timp. Pe baza Planului Financiar, se va determina pretul care, in combinatie cu volumul de vanzari, maximizeaza profitul. Influența strategia de distribuție a produsului asupra preţului final impune dezvoltarea unei relații stabile cu principalii clienți de pe piața. Publicitatea si Promovarea trebuiesc executate atent - pe canalele cele mai eficiente pentru segmentul de clienti vizat. În stategia de promovare vom miza pe calitatea produselor, prețul ar putea deveni un instrument promotional în funcție de cantitatea achizitionata.

Analiza Financiara a proiectului:

Credite bancare AFN Alte surse (aport propriu) TOTAL

Suma

Suma *

Euro 0 4500 4500 9000

Lei 19935 19935 39870

% 0 50 50 100%

* Calculul TVA pentru investitia în butasii de lavanda Curs valutar 27 mai 2019 : 1 euro = 4.7 lei 20000 butasi x 1 leu = 20000 ron/ha ==> TVA = 20000*24% = 4800 lei TVA = 4800 lei ==> 20000 – 4800 = 15.200 lei au costat butasii de lavanda 15.200 :4.7 = 3234.04 euro butasii Plata TVA-ului se va face prin aport propriu ( TVA = 4800 lei) .

Previziuni Economico Financiare An I : Infiintarea unui hectar de lavanda presupune: 20000 butasi x 1 lei/buc. = 20000 lei/ha 2000-3000 lei – pregatirea terenului (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat) 2600 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 65 lei/zi x 2 zile x 2 prasile) pentru 1 muncitor:

salariu brut = 65 lei/zi impozit 16% = 10.4 lei salariu net = 54.6 lei

pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:

salarii brute: 65 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 2600 lei impozit 16%: 2600 x 16% = 416 lei salarii nete: 2600 – 416 = 2184 lei ==> Investitie initiala 1 ha = 25600 lei (aprox. 5.446 euro ; 1 euro=4.7 lei - din 28 mai 2019) An II: 2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat) 3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile) pentru 1 muncitor:

salariu brut = 75 lei/zi impozit 16% = 12 lei salariu net = 63 lei

pentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an: salarii brute: 75 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 3000 lei impozit 16%: 3000 x 16% = 480 lei salarii nete: 3000 – 480 = 2520 lei ==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.064 euro ; 1 euro=4.7 lei - din 28 mai 2019) An III: 2000 lei – lucrări mecanizate (tractor + mașina de plantat + mașina de recoltat) 3000 lei – salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile) ==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1. 064 euro ; 1 euro=4.7 lei - din 28 mai.2019) Cheltuieli primii 3 ani: An I + An II + An III = 25600 + 5000 + 5000 = 35600 lei (aprox 7.574 euro)

Potrivit fisei tehnologice, recoltarea se face în lunile iunie – iulie, când 75% din flori sunt la maturitate. In anul I și II de cultura nu se obtine decat o singura recolta (2-3 tone/ha). Incepand din anul III se pot obtine doua , a doua la jumătate din cantitate (4-5 tone/ha). Timp de 7-8 ani, incepand cu anul III de cultura, și dacă se face o intretinere corecta a plantatiei, timp de 15-16 ani se obtin recolte mari si constante (3.5-5 t/ha). Uscarea se face la umbra, in spatii bine uscate, curate, aerisite unde plantele se asaza in straturi subtiri pe rame, prelate, hârtie 5-6 zile , ca să se evite brunificarea florilor. In cazul uscarii artificiale, temperatura de uscare este de 33-35°C. Randamentul la uscare este cca. 5-7:1. (adică, din 5-7 kg planta verde se obtine 1 kg planta uscata) Dintr-o tona de produs masa verde => 143 - 200 kg planta uscata. Rezulta: Anii I, II: pentru o productie medie de 2 tone masa verde/ha => 286 - 400 kg lavanda uscata. Anii III, IV..... pentru o productie medie de 4 tone masa verde/ha => 572 - 800 de kg lavanda uscata. Dacă

se

vinde

planta

uscata

cu

10

lei/kg =>

10

x 572

= 5720

lei/ha/an

10 x 800 = 8000 lei/ha/an Dacă se distileaza planta verde => din 4-5 tone plantă lăsată să se pălească o zi la soare => 100 l ulei esential => dacă 1 l se vinde în medie 80 – 100 euro => 8000 - 10000 euro/ha/an Rezulta ca, Total venituri minime estimate după 3 ani: An I + An II + An III = 5720 + 5720 +36000 = 47440 lei/ha (aprox. 10093 euro) Profitabilitate după 3 ani la 1 ha: Cheltuieli:

35600 lei (aprox 7574 euro)

Venituri:

47440 lei (aprox. 10093 euro)

Deci, în al III-lea an s-a amortizat investitia și mai departe se poate vorbi de profit. Controlul si evitarea riscurilor: Controlul va fi permanent și va fi aplicat pe toată durata derulării proiectului. Vor fi monitorizate cu precădere următoarele elemente: Evoluția standardelor și a indicatorilor de performanță referitoare la cultura de lavanda. Îndeplinirea planului de acțiune, ținând cont de relevanța fiecărei sarcini prin prisma resurselor utilizate și a rezultatelor obtinute Utilizarea judicioasă a resurselor, în general și încadrarea în buget, în mod special; Respectarea fluxului informaţional extern

Anexe Anexa 1 Condițiile de recepționare 1. Republica Moldova - AgroInform nr. 15 (144) 23 septembrie 2013 - Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Republica Moldova Condițiile de recepționare prevăd următoarele: - pentru produsul în stare proaspătă: •

maximum 2% resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificații;

•

maximum 0,25% corpuri străine organice;

•

maximum 0,5% corpuri străine minerale;

•

minimum 0,55% conținutul în ulei volatil;

- la produsul în stare uscată: •

maximum 5% resturi de tulpini forale, flori brunificate, fructificații;

•

nu se admit corpuri străine organice;

•

maximum 0,5% corpuri străine minerale;

•

maximum 11% umiditate;

•

minimum 1% conținutul în ulei volatil.

2. Ghid de procesare primara a plantelor medicinale si aromatice – Program de cooperare transfrontaliera Romania – Bulgaria - www.medplanet.dbioro.eu) Conditii tehnice de recepție: - în stare uscata: •

nu se admit corpuri straine organice;

•

se admit impuritati maximum 5% (resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificatii);

•

se admit corpuri straine minerale maximum 0,5%;

•

pierdere prin uscare - maximum 11%.

- pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se admit: •

inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime;

•

maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm);

•

corpuri straine organice - maximum 0,25%;

•

minerale - maximum 0,5%;

Anexa 2

Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr.1907/2006] instituie un sistem pentru înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice și înființează Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a pune în aplicare regulamentul.

Regulamentul CLP [Regulamentul (CE) nr.1272/2008] este noul regulament european privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.

Profilul afacerii Afacerea nu si-a inceput inca activitatea ca sa poata avea descris un profil.

Bibliografie: www.afir.info www.fonduri-ue.ro www.cultivaprofitabil.ro www.wikipedia.com www.Scribd.com