Proiect Absovire Calificare Optometrist [PDF]

Zitiervorschau

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL - SCOALA POSTLICEALA -

PROIECT DE ABSOLVIRE CALIFICAREA: TEHNICIAN OPTOMETRIST

PROFESOR-COORDONATOR:

2017

ELEV:

TEMA PROIECTULUI

ASTIGMATISM MIOPIC SIMPLU VD: OD = - 2,25cyl; ax10 grade; OS = - 2,25cyl; ax10 grade. Vârsta: 35ani Sexul : FEMININ

CUPRINS MEMORIU EXPLICATIV.................................................................................................4

CAPITOLUL I .................................................................................................................6 ANALIZATORUL VIZUAL 1.1 Partile componente ale ochiului uman; 1.2 Fiziologia ochiului uman, modul de functionare al sistemului ocular, procesele de baza ale functiei vizuale, acomodatia, fenomenele de reflexie, refractie, difractie, interferenta in componentele oculare, fenomenele fizico-chimice si electrice de la nivelul retinei, refractia statica si dinamica; 3. 1.3 Viciile de refracţie specifice ochiului uman: miopie, hipermetropie, astigmatism, presbiopie – descriere; 1. 2.

CAPITOLUL II ..............................................................................................................13 CONSULTATIA OPTOMETRICA PREZENTAREA CABINETULUI DE OPTOMETRIE 2.1 Dotari necesare: modul de amenajare a cabinetului, spatii aferente si anexe, a echipamentelor optometrice şi a MTSM şi PSI în cabinetul de optometrie; 2.2 Ergonomia locului de muncă al tehnicianului optometrist; 2.3 Studiu de caz; CAPITOLUL III..............................................................................................................18 OCHELARII DE CORECTIE 3.1 Părţile componente ale ochelarului de corecţie: descrierea părţilor componente; 3.2 Lentilele necesare corecţiei; 3.3 Montura ochelarilor; 3.4 Montarea şi adaptarea ochelarilor; 3.5 Consilierea clientului purtător de ochelari; CAPITOLUL IV ............................................................................................................22 PLANUL DE AFACERI

Bibliografie.....................................................................................................................26 Anexe............................................................................................................................28

MEMORIU EXPLICATIV Ochelarii dateaza de peste 700 ani, de cand omul a fost in masura sa amelioreze

vederea gratie unui ajutor vizual si anume, datorita smaraldului, piatra semi-pretioasa de culoare verde-albastra, care a fost folosita drept lupa si numai spre sfarsitul secolului al XIII-lea inventatorii venetieni au scos pe piata 'ochelarii fixati', urmand ca in preajma anului 1850 ochelarii sa ia forma actuala, in Anglia. Aristotel (filozof grec) - a fost cel care a evocat problemele de vedere, in special miopia si prezbitismul. La Ninive, Sir Henry Layard evoca existenta acestor lentile transparente formate din pietre transparente de roca convexe, folosite in anul 4000 i.J.C, iar Plinius (naturalist si scriitor latin) a raportat ca Nero (imparat roman) urmarea luptele de gladiatori cu ajutorul unui smarald. Seneca (scriitor latin) a utilizat un vas de sticla transparent umplut cu apa care-i permitea marirea imaginii textelor scrise. Euclide (matematician grec) a studiat puterea optica a diferitelor elemente, dar aceasta este atribuita in general stiintei arabe. Alhazen (Ali), ginerele lui Mahomed, face prima descriere stiintifica referitoare la puterea lentilelor de a mari, dar nu vorbeste in lucrarea intitulata /Opticae Thesaurus/ despre posibila utilizare a lentilelor pentru citit. Puterea de marire a sticlei cu suprafata rotunjita a fost remarcata înca din Evul Mediu. Fizicianul si matematicianul arab Ibn al-Haztham ak-Hazin (965 – 1039), în scrierea sa Cartea opticii, scrisa în 1028, emite primele idei asupra propagarii luminii si trateaza pentru prima data problema folosirii lentilelor de cristal sau de sticla pentru marit si citit. Tot el a remarcat fenomenul persistentei imaginilor pe retina si a descris principiul care, mai târziu, a stat la baza cinematografiei. În jurul anului 1280 se consemneaza ca sticlarii au observat ca persoanele în vârsta vedeau mai clar obiectele daca priveau prin sticle cu suprafata convexa, iar persoanele cu miopie vedeau mai clar daca priveau prin sticle cu suprafata concava. În 1280, naturalistul si fizicianul italian Salvino degli Armati si Alessandro da Spina, un calugar dominican de la Manastirea Sf. Ecaterina din Pisa, au gasit un mod de a mari obiectele folosind doua bucati de sticla cu o anumita grosime si curbura. Fizicianul a avut ideea de a fixa lentilele pe rama de lemn ce statea pe nas (ochelari fara brate), iar istoria îl consemneaza pe el ca fiind inventatorul ochelarilor. Un document din 15 iunie 1301, descoperit la Bologna, Italia, mentioneaza primele indicatii despre existenta ochelarilor „vitros ab oculis ad legendum“. Acest document si un altul din 1316 se refera la pretul de sase soldi bolognezi pentru „oculos de vitro cum capsula“. Primul manuscris referitor la ochelari dateaza din 1327, scris de Jean Brisebarre, aflat azi la Bibiloteca Nationala din Paris. Odata cu secolul al XIV-lea numerosi intelectuali – artisti, pictori, sculptori – îsi corecteaza viciile de refractie prin „besicles“. În Evul Mediu „diavolul“ era reprezentat grafic prin „besicles“, pentru a putea sa vada mai bine pacatele oamenilor. În anul 1508, Leonardo da Vinci a descris lentilele care stau direct pe ochi – un precursor al lentilelor de contact. Asa cum se întâmpla de obicei, au fost filozofi care au calificat lentilele drept „artificii înselatoare“ pentru ca imaginile pe care le dau nu sunt riguros egale cu cele pe care le vede ochiul. De altfel si Roger Bacon a fost arestat si închis pentru ideile sale revolutionare. Abia în 1604 astronomul german Johannes Kepler a explicat de ce lentilele pozitive corecteaza presbitismul si lentilele negative miopia.

In 1645 Jacques Bourgeois (1618-1701) la Paris, a imbunatatit lentila de ochelari, imaginand lentilele care sa fie concave de o parte a ochiului si convexe de cealalta parte.Thomas Young (1773-1879) medic si fizician britanic, intelegand ce este astigmatismul, a scris in anul 1807 cartea intitulata “Lecture on optical Instruments,, . Ochelarii au corectat astigmatismul doar la inceputul secolului XIX (lentilele cilindrice). Autorii zilelor noastre nu sunt de acord asupra inventiei ochelarilor cu lentile duble, atribuita deseori lui Benjamin Franklin, dar fara certitudine. Relativ recent spre sfarsitul anilor '50 s-au introdus lentilele progresive, folosite de cei cu prezbitism Pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea, lentilele erau biconvexe – cu doua fete convexe opuse, asa cum este confectionata lupa. Abia în secolul XX s-a constatat ca lentilele menisc, cu o fata convexa si una concava, deformeaza mai putin, permitând formarea imaginilor stigmatice. Bratele ochelarilor au fost inventate abia dupa înca o jumatate de secol, respectiv în 1746. Lentila cu doua focare dintr-o bucata, sculptata in masa, a fost pusa la punct in 1910 de catre Bentron si Emerson de la societatea Karl Zeiss, iar in 1908 J. L. Borch inventa un procedeu de sudare a celor doua parti. In 1953 francezul Bernard Maitenaz a inventat lentilele progresive, denumite Varilux, utilizabile pentru vederea de aproape, intermediara si la distanta fara ruperea imaginii. Procedeul tehnologic este foarte complex si presupune o automatizare de nivel inalt.Lentila de contact a fost imaginata pentru prima data de Leonardo da Vinci in lucrarea sa Regulile ochiului, unde descrie o metoda optica pentru corectarea defectelor de refractie. Primele lentile de contact de unica folosinta au fost realizate in laboratoarele americane Vistakon in anul 1989, iar in 1990 societatea franceza Essilor a lansat pe piata primele lentile elastice progresive pentru presbiti. Lentilele de contact au fost concepute pentru ochii atinsi de cheratocon, defect rar care nu poate fi corectat cu ochelari. Mai târziu, aria de utilizare s-a extins din motive estetice ( in special in cazul artistilor), sau practice (cum este cazul sportivilor) la toate tipurile de ametropie. In ultimii 70 ani, descoperirile in oftalmologie au modificat in profunzime aceasta specialitate, avand un statut de disciplina medico-chirurgicala. Importanta oftalmologiei este certa, datorita rolului foarte particular pe care-l are in societate, in sensul ca nu numai 80% din informatiile pe care un individ le primeste trec prin vedere, dar acest simt atat de important in viata omului este legat de organizarea modului de a trai: utilizarea mijloacelor de transport, televiziunea, cinematograful, carora le suntem tributari, fara a socoti rolul pe care-l joaca privirea in sfera relatiilor. Evolutia oftalmologiei este dubla: pe plan social, progresele sale merg in sensul unui conform si a unei cercetari estetice, din ce in ce mai mare. Dar evolutia este foarte mare pe teren medical, contribuind din ce in ce mai mult la ameliorarea calitatii vietii, dat fiind ca speranta de viata a crescut de la inceputul acestui secol XXI. Domeniile traditionale in tratamentul oftalmologic au evoluat de la simpla tehnica de examinare, folosirea colirului, la corectarea vederii, recurgandu-se la microchirurgie, la neuro-oftalmologie (imaginea prin rezonanta magnetica (IRM) si la tomodensitometrie, chirurgia de cataracta, grefele de cornee, chirurgia de retina, folosirea laserului VDS.

In zilele noastre, savantii britanici de la Universitatea Johns Hopkins au gasit o solutie care ar putea reda vederea celor afectati de orbire: ochiul bionic. Acest dispozitiv, rezultat al cercetarilor interdisciplinare biologie-electronica, presupune plasarea in spatele ochiului uman a unei componente electronice care prelucreaza imaginile venite de la o camera video incorporata in ochelarii purtati de persoana cu deficiente de vedere. Dispozitivul transforma imaginile in impulsuri care sunt transmise mai departe la creier, care le interpreteaza. Testele pe oameni ar putea incepe in 2007 – 2008. Cu toate ca imaginile furnizate de ochiul bionic sunt departe de a fi perfecte, specialistii britanici sustin ca sunt suficient de clare pentru a permite unui orb sa se orienteze si sa se deplaseze evitând obstacolele.

CAPITOLUL I ANALIZATORUL VIZUAL 1.

2.

1.1 Partile componente ale ochiului uman Ochiul uman este asemanator cu o bila. In fata, in mijloc exista un strat transparent, putin proeminent, numit corneea. Aceasta este legata de stratul care formeaza albul ochiului si acopera de jur-imprejur globul ocular – sclerotica. Corneea este partea anterioara a stratului fibros. Pe langa rolul sau protector, datorita transparentei lasa sa intre razele luminoase in interior, avand un rol optic important.Grosimea sa variaza astfel:la periferic este de 1 mm, iar spre centru se subtiaza pana la 0,6 mm. Corneea are forma unei calote sferice. Diametrul orizontal este mai mare (11mm) decat cel vertical. Raza de curbura fiind mai mica decat cea a sclerei , determina o bombare mai accentuata a corneei pe suprafata globului ocular. Transparenta ei se datoreste dispozitiei regulate a lamelor sale si continutul redus in apa. Inervatia corneei este aproape in exclusivitate senzitiva, reprezentata de terminatiile nervilor ciliari lungi si scurti. Vascularizatia corneei este absenta. Nutritia ei este asigurata prin imbibitie din trei surse :  vasele limbului sclero-cornean,  umoarea apoasa prin intermediul endoteliului cornean,  filtrul lacrimal prin intermediul epiteliului cornean. Zona de trecere dintre cornee si sclera, cu structura si functie particulare , se numeste limbul sclero-cornean. Pozitia si forma ei nu poate fi modificata si ca urmare nici distanta focala. Sub cornee se afla irisul. Acesta da culoare ochiului, de cele mai multe ori caprui, albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaura in centru, care se numeste pupila. Este partea colorata a ochiului ce contine numeroase fibre musculare, care controleaza marirea si micsorarea pupilei. Irisul formeaza partea anterioara a uveei, este situat inapoia corneei si inaintea cristalinului , delimitand astfel camera anterioara. Are forma unui diafragm. Pe suprafata lui anterioara se vad proeminente radiare trabeculate, printre care se vad depresiuni de diferite dimensiuni numite cripte iriene. Aceste neregularitati constituie relieful irisului. Diafragmul irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar, corecteaza defectele dioptriilor oculare si au rol metabolic prin schimburile difuzionale cu umoarea apoasa. Aparatul vizual, cel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Functioneaza pe principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior globul ocular numit si ,,aparat de luat vederi”, apoi cai de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii.

Globul ocular este in general de forma sferica si are o structura formata din trei tunici concentrice:  tunica externa fibroasa, numita sclerocorneea, cu slerotica de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor extensibila in prima

copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de retea de balon, care ii da rezistenta si starea opaca, netransparenta. Daca genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea continutului globului ocular se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum este miopia, astigmatismul, keratoconul. Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare. Membrana externa, sclerotica, in 1/6 anterioara, la polul anterior isi modifica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, ceea ce face ca aceasta portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numita corneea transparenta, prin care patrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei incaperi. Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina.  tunica mijlocie vasculara este numita uveea si se imparte in:  uveea anterioara sau irisul- localizata intre cornee ce este situata anterior, si cristalin ce este situat posterior;  uveea intermediara sau corpul ciliar. Corpul ciliar este format de muschii ciliari si procesele ciliare. Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului. Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si cristalinul.  uveea posterioara sau coroida-delimitata de ora serrata anterior si posterior de, orificiul de trecere al nervului optic;  tunica interna nervoasa sau retina, prezinta:  celule fotoreceptoare: -celule cu bastonase specifice vederii crepusculare (vedere scotopica) si celule cu conuri responsabile de vederea fotopica sau vederea in lumina puternica, cu rol esential in identificarea formelor si culorilor;  celule nervoase;  celule de sustinere. 1.2 Fiziologia ochiului uman, modul de functionare al sistemului ocular, procesele de baza ale functiei vizuale, acomodatia, fenomenele de reflexie, refractie, difractie, interferenta in componentele oculare, fenomenele fizicochimice si electrice de la nivelul retinei, refractia statica si dinamica

2. Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele unui cercetator, 80% din amintirile pe care le pastram sint inregistrate prin vedere. Ochiul are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate – despre adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Miscand ochii in sus, in jos si in lateral, vedem cea mai mare parte a mediului inconjurator. Daca ne uitam la un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai bine cum functioneaza ochiul nostru. Portiunea anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila optica, la fel ca lentila de sticla a aparatului foto. Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta. Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina primita. Cand lumina este slaba pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa o cantitate redusa de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina corespunde filmului fotografic. Dar ochiul nostru este mult mai complex ca aparatul de fotografiat. Cu ajutorul aparatelor foto nu putem decat sa fixam imaginile din lumea exterioara pe un film fotografic, in timp ce animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite. Acest lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic are legatura cu creierul. Nervul optic se ataseaza de globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica interceptata de retina este transmisa prin nervul optic la creier. Informatiile se transmit sub forma unor impulsuri electrice in creier, care le si decoleaza. Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara , de aceea si informatiile trimise la creier sint oarecum diferite. Creierul nostru insa invata inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini, de aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini, creierul deduce situarea obiectelor in spatiu si distanta la care se afla – aceasta face posibila vederea tridimensionala. Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o imagine inversata. Creierul citeste imaginea si o reintoarce imediat in pozitia dreapta. Refractia oculara Modificarile pe care mediile si suprafetele refringente ale ochiului le imprima razele luminoase, reprezinta refractia oculara (o raza de lumina care trece dintr-un mediu transparent in altul sufera o deviatie numita refractie). Mediile refringente ale ochiului :  corneea,  umoarea apoasa  cristalinul,  vitrosul, formeaza o lentila biconvexa, costituind dioptrul ocular. Acest dioptru are valoare de 60 dioptrii din care 40 dioptrii sunt date de cornee si 15 dioptrii sunt date de cristalin. Ochiul are capacitatea de a se modifica spontan in functie

de distanta ochi- obiect. Dintre mediile refringente oculare, numai cristalinul isi poate modifica puterea de refractie in functie de obiectul privint, marindu-si curbura prin interventia muschiului ciliar. Asadar, putem vorbi de refractie oculara statica, cand curburile cristalinului raman nemodificate, ochiul fiind in repaus acomodativ. Refractie oculara dinamica este atunci cand sub influenta acomodatiei cristalinul isi modifica curbura fetei sale. Refractia statica Ochiul normal din punct de vedere al refractiei se numeste ochi emetrop : - suprafetele sale dioptrice sunt foarte apropiate de forma unor calote sferice si sunt corect centrate ; - in situatia privirii la infinit exista un echilibru perfect intre puterea dioptrica totala a sistemului optic si lungimea axului antero-posterior. Refractia dinamica Acomodatia (refractia dinamica) asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante de ochi. Se realizeaza prin contractia si relaxarea muschiului ciliar (element activ) si modificarea curburii cristalinului, favorizata de elasticitatea acestuia (element pasiv). Astenopia acomodativa consta in oboseala muschiului ciliar, care in unele cazuri apare dupa cateva minute de la inceputul acomodarii pentru vederea de aproape. Se manifesta prin incetosarea vederii, lacrimare, cefalee frontala, greturi. Apare in hipermetropiile de grad mic si astigmatismele necorectate. Tratamentul consta in corectie optica corespunzatoare ametropiei. Spasmul acomodatiei consta dintr-o contractura permanenta a muschiului ciliar , determinand instalarea unei miopii spasmodice. Se manifesta prin vedere clara de aproape , cu imposibilitatea de a vedea clar la distanta. Este favorizat de efortul vizual prelungit de aproape (filatelie, ceasornicarie, microscopie) sau de intoxicatii cu diferite substante (parasimpaticomimetice). Tratamentul consta in corectia ametropiei ( dupa cicloplegie) sau indepartarea substantelor toxice. Paralizia acomodatiei consta in paralizia muschiului ciliar, ceea ce face ca ochiul sa ajunga in stare de refractie statica:  emetropul constata o diminuare a vederii de aproape ;  hipermetropul vede rau la distanta si aproape ;  miopul este mai putin afectat, ajungand sa vada bine de aproape (miopii mai mari de -3 dioptrii). Tratamentul consta (pe langa tratamentul etiologic) in prescriptia de pilocarpina si prescrierea unei corectii optice mai mari cu +3 sau + 4 dioptrii pentru vederea de aproape (fata de corectia pentru distanta). Paralizia poate aparea in intoxicatii , dupa medicatie cicloplegica , traumatisme. 1.3 VICIILE DE REFRACTIE SPECIFICE OCHIULUI UMAN: MIOPIE,

HIPERMETROPIE , ASTIGMATISM, PRESBIOPIE, - DESCRIERE MIOPIA Cele mai frecvente sunt cele axiale. Se intalnesc diferite grade de miopie:  mica: pana la 3 dioptrii;  medie: pana la 6 dioptrii;  mare: peste 6 dioptrii;  forte: peste 8 dioptrii. Miopia benigna apare in jurul varstei de 6 – 7 ani (miopia scolarilor ). Are o evolutie progresiva pana in jurul varstei de 20 ani, cand se stabilizeaza, nedepasind -6 sau -7 dioptrii. Nu se insoteste de leziuni semnificative ale fundului de ochi si complicatii oculare. Miopia maligna este prezenta de cele mai multe ori de la nastere este congenitala, transmisibila genetic. Evolueaza progresiv, atingand valori de – 20 chiar si – 40 dioptrii. Globul ocular are dimensiuni mari cu leziuni intraoculare, vederea este alterata. Axul antero-posterior este alungit, sclerotica se subtiaza neuniform (mai ales in vecinatatea papilei nervului optic). Apar zone denudate de sclera, prin retractia coroidei (= conus miopic). La aceste modificari se adauga o vizibilitate crescuta a vaselor coroidiene, degenerari corio-retiniene si ale vitrosului, hemoragii la nivelul maculei (pata lui Fuchs). Pe masura ce leziunile de la nivelul fundului de ochi progreseaza, acuitatea vizuala scade. Cu timpul apar complicatii: cataracta, hemoragii retiniene, dezlipire de retina. HIPERMETROPIA La nastere copiii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii; o data cu dezvoltarea copilului, hipermetropia scade progresiv, ochiul devenind emetrop sau chiar miop. Hipermetropiile se impart in:  mici : pana la 3 dioptrii;  medii : intre 3 si 6 dioptrii;  mari : mai mari de 6 dioptrii. Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Persoanele au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt), lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa

varsta de 40 de ani, cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Hipermetropia este de obicei congenitala, o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Factorii de risc varsta inaintata, peste 50-60 de ani, in special prin asociere cu prezbitie. Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata, in special pentru obiectele de aproape. Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul. Pot de asemenea sa apara: vedere incetosata, in special in timpul noptii, cefalee frecventa (durere de cap), durere si tensiune oculara, dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori. Se apeleaza la medic atunci cand apar:  modificare brusca a vederii,  pierdere brusca sau o tulburare,  durere,  o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului. Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute.Un consult oftalmologic de rutina include:  istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic;  istoricul medical al familiei pacientului;  teste vizuale (acuitatea vizuala, campul vizual, refractia oculara);  tonometrie, masurarea presiunii intraoculare;  oftalmoscopia, care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare, utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina. Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice, pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. ASTIGMATISMUL Astigmatismul este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte (devine liniar ), fiecare meridian al mediilor optice avand punctul sau focarul propriu. Astigmatismul este un alt viciu de refractie, care presupune o diferenta de refractie intre cele doua meridiane ale ochiului. In astigmatism, sfera ochiului este putin turtita, adica usor ovala. Daca diferenta dintre meridianele ochiului este mai mare de 0,5 dioptrii, diagnosticul este de astigmatism. Astigmatismul este simplu daca imaginea se formeaza bine pe unul dintre meridiane si se formeaza rau pe celalalt meridian, existand astigmatism miopic sau hipermetrop. Exista si astigmatismul compus, cand ambele meridiane prezinta vicii de refractie mai mari de 0,5. Astigmatismul mixt inseamna ca un meridian este miop, iar celalalt meridian este hipermetrop. In general, omul nu suporta o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi mai mare de trei dioptrii, si asta nu se poate corecta bine cu ochelarii. Tocmai de aceea, oamenii cu diferenta de dioptrie intre cei doi ochi depasind trei

dioptrii trebuie sa poarte lentile de contact. Este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte (devine liniar); fiecare meridian al mediilor optice avand punctul sau focarul propriu. Astigmatismul regulat este acela in care fiecare meridian are aceeasi refractie in orice punct al sau, iar trecerea de la refractia unui meridian la refractia meridianului vecin se face treptat. Meridianul cu refractia cea mai slaba si cel cu refractia cea mai puternica sunt perpendiculare unul pe celalalt si se numesc meridiane principale. Dupa refractia meridianelor principale intalnim:  astigmatism simplu: un meridian principal este emetrop, iar celalalt hipermetrop sau miop;  astigmatism compus: ambele meridiane principale sunt mioape sau hipermetroape, dar de grad diferit;  astigmatism mixt: unul din meridianele principale este miop, iar celalalt hipermetrop. Daca meridianul principal vertical este mai refringent, iar cel orizontal este mai putin refringent, vorbim de astigmatism conform regulei sau direct (conform astigmatismul fiziologic), iar daca cel orizontal este mai refringent, vorbim de astigmatism contrar regilei sau indirect. Prin corectie se suprima diferenta de refractie intre cele doua meridiane. Astigmatismul neregulat se datoreaza unor afectiuni corneene ( infiltrate, cicatrici, degenerescente). In acest tip de astigmatism exista diferenta de refractie, nu numai intre meridiane diferite, ci si intre diferite puncte ale aceluiasi meridian. Corectia este chirurgicala sau cu lentile de contact. Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :    

oboseala oculara si oboseala psihica ; capacitate redusa de lucru ; imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice; favorizeaza evolutia dioptriei in timp.

Avantajele corectiei :  

capacitate maxima de lucru ; integrare sociala perfecta ;



aport maxim de informatie din mediu.

Pentru un pacient care vine prima data la un consult oftalmologic , si se stabileste ca are acest viciu de refractie , se testeaza mai multe dioptrii , incepand de la valori mai mici , urmarindu-se acuitatea vizuala cu ajutorul optotipului de distanta. Se urmareste sa se obtina acuitate vizuala 1. Dupa ce obtinem acuitate

vizuala 1 , se verifica senzatia subiectiva referitoare la efectul lentilelor sferocilindrice , daca tolereaza o usoara deformare a obiectelor , mai usor sesizabila pe linii orizontale sau verticale , si se ajusteaza corespunzator dioptria in functie de raspunsurile primite , daca este cazul. Daca dioptria este perceputa ca fiind prea tare pentru pacient , se reduce din valoare , pana cand pacientul afirma ca i se pare cel mai comod. In cazul in care dioptria stabilita nu ofera acuitate vizuala 1 , si pacientul nu suporta o dioptrie mai mare , vorbim de compensare partiala. In acest caz pacientul este sfatuit sa revina la un alt control oftalmologic , pentru a se putea face corectia necesara unei acuitati vizuale 1. PRESBIOPIA Presbiopia reprezintă diminuarea puterii de acomodare a ochiului a dată cu înaintarea în vărstâ,mai ales la distingerea obiectelor de aproape.Pe măsura apropierii de vârsta media, 40 de ani, cristalinul se subţiază şi îşi pierde din elasticitate. Acomodarea vizuală reprezintă capacitatea cristalinului de a-şi modifica convexitatea şi grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distanţe. Pierderea acestei proprietăţi duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine.Aceste probeleme încep să fie remarcate în jurul vârstei de 40-45 de ani,când pentru a citi dintr-un ziar sau o carte, acestea trebuie să fie îndepărtate de ochi pentru a vedea clar. În mod normal, muşchii care susţin cristalinul se relaxează şi se contractă în funcţie de distanţa la care se află obiectele. În presbiopie muşchii încă funcţionează, dar cristalinul îşi pierde din elasticitate şi nu-şi poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape.Imaginile sunt focalizate în spatele retinei, în loc să fie focalizate pe retina, aceasta determinând o vedere neclară. Pentru îmbunătăţirea vederii se mareşte distanţa dintre obiect şi ochi şi astfel proiecţia va avea loc la nivelul retinei. De exemplu, se poate îndepărta ziarul până se obţine o imagine bunăsi clara. De aceea presbiopia de mai numeşte sşi sindromul „braţului scurt”. Simptome: -principalul simptom al presbiopiei este vederea neclară în special în distingerea obiectelor apropiate.Aceasta se înrăutăţeşte la lumina slabă sau pe fond de oboseală.Presbiopia poate de asemenea să producă dureri de cap(cefalee) sau astenopie(oboseala ochilor). Consecinţele necorecţiei În cazul necorecţiei se poate ajunge la astenopie acomodativă,care constă în oboseala muşchiului ciliar,dacă nu se folosesc la timp ochelarii pentru aproape sau ei nu sunt purtaţi în mod constant.Se manifestă prin înceţoşarea vederii, lăcrimare, cefalee frontală, stare de greaţă. O altă consecinţă constă în paralizia acomodaţiei, care constă în paralizia muşchiului ciliar. Emetropul constată o diminuare a vederii de aproape,hipermetropul nu vede bine nici aproape,nici la distanţă, miopul este mai puţin afectat,ajungând să vadă bine aproape.

Tipul compensării Pentru corecţia presbiopiei se vor prescrie lentile sferice convergente cu o putere dioptrică egală cu diferenţa dintre acomodaţia necesară pentru a vedea clar la distanţa de 25-33 cm şi amplitudinea acomodativă restantă.Lentilele convergente înlocuiesc deficitul de acomodaţie.Ele se prescriu pentru o distanţă de 25-33 cm sau mai mult,în funcţie de ocupaţia individului. Se va prescrie lentila cea mai puternică cu care vede cel mai bine.Purtarea unei lentile prea puternice poate produce paralizia acomodaţiei. Cea mai pusă la punct si la modă metodă de corecţie a presbiopiei este cea chirurgicală şi constă în schimbarea cristalinului natural cu unul artificial multifocal. Metoda oferă o satisfacţie foarte mare presbiopilor cu condiţia de a se face la amândoi ochii. Marele avantaj pe care îl oferă aceasta metodă este că respectivul pacient nu va mai fi nevoit niciodată să poarte ochelari de vedere şi nu va mai face cataracta.

.

CAPITOLUL II CONSULTATIA OPTOMETRICA Prezentarea cabinetului de optometrie 2.1 Dotari necesare: modul de amenajare a cabinetului, spatii aferente si anexe, a echipamentelor optometrice şi a MTSM şi PSI în cabinetul de optometrie Cabinetul de testare ar fi ideal sa fie de cca 7 m spatiul trebuie sa asigure examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului si sa poata fi rabatat spatarul scaunului pentru examene specifice. Trebuie sa se asigure distanta standard de la pacient la tabloul de teste (5 m). Examenul din cabinet trebuie sa fie complet pentru genul de testare si aranjat ca pacientul sa faca minimul de deplasari. Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant artificiala si cu intensitate controlabila. Este esential ca in cabinet sa se faca intuneric pentru a se folosi tehnici de oftalmoscopie indirecta, adaptometrie, perimetrie. In cabinet trebuie sa mai existe : o canapea, o chiuveta si o oglinda. Echipamentul de baza pentru testarea optometrica. In cabinet ar trebui sa existe in primul rand echipamentul necesar pentru examenul initial:  oftalmoscop binocular indirect;  oftalmoscop de mana;  disc Placido;  prisma variabila;  lampa stilou;  Skiascop;  cilindru incrucisat;  lampa simpla. Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet, care in general se compune din:  unit oftalmologic;  biomicroscop cu lampa cu fanta;  oftalmometru;  foropter;  proiector de teste;  oftalmoscop;  skiascop; lampa pentru iluminat;  refractometru vizual sau autorefractometru;  polatest;  tablouri cu teste pentru aproape si pentru distanta;  trusa de lentile pentru testarea subiectiva;  echipament pentru campimetrie si perimetrie;  teste pentru vedere in culori;  echipament pentru adaptoimetrie;

  

echipament pentru testarea sensibilitatii la contrast; sinoptfor, ambliofor; teste de dislexie.

Spatii adiacente Sala de receptie trebuie sa fie una cu aspect particular sau de club. Sa existe scaune dar si fotolii, iar pentru copii sa existe un spatiu special amenajat cu mese rotunde si jucarii. Capacitatea salii sa fie de aproximativ 7 locuri. MTSM SI PSI in cabinetul de optometrie Descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si paza si stingerea incendiilor in acest cabinet, modul de intretinere al aparatelor de testare folosite. Securitatea si sanatatea in munca:  actele normative care reglementeaza managementul securitatii si sanatatii in munca: • O 508/933/2002 privind aprobarea normelor generale de protectie a muncii L53/2003 codul muncii; • L 319/06 legea securitatii si sanatatii in munca; • HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; • HG1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca; • HG971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca; • HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor; • norme specifice locurilor de munca privind instruirea salariatiloriin domeniul securitatii si sanatatii in munca; • Obligatiile generale si specifice care revin fiecarei categorii de salariati pentru managementul securitatii si sanatatii in munca; • Revizia instalatiilor si echipamentelor la termenele indicate in cartea tehnica; • echiparea cu mijloace de interventie; • interventia la instalatia de gaze , instalatia electrica precum si la aparatura si echipamente se face de catre personal atestat profesional; • intretinerea in stare buna a aparaturii si echipamentelor precum si a mijloacelor de interventie. De asemenea, noua legislatie prevede ca aplicarea masurilor de securitate, igiena si sanatate nu trebuie sa implice nici un cost pentru salariati. Angajatorii asigura, obligatoriu si gratuit, si materialele igienico-sanitare, iar categoriile de astfel de materiale si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. Astfel, neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care ii revine aceasta indatorire, daca creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la

un an la 2 ani sau cu amenda penala. Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul nerespectarii de catre orice persoana a masurilor stabilite privind securitatea si sanatatea in munca. Daca fapta a produs consecinte deosebite, pedeapsa este de inchisoare de la un an la 3 ani sau amenda penala. In domeniul securitatii muncii se acorda asistenta tehnica persoanelor juridice la elaborarea programului de prevenire a riscurilor profesionale si controleaza realizarea acestora. Dispune sistarea activitatii sau scoaterea di functiune a echipamentelor tehnice, in cazul in care constata o stare de pericol iminent de accidentare sau imbolnavire profesionala. Controleaza aplicarea dispozitivelor legale referitoare la certificarea produselor, masinilor si a echipamentelor de protectie din punct de vedere al securitatii in munca. Descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si stingerea incendiilor sunt : 

legislatia si normele de protectie a muncii sunt insusite in conformitate cu specificul locului de munca ;



echipamentul de protectie din dotare este utilizat corect;



echipamentul de protectie este intretinut si pastrat in conditii de siguranta conform normelor in vigoare;



insusirea clara si corecta a procedurilor de protectie a muncii este asigurata prin participarea la instructajul periodic;



activitatea specifica este desfasurata cu respectarea permanenta a normelor de protectie a muncii;



aplica normele de paza si stingere a incendiilor ;



lucrul este efectuat in conditii de securitate si in conformitate cu normele PSI in vigoare ;



procedurile de paza si stingere a incendiilor sunt insusite prin instructaje periodice si prin aplicatii practice ;



echipamentele de stingere a incendiilor din dotare sunt utilizate cu rapiditate si eficienta pentru limitarea pericolelor ;



se raporteaza pericolele care apar la locul de munca ;



pericolele sunt identificate cu discernamant pentru a fi raportate persoanei abilitate conform normelor interne ;



starea echipamentelor de protectie si stingere a incendiilor este verificata si

raportata persoanei abilitate conform procedurilor interne ; 

aplica procedurile de urgenta si evacuare ;



accidentul aparut este semnalat prin contactarea cu promptitudine a persoanei abilitate conform procedurilor interne si normelor in vigoare ;



masurile de urgenta si de evacuare sunt aplicate cu rapiditate, corectitudine si luciditate, respectand procedurile interne ;



primul ajutor este acordat cu promptitudine in conformitate cu tipul accidentului

2.2 Ergonomia locului de muncă al tehnicianului optometrist Ergonomia locului de munca, are in principal rolul de a armoniza intr-un tot unitar, elementele locului de munca, in vederea asigurarii conditiilor, care sa permita optometristului desfasurarea unei activitati bune. Dupa tipul de organizare a productiei, locurile de munca se clasifica in :  locuri de munca pentru productie de unicate,  de serie mica,  serie mijlocie,  de serie mare,  de masa. Dupa numarul oamenilor muncii, locurile de munca sunt:  individuale,  colective. Dupa numarul de utilaje, locurile de munca pot fi :  cu un singur utilaj,  cu mai multe utilaje. Zona de lucru este suprafata rezervata unui executant, individual sau colectiv, care realizeaza aceeasi lucrare, pentru a-si indeplini sarcinile de munca. Ea trebuie corect dimensionata, astfel incat sa permita asezarea mijloacelor de munca si a obiectelor muncii necesare pentru desfasurarea activitatii cu miscari cat mai putin obositoare. Se disting urmatoarele zone de lucru : • zona de lucru in orizontal , • zona de lucru in vertical. Indiferent daca munca se desfasoara in orizontal sau vertical, este recomandabil sa tindem ca miscarile sa fie executate in sfera normala. In acest scop, materialele, piesele, butoanele spre care se intind mainile, este recomandabil sa fie plasate in interiorul sferei normale de munca, dupa criteriul frecventei de utilizare. Ambianta fizica constituie o componenta importanta in proiectarea ergonomica a

locurilor de munca. Ea depinde de conditiile organizatorice si are implicatii directe asupra bunei stari fiziologice a executantilor, cat si asupra volumului si calitatii productiei. Iluminatul conditioneaza activitatea umana, avand in vederea ca peste 90 % din cantitatea informatiilor acumulate provin prin intermediul analizorului vizual. Pe langa valorile minime ale nivelurilor de iluminare, o ambianta este considerata iluminata corect daca: • este o corelare corecta intre contrast, iluminarea fondului, timpul de expunere si nivelul acuitatii vizuale; • diferentierea detaliilor mici se regleaza mai bine prin imbunatatirea contrastelor decat prin cresterea iluminarii; • corelatia dintre inaltimea caracterelor de pe sursele de informatii si distanta de citire favorizeaza reducerea consumului de energie electrica a erorilor de citire; • se are in vedere nu numai cantitatea de lumina ci si alti factori care favorizeaza acuitatea vizuala (intensitatea luminii, calitatea luminii, cromatica mediului, distributia iluminarii).

2.3 Studiu de caz Doamna Mihai Georgiana, locuieste in Iasi, are 35 ani si este farmacist. Doamna Mihai este purtatoare de ochelari si a venit la un control oftalmologic de rutina. Intrebata fiind despre starea sanatatii sale, am inteles ca nu suferea de alte boli si nici in familie nu se cunosc. Am efectuat teste vizuale precum acuitatea vizuală, câmpul vizual si refracţia oculară. S-au testat mai multe dioptrii, urmarindu-se obtinerea unei acuitati vizuale cat mai bune, si totodata am verificat starea de confort a pacientei cu ochelarul de proba la ochi, atat in cabinet cu optotipul la distanta de 5m, cat si in spatii mai mari (in sala de asteptare). De asemenea, s-a testat acuitatea vizuala si la optotipul de aproape. Vechea dioptrie era pentru: • OD= -0.25 / -2.25cyl, ax10º, • OS= -0.25 / - 2.25cyl, ax10º • Distanta interpupilara=60mm, • Diagnostic- astigmatism miopic compus. Fiind vorba de un vechi viciu de refractie, astigmatism miopic compus , doamna Mihai este familiariazata cu purtarea ochelarilor, dar simte ca nu mai este atat de bine cu actualii ochelari. In urma controlului efectuat s-a constatat o usoara modificare: am obtinut o mai buna acuitate vizuala fara sfera, pe ambii ochi. Pacienta purtand ochelari de la 2 ani corectia facandu-se cu lentile sfero-cilindrice nu vor fi probleme de acomodare. Ochelarul prescris doamnei este un ochelar cu port permanent, astfel incat s-a verificat acuitatea vizuala si la apropiere. Dupa confirmarea doamnei ca este bine cu ochelarul s-a prescris o reteta pentru ochelari. Noua prescriptie de ochelari, cat si pentru lentile de contact, daca doreste

sa poarte, este: • OD = -2,25 cilindru, in ax de 10 grade • OS = -2,25 cilindru, in ax de 10 grade, • Distanta interpupilara = 60mm, • Diagnostic = astigmatism miopic simplu. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a astigmatismului, ambele sunt eficiente, au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. Dupa alegerea ramei si a lentilelor cu protectie maxima la calculator si la soare, se recomanda reconsultul peste un an. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice:  Ochelarii : • reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie, • sunt accesibili pentru cea mai mare parte a purtatorilor de ochelari, • pot avea diferite forme si culori, in pas cu tendintele modei, • nu necesita o intretinere speciala, ca in cazul lentilelor de contact, • schimba aspectul fizic si esti conditionat de modelul acestora, • sunt incomozi in practicarea sporturilor , • se pot rupe sau sparge cu usurinta, de aceea putem opta pentru lentilele de contact,  Lentilele de contact: • sunt mai usoare decat ochelarii, • au un camp vizual mai mare, • recomandate celor ce practica sporturi, ca: inot, tenis, fotbal, ski, • permit purtarea oricarui tip si model de ochelari de soare,. • pot fi purtate timp de o luna de zile non stop-cazul lentilelor cu port extins sau intre 10 si 12 ore timp de 2 luni de zile, • in cazul in care dorim sa ne machiem, ne vom machia dupa ce ne punem lentilele de contact si ne vom demachia dupa ce le scoatem, • costul lor este mai mare decat al unei perechi de ochelari. • igiena a mainilor si a lentilelor de contact, riguroasa.

CAPITOLUL III OCHELARII DE CORECTIE 3.1 Părţile componente a ochelarului de corecţie: descrierea părţilor componente Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul, sau de a corecta anumite defecte ale vederii. Este format din rama propriu-zisa si din doua lentile. Rolul principal al ramelor este de a pozitiona, cat mai corect lentila pe axul optic al ochiului. Rama pentru ochelari este formata din: suport pentru lentile, numit cadru ,bratele pentru fixarea ochelarului dupa ureche si saua nazala. Ele trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : sa fie estetice, usoare, rezistente la agenti fizici si chimici, neinflamabile, durabile , usor de prelucrat. Ramele de ochelari se pot executa din materiale plastice si metalice. Partile componente a ramei executate: Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea ramelor de ochelari datorita numeroaselor sale calitati. Am ales o rama de acetat moderna , usoara si eleganta.Ramele tip glazant (cu surub sau pe capse) au avantajul ca forma lentilei nu este strict legata de forma ramei, iar campul vizual este foarte bun. Dezavantajul lor era ca lentila se putea sparge foarte usor. Astfel, prin polimerizari repetate s-a descoperit cel mai rezistent material la zgarieturi, fisuri-policarbonatul. Ramele glazant actuale au fost precedate de alte forme mai vechi. Existau rame formate numai din saua nazala de care erau prinse cele doua lentile si cele doua brate. Alt tip de rama glazant avea partea de sus a ramei iar de saua nazala erau prinse lentilele cu cate un surub. Astazi ramele glazant sunt foarte raspandite, ele se pot adapta la barbati, la femei si copii pentru ochelari de corectie sau protectie. Lentilele sunt prinse de partea superioara a ramei prin cate doua suruburi.Partea superioara este prevazuta cu doua orificii necesare pentru fixarea lentilelor. Pernitele sunt pastile executate din material plastic iar suportul din metal cu diametrul de 1,2 mm. Suportul curbat dupa forma nasului este sudat de partea superioara a ramei. Pernitele sunt turtite lateral si prezinta pe suprafata lor adancituri pentru o mai buna fixare pe nasul purtatorului. Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloza si au diferite forme. Ramele glazant sunt rame usoare, astfel incat rama sa fie bine fixata pe nasul purtatorului. Bratele din metal sunt foarte usoare, au un diametru de 2,4 mm. La un capat sunt prevazute cu o balama, iar la celalalt capat cu aparatori. Balamalele sunt prevazute cu orificii de diametru de 0,8 mm. La montare, balamalele se nituiesc, niturile avand un diametru de 0,7 mm. Anourile au rolul de a proteja lentila si sunt deseori folosite la ramele glazant. Sunt anouri metalice, diferite ca forma, dupa marimea si forma lentilei. Se executa mai ales

din duble. In partea interioara se afla un canal cu adancimea de 0,5 mm in unghi de 90۫ . Pe partea superioara, sunt lipite mici piese rotunde, cu ajutorul carora anoul este montat la partea superioara a ramei cu ajutorul unor suruburi. Anourile sunt perechi pentru stanga si dreapta, iar suruburile sunt de tipul M 1,25 x 1,5. Ornamentele sunt montate impreuna cu lentilele la partea superioara a ramei. Pe ornamente sunt sudate doua suruburi M 1,2 x 8 mm si M 1,2 x12 mm avand intre ele o distanta de 10 mm. Pentru a proteja lentilele se mai pot aplica saibe din material plastic sau metalice. 3.2 Lentilele necesare corecţiei Lentila este o piesa optica transparenta , de forma unui disc, ce are cel putin una din suprafete curbata. Rolul sau este de a corecta viciile de refractie ale ochilor sau de a-i proteja de radiatiile mediului inconjurator. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: axa optică este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbură ale suprafețelor ei. Cand una dintre suprafețe este plană, axa optică este acea dreaptă perpendiculară pe suprafața plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafețe. Focarele lentilei sînt acele puncte în care se concentrează (sau din care diverg) razele de lumină care vin într-un fascicul paralel orientat după axa optică. Lentilele pentru ochelari au proprietatea de a devia lumina de doua ori, atât la incidenţă, cât şi la emergenţă. Suprafaţa interioară a lentilei se numeste bază-imagine, iar suprafaţa exterioară se numeşte bază-obiect. In cazul doamnei Mihai au fost prezentate metodele posibile corectiei vizuale. Acestea sunt: lentilele sferice si asferice. I-au fost recomandate lentilele din plastic asferice, cu indice de refractie 1.74 din cauza avantajelor (extrem de subtiri, usoare si acuitate vizuala imbunatatita, datorita asfericitatii lor) pe care acestea le prezinta si totodata si tratamentele optionale care pot fi aplicate pe lentile. Ca si tratamente posibile sunt: tratamentul antireflex, fotocromatic, lentilele speciale pentru calculator, dar doamna a optat pentru lentilele cu grad de protectie la calculator, avand si tratament fotocromatic, datorita sensibilitatii crescute la lumina naturala. In urma prezentarii avantajelor prin folosirea lentilelor conventionale, fara tratament antireflex, vederea dumneavoastra este mult mai expusa la lumina artificiala; indiferent ca cititi, in medii cu lumina artificiala, sau conduceti noaptea, tratamentul antireflex elimina disconfortul si senzatia de ochi obositi sau iritati. Beneficiile acestor lentile sunt : protectie vizuala maxima, confort vizual sporit, vedere clara atat la distanta cat si la apropiere, eliminarea reflexiilor iritante, perceptia naturala a culorilor, claritatea imaginii, aspect placut datorita culorilor folosite, transparenta mai mare, aburire scazuta la schimbarea de temperatura, curatare mai usoara a lentilei, cresterea rezistentei la zgarieturi . Straturile hidrofob, oleofob si antistatic permit o intretinere mai usoara a lentilei datorita aderentei foarte reduse a apei, a substantelor uleioase, a particulelor de praf. Lentilele se pot curata mult mai usor, iar in conditiile schimbarii temperaturii mediului

acest tratament are avantajul de a asigura purtatorilor o calitate mai buna a purtarii datorita claritatii remarcabile. Dezavantajul acestor lentile consta in faptul ca daca nu sunt intretinute cum trebuie se pot zgaria usor . Lentilele se vor sterge cu microfibra, care este un material foarte moale, si nu se sterg pe uscat. Se recomanda sa se foloseasca solutiile speciale pentru lentile, urmarindu-se ca aceste solutii sa nu deterioreze tratamentele aplicate pe lentile, sau daca nu, chiar la baie cu apa calduta si sapun lichid; se va evita frecarea lentilelor de suprafete dure si cel mai bine ar fi ca atunci cand ochelarul nu este pe ochi sa se pastreze intr-un etui. 3.3 Montura ochelarilor La alegerea ramei doamna Mihai a probat mai multe modele. A probat rame metalice cu contur complet, rame din plastic modelele cu bratul mai gros, rame pe jumatate de contur, rame pe surub si capse. Ramele pe surub sau pe capse nu au fost o optiune, deoarece a avut si in final dupa mai multe incercari, doamna Mihai a optat pentru ramele din acetat, iar lentilele fotocromatice pe gri vor oferi un confort vizual sporit si eleganta unor ochelari de soare. Fiind convinsa ca acest model de rama o avantajeaza din toate punctele de vedere: estetic, functional si in mare voga, ne-a multumit pentru amabilitate , urmand sa revina la optica noastra pentru ridicarea ochelarului, cand va fi sunata, deoarece lentilele sunt de comanda speciala. 3.4 Montarea şi adaptarea ochelarilor In optica, lentila este o piesa realizata dintr-un material transparent ( sticla, material plastic ), cu doua suprafete opuse in general in curbe, folosita singura sau impreuna cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina si a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazeaza pe fenomenul de refractie a luminii , adica schimbarea directiei de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent in altul. In limba romana cuvantul “ lentila “ provine din franceza, unde lentilele inseamna initial o linte ( o planta ale carei seminte au o forma plata usor bombata), iar apoi a fost folosit si pentru a desemna piesa optica avand aproximativ aceeasi forma. Verificarea lentilelor se face asfel : - verificarea dimensiunilor liniare – grosimea la centru si diametrul lentilelor slefuite se masoara cu sublerul, micrometrul sau cu comparatorul cu cadran, in functie de toleranta cotelor nominale. Grosimea la centru a lentilelor polisate se masoara cu micrometrul cu varfuri sau cu comparatorul cu cadran. Uniformitatea grosimii la margine ofera indicatii asupra centrarii lentilelor. - verificarea razelor de curbura – razele de curbura ale suprafetelor slefuite se pot verifica cu urmatoarele aparate : dispozitive de rodat, sabloane la raza si cu ajutorul comparatoarelor cu cadran montate in inele sferometrice. - verificarea acuratetei suprafetelor polisate – suprafetele polisate se verifica cu o lupa cu puterea de 6 …8X, observandu-se defectele de acuratete ca : puncte,

zgarieturi, portiuni neprelucrate, -

centrarea lentilelor – se verifica cu un aparat pentru controlul centrarii. verificarea parametrilor optici – parametrii optici ai pieselor optice se verifica in laboratoarele de masuri optice. In acest scop, se folosesc standuri optice, in dotarea carora intra autocolimatoarele, lunette, microscoape, alte aparate si focometre, refractometre, sferomete .

Inainte de a fi lentila montata in ochelar se verifica daca lentila nu prezinta defecte, cum ar fii : zgarieturi, lipsa centrului focal, puncte, defecte de la aplicarea stratului antireflex. Apoi lentila se pune la frontifocometru si se verifica daca lentila corespunde ca dioptrie si se centreaza. Dupa aceasta operatiune se scaneaza forma ramei, se ventuzeaza lentila si se pune in masina de slefuit automata 3D. La masina de slefuit automata se introduc date cum ar fi : -

tipul de lentila : sticla, plastic, polycarbonat, bifocal, progresiv

-

tipul ramei : plastic, metallic

-

distanta pupilara a pacientului ( pentru aproape sau departe )

-

deschizatura ramei

Dupa ce s-a slefuit prima lentila se pune in ochelar. Daca rama este metalica se desface surubul de prindere cu o surubelnita, se pozitioneaza lentila in ochelar si se strange surubul, daca rama este din plastic se incalzeste la un aparat ce sufla aer cald si se preseaza lentila in ochelar. Acelasi procedeu se face si pentru celalalt ochi. Dupa ce sau slefuit lentilele si sau introdus in ochelar, se verifica daca nu sau zgariat lentilele in timpul montarii. Operatia de montare a lentilelor in ramele de acetat presupune incalzirea usoara a ramei si introducerea prin usoara fortare a lentilelor, fara a tensiona lentilele. Dupa ce s-au verificat ochelarii si pacienta a confirmat ca se simte bine, s-au eliberat atat ochelarii, tocul si laveta speciala, un ghid de utilizare al ochelarilor, reteta de ochelari cu dioptriile prescrise, plicurile lentilelor comandate, cu tratamentele si indicele de refractie ales. Pentru adaptarea ochelarului am procedat astfel: un mic aranjament la capetele, bratelor ramei, astfel incat ochelarul sa nu alunece pe nas. I-am recomandat, pe viitor, folosirea lentilelor de contact ,,Pure Vision Toric’’,ce vor inlocui ochelarii in diverse ocazii. 3.5 Consilierea clientului purtător de ochelari Pentru a se putea bucura de ochelari un timp cat mai indelungat este bine să urmati indicatiile urmatoare: • Spalaţi ochelarii sub un jet de apa călduţa si cu o picatura de sapun lichid. Clătiţi-i bine cu apa curata. Stergeti-i cu o laveta curata si moale. Aceasta va preveni ca

suprafata lentilei sa fie distrusa de particulele mici de praf. • De fiecare data cand nu purtati ochelarii ar trebui sa fie pastrati intr-un toc pentru ochelari (preferabil tare). • Pastrati ochelarii departe de temperaturi foarte ridicate, cum ar fi pe bordul masinii parcate în soare. Doamna Mihai a parasit optica noastra multumita de calitatea serviciilor oferite si incantata de noul sau look. Peste 12 luni doamna Mihai Georgiana va reveni la controlul oftalmologic pentru verificarea dioptriilor.

CAPITOLUL IV PLANUL DE AFACERI Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de start. Acesta include acele costuri care sunt necesare o singura data , cum ar fi: renovarea spatiului aferent cabinetului de optica medicala, compartimentarea spatiului, dotarea cu echipamentele si aparatura necesara, depozitul pentru marfa, amplasarea mobilierului, etc. Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli : - personal (costuri de angajare); - taxe legale si profesionale; - licente si permise; - echipament; - asigurari; - aprovizionare; - publicitate si promovare; - salarii si prime; - contabilitate; - venituri; - utilitati; - cheltuieli neprevazute. Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor, costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa asigure urmatoarele cheltuieli: chirie, depreciere, plata imprumuturilor, datorii, subscriptii, onorarii, reparatii, taxe, personal, etc. Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului, pe care le vei folosi, sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in finante, pentru a a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri. SC DANIOPTIC SRL GALATI este o societate comerciala, avand ca obiectiv principal al ativitatii: montarea si vanzarea ochelarilor de vedere , ochelarilor de soare, lentile de contact terapeutice, cosmetice si cu dioptrii , tocuri pentru ochelari de vedere si de soare, solutii pentru lentile aeriene si de contact, lavete de sters ochelarii, snururi pentru ochelari, clip atasabil pentru conducul pe timp de ceata, etc. Produsele sunt: • rame pentru ochelari de vedere si ochelari de soare produse de diferite firme ( AMC, Rhein Vision, Ditu, Optic Partner, INTEROPTIK),

•

lentile procurate de la furnizori specializati in domeniu (Essilor, Zeiss, Hoya, Rhein Vision, Optic Partner, Interoptik). Ochelarii de soare au lentile testate oftalmologic, au filtru polarizant si protectie UV. POZITIA PE PIATA Produsul intra pe piata, sub deviza: ,, Avantajele fata de restul de competitori sunt date de oferirea unui produs mai bun la un pret avantajos avand in vedere competitivitaea din jur”. In acest caz cumparatorii vor fi personae cuprinse de la cea mai frageda varsta pana la adanci batraneti ,tinand cont ca pot avea nevoie de ochelari si copii mici si batrani la 90 ani. OBIECTIVE PE TERMEN LUNG Imbunatatirea gamei de produse deja existente, preturi accesibile asa incat sa atragem clientii cu produse de cat mai buna calitate pentru a spori vanzarea produselor noastre si de a fi cat mai multumiti clientii. DESCRIEREA SOCIETATII SC DANIOPTIC SRL GALATI cu un capital social de 200 Lei a fost infiintata la 14.05.2012 si este inregistrata la registrul comertului. Este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria intreprinderilor mici Este proprietate cu asociat uni: - DIMA CRINA. Obiectivul principal al companiei este realizarea a cresterii volumului activitatii si implicit a profitabilitatii . Pe baza cunostintelor dobandite ,strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere calitativa fata de oferta concurentei . Scopul societatii SC DANIOPTIC SRL GALATI este satisfacerea necesitatilor populatiei din zona IREG a orasului Galati . Pentru realizarea scopurilor propuse, societatea va practica urmatoarele genuri de activitate:  Prescrierea retetelor pentru ochelari de vedere si lentile de contact;  Consilierea clientilor in vederea alegerii tipului de rama si lentile cat mai potrivite;  Montarea ochelarului dupa reteta clientului;  Montarea lentilelor in ramele clientului;  Vanzarea ochelarilor de soare;  Recomandarea diferitor tipuri de lentile de contact (monofocale, progresive, cosmetie sau terapeutice);  Ajustarea ochelarilor dupa caz;  Reparatii de ochelari unde este cazul;  Garantia calitatii.

PRODUSELE SI SERVICIILE Ochelarii care vor fi montati de catre societatea noastra vor satisface gusturile clientilor . Vom urmari ca serviciile sa fie de cea mai buna calitate.

AMPLASAMENTUL SOCIETATII Societatea SC DANIOPTIC SRL GALATI isi are sediul in judetul Galati, strada Ion Creanga, nr.45 si este amplasata la soseaua principala a zonei IREG. Tinand cont ca societatea are un personal amabil si cu experienta, iar serviciile sunt ireprosabile, speram sa fie o afacere profitabila. Alte avantaje: • loc de munca placut si curat; • conditii de lucru normale; • program de lucru de 8 ore; • salariu motivant; • respect angajat- angajator si invers; • respect fata de client. PLANUL DE MARKETING PIATA Toate categoriile de clienti cu probleme sau fara probleme vizuale . Din studiul facut piata aleasa este o piata in crestere . In raza prevazuta de firma noastra nu mai sunt alti mari producatori.Prin combinatia pret-calitate speram sa cucerim un segment cat mai mare din piata vizata .  SEGMENTUL DE PIATA URMARIT Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele incepand de la copii noi nascuti pana la batrani de orice varsta .  CONCURENTA Tinand cont ca pe raza noastra nu mai exista alti concurenti, totusi incercam sa atragem clientii prin :  Servicii de inalta calitate;  Preturi mici ,acceptabile pentru orice categorie de oameni;  Reclame STATEGIA VANZARILOR

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre: • Ridicarea calitatii produselor • Montarea ochelarului cat mai correct • Aducerea ,procurarea de rame cat mai bune si a lentilelor de cea mai buna calitate STRATEGIA DE DISTRIBUTIE Pentru inceput comenzile sunt mici, acestea majorandu-se odata cu raspandirea imaginii si afirmarea pe piata.BProdusele firmei vor fi distribuite direct clientilor. POLITICA DE PRET Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elemente proprii, reesind din costurile de productie , din alte cheltuieli.Se preconizeaza stabilirea preturilor la un nivel mai jos la pensionari varstnici si persoanele cu diferite probleme materiale. PROMOVAREA SI RELATIILE PUBLICE Reclama produselor si serviciilor prestate va fi efectuata prin intermediul retelei massmedia, foi volante, standuri luminescente. Dupa ce ochelarii au fost montati la comanda clientului, in obligatiile firmei intra intretinerea, reparatia in caz de deteriorare din cauza firmei si oferirea de garantie pe o perioada de timp. PLANUL OPERATIONAL Furnizorii sunt in numar mare din diferite tari si asigura aprovizionarea cu materie prima a societatiii. Marfa provine din Germania, China, Italia si Romania. Vor fi obtinute toate avizele necesare bunei desfasurari a activitatii firmei. ORGANIZAREA PRODUCTIEI Aprovizionarea trebuie sa tina evidenta materiei prime intrate si iesite nu trebuie ca societatea sa ramana descoperita. Se preconizeaza ca societatea va lucra 70-74 ore pe saptamana . Medicul autorizat pentru consultatii va lucra 4 ore pe saptamana. PLANUL MANAGERIAL Firma va fi condusa de toti asociatii in dependenta de cota parte a fiecaruia la capitalul social. Asociatii vor coordona intreaga activitate, se vor ocupa direct de

problemele firmei. Cei trei actionari vor avea fiecare stabilit unde si cum se vor ocupa de firma . Salariul asociatilor cat si angajatilor va fi alcatuit din salariul fix cat si un commission. Astfel asociatii vor primi un salariu de 1500lei pe luna . Persoanele angajate care vor fi zilnic la societate si se vor ocupa de comenzi vor primi un salariu de 1250 lei. Managerul si contabilul firmei asigura controlul societatii, al legalitatii operatiunilor desfasurate. NECESARUL DE FINANTARE Necesitatile financiare totale pentru deschiderea afacerii constituie 300.000 lei , in care:  10.000 lei pentru amenajarea spatiulu;  250.000 lei pentru aparatura;  10.000 lei pentru mobilierul din societate;  30.000 lei pentru aprovizionare cu marfa. Creditarea a fost facuta de catre fiecare asociat in parte , fiecare venind cu cate o suma de bani. Societatea SC DANIOPTIC SRL GALATI este societate platitoare de impozit 3% microinteprindere. Fluxul de numerar ne demonstreaza ca societatea are capacitatea de a face fata costului finantarii. Rambursasrea creditului si plata dobanzii pentru un imprumut bancar sau plata dividentelor pentru un raport de capital social. Numarul de ani de viata economica a investitiei este de cinci ,luind in considerare durata de viata a utilajelor cu ajutorul carora se realizeaza produsele firmei. In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul viabil, acceptabil. Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiunile sale atat fata de banca cat si fata de buget, precum si s- a acumuleze resurse financiare necesare, incepand cu anul III de exploatare,pentru extinderea afacerii in viitorul apropiat.

BIBLIOGRAFIE         

Optica – autori I .I. Popescu, Ed SE 1989; Optica fiziologica – autori M. I. Baritz, Ed. Infomarket 2002; Utilajul si tehnologia mecanicii fine si a opticii – manual pentru licee cu profil mechanic- autori M . Grosu, G. Stoian, Ed. 1989; Optica tehnica – autori N. Dumitrescu, ed 2000; Aparatura biomedicala – autori P . Borza, I. Matlac, Ed. Tehnica 1996; Oftalmodex – autor P. Vlad, Ed. All 1999; Materiale biocompatibile- autori D. Bunea, Ed Bren 1998; Suporturi de curs; Surse internet.

ANEXE ANALIZATORUL VIZUAL FIG. 1 OCHI NORMAL

FIG. 2 OCHI CU ASTIGMATISM

FIG. 3 OCHI HIPERMETROP

FIG. 4 OCHI MIOP